Ghidul Arhivelor Militare Române                               Statul Major GeneralServiciul Istoric al Armatei           ...
Ghidul Arhivelor Militare Române      Autori:            Comandor dr. Marian MOŞNEAGU                         Locotenent-c...
CUVÂNT ÎNAINTE          Realizarea „GHIDULUI ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE” reprezintă o iniţiativănotabilă a Serviciului Isto...
PARTEA I     ARHIVELE MILITARE ROMÂNE –COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A PATRIMONIULUI         ARHIVISTIC NAŢIONAL
ARHIVELE MILITARE ROMÂNE – COMPONENTĂ IMPORTANTĂ                   A PATRIMONIULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL                    ...
Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional       A doua lucrare va fi Istoria mi...
Ghidul Arhivelor Militare Române       Prin Î.D. nr. 158 din 17 ianuarie 1884 a fost aprobat ,,Regulamentul serviciului de...
Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional        Locotenentul Georgescu, fost ş...
Ghidul Arhivelor Militare Române        Întrucât rezumatul istoric al comandamentelor şi diviziilor desfiinţate nu putea f...
Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional        Soluţia era crearea unei Secţi...
Ghidul Arhivelor Militare Române       În anul 1924, Secţia a VIII-a Istorică cuprindea Biroul 1 Arhive şi Biroul 2 Studiu...
Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional          Muzeul şi-a deschis porţile ...
Ghidul Arhivelor Militare Româneputeau cunoaşte „toate mişcările de trupe, toate succesele şi toate neizbânzile”48, a fost...
Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional          Serviciul Istoric s-a preocu...
Ghidul Arhivelor Militare Române          La 23 martie 1949 a fost creat „Biroul registru istoric”, încadrat cu un ofiţer ...
Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional          O preocupare principală a se...
Ghidul Arhivelor Militare Române          Regulamentele, instrucţiunile şi broşurile vechi aflate asupra secţiilor din M.S...
Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţionalDin partea M.St.M., ca delegat în comi...
Ghidul Arhivelor Militare RomâneGrigore Stafiescu, „Revista forţelor aeriene militare”, „Cum a tratat revista problema asi...
Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional          Prin Ordinul M.St.M. nr. 58 ...
Ghidul Arhivelor Militare Române          Odată cu noua organizare a M.St.M., la 25 martie 1954, Secţia Arhivă din M.St.M....
Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional          În cadrul ciclului „Diviziil...
Ghidul Arhivelor Militare Române           Ca urmare a desfiinţării bibliotecii politice a M.St.M., în luna noiembrie 1954...
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
Nächste SlideShare
Wird geladen in ...5
×

Ghidul Arhivelor Militare

6,484

Published on

0 Kommentare
0 Gefällt mir
Statistiken
Notizen
  • Hinterlassen Sie den ersten Kommentar

  • Be the first to like this

Keine Downloads
Views
Gesamtviews
6,484
Bei Slideshare
0
Aus Einbettungen
0
Anzahl an Einbettungen
5
Aktionen
Geteilt
0
Downloads
42
Kommentare
0
Gefällt mir
0
Einbettungen 0
No embeds

No notes for slide

Ghidul Arhivelor Militare

  1. 1. Ghidul Arhivelor Militare Române Statul Major GeneralServiciul Istoric al Armatei Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice GHIDUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE Coordonator: General-maior conf. univ. dr. Mihai CHIRIŢĂ Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei Bucureşti – 2010
  2. 2. Ghidul Arhivelor Militare Române Autori: Comandor dr. Marian MOŞNEAGU Locotenent-colonel dr. Petrişor FLOREA Dr. Cornel ŢUCĂ Drd. Lucian DRĂGHICI Manuel STĂNESCU Consultanţi de specialitate: Elena COJUHARI Drd. Vasilica MANEA Nineta NICOLAE Locotenent-colonel Constantin NIŢĂ Dr. Alina PAVELESCU Plutonier Claudiu Constantin POPUŞOI Referenţi ştiinţifici:: Gl. bg. dr. Liviu SCRIECIU Col. (r) Emil ION Tehnoredactare computerizată: Oana BURGHELEA, Mirela CONSTANDA, CristianENACHE, Mihaela OLTEANU, Felicia ŢUCĂ, ing. Simona CALCAN Coperta: Cătălin PINTILIE Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MOŞNEAGU, MARIAN Ghidul arhivelor militare române/cdor dr. Marian Moşneagu, lt. col. dr. Petrişor Florea. – Bucureşti: Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2010 ISBN 978-606-524-078-0 I. Florea, Petrişor 930,25:355(498) Editură recunoscută de C.N.C.S.I.S.2
  3. 3. CUVÂNT ÎNAINTE Realizarea „GHIDULUI ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE” reprezintă o iniţiativănotabilă a Serviciului Istoric al Armatei, instituţie care, împreună cu Centrul de Studii şi Păstrarea Arhivelor Militare Istorice Piteşti şi depozitele intermediare de arhivă, administreazăpatrimoniul arhivistic militar şi facilitează valorificarea ştiinţifică a acestuia. Lucrarea este în conexiune directă cu precedentul „Ghid de orientare istorico-arhivisticăasupra fondului creat de Consiliul Superior al Apărării Ţării (Secretariat) (1924, 1927)”,Bucureşti, 1996 şi inventarele arhivistice „Structuri militare române care au lucrat pentruaplicarea Convenţiei de Armistiţiu şi a Tratatului de Pace” (Vol. I 1944-1948, Editura Militară,Bucureşti, 1999 şi Vol. II 1944-1947, 2000). Actualul Ghid al Arhivelor Militare este destinat unui public larg de istorici, cercetători,arhivişti, cadre didactice, studenţi şi petenţi, civili şi militari, români şi străini, fiind un utilinstrument de lucru menit să înlesnească cunoaşterea organizării şi evoluţiei organismului