SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 2
Downloaden Sie, um offline zu lesen
.
                                                                                                              seceslune
                                                                                                                                                         O Armata de la
                                                                                                                                                         Patamac, candusa de
                                                                                                                                                         Generalul Burnside,
                                                                                                                                                         traverseaza raul
                                                                                                                                                         Rappahannackin
                                                                                                                                                         decembrie 1862. Cei
                                                                                                                                                          100.000 de salda,i ai
                                                                                                                                                         Uniunii au reu~it sa
                                                                                                                                                         patrunda pana la
                                                                                                                                                         Fredericksburg, unde
                                                                                                                                                         au fast respin~i de
                                                                                                                                                         armata Canfedera-
                                                                                                                                                         ,iei, cu un efectiv de
                                                                                                                                                         60.000 de salda,i.


                                                                                                                                                         O Un soldat din
                                                                                                                                                         trupele Confedera-
                                                                                                                                                         tiei. mort in luptele
                                                                                                                                                         de la Fredericksburg
                                                                                                                                                         in mai 1863. Sudul a
                                                                                                                                                         pierdut aproximativ
                                                                                                                                                         258.000 de oameni
                                                                                                                                                       , in razboi. iar Nordul

                                                                                                                                                         aproximativ
                                                                                                                                                      ~ 359.000. Lincoln
                                                                                                                                                      & ceru~e ..caritate
                                                                                                                                                         pentru toti ~i rau
                                                                                                                                                       , impotriva   nimanui...

                                                                                                                                                      b dar razboiul a lasat o
                                                                                                                                                       ~ trista mo~tenire ge-
                                                                                                                                                      :3 neratiilor urmatoare.


Declan~at de problema sclaviei,
Razboiul de secesiune s-a
transformat intr-un conflict
sangeros, de lunga durata.
Nordul a ie~it invingator,
datorita resurselor superioare,
sclavia a fost abolita, dar
Sudul a fost ruinat ~i a ramas
multa vreme neresemnat.

A     legerea        lui   Abraham         Lincoln         in    functia

      de    pre~edinte         a     SUA   era       de   neacceptat

        pentru statele r~zboinice din sud.
Lincoln era hot~rat s~ previn~ extinderea                                  O 0 fotografie     a lui Abraham Lincoln, facuta
sclaviei, dar nu dorea s~ intervin~ in statele in                          in data de 9 aprilie 1865. Cinci zile mai tarziu
care aceasta era deja consacrat:I. Cu toate                                a fost omorat de John Wilkes Booth, un sim-
acestea, ~apte state (Carolina de Sud;                                      patizant al Confedera,iei.
Mississippi, Alabama, Georgia, Louisiana,
Texas ~i Florida) s-au separat de Uniune, in                               Statelor Unite. Statele din Sud susJ;ineau au
                                                                                                                       c:l        Lincoln era in general v~zut ca un om inte-
perioada care s-a scurs intre alegerea lui                                 dreptul s:l-$i redobindeasc:l independenta          gru, sincer, cu idealuri ~rete, dar era $i un
Lincoln, in noiembrie 1860, ~i preluarea pOS-                              total:l $i, dup:l separare, In februarie 1861, au   politician priceput. Pozitia sa in primele s~p-
tului in martie 1861.                                                      fonnat propria uniune, numit:l ConfederaJ;ie.       t~rnani de la declan$areaconflictului era moti-
                                                                           Lincoln a susJ;inutcu convingere c:l Uniunea        vat~ fie de dragoste de pace, fie dedorint;t de
              Statele     rebele                                           era 'indisolubil:l' $i nici un stat nu avea drep-   a aclta gre$eala f~cuta: de statele sudiste.
Initial, statele s-au unit ca entit~1;isuverane,                           tu! sa se separe de aceasta;In aceste condiJ;ii,    Lincoln nu a adoptat o atitudine agresiv~,dar
formind Uniunea, ~i au cedato parte din put-                               statele confederate au fost considerate rebele.     a autorizat o incercare de a aproviziona gar-
erile lor Guvemului Central (federal), care                                Teoretic, acesta -nu sdavia -a fost motivul         nizoana din Fortul Sumter, o fortificatie a tru-
avea sediul in Washington, DC, capitala                                    declan$:lrii R:lzboiului de secesiune.              pelor federale in portul Charleston -cel mai

                                                                                                                                                                            203
RAzBOIUL DE SECESIUNE


                                                                                                           O Statele Uniunii ~i ale Confedera'iei. in
                                                                                                           ciuda dimensiunilor, Sudul nu a fost un opo-
                                                                                                           nent pe m3sura puterii militare a Nordului.

