1. Regina Elizabeta I a
demonstrat cii ~i o femeie
poate guverna Anglia la fel de
bine precum un biirbat. In
timpul indelungatei ei domnii,
regina -foarte popularii -a
condus tara printre
numeroase pericole ~i a
respins cu succes
amenintarea spaniolii.
p oreclita "Glorioasa" sau "Regina
Virgina", Elizabeta a fost fiica regelui
Hemic al VIII-lea, o personalitate foarte
puternica pe care ea l-a luat drept model Sub
domnia ei de aproape 45 ani, ea a 1mbinat
"virtutile rege~ti" cu un simt diplomatic femi-
n:in, pentru a apara tara de inamicii politici
interni ~i externi.
Epoca de aur a Angliei
Era °elizabetana, adica partea a doua a seco-
lului XVI, este una dintre cele mai palpitante
epoci din istoria Angliei. Rena~terea engleza a 0-
luat amploare; poezia, drarnaturgia ~i muzica ,jj
lnfloreau. in aceasta perioada au scris
dramele engleze~ti cele mai renumite de ~
William Shakespeare ~i Christopher Marlowe. 1
Edmund Spencer ~i Sir Philip Sydney sunt 1'-
enumeratiprintre cei rnai rnari poeti englezi.
Vestitii marinari englezi, Francis Drake,
Walter Raleigh, Mathew Frobisher, Humphrey O Henric al Vlll-lea, inva,at. muzician ~i O Acest portret o ilustreaza pe Elisabeta
Gilbert ~i Richard Greenville, in afara calato- sportiv, a fost o personalitate tipic dupa victoria asupra Armadei spaniole.
riilor europene, erau in cautarea unor teritorii renascentista. Pe de alta parte a fost un imbracamintea ei fabuloasa indica boga,ia
noi, ~i s-au lntors cu bogatii fabuloase din barbat orgolios, nemilos ~i autocrat. Fiica imensa jar mana odihnita pe glob
coloniile spaniole. De~i Elizabeta nu a trecut lui, Elizabeta a admirat tot timpul simbolizeaza domnirea ei pe apa ~i uscat.
niciodat:l Canalul Minecii, ea a lncurajat lntot- caracterul direct ~i ferm al tatalui.
deauna marinarii spre aventuri lndraznete. curtezana. Ea a murit cu citeva saptamani
dupa na~terea fiului lor, Edward.
Tot O feti,3 Henric s-a insurat de ~ase ori In total. Fe a
Cind in 7 septembrie 1533, a venit pe lume In patra sotie, printesa germana Ana de Kleve a
palatul de la Greenwich Elizabeta Tudor, parasit-o deoarece a considerat-o foarte urita.
regele Hemic a fost inconsolabil deoarece ~i A cincea oara s-a Insurat cu a femeie fru-
dorise foarte mult ca urma~ un baietel. Dorin- moasa ~i tanara, dar aceasta a avut a relatie cu
ta era atat de puternica lncit divortase de nobilul Thomas Culpepper, ~i pentru aceasta
prima nevast:l, Chaterine de Aragonia, deoare- a avut la soarta Anei Boleyn, fiind decapitata.
ce ~i aceasta ii nascuse numai o feti1;:l, Maria. Ultima sotie a lui Henric, Catherine Farr , a
Mama Elizabetei, Ana Boleyn fusese o curte- trait mai mult decat sotul ei.
zanii. cand Papa a refuzat sa desfaca casatoria
cu Chaterine de Aragonia, Henric a Intrerupt Urma~ii lui Henric
legatura cu biserica catolica ~i a lntemeiat Elizabeta ~i-a petrecut copilaria la tara, depar-
biserica anglicana, al carei conduciitor suprem te de curtea londoneza. impreuna cu frateleei
a fost chiar el. Dupa aceasta ~i-a aprobat vitreg, a beneficiat de a educatie deosebita.