militarromânesc, familiarizarea cu principalele entităţi creatoare de arhivă, documentarea şiaprofundarea investigaţiilor la sălile de studiu. În acelaşi timp Ghidul marchează şi momentul aniversar prilejuit de împlinirea a 90 de anide la înfiinţarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti şi desărbătorirea, la 26 iulie, a Zilei Arhivelor Militare. Pentru a crea o imagine de ansamblu asupra acestui vast domeniu arhivistic, autoriiprezintă evoluţia organizatorică, profilul tematic şi sfera de competenţă a Serviciului Istoric alArmatei, detaliind multe dintre temele de cercetare şi demersurile ştiinţifice proprii menite săsatisfacă diversele solicitări din partea instituţiilor şi structurilor militare şi civile din ţară şi dinstrăinătate, cadrelor militare active, în rezervă şi în retragere, ale foştilor combatanţi şi urmaşiloracestora, manifestările ştiinţifice organizate sau onorate de arhiviştii militari, precum şiactivitatea editorială proprie. În consens cu responsabilităţile profesionale şi atribuţiile specifice instituţiei, autoriiprezintă 6200 de fonduri aflate în patrimoniul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor MilitarIstorice Piteşti, oferind totodată, selectiv, şi istoricele creatorilor de fond, respectiv aleregimentelor din organica Armatei României. Inspirată este şi ideea de a oferi o imagine de ansamblu a patrimoniului arhivistic creatde Armata României de-a lungul anilor prin prezentarea şi altor fonduri de arhivă deţinute deArhivele Naţionale, aferente perioadei 1859-1930, precum şi a unor colecţii deţinute de BibliotecaNaţională a României. Apreciem diversitatea tematică, structura şi utilitatea lucrării şi salutămprofesionalismul, disponibilitatea şi eforturile specialiştilor Serviciului Istoric al Armatei şi aiCentrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti de a reconfirma transparenţainstituţiei militare printr-o invitaţie elevată şi sinceră la cunoaşterea trecutului Armatei Românieişi a tradiţiilor de luptă ale poporului român prin recurgerea neîngrădită la sursele adevăruluiistoric. General-maior conf. univ. dr. Mihai CHIRIŢĂ Şeful Direcţiei Instrucţie şi Doctrină din Statul Major General 3
  4. 4. PARTEA I ARHIVELE MILITARE ROMÂNE –COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A PATRIMONIULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL
  5. 5. ARHIVELE MILITARE ROMÂNE – COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A PATRIMONIULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI Comandor dr. Marian MOŞNEAGU Evoluţia Serviciului Istoric al Armatei (S.I.A.) se confundă cu însăşi evoluţia Statului MajorGeneral (S.M.G.). De-a lungul celor 143 de ani de existenţă, acesta a purtat diferite denumiri:Secţia a II-a Lucrări Istorice (1867; 1870 - 1893), Biroul 3 Istoric (1893 – 1896; 1897 - 1904),Biroul 1 (1896 - 1897), Biroul 4 (1904 - 1906), Biroul 3 Istoric (1906 - 1907; 1918 - 1920), Biroul6 Informaţii (1907 - 1918), Secţia a VI-a Istoric (1 aprilie 1920 - 1922), Secţia a VIII-a Istoric(1922 - 1927), Secţia a VII-a Istoric (1927 – 30 ianuarie 1928), Serviciul Istoric (30 ianuarie 1928– 18 martie 1949), Secţia XI Istoric (18 martie 1949 – 1 august 1950), Secţia Istoric (1 august1950 – 1 aprilie 1959), Secţia Istorie şi Geografie Militară (1 aprilie 1959 – 16 mai 1962), SecţiaStudii Istorice (16 mai 1962 – 11 octombrie 1969), Secţia Arhivelor Militare (11 octombrie 1969 –1 aprilie 1973), Arhivele Ministerului Apărării Naţionale (1 aprilie 1973 – 25 ianuarie 1984),Secţia Arhive (24 ianuarie 1984 – 1 martie 1998), Arhivele Militare Române (1 martie 1998 –1 decembrie 2000), Serviciul Arhivistic Militar (1 decembrie 2000 – 1 aprilie 2002), ServiciulArhive şi Documentare Militară (1 aprilie 2002 – 1 mai 2006) şi Serviciul Istoric al Armatei(1 mai 2006 - prezent)1. Necesitatea unei structuri specializate în structura Marelui Stat Major (M.St.M.) a fostresimţită încă de la înfiinţarea acestuia. Astfel, în ,,Monitorul Oastei”, vol. II/1864, apăreaurmătoarea Publicaţie, semnată de ministrul de Război, generalul Alexandru Iacovache2: ,,Avândîn vedere folosul ce trage ţara şi armata din răspândirea instrucţiei în oaste; având în vedere cât denimerit este de a se pune în mâna soldatului cărţi de citit care, aducându-i aminte glorioasesuvenire şi nobile exemple, să fie în acelaşi timp în raport cu gusturile şi poziţia sa; având învedere lipsa ce are oastea de o istorie militară a României; având în vedere crearea şcolilor prinregimente, am hotărât un concurs pentru adoptarea a două opere destinate şcolilor regimentare alecorpurilor. Întâia lucrare va cuprinde o adunătură de faptele cele mai însemnate de bravură, degenerozitate, umanitate, patriotism, dezinteresare şi eroism prin care ostaşii români s-au deosebitîn toate epocile istoriei noastre. Autorii trebuie să se silească a căuta tot ce poate inspira soldaţilor sentimentele cele mainobile. Nu trebuie să piardă din vedere că (sic!) cartea ce vor face este destinată pentru soldaţi, dincare cea mai mare parte are prea puţină instrucţie şi mulţi deloc. Trebuie să fie dar proprie pentru toate inteligenţele şi prin urmare, un stil simplu este deneapărată trebuinţă. Drept model se poate însemna concurenţilor episodul istoric Sobieschi şiplăieşii români (sln.ns.), descris de C. Negruzi şi Circulara din 1 noiembrie 1860 a domnuluiM. Kogălniceanu, atunci ministru din Năuntru către săteni. Această lucrare va trebui să aibă materia cel puţin a unui volum în 12, imprimat cu Ciceroşi gros de 150 pagini. 1 Comandor dr. Marian Moşneagu, „Serviciul Istoric al Armatei – promotorul istoriografiei militare naţionale”, în,,Gândirea militară românească”, nr. /2009, p. 109-117. 2 Ministrul de Război între 12 octombrie 1863-12 aprilie 1864. 7