                                                                                                           O Robert E Lee, intr-o schi,3 din 1865. La
                                                                                                           izbucnirea r3zboiului Lincoln i-a oferit con-
                                                                                                           ducerea fo~elor Uniunii, dar Lee s-a al3turat
                                                                                                           statului in care se n3scuse, Virginia.




mare ora~ al celui mai crud stat al Sudului,         mai 1862, New Orleans, situat la gura de
Carolina de Sud. Drept replica, fortul a fost        varsare a fluviului Mississippi, a fost cucerit
fortat sa se predea prln bombardare, iar             printr-o lovitura Indrazneata.Fortele navale au
razboiul a izbucnit. Virginia, Arkansas,             cooperat cu armatele Uniunii aflate In cam-
Tennessee ~i Carolina de Nord s-au alaturat          panii In Kentucky ~i Tennessee,cresc.1nd   rep-
Confederatiei, dar cinci state sclavagistede la      utatia Generalului UlyssesS Grant. Efortullor a
granita au rnmas in Uniune.                          culminat cu cucerirea o~ului Vicksburg (iulie
                                                     1863), Nordul obtin.1nd controlul asupra fluvi-
               Conflict     inegal                   ului .Mississippi ~i separ.1nd Arkansas,
partile implicate in conflict erau inegale. Cele     Louisiana ~i Texas de restul Confederatiei.
23 de state ale Nordului aveau o populatie de
aproape 23 de milioane; in Sud erau aproxi-                          Un an critic                      ~
mativ 5 milioane de albi. Nordul avea putere         1863 a fost un an decisiv. Eliberarea sclavilor ;E
industriala, sistem eficient de comunicatie,         din zonele rasculate, anuntat:l In septembrie
economie viabila ~i o flot:I superloarn. Sudul       1862, s-a realizat efectiv la 1 ianuarie 1863. in
era o societate agrarn, dependent:I de expor-        iulie, iovazia lui Lee In Nord este oprit:l prin '0
tul de bumbac ~i importul de bunurl de larg          Infr.1ngereade la Gettysburg, dupa care nu se ~
consum. Astfel sudul nu era pregatit pentru          mai punea problema unei victorii militare a :3
un rnzboi modem ~i era vulnerabil in fata            Confederatiei. in vest, In urma triumfului lui
unei blocade navale. Daca conflictul se pre-         Grant de la Chattanooga (noiembrie),
lungea era clar ca Nordul va ci~tiga.                armatele Uniunii controlau statuI Tennessee~i
    Initial nici una dintre parti nu anticipase un   erau pe punctul de a iovada Georgia.
rnzboi lung, iar Lincoln formase o armata de             in 1864, Grant a devenit comandantul ~ef
doar 75000 de voluntarl. in iulie 1861 armata        al fortelor Uniunii ~i a preluat comanda sec-
Uniunii a fost infrant:I in prima bat:Ilie de la     torului de est. in mai a. purtat bat:llii sange-
Bull Run; Nordul trebuia sa se pregateasca           roase Impotriva armatelor lui Lee; de~i nici
mult mai serlos. La sfi~itul rnzboiului armata       una diotre bat:llii nu a fost decisiva, armatele
Uniunii ajunsese la un milion de soldati, iar        Confederatiei au fost slabite dramatic,
cea a Confederatiei la 500000.R:lzboiul civil a      deoarece populatia relativ mica a Sudului nu
fost prlmul rnzboi modem intre doua marl             permitea Inlocuirea pierderilor suferite. intre
armate, transformat intr-un adevarat macel.          timp, Shenuan, care II Inlocuise pe Grant In
    Cea mai mare parte a razboiului s-a              vest, patrundea In Georgia ~i asalta Atlanta,
desfa~urat intr-o arle limitat:I la Virginia,        care cade In septembrie 1864.Apoi a pornit In
Maryland ~i sudul Pennsylvaniei, o localizare        faimosul sau mar~ spre mare, devast.1ndtotul
important:I deoarececuprindea doua capitale:         In calea sa ~i taiod Confederatia In doua.
Washington, DC ~i Richmond, Virginia. in
 1862 nici una din cele doua armate nu a                 Capitularea         Confedera~iei
repurtat o victorle decisiva in acest sector:        in 1865 Confederatia s-a prabu~it. Fortele lui
fortele Uniunii care au avansatin Virginia au        Lee erau prinse Intre cele ale lui Grant ~i cele
fost silite sa se retraga, iar in septembrle, o      ale lui Sherman. in 3 aprilie cade ora~ul
prelungita bat:Ilie purtata la Antietam a pus        Richmond. inconjurat de armatele du~mane ~i
capat ofensivei Confederatiei conduse de             aflat In inferioritate numerica, Lee s-a predat
Robert E Lee.                                        la data de 9 aprilie la Tribunalul din
    in alte sectoare, Nordul obtinuse avantaje       Appomattox; ulterior ~i alte armate confede-
inca de la inceput. Dupa o confruntare istorlca      rate i-au urmat exemplul. Razboiul de sece-
intre cuirasate,flota Uniunii a inceput sa ocupe     siune a costat peste 600000 de vieti ~i a lasat
 pozitiile cheie de pe coast:I blocind Sudul. in     Sudul ruioat.