propriul divort ~i recasatorirea. Viata lor pa~nica a fast Intreruptil de moartea
De~i la lnceput a iubit-o sincer pe Ana tatalui In 1547, dupa care a ajuns pe tron
Boleyn, afec1;iunea lui nu a fost durabila. Edward. Edward al VI-lea era un baiat fragil,
Dupa nici trei ani a decis ca se va descotorosi bolnavicios ~i a murit cu ~ase ani mai tarziu,
de Ana. A acuzat-o de tradare ~i de adulter. la virsta de 15 de ani. L-a urrnat pe tron
De~i acuza1;iile erau false, femeia a fost Maria, fata mai In virsta a lui Henric. Maria
condamnata ~i decapitata in mai, 1536. era romano-catolica ~i a readus biserica angli-
Urmatoarea so1;ie a fost Jane Seymour, o alt:l .cana sub autoritatea papala. Frotestantii Insa
127

2. 42 REGINA ELIZABETA
O in compania curtezanelor, Elisabeta
prime~te pe marinarul vestit, Sir Walter
Raleigh. El a ad us primul transport de
tutun ~i cartofi din America in Anglia.
O O copie modernii a vasului "Golden
Hind" a lui Sir Francis Drake. A fost construit
recent pentru comemorarea ciiliitoriei eroice
in jurul lumii a unuia dintre ceimai mari
exploratori din acea vreme.
erau adeptii unei biserici independente de
Roma. Elizabeta, care era protestanta, era
urma~a imediata la tronul Angliei.
Maria cea sangeroasa
Cand s-a aflat ca Maria vrea sa se marite cu
mo~tenitorul tronului spaniol, catolicul Filip, a
izbucnit o rebeliune protestanta sub conduce-
rea lui Thomas Wyatt. Elizabeta a fost acuzata
de sora ei vitrega de sprijinirea revoltei, acest
lucru costand-o aproape viata. A fost tinuta
prizoniern timp de doua luni In temnita din
Turnul Londrei. Dupa eliberare a fost exilata
de la curtea regala ~i din Londia. Elizabeta a devenit regina. Data incoronarii ei,
Cu timpul, Maria a devenit din ce In ce mai 17 noiembrie, a raffias inca mult timp
nepopulara. Ea a trimis peste 300 de protes- sarbatoarea nationala a Angliei.
tanti la rug deoarece nu au tagaduit credinta Elizabeta a tras invataminte din domnia
~i nu s-au convertit la catolicism. Poporul o scurta a Mariei. A devenit foarte prudent:1 fata
numea "Maria sangeroasa" (Bloody Mary). de orice extremism religios, fie a<;:estaprotes-
Cand a murit In 1558, majoritatea englezilor a tant sau catolic. ~i-a dat seama ce inconve-
primit vestea cu bucurie. casatoria Mariei cu niente pot sa apara daca se casatore~te cu un
Filip nu a fost binecuvantata cu copii, astfel print sau domnitor strain. Maria s-a intalnit rar
cu sotul ei spaniol, totu~i a implicat tara intr-
un razboi costisitor ~i fara sens impotriva
Frantei, din care a avut numai de pierdut.
Regina la lucru
Elizabeta a condus tara cu ajutorul parlamen-
tului ~i al Consiliului Secret. Consilierii ~i
membrii parlamentului au ajutat-o cu sfaturi,
dar deciziile le-a luat singura. Printre primele
masuri, l-a numit pe William Cecil, cel care
ulterior a devenit Lord BurgWey, prim ministru.
Cecil a servit regina timp de patruzeci de ani.
Toata lumea a crezut ca Elisabeta se va
rruIrita ~i va avea copii. De~i a flirtat cu mai
multi barbati, nu l-a ales pe nici unul ca sot.
Poate ca nu a dorit sa imparta conducerea
tarii cu un rege.
Noua regina a fost o protestanta .moderata.