  6. 6. Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional A doua lucrare va fi Istoria militară a României3 (sln.ns.). Această istorie va cuprinde cuamănuntul toate evenimentele militare ale istoriei noastre. Autorii vor insista mai cu seamă asupraepocilor lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, precum şi a acelora în care s-au organizat pentruîntâia oară armate regulate. Afară de acestea, autorii vor descrie, pe lângă istoria războaielor Principatelor, tot ce esteindispensabil a se cunoaşte din istoria generală a ţărilor. Concurenţii nu trebuie să piardă dinvedere că această carte este destinată mai cu seamă la instrucţia subofiţerilor; prin urmare, trebuiea se preciza bine faptele, a nu se dezvolta decât cele care au o adevărată importanţă în analelenoastre şi să evite disgresiile politice, cu totul străine destinării acestei lucrări. Pentru amândouă lucrările se vor admite la concurs operele imprimate şi manuscrise. Toatetrebuie depuse la Ministerul de Război (Direcţia I, Divizia 1), înainte de 31 decembrie 1864”4. Prin Înaltul Decret nr. 380 din 17 martie 1867, în cadrul Administraţiei Centrale aMinisterului de Război, sub directa autoritate a acestuia, a luat fiinţă Depozitul General alRăzboiului, ca direcţie independentă. Acesta era format din Secţia I Harta României. Lucrăritopografice interioare şi Secţia a II-a Lucrări istorice. Statistica militară şi lucrări regimentare.Şefii de secţie erau numiţi de domnitor, ceilalţi ofiţeri fiind numiţi de ministrul de Război5. Aceastăstructură a avut o existenţă efemeră, fiind desfiinţată prin Î.D. nr. 1163 din 11 august 1867. Prin Înaltul Decret nr. 181 din 3 februarie 1870, regele Carol I a aprobat ,,Regulamentulrelativ la serviciul ofiţerilor din corpul de stat major”, prin care s-a stabilit reînfiinţareaDepozitului de Război. Conform art. 68, Secţia a II-a Lucrări istorice şi statistica militară avea caatribuţii ,,clasarea şi conservarea arhivelor privitoare la operaţii de război. Redactarea oricăreioperaţii militare. Istoricul regimentelor de la crearea lor şi, în general, toate lucrările istorice.Adunarea tuturor documentelor necesare pentru istoria militară a României şi a puterilor străine.Lucrări şi opere publicate în străinătate. Conservarea bibliotecii şi arhivei Depozitului. Examinarealucrărilor şi operelor militare publicate în România şi în străinătate”6. Un regulament ulterior urmasă stabilească în detaliu toate chestiunile care reglementau activitatea Depozitului7. 3 Printre lucrările de istorie militară de referinţă pentru perioada de început a istoriografiei militare naţionale se numără,,Armata Română”, 1902, Locotenent-comandor Constantin Ciuchi, ,,Istoria Marinei Române în curs de 18 secole”, TipografiaOvidiu, Constanţa, 1906, General Grigore Crăiniceanu, ,,Istoria Armatei Române”, comunicare Academia Română, 1912, N.Ştefănescu-Iacint, ,,Războiul româno-bulgar”, Bucureşti, 1914, General M. Aslan, ,,Memoriu asupra căderii capului de podTurtucaia”, Iaşi, 1918, General Ion Popovici, ,,Bătălia de la Sibiu”, Roman, 1918, C. Stere, ,,Marele Războiu şi politica României”,Bucureşti, 1918, General I. Culcer, ,,Note şi cugetări asupra campaniei din 1916”, Iaşi, 1919, General C. Găvănescu, ,,Războiulnostru pentru întregirea neamului”, Iaşi, 1919, C.R. Munteanu, ,,Bătălia de la Mărăşeşti”, Bucureşti, 1919, General A. Stoenescu,,,În ploaia de gloanţe”, Bucureşti, 1919, Maior Răzvan Trăznea, ,,Mărăştii”, Bucureşti, 1919, General Basarabescu, ,,Silistra-Turtucaia”, Bucureşti, 1920, Contraamiral N. Negrescu, ,,Rolul Marinei în războiul pentru întregirea neamului”, Bucureşti, 1920,Maior Teodor Radu, ,,Vânătorii de munte”, Târgovişte, 1920, Mircea V. Rădulescu, ,,Războiul neamului românesc”, Bucureşti,1920, A. Stegărescu, ,,Luptele din Dobrgea, câmpia Munteniei de jos şi din jurul Mărăşeştilor”, Buşteni, 1920, ConstantinKiriţescu, ,,Istoria Războiului pentru Întregirea României 1916-1919”, Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1921, GeneralConstantin Ştefănescu-Amza, ,,Istoric grafic al războiului neamului românesc”, Bucureşti, 1921, General C. Teodorescu,,,Turtucaia”, 1921, General G.D. Mărdărescu, ,,Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei”, Bucureşti, 1922,General A. Teodorescu, ,,Turtucaia, studiu tactic şi cauzele înfrângerii”, Braşov, 1922, General Alexandru Averescu, ,,Operaţiunilede la Flămânda”, Bucureşti, 1923, General Alexandru Averescu, ,,Bătălia de pe Argeş”, Ţara noastră, Cluj, 1923, Dr. G. Miron,,,Note din războiul pentru întregirea Neamului”, Bucureşti, 1923, Pr. N.V. Hodoroabă, ,,Din războiul de întregire”, Iaşi, 1923, Mih.C. Vlădescu, ,,Generalul Averescu, sămănătorul de ofensive”, Bucureşti, 1923, General D. Iliescu, ,,Documente privitoare larăzboiul pentru întregirea României”, Bucureşti, 1924, George Lungulescu, ,,Eroismul cavaleriei române”, Bucureşti, 1924,General Sc. Panaitescu, ,,Turtucaia în războiul mondial”, Bucureşti, 1924, Alexandru Dăscălescu, ,,Jurnal operativ de pe câmpul derăzboiu (cu Reg. 56 Infanterie. Antologie eroică)”, Roman, 1925, I. Ursu, ,,Generalul Grigore Eremia”, Oradea Mare, 1925, M.Văgăonescu, ,,Viaţa în războiu, însemnări zilnice de pe front 1916-1918”, Bucureşti, 1925, Locotenent-colonel V. Nădejde, ,,IstoriaArmatei Române. Vol. I Din primele timpuri cunoscute până la întemeierea Principatelor Române”, onorată cu premiul AcademieiRomâne ,,Gheorghe Asache”, Tipografia ,,Cultura Românească“, Iaşi, 1930, General Ion I. Anastasiu, ,,Oastea română de-a lungulveacurilor”, Tipografia M.St.M., 1933, Maior R. Dinulescu din Marele Stat Major, ,,Armata modernă. Concepţiuni moderne înorganizarea armatelor”, Editura Ramuri, Craiova, lucrare premiată de Academia Română ş.a. 4 ,,Monitorul Oastei”, vol. II/1864, pp. 44-46. 5 Serviciul Istoric al Armatei (în continuare se va cita S.I.A.), Registrul Istoric al Marelui Stat Major, fila 24. 6 S.I.A., fond Microfilme, rola P.S.E.M. 1208, c. 130. 7 S.I.A., Registrul Istoric al Marelui Stat Major, f. 30.8