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Stefan Cel Mare
Stefan Cel MareStefan Cel Mare
Stefan Cel MareLucian
 
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza  prez.pp.docAlexandru ioan cuza  prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza prez.pp.doccr1stina
 
Revolutia de la 1848 in tarile romane
Revolutia de  la 1848 in tarile romaneRevolutia de  la 1848 in tarile romane
Revolutia de la 1848 in tarile romaneNicoleta Cristea
 
Uniunea europeana
Uniunea europeanaUniunea europeana
Uniunea europeanaProlibro
 
Prezentare Chimie Lambru Cristian Niculai Ervinius
Prezentare Chimie Lambru Cristian Niculai ErviniusPrezentare Chimie Lambru Cristian Niculai Ervinius
Prezentare Chimie Lambru Cristian Niculai ErviniusCristilam
 
Unirea transilvaniei cu românia
Unirea transilvaniei cu româniaUnirea transilvaniei cu românia
Unirea transilvaniei cu româniaOra De Istorie
 
Compunerea oscilatiilor perpendiculare
Compunerea oscilatiilor perpendiculareCompunerea oscilatiilor perpendiculare
Compunerea oscilatiilor perpendiculareRaul Alex
 
Imperiul Roman.pptx
Imperiul Roman.pptxImperiul Roman.pptx
Imperiul Roman.pptxIrina95595
 

Was ist angesagt? (20)

Geto dacii-ppt1
Geto dacii-ppt1Geto dacii-ppt1
Geto dacii-ppt1
 
Anul 1918
Anul 1918Anul 1918
Anul 1918
 
Stefan cel mare
Stefan cel mareStefan cel mare
Stefan cel mare
 
Stefan Cel Mare
Stefan Cel MareStefan Cel Mare
Stefan Cel Mare
 
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza  prez.pp.docAlexandru ioan cuza  prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
 
Revolutia de la 1848 in tarile romane
Revolutia de  la 1848 in tarile romaneRevolutia de  la 1848 in tarile romane
Revolutia de la 1848 in tarile romane
 
Centralizarea frantei
Centralizarea franteiCentralizarea frantei
Centralizarea frantei
 
24 ianuarie 1859
24 ianuarie 185924 ianuarie 1859
24 ianuarie 1859
 
Holocaust
Holocaust Holocaust
Holocaust
 
Uniunea europeana
Uniunea europeanaUniunea europeana
Uniunea europeana
 
Regele Carol I
Regele Carol IRegele Carol I
Regele Carol I
 
Razboaiele punice
Razboaiele puniceRazboaiele punice
Razboaiele punice
 
Prezentare Chimie Lambru Cristian Niculai Ervinius
Prezentare Chimie Lambru Cristian Niculai ErviniusPrezentare Chimie Lambru Cristian Niculai Ervinius
Prezentare Chimie Lambru Cristian Niculai Ervinius
 
1 decembrie 1918
1 decembrie 19181 decembrie 1918
1 decembrie 1918
 
0 roma antica
0 roma antica0 roma antica
0 roma antica
 
Cultura medievala
Cultura medievalaCultura medievala
Cultura medievala
 
Alexandru ioan cuza
Alexandru ioan cuzaAlexandru ioan cuza
Alexandru ioan cuza
 
Unirea transilvaniei cu românia
Unirea transilvaniei cu româniaUnirea transilvaniei cu românia
Unirea transilvaniei cu românia
 
Compunerea oscilatiilor perpendiculare
Compunerea oscilatiilor perpendiculareCompunerea oscilatiilor perpendiculare
Compunerea oscilatiilor perpendiculare
 