Era de acord cu desprinderea de Papa, dar a
O Se presupune ca Elizabeta a fost indra- raffias fidela mai multor obiceiuri ~i simboluri
gostita de Robert Dudley, Contele de catolice, de exemplu crucea. La inceputul
Leicester. So,ia lui Dudley a murit intr-un domniei a decretat o lege conform careia bise-
accident de calarie, dupa care s-a zvonit ca rica anglicana ~i-a recapatat statui:ul indepen-
accidentul a fost de fapt un asasinat ~i regi- dent (Church Settlement) ~i totodata a stabilit
na nu a indraznit sa se marite cu iubitul ei. ca regina este capul bisericii, "guvematorul
128

3. O in 1580, regina atacuri indrazn~t~ asupra vaselor spaniole.
Elizabeta l-a facut Elizabeta a fost critica~ vehement pentru
cavaler pe Francis pirateria "dracilor rnarini" englezi, de fostul ei
Drake, pe bordul cumnat, Filip, ajuns intre timp regele Spaniei.
vasului Golden in 1568, revolta protestantilor scotieni a
Hind, exprim3nd obligat-o pe regina Maria s~ abandoneze
recuno~tin,a fa,a tronul ~i s~ se refugieze in sudul Angliei,
de expedi,ia din l~sand in unru1 fiul ei nou n~scut, Iacob.
jurul lumii. Dupa Elizabeta, in loc s~ o ajute, a intemnitat-o ~i
parerea englezilor, a tinut-o prizoniern timp de dou~zeci de ani.
Sir Francis a fost intre timp, fjul ei, Iacob a ajuns pe tron, a
un marinar fost crescut ~i educat de nobilii scotieni in
excep,ional, dar in spiritul principiilor protestante.
opinia spaniolilor a
fost un pirat care a Razboiul cu Spania
furat multe comori Tensiunea dintre Anglia ~i Spania a atins
spaniole. Drake a apogeul la inceputul anilor 1580, cand Filip
jucat un rol a incercat s~ in~bu~easc~o revolt~ protes-
important ~i in tan~ din Campia Gerrnan~, ~i a decis ataca-
lupta cu Armada rea Angliei protestante. in 1585, Elizabeta a
l(i' spaniola care a fost de acord s~ ofere ajutor militar rebelilor
.0 .-
::1 Incercat sa protestanti, acesta fjind preludiul rnzboiului
!:
t
~ invadeze Anglia. anglo-spaniol.
il: Un an mai tarziu, ~eful serviciului secret,
~ Sir Francis Walsingham a dernascat o nou~
w
1:-
..
tentativ~ de lovitur~ de stat, care dorea insta-
~ larea Mariei pe tron. Toti consilierii reginei
au propus executarea Mariei pe motiv de
superior". S-a tiparit o carte noua de Hawkins a fast primul englez care a trndare, deoarece s-a considerat c~ prizoniera
rugaciuni care a unificat diferitele principii transpartat sclavi din Africa de Vest in cola- a sprijinit comploti~tii. De~i cu multe retineri,
protestante. in 1563, Inva1;;lturile bisericii niile spaniole din vestul Marii Caraibelor. pan~ la urm~ Elizabeta a accep~t executarea
anglicane au fost sintetizate In 39 de articole. Cand in portul SanJuan d'Ullaa a fast incon- Mariei, sentinta a fost indeplini~ in 1587.
Elisabeta a condus biserica anglicana jurat de spanioli, impreuna cu compatriotul Nimic nu a mai stat in calea lui Filip s~ ata-
astfellncat principiile stabilite de ea au rnrnas sau -Francis Drake -, abia au reu~it sa scape ce ~glia. (Regina scotian~ fuseset pe ju~-
valabile pana In zilele noastre. lasand in urma lor a flota mica, majoritatea:ei tate frantuzoaic~, ~i in cazul unei eventuale
"Biserica ei era atacata vehement In timpul pierzandu-se. Drake ~i-a luat revan~aulterior victorii asupra Angliei, cu certitudine ea
domniei at;lt de catolicii din Roma, care se pentru aceasta infrangere prin numeraasele ajungea pe tron. Filip era convins c~ aceasta
bucurau ~i de sprijinul Frantei ~i al Spaniei,
precum ~i de puritani, adica protestantii cei
rnai riguro~i, care doreau purificarea completa
a bisericii de simbolurile ~i obiceiurile papale.