  7. 7. Ghidul Arhivelor Militare Române Prin Î.D. nr. 158 din 17 ianuarie 1884 a fost aprobat ,,Regulamentul serviciului de statmajor”, prin care se menţinea împărţirea M.St.M. în cele trei secţii, în cadrul Secţiei I regăsindu-seca atribuţiune distinctă ,,jurnalul şi istoricul în timp de pace şi război”8. În organigrama M.St.M. din anul 1893, devenit direcţie superioară în compunereaMinisterului de Război, în conformitate cu noul ,,Regulament asupra serviciului de stat major”,aprobat prin Î.D. nr. 1170 din 13 aprilie 1891, Biroul 3 din cadrul Secţiei I avea ca atribuţii,printre altele, ,,chestiunile statistice şi Istoricul”9. În anul 1896, Istoricul M.St.M. se regăseşte încadrul Biroului 1 al Secţiei I Organizarea, mobilizarea şi instrucţia armatei10 iar în anul 1897 încadrul Biroului 311. În anul 1899, denumirea consacrată devine Istoricul campaniilor şi marilor operaţiuni alearmatei”12. În anul 1904, problematica istorică se regăseşte în responsabilitatea Subbiroului B, Biroul 4din cadrul Secţiei a II-a, cu denumirea ,,Etape. Mijloace de corespondenţă militară şiregulamentele respective. Istoricul campaniilor”13. De la 5 iulie 1904, Biroul VI din cadrul Secţiei a II-a reuneşte ca responsabilităţi ,,Studiiistorice, geografice şi statistice. Biblioteca. Redacţia revistei ,,România militară”14. În 1905 în cadrul M.St.M. a fost întocmit ,,Istoricul războiului ruso-japonez”15. În anul 1906, Istoricul campaniilor se găsea printre atribuţiile Biroului 3 din cadrul Secţiei I16,birou care din 1907 s-a numit Istoric şi Bibliotecă, cu compartimentele Studii istorice şi statistică,Referate istorice. Biblioteca, Contabilitatea Bibliotecii ,,România militară” şi Cazarmarea17. De la 25 mai 1907, atribuţiile Biroului 6 Informaţii din cadrul Secţiei a II-a includeauIstoria militară generală. Studii asupra campaniilor moderne; istoria militară naţională; Istoriculorganizării armatei române, Istoricul manevrelor şi al taberelor de instrucţie, Istoriculregulamentelor de exerciţii şi manevre ale celor trei arme18. Către sfârşitul anului 1909, Biroul 6Informaţii încorpora la loc de cinste Istoricul Statului Major General19. Prin Referatul nr. 6660 din 4 iunie 1918, şeful Secţiei a II-a din M.St.M., colonelulConstantin Ştefănescu-Amza20 raporta că în baza informaţiilor furnizate de Biroul 3 Istoric,Serviciul Fotografic al M.C.G. cuprindea ,,albume de fotografii din război, catalogate, filmepozitive de cinematograf cu scene de război, în ambalajul lor special, clişee şi filme negative,material prim şi aparate”, primele urmând să fie predate Biroului Istoric. Închirierea filmelor saureproducerea lor şi a clişeelor fotografice urma să se facă numai cu aprobarea M.St.M., sumeleîncasate fiind vărsate în fondul orfanilor de război şi pentru procurarea materialelor necesareBiroului Istoric. 8 Ibidem, f. 73. 9 Ibidem, f. 99. 10 Ibidem, f. 110. 11 Ibidem, f. 116. 12 Ibidem, f. 124. 13 Ibidem, f. 137. 14 Ibidem, f. 139. 15 Ibidem, f. 145. 16 Ibidem, f. 151. 17 Ibidem, f. 157. 18 Ibidem, f. 166. 19 Ibidem, f. 185. 20 Constantin Ştefan s-a născut la 23 iulie 1875, la Budeşti, judeţul Călăraşi. Prin Jurnal al Consiliului de Miniştri, înanul 1904 i s-a aprobat să-şi adauge la numele său patronimic de Ştefănescu, pe acela de Amza (după mama). A absolvitclasele primare la Şcoala Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român, Şcoala Fiilor de Militari din Iaşi. Încadrat înRegimentul 1 Geniu, între anii 1903-1905 a fost trimis de Ministerul de Război în Austria la Batalionul 6 Imperial dePionieri din Klosternenburg, servind cu gradul de locotenent în armata austro-ungară. A îndeplinit funcţiile de inspectorgeneral al Armatei şi apoi ministru de Război în guvernul Iorga (1931-1932). A fost preşedinte al Societăţii deRadiodifuziune (1936-1940), vicepreşedinte şi administrator delegat al Societăţii de Industrie Chimică (1940-1944) şipreşedinte al Sindicatului Agricol de Ilfov (1944-1946). A decedat la 13 februarie 1964, la Bucureşti. 9
  8. 8. Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional Locotenentul Georgescu, fost şef al Serviciului Fotografic la M.C.G., rămânea ataşat laBiroul 3 Istoric pentru folosirea fotografiilor, înlocuindu-l în serviciu pe căpitanul ConstantinZagoritz, căzut prizonier21. Pe Referatul nr. 75 din 5 iunie 1918 al maiorului Jinga referitor la confecţionarea din fondulde război a unor dulapuri speciale necesare conservării diferitelor grupuri de documente alecomandamentelor şi a hărţilor Istoricului, şeful Secţiei a II-a a pus următoarea rezoluţie: ,,Amonoare a înainta acest referat al Biroului 3 Istoric, relativ la înfiinţarea dulapurilor speciale,pentru păstrarea arhivei de campanie a Biroului Istoric. Arhiva operativă a tuturorcomandamentelor, anexele ei, hărţi, documente, lucrările Biroului, monografiile etc vor formapentru viitor tezaurul învăţămintelor ce trebuie a se trage din acest război. De aceea, susţin cerereaBiroului 3 a