Imperiul Roman.pptx
Imperiul Roman.pptxImperiul Roman.pptx
Imperiul Roman.pptx
 

Mehr von gruianul

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescugruianul
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Cataloggruianul
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)gruianul
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012gruianul
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militaregruianul
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012gruianul
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASgruianul
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoanegruianul
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932gruianul
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescugruianul
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticegruianul
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomanigruianul
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americanagruianul
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indiangruianul
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputeregruianul
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urssgruianul
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare puteregruianul
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediugruianul
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismulgruianul
 

Mehr von gruianul (20)

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescu
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Catalog
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVAS
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoane
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii antice
 
Vikingii
VikingiiVikingii
Vikingii
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomani
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americana
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indian
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputere
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urss
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare putere
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediu
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismul
 

Razboiul de secesiune

  • 1. . seceslune O Armata de la Patamac, candusa de Generalul Burnside, traverseaza raul Rappahannackin decembrie 1862. Cei 100.000 de salda,i ai Uniunii au reu~it sa patrunda pana la Fredericksburg, unde au fast respin~i de armata Canfedera- ,iei, cu un efectiv de 60.000 de salda,i. O Un soldat din trupele Confedera- tiei. mort in luptele de la Fredericksburg in mai 1863. Sudul a pierdut aproximativ 258.000 de oameni , in razboi. iar Nordul aproximativ ~ 359.000. Lincoln & ceru~e ..caritate pentru toti ~i rau , impotriva nimanui... b dar razboiul a lasat o ~ trista mo~tenire ge- :3 neratiilor urmatoare. Declan~at de problema sclaviei, Razboiul de secesiune s-a transformat intr-un conflict sangeros, de lunga durata. Nordul a ie~it invingator, datorita resurselor superioare, sclavia a fost abolita, dar Sudul a fost ruinat ~i a ramas multa vreme neresemnat. A legerea lui Abraham Lincoln in functia de pre~edinte a SUA era de neacceptat pentru statele r~zboinice din sud. Lincoln era hot~rat s~ previn~ extinderea O 0 fotografie a lui Abraham Lincoln, facuta sclaviei, dar nu dorea s~ intervin~ in statele in in data de 9 aprilie 1865. Cinci zile mai tarziu care aceasta era deja consacrat:I. Cu toate a fost omorat de John Wilkes Booth, un sim- acestea, ~apte state (Carolina de Sud; patizant al Confedera,iei. Mississippi, Alabama, Georgia, Louisiana, Texas ~i Florida) s-au separat de Uniune, in Statelor Unite. Statele din Sud susJ;ineau au c:l Lincoln era in general v~zut ca un om inte- perioada care s-a scurs intre alegerea lui dreptul s:l-$i redobindeasc:l independenta gru, sincer, cu idealuri ~rete, dar era $i un Lincoln, in noiembrie 1860, ~i preluarea pOS- total:l $i, dup:l separare, In februarie 1861, au politician priceput. Pozitia sa in primele s~p- tului in martie 1861. fonnat propria uniune, numit:l ConfederaJ;ie. t~rnani de la declan$areaconflictului era moti- Lincoln a susJ;inutcu convingere c:l Uniunea vat~ fie de dragoste de pace, fie dedorint;t de Statele rebele era 'indisolubil:l' $i nici un stat nu avea drep- a aclta gre$eala f~cuta: de statele sudiste. Initial, statele s-au unit ca entit~1;isuverane, tu! sa se separe de aceasta;In aceste condiJ;ii, Lincoln nu a adoptat o atitudine agresiv~,dar formind Uniunea, ~i au cedato parte din put- statele confederate au fost considerate rebele. a autorizat o incercare de a aproviziona gar- erile lor Guvemului Central (federal), care Teoretic, acesta -nu sdavia -a fost motivul nizoana din Fortul Sumter, o fortificatie a tru- avea sediul in Washington, DC, capitala declan$:lrii R:lzboiului de secesiune. pelor federale in portul Charleston -cel mai 203