La Inceputul domniei, In primii zece ani,
Elizabeta a reu~it sa Intretina relatii relativ
bune at;lt cu francezii cat ~i cu 'spaniolii, dar
cu timpul aceste relatii s-au deteriorat. Atat In
Franta cat ~i In Spania existau grupari protes-
tante care s-au adresat Angliei pentru ajutor
Impotriva domnitorilor lor catolici. De~i
Elizabeta ~i Cecil nu doreau sa Indeplineasca
aceste cereri, al1;imembri ai Consiliului Secret,
ca Sir Francis Walsingham ~i Contele Leicester
sprijineau cu entuziasm protestantii str:1ini.
Maria, regina Sco1iei
Regina sco1;iiLna, Maria Stuart a dat multa
bataie de cap Elizabetei. Maria era ruda cea
mai apropiata a reginei din partea tatalui,
deoarece aceasta era str:1nepoata regelui
Angliei, Henric al VII-lea, bunicul Elizabetei.
Acest fapt Insemna ca daca moare farn
urma~i, Maria li urrna la tron. Maria era
romano-catolica: ~i din punctul de vedere al
bisericii catolice, ea era domnitoarea legala a
Aii.gliei, deoarece ca:satoria parin1;ilor O Decapitarea Mariei, regina Sco,iei, in
Elizabetei nu era recunoscuta de Papa, deci 5ala mare al ceta,ii Fotheringay din
nici domnia ei nu era legitima. Elisabeta a Northampton5hire. calaul a trebuit sa
avut de a face In mai multe randuri cu lovea5Ca de trei ori, caci ea traia inca
comploturi care aveau ca scop Inlaturarea ei dupa prima lovitura.
de pe tron ~i Incoronarea Mariei.
Rela1;ia Intre Anglia ~i Spania s-a tensionat O Dupa moartea Mariei, s-a facut o ma5ca
treptat. Elizabeta a permis marinarilor de ceara cu chipul ei. Regina 5co,iana a fo5t
j inmormahtata prima oara in catedrala de la
olandezi sa acosteze In porturile engleze~ti. E
..
Mai mult, chiar marinarii englezi s-au ;1: Peterborough, ~i mutata ulterior la ordinul
'5
aventurat din ce In ce mai des In apele fiului ei in catedrala We5tmin5ter. Ma5ca
J{
teritoriale spaniole din Lumea Noua. John 0
~
e5te pa5trata in Sco,ia.
129

4. decis cand o furtuna: a impins Armada in
Marea Nordului. Urma:rite de englezi, vasele
spaniole au fugit ca:tre Scotia. Englezii au
epuizat munitia ~i s-au retras, iar ra:ma:~itele
Armadei au pornit ca:tre Spania, ocolind
Scotia ~i Irlanda. Numeroase vapoare au
pierit in apele agitate de langa: coastele
Scotiei ~i Irlandei. Peste 60 de vapoare s-au
scufundat, numa:rulvictimelor riQicandu-sela
aproape 20000. Anglia a fost salvata:, iar
planurile lui Filip spulberate. Ulterior Filip a
mai trimis flote impotriva Angliei, dar nici
una nu a insemnat un pericol atat de mare ca
cea din 1588.
Via,a de curte
Elizabeta ~i curtea ei fabuloasa:i~i petrecea
majoritatea vremii in palatele regale din jurul
Londrei: Hampton Court, (Jreenwich,
Richmond, Whitehall ~i Windsor. Locul
favorit al Elisabetci era Richmond. cand se
afla in Londra, nu se ducea niciodata:in Turn.