se aproba înfiinţarea acestor dulapuri, în număr de 8 (opt)”22. Acelaşi maior Jinga solicita ca Biroul 3 Istoric să cumuleze arhivele unităţilor desfiinţate dupăpartea I a campaniei, arhiva Armatei I şi a II-a a campaniei (arhiva birourilor de stat major) şi arhivaCorpului 5 Armată (desfiinţat în partea a doua a campaniei, după încheierea păcii). Ca urmare, pentruca Biroul 3 Istoric să poată corespunde diferitelor cereri şi pentru a putea lucra ulterior pe bază deacte la istoricul campaniei, ofiţerul mai solicita ,,toate arhivele din timpul campaniei ce nu aparţinArmatelor 1-5 Armată şi Diviziilor 1-15, precum şi oricărei unităţi, comandament şi serviciu care aexistat în timp de campanie”. În plus, ,,toate comandamentele (Corpurile 1-5, Diviziile 1-15,brigăzile de infanterie, artilerie şi cavalerie), precum şi unităţile şi serviciile care au existat pe timpulcampaniei cu acelaşi titlu să trimită la Marele Stat Major Biroul 3 Istoric un dosar cu copie dupăordinele primate şi după ordinele date în cursul campaniei, precum şi copie după registrul istoric alcomandamentului unităţii sau formaţiunii. Toţii ofiţerii activi obligatoriu şi cei de rezervă benevol săînainteze ierarhic un memoriu al activităţii lor în cursul campaniei, arătând în special chestiunileoperative cu critica obiectivă corespunzătoare”. M.St.M. urma să stimuleze cu premii, recompenseetc lucrările personale cu caracter istoric, psihologic etc sau de critică obiectivă a diferitelor episoadedin campania primului război mondial23. Prin Referatul nr. 241 din 26 iunie 1918, şeful Biroului 3 Istoric, locotenent-colonelul I.Motaş solicita ,,rezumatele birourilor din Marele Cartier General, precum şi acel al unităţilor mari,întrucât cercetarea amănunţită a tuturor dosarelor campaniei nu este posibilă acum”. Cum la BiroulOperaţiilor însărcinat cu această lucrare fusese desemnat locotenent-colonelul Condeescu,coordonat în întreprinderea sa de locotenent-colonelul Ţenescu, se solicita mutarea primului laBiroul Istoric. În rezoluţie, colonelul Ştefănescu-Amza conchidea: ,,Am onoare a înainta acestreferat al Biroului 3 Istoric, pe care îl susţin în părţile sale de la nr. 1, 2, 3, 4, adică în sensul a seinterveni la Birourile din M.St.M. foste ale M.C.G., şi anume la Biroul Organizării, BiroulOperaţiilor, Biroul Informaţii şi Biroul Transporturilor a se întocmi şi înainta Biroului Istoric odare de seamă rezumativă şi cronologică, care să servească ca bază de sprijin sau schelet allucrării, ce se va dezvolta apoi de Biroul Istoric. Cât priveşte însă şi Corpurile de armată şi diviziile să întocmească câte un rezumat istoricaşa cum îl cere Biroul Istoric, nu sunt de aceeaşi părere, căci cred propunerea imposibil de realizatîn circumstanţele actuale, şi mai ales în ceea ce priveşte prima parte a campaniei, când foarte multearhive operative s-au pierdut. De aceea, în locul acestei soluţii, propun ca corpurile de armată şidiviziile să trimită copii de pe registrul/jurnal de operaţii cu anexele şi crochiurile respective,însărcinându-se cu această lucrare un ofiţer, care să nu mai aibă altă însărcinare, luat la nevoie dela un corp de trupă, şi lucrând sub supravegherea şefului de stat major”. La rându-i, şeful S.M.G.,generalul Constantin Christescu24 a decis: ,,Se aprobă referatul Biroului, dându-se ordinelenecesare. Propunerea Secţiei pentru corpuri de armate şi divizii se admite numai pentru operaţiilecampaniei asupra cărora nu s-ar mai avea arhiva necesară”25. 21 S.I.A., fond Microfilme, P II 1 640, c. 751. 22 Ibidem, c. 752. 23 Ibidem, c. 754. 24 Şeful Statului Major General între 3 decembrie 1913-1 aprilie 1914, 1 aprilie-8 octombrie 1918 şi 1 aprilie 1920-8 mai 1923. 25 S.I.A., fond Microfilme, P II 1 640, c. 756-758.10
  9. 9. Ghidul Arhivelor Militare Române Întrucât rezumatul istoric al comandamentelor şi diviziilor desfiinţate nu putea fi redactatdecât la M.St.M., unde se afla vărsată arhiva acestora, cu referatul nr. 564 din 16 august 1918,generalul Christescu a solicitat detaşarea la Biroul Istoric, pentru maxim patru luni, a unor ofiţericare au activat în cadrul acestor comandamente şi divizii26. Rezumatul istoric, semnat de comandant şi contrasemnat de ofiţerul desemnat cu redactareaacestuia, urma să fie înaintat Biroului Istoric din M.St.M. până la 1 ianuarie 1919. Cu adresa nr. 307 din 4 iulie 1918, şeful Secţiei a II-a din M.St.M., colonelul ConstantinŞtefănescu-Amza, transmitea Diviziilor I şi a II-a necesitatea de a dispune întocmirea istoriculuirezumativ al operaţiunilor executate de cele două comandamente. Acesta trebuia să cuprindăordinea de bătaie a comandamentului şi modificările care au survenit, respectiv ordinele care austat la baza acestora, situaţia efectivelor, operaţiunile mai importante proiectate, operaţiunileexecutate, legăturile pe verticală şi pe orizontală, trupele şi unităţile inamicului cu care s-auconfruntat, modul de hrănire şi aprovizionare cu muniţii, aprecieri asupra operaţiunilor executate,crochiurile necesare etc. Acest istoric rezumativ urma să fie completat cu o hartă sau schiţă lascara 1/200.000, pe care se va trasa cu negru itinerarul Diviziei pe tot timpul campaniei27. În urma trecerii armatei pe picior de pace, în baza Î.D. nr. 3179 din 28 octombrie 1918, încadrul Secţiei a II-a Istoric şi Etape se regăseau două birouri - Biroul 3 Istoric, condus delocotenent-colonelul Dumitru Motaş şi Biroul 4 Etape şi Biblioteca M.St.M.28. Prin Referatul nr. 1294 din 10 decembrie 1918 al Biroului 3 Istoric, şeful M.St.M. arăta cădeşi Ministerul de Război aprobase înfiinţarea