  • 2. RAzBOIUL DE SECESIUNE O Statele Uniunii ~i ale Confedera'iei. in ciuda dimensiunilor, Sudul nu a fost un opo- nent pe m3sura puterii militare a Nordului. O Robert E Lee, intr-o schi,3 din 1865. La izbucnirea r3zboiului Lincoln i-a oferit con- ducerea fo~elor Uniunii, dar Lee s-a al3turat statului in care se n3scuse, Virginia. mare ora~ al celui mai crud stat al Sudului, mai 1862, New Orleans, situat la gura de Carolina de Sud. Drept replica, fortul a fost varsare a fluviului Mississippi, a fost cucerit fortat sa se predea prln bombardare, iar printr-o lovitura Indrazneata.Fortele navale au razboiul a izbucnit. Virginia, Arkansas, cooperat cu armatele Uniunii aflate In cam- Tennessee ~i Carolina de Nord s-au alaturat panii In Kentucky ~i Tennessee,cresc.1nd rep- Confederatiei, dar cinci state sclavagistede la utatia Generalului UlyssesS Grant. Efortullor a granita au rnmas in Uniune. culminat cu cucerirea o~ului Vicksburg (iulie 1863), Nordul obtin.1nd controlul asupra fluvi- Conflict inegal ului .Mississippi ~i separ.1nd Arkansas, partile implicate in conflict erau inegale. Cele Louisiana ~i Texas de restul Confederatiei. 23 de state ale Nordului aveau o populatie de aproape 23 de milioane; in Sud erau aproxi- Un an critic ~ mativ 5 milioane de albi. Nordul avea putere 1863 a fost un an decisiv. Eliberarea sclavilor ;E industriala, sistem eficient de comunicatie, din zonele rasculate, anuntat:l In septembrie economie viabila ~i o flot:I superloarn. Sudul 1862, s-a realizat efectiv la 1 ianuarie 1863. in era o societate agrarn, dependent:I de expor- iulie, iovazia lui Lee In Nord este oprit:l prin '0 tul de bumbac ~i importul de bunurl de larg Infr.1ngereade la Gettysburg, dupa care nu se ~ consum. Astfel sudul nu era pregatit pentru mai punea problema unei victorii militare a :3 un rnzboi modem ~i era vulnerabil in fata Confederatiei. in vest, In urma triumfului lui unei blocade navale. Daca conflictul se pre- Grant de la Chattanooga (noiembrie), lungea era clar ca Nordul va ci~tiga. armatele Uniunii controlau statuI Tennessee~i Initial nici una dintre parti nu anticipase un erau pe punctul de a iovada Georgia. rnzboi lung, iar Lincoln formase o armata de in 1864, Grant a devenit comandantul ~ef doar 75000 de voluntarl. in iulie 1861 armata al fortelor Uniunii ~i a preluat comanda sec- Uniunii a fost infrant:I in prima bat:Ilie de la torului de est. in mai a. purtat bat:llii sange- Bull Run; Nordul trebuia sa se pregateasca roase Impotriva armatelor lui Lee; de~i nici mult mai serlos. La sfi~itul rnzboiului armata una diotre bat:llii nu a fost decisiva, armatele Uniunii ajunsese la un milion de soldati, iar Confederatiei au fost slabite dramatic, cea a Confederatiei la 500000.R:lzboiul civil a deoarece populatia relativ mica a Sudului nu fost prlmul rnzboi modem intre doua marl permitea Inlocuirea pierderilor suferite. intre armate, transformat intr-un adevarat macel. timp, Shenuan, care II Inlocuise pe Grant In Cea mai mare parte a razboiului s-a vest, patrundea In Georgia ~i asalta Atlanta, desfa~urat intr-o arle limitat:I la Virginia, care cade In septembrie 1864.Apoi a pornit In Maryland ~i sudul Pennsylvaniei, o localizare faimosul sau mar~ spre mare, devast.1ndtotul important:I deoarececuprindea doua capitale: In calea sa ~i taiod Confederatia In doua. Washington, DC ~i Richmond, Virginia. in 1862 nici una din cele doua armate nu a Capitularea Confedera~iei repurtat o victorle decisiva in acest sector: in 1865 Confederatia s-a prabu~it. Fortele lui fortele Uniunii care au avansatin Virginia au Lee erau prinse Intre cele ale lui Grant ~i cele fost silite sa se retraga, iar in septembrle, o ale lui Sherman. in 3 aprilie cade ora~ul prelungita bat:Ilie purtata la Antietam a pus Richmond. inconjurat de armatele du~mane ~i capat ofensivei Confederatiei conduse de aflat In inferioritate numerica, Lee s-a predat Robert E Lee. la data de 9 aprilie la Tribunalul din in alte sectoare, Nordul obtinuse avantaje Appomattox; ulterior ~i alte armate confede- inca de la inceput. Dupa o confruntare istorlca rate i-au urmat exemplul. Razboiul de sece- intre cuirasate,flota Uniunii a inceput sa ocupe siune a costat peste 600000 de vieti ~i a lasat pozitiile cheie de pe coast:I blocind Sudul. in Sudul ruioat.