Poate ca:din cauza celor doua:luni petrecute
acolo in timpul domniei Mariei, sau poate
datorita: ga:la:giei create de animalele din
gra:dinazoologica:regala:din apropiere.
O in noaptea de 7 august 1 588, Francis va simpatiza mai mult cu francezii, ori el nu a in fiecare vara:, Elizabeta organiza
Drake a trimis opt nave incendiare dorit s:l fac:l aceast:I favoare Frantei.) A "croaziere regale" in sudul. ~i centrul Angliei,
impotriva flotei ancorate pe langa coasta construit o flot:I imens:l, format:l din 130 nu a vizitat insa: niciodata: nordul ta:rii. Mai
de la Calais. Vasele spaniole au fugit in vapoare, cu 7000 de marinari $i 17000soldati, multe sute de curteni ~i servitori o insoteau
panica. numit:I Armada. Englezii au a$teptatatacul cu pe drum ~i erau primiti la curtile nobilimii
o flot:I format:I din 102 de vapoare. Vasele din provincie. Vizita reginei reprezenta o
Armadei au fost z:lrite prima dat:I de pe favoare nu neapa:rat inbucura:toare,deoarece
coastele sud-vestice ale Angliei in 19 iulie costul aproximativ al unei zile de vizita:
1588. Vestea a fost transmis:l prin uria$e regala:se ridica la 100000 de lire sterline (in
focuri de semnalizare.Amiralul flotei engleze banii de azi).
era Lord, Howard of Effingham iar secundul
admiralului era Francis Drake. Strategia lor Favori,ii reginei
era s:l ias:l din portul Plymouth dup:l. ce Regina a avut intotdeauna cativa curteni a
Armada a trecut $i s:l-i urm:lreasc:l1n sus pe ca:ror companie o agrea in mod special. ii
Canalul Manecii. Cand Armada a ancorat in numea "favoritii ei" ~i a~tepta de la ace~tia
portul Calais pentru a 1mbarcaalti 30000 de loialitate ~i afeqiune neconditionata:.Adesea
soldati, a suferit dou:l pierderi importante. sotiile acestora erau excluse de la curtea
intai trupele au fost retinute in Olanda de regala:.Daca:un "favorit" se insura fa:ra: bine-
soldati olandezi, $i nu au ajuns in timp la cuvantarea ei, atunci acestarisca sa:ajunga: in
Calais. A doua lovitur:l a fost incendierea Turnul Londrei, cum s-a intamplat ~i cu Sir
unei p:lrti importa.nte a Armadei prin Walter Raileigh in 1592.
trimiterea unor vapoare incendiare, 1nc:lrcate Elizabeta s-a stins in 24 martie 1603. Nu a
cu explozibil $i material inflamabil, de c:ltre desemnat niciodata:succesor. De langa:patul
Drake printre vasele ancorate in Calais. ei de moarte, primul ministru, Robert Cecil a
Vapoarele care au sc:lpat focului s-au trimis un curier la regele Scotiei, Iacob al IV-
1mpr:l$tiat. in ziua urm:ltoare, 8 august, lea cu mesajul "a venit tirnpullui" ~i astfel fiul
vapoarele de r:lzboi engleze$ti au atacat fostei rivale a ajuns regele Angliei cu numele
spaniolii la Gravelines. Soarta b:lt:Iliei s-a de Iacob I.
O Inmormantarea
Elizabetei a fost pe
masura
importan~ei ei,
ie~ita din comun.
Sicriul ei a fost
inso~it pe strazile
Londrei de lorzi
care duceau in
mana drapele cu
sterna. Elizabeta a
fost inmormantata j
in Westminster ~
Abbey. "
~
0
"0
"
"'
~
~
::J
~
~
130