unui post de bibliotecar –arhivar la Biroul Istoric ,,caresă ţie firul lucrărilor, deoarece ofiţerii biroului se schimbă destul de des”, din lipsă de personal,Direcţia Personalului nu încadrase funcţia. ,,Cum Biroul Istoric are menirea a primi o maredezvoltare pe viitor – argumenta generalul – şi a se ocupa nu numai cu istoricul campaniei din 1916-1918, ci a îmbrăţişa toate chestiunile în legătură cu istoricul armatei române şi din trecutul maiîndepărtat, iar noile provincii dobândite prin acest război lărgind încă câmpul de activitate al acestuiserviciu, este nevoie ca bibliotecarul-arhivar al Biroului Istoric să fie un om cu cultură superioară,posedând o diplomă universitară, condiţie care nu este cerută funcţionarilor Ministerului de Război. Domnul Vasile Lambru, licenţiat în Drept de la Facultatea din Bucureşti şi fost magistrat,dorind a ocupa această funcţie, după cum se vede din alăturata petiţiune, cu gradul de şef de birouclasa I, grad echivalent cu cel avut în magistratură, cu onoare vă rog să binevoiţi a aproba aceastănumire pe ziua de 15 decembrie”29. La 11 martie 1919, şeful Biroului Istoric, locotenent-colonelul Dumitru Motaş, solicita creareaSecţiei Istorice în cadrul M.St.M. Principalul argument consta în faptul că Biroul Istoric având deîntocmit o lucrare cu totul independentă de lucrările celorlalte secţii, ofiţerul considera că ,,înglobarealui la una din secţii nu prezintă niciun avantaj, ci dimpotrivă are dezavantajul de a se trece şiînregistra arhiva şi corespondenţa acestui birou pe la o secţie cu care nu poate avea nicio comunitatede lucru”. În plus, argumenta ofiţerul, ,,Pentru a se putea continua lucrările pregătitoare întocmiriirezumatului istoric al campaniei, este nevoie a se dispune deocamdată de personalul strict necesarpentru: clasarea arhivei de război, însărcinându-se cu această operaţiune cel puţin câte un ofiţerpentru fiecare corp de armată şi unul pentru diferite servicii ale armatei; centralizarea rezumateloristorice ce au început să sosească de la Divizii, precum şi coordonarea lor în timp şi spaţiu; studiereadiferitelor reclamaţii privitoare la operaţiuni; redactarea rezumatului istoric al operaţiunilor”. În acest scop, ofiţerul propunea extinderea urgentă a Biroului Istoric, care la data respectivă nudispunea nici măcar de personalul necesar clasării arhivelor de campanie, clasare care nu putea fi făcutădecât de către ofiţeri care să posede cunoştinţe militare suficiente (absolvenţi ai Şcolii Superioare deRăzboi sau ofiţeri care au servit la comandamentele de corp de armată, divizii sau brigăzi). 26 Ibidem, P II 1 640, c. 767. 27 Ibidem, P II 1 606, c.759-760. 28 Ibidem, f. 272. 29 Ibidem, c. 724-725. 11
  10. 10. Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional Soluţia era crearea unei Secţii Istorice în cadrul M.St.M., condusă de un colonel, organizatăpe trei birouri: Biroul 1 Istoric, Biroul 2 Arhivă şi Biroul 3 Registratură30. Ca urmare, în baza Ordinului de Zi nr. 51 din 14 mai 1919, Secţia a II-a Istoric s-a transformat înSecţia a III-a Instrucţie, Regulamente şi Istoric, având în compunere trei birouri31. Printre acestea figuraşi Biroul 3 Istoric, cu trei subbirouri care aveau ca atribuţii: ,,1. Adunarea, clasarea şi coordonareadatelor şi documentelor operative ale tuturor marilor unităţi ale armatei, precum şi întocmirea acestuiistoric. Întocmirea istoricului campaniei 1916-1919. 2. Lucrările Comisiei de monografie şi comisiisimilare. Învăţămintele trase din istoria campaniilor relativ la organizare, instrucţie şi conducere.3. Supravegherea lucrărilor particulare cu caracter istoric mai vechi ale oştirii române. Monumenteistorice, tratamentul prizonierilor şi lucrări ce decurg. Arhiva istorică” 32. În ordinea de bătaie a M.St.M. de la 1 noiembrie 1920 întâlnim Secţia a VI-a Istoric încadrul Diviziei a II-a, înfiinţată la 1 aprilie 1920, pe baza Referatului nr. 224 din 28 martie 1920,aceasta fiind organizată pe două birouri, Biroul 1 Istoric al Armatei Române şi Biroul 2 Istoric alarmatelor străine33. Fiecare birou era încadrat cu trei ofiţeri şi câţiva referenţi. Secţia a început sălucreze efectiv abia în aprilie 1921, când a fost numit un nou şef al secţiei şi s-a trecut laconceperea planurilor pentru întocmirea rezumatelor operaţiilor militare în campaniile 1916-1918şi 1918-191934. Primii ofiţeri care au încadrat Secţia a VI-a Istoric, după înfiinţarea ei, la 1 aprilie 1920, aufost: colonelul Constantin Tănăsescu – şef de secţie, locotenent-colonelul Constantin Petrovicescu –şef birou, locotenent-colonelul Barbu Pârâială – şef birou, maiorul Aurel Aldea, locotenentulGrigorie Basarabescu şi căpitanul Mihai Vitzu. Celelalte funcţii au fost acoperite prin detaşareaunor ofiţeri de la corpurile de trupă. În cursul aceluiaşi an, colonelul Constantin Tănăsescu a fostmutat la comanda Regimentului 22 Artilerie, fiind înlocuit de colonelul Dumitru Paladă, fostcomandant al aceluiaşi regiment, iar în martie 1921, la conducerea Secţiei a fost numit colonelulLaurenţiu Bârzotescu. În anul 1921, Secţia a VI-a din cadrul Diviziei a II-a s-a reorganizat pe trei birouri: Biroul IIstoricul perioadei neutralităţii şi Campania 1916 până la 1 ianuarie 1917, Biroul II IstoriculCampaniei 1 ianuarie 1917 – 1 aprilie 1921 şi Biroul III Campanii vechi şi arhivă35. De la 1 aprilie 1922, întâlnim Secţia a VIII-a Istorică în cadrul Diviziei a III-a, cu douăbirouri, Biroul 1 Perioada neutralităţii şi operaţiunile până la 1 ianuarie 1917 şi Biroul 2Operaţiunile de la 1 ianuarie 1971 până la trecerea armatei pe picior de pace36. În 1923, Secţia a VIII-a Istoricul Campaniei are două birouri, Biroul 1 Arhive, Cercetări,Muzeul Militar şi Biroul 2 Studiul Campaniilor37. În această perioadă, Secţia a VIII-a Istoric acompletat cu documente din arhivele de război istoricul părţii a doua a campaniei 1 ianuarie 1917 –1 august 1918, reorganizarea Armatei Române iarna 1916 – 1917, evenimentele şi operaţiuniledintre 27 noiembrie 1916 şi 1 ianuarie 1917 şi ofensiva Armatei a II-a la Mărăşti. De asemenea, aredactat o serie de lucrări cu caracter istoric, precum Acţiunea cavaleriei române în campania 1916 –1918 (Şarja de la Robăneşti, Acţiunea de la Prunari, Acţiunea Diviziei I şi a II-a Cavalerie înpartea a doua a campaniei) şi rezumatul operaţiunilor armatei române în Transilvania (noiembrie1918 - mai 1919) pentru Ministerul de Externe38. 30 Ibidem, P II 1 524, c. 355-356. 31 S.I.A., Registrul Istoric al Marelui Stat Major, f. 273. 32 Ibidem, f. 283. 33 Registrul istoric al Marelui Stat Major. Primul şef al Secţiei a VI-a Istoric a fost colonelul (general din ianuarie1926) Constantin Tănăsescu. 34 Luminiţa Giurgiu, Manuel Stănescu, Lucian Drăghici, Cornel Ţucă, ,,În slujba muzei Clio. O istorie a ServiciuluiIstoric al Marelui Stat Major 1920-1945”, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006, p. VII. 35 S.I.A., Registrul Istoric al Marelui Stat Major, f. 299-300. 36 Ibidem, f. 318. 37 Ibidem, f. 322. 38 Ibidem, f. 349.12
  11. 11. Ghidul Arhivelor Militare Române În anul 1924, Secţia a VIII-a Istorică cuprindea Biroul 1 Arhive şi Biroul 2 Studiulcampaniilor39. De la 1 octombrie 1927, Secţia a VIII-a Istoric s-a transformat în Secţia a VII-a Istoric,regăsită în structura Diviziei I, cu Biroul 1 Cercetări istorice, Biroul 2 Arhive, Biroul 3 Istoric şiMuzeul Militar Naţional40. La 30 ianuarie 1928, Secţia a VIII-a Istoric (între timp i se schimbase numărul), având însubordine Muzeul Militar Naţional şi Depozitul Central de Arhivă al M.Ap.N., a luat denumirea deServiciul Istoric, funcţia de şef al acestuia fiind încredinţată unui general, având ca ajutor uncolonel. Prima misiune a echipei Secţiei a fost să obţină dispoziţiile necesare pentru adunarea arhiveioperative. Astfel, până în anul 1937, Secţia a reuşit să adune 25.558 de dosare, 117 mape de hărţi, 2091de cărţi, 187 de exemplare ale „Monitorului Oastei” şi 11.250 de registre diverse41. Secţia era informatădespre celelalte documente de arhivă rămase la Comandamentele Teritoriale şi despre arhiva preluată laDepozitul de Arhivă al M.Ap.N. de la Otopeni, pe care îl avea în responsabilitate directă. Aşadar, în perioada interbelică, organizarea Serviciului Istoric a fost conformă cu misiunilespecifice, urmând exemplul oferit de serviciul similar din armata franceză. De altfel, în 1929, şefulServiciului, generalul Grigore Constandache42, a efectuat un stagiu de documentare de trei luni laServiciul Istoric francez. La 1 octombrie 1944, Serviciul Istoric al M.St.M. mai dispunea de 45.864 de dosare, dintrecare 35807 priveau numai participarea armatei române la Primul Război Mondial (mai bine de18000 de dosare fuseseră distruse ca urmare a bombardamentelor). De asemenea, BibliotecaServiciului dispunea de 3.365 de volume, alte 40.000 fiind referitoare la Primul Război Mondial43. Serviciul Istoric – for tutelar al Muzeului Militar Naţional Una dintre atribuţiile Serviciului Istoric a fost şi „supravegherea conducerii MuzeuluiMilitar Naţional”, instituţie aflată în subordinea M.St.M. şi în coordonarea Serviciului Istoric. Nucleul viitorului Muzeu Militar Naţional l-a constituit Secţia Militară, creată în cadrulMuzeului Naţional prin Decretul nr. 1789 din 22 aprilie 1914, la iniţiativa maiorului Radu R.Rosetti. Conform decretului, cu organizarea secţiei – subordonată administrativ Ministerului deRăzboi – a fost însărcinată o comisie alcătuită din Vasile Pârvan, Al. Tzigara-Samurcaş şi maiorulRosetti, care s-a preocupat de strângerea pieselor vizate pentru a putea fi expuse. Numeroase alteobiecte de patrimoniu au fost obţinute prin achiziţii directe sau donaţii. În septembrie 1923, Serviciul Istoric a înaintat Ministerului de Război un raport-sintezăcu propuneri detaliate privind conţinutul ştiinţific al tematicii Muzeului Militar, care trebuia „săadune tot materialul privitor la arta şi istoria militară a neamului din tot teritoriul locuit de români”şi, în egală măsură, să înfiinţeze „secţiuni militare pe lângă muzeele regionale din cuprinsul ţării”,să organizeze „în muzeele militare din ţările aliate secţiuni reprezentând armata română în războiulmondial, şi a da posibilitatea ţărilor aliate să organizeze secţiuni militare corespunzătoare înmuzeul nostru”44. Ca urmare a acestui raport, prin Decretul 6064 din 18 decembrie 1923 s-au pusbazele Muzeului Militar Naţional. 39 Ibidem, f. 459. 40 Ibidem, f. 624. 41 Arhivele Militare Române (în continuare se va cita A.M.R.), fond 948/52d, dosar nr. 152, f. 2. 42 Generalul Grigore Constandache, fost şef al Serviciului Istoric între 1928-1936, a fost membru al Academiei deŞtiinţe şi al Societăţii de Arheologie şi Numismatică, iar din luna februarie 1928, membru în consiliul de conducere alMuzeului Militar Naţional. A publicat ,,Cavalerismul, originea şi evoluţia sa” (1931), ,,Problema responsabilităţilorrăzboiului 1914-1916” (1933), ,,Reflecţiuni asupra şefului” (1933), ,,Problema războiului” (1936), ,,Fiinţa şi rostul Istoriei”(1936) ş.a. 43 A.M.R., fond 948/53d, dosar nr. 337, f. 11. 44 A.M.R., fond 948/52c, dosar nr. 43, f. 156. 13
  12. 12. Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional Muzeul şi-a deschis porţile pentru public în anul 1924, fiind amenajate 17 săli şi 8 galeriiîn care era prezentată istoria militară a poporului român, de la întemeierea principatelor până înanul 1922, anul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, la Alba Iulia. Secţii specialeerau dedicate armelor infanterie, marină, aviaţie, aerostatic, artilerie, geniu şi serviciul sanitar. Înprimul an de funcţionare, muzeul a fost vizitat de 11.648 de oaspeţi. Activitatea muzeului a fost îndrumată de un Consiliu de conducere, din care au făcut parteprofesorii Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, I. Andrieşescu, I. Ursu, Constantin Moisil, C.C. Giurescu,Aurelian Sacerdoţeanu, Vl. Dumitrescu şi generalii Radu R. Rosetti, Constantin Ştefănescu-Amza– socotit întemeietorul muzeului – şi Grigore Constandache. În centrul preocupărilor au stat colecţiile muzeului, asupra cărora s-au făcut studiiîndelungate şi amănunţite pentru identificarea, fişarea şi catalogarea pieselor deţinute, precum şiîntocmirea unor cataloage şi albume tematice. Printre acestea se numără ,,Albumul uniformelorarmatei române (1830-1930)”, catalogul steagurilor, al armelor de foc (neterminat), al clişeelorfototecii ş.a. Dezvoltarea patrimoniului s-a realizat şi prin participarea specialiştilor muzeului ladiverse campanii de săpături arheologice, precum cele de la Fedeleşeni, Cristeşti, Turnu Severin,Târgu Mureş etc. Din 1924, Muzeul Militar şi-a alcătuit o bibliotecă proprie, dotată cu lucrări deistorie militară, adăpostite, din 1935, într-un pavilion special construit în acest scop, în Parcul„Carol I”. Muzeul dispunea şi de o secţie fotocinematografică, înzestrată cu filme (peste 42.000metri de peliculă) şi clişee (peste 17.000, în 1937), înfăţişând momente importante, reconstituite,din Războiul de Independenţă, scene din Primul Război Mondial, diferite solemnităţi militare sauvizite ale reprezentanţilor ţărilor străine în România. Muzeul Militar Naţional a creat secţii militare româneşti în muzee din străinătate, precumîn Cehoslovacia, Franţa, Italia, Iugoslavia şi Belgia, dar şi în muzeele regionale din Arad,Timişoara, Sibiu, Cluj, Craiova şi Constanţa. Filialele de la Mărăşeşti45 şi Craiova, inaugurate în1933, au completat „zestrea” Muzeului. Sub coordonarea specialiştilor Serviciului Istoric a fost organizată Biblioteca M.St.M.,aflată, temporar, în subordinea sa, precum şi numeroase expoziţii la Muzeul Militar Naţional. Activitatea documentar-editorială Încă din anul 1915, Secţia Istoric a demarat redactarea istoricului campaniilor ArmateiRomâne în Războiul de Independenţă şi în Războiul pentru Întregire (o cronică foarte valoroasădespre Războiul de Independenţă, existentă deja la M.St.M., a fost capturată de inamic în lunadecembrie 1916, cu ocazia ocupării Capitalei. În aceste circumstanţe, deplângând lipsa uneimonografii a participării Armatei Române la Războiul de Independenţă, s-a constituit, abia înnoiembrie 1941, la iniţiativa generalului Radu R. Rosetti, ministru al Culturii Naţionale şiCultelor, o comisie desemnată să realizeze o istorie a participării Armatei Române la războiulruso-româno-turc din 1877-1878, din compunerea căreia făceau parte reprezentanţi ai AcademieiRomâne, ai Ministerului de Externe şi ai Serviciului Istoric al M.St.M.46. Din cauza lipseifondurilor şi a reeşalonării priorităţilor în cercetarea istorică, comisia, fără a fi reuşit să dea la tiparmăcar o parte din preconizata monografie, şi-a suspendat activitatea, la 26 ianuarie 194847. În perioada interbelică, specialiştii Serviciului Istoric au realizat numeroase lucrări, studiişi documentare, printre care reprezentativă rămâne monografia ,,România în războiul mondial1916-1919”, care a presupus o activitate laborioasă de documentare. Lucrarea, pe care NicolaeIorga o aprecia ca fiind „bine făcută din punct de vedere militar” şi prin intermediul căreia se 45 Maior Ioan Th. Dumitru, ,,Muzeul Militar Naţional – Secţiunea Mărăşeşti”, în „Buletinul Muzeului MilitarNaţional”, Anul II, nr. 3-4/1938-1939. 46 A.M.R., fond 948/52d, dosar nr. 304, f. 8. 47 A.M.R., fond 948/52d, dosar nr. 302, f. 84.14
  13. 13. Ghidul Arhivelor Militare Româneputeau cunoaşte „toate mişcările de trupe, toate succesele şi toate neizbânzile”48, a fost astfelstructurată: - volumul I: 671 de pagini, cu 42 de anexe, însoţit de un volum de documente de 737 depagini şi o mapă cu 92 de hărţi şi schiţe; - volumul II: 885 de pagini, cu 12 anexe, însoţit de un volum de documente de 328 depagini şi o mapă cu 65 de hărţi şi schiţe. - volumul III, partea I: l 112 de pagini, însoţit de un volum de documente de 498 depagini şi o mapă cu 42 de hărţi şi 64 de schiţe. - volumul III, partea a II-a: 906 de pagini, cu 12 anexe, însoţit de un volum dedocumente de 475 de pagini şi o mapă cu 43 de hărţi şi schiţe. Primele trei volume tratau doar perioada august – septembrie 1916. Volumul al IV-lea cuprindea operaţiile din perioada octombrie – decembrie 1916,volumul al V-lea era dedicat operaţiilor militare de la 1 ianuarie 1917 pe frontul din Moldova pânăla pacea de la Bucureşti şi unirea Basarabiei cu România, iar volumul al VI-lea era proiectat săcuprindă operaţiile Armatei Române în Transilvania şi Ungaria (octombrie 1918 - iunie 1920). Primul volum a apărut abia în anul 1934, iar în aprilie 1944 fuseseră publicate doarprimele trei volume (al treilea în două părţi) şi era proiectat să apară volumul al IV-lea. La redactarea acestei lucrări monumentale, realizată sub coordonarea generalului GrigoreConstandache, şeful Serviciului Istoric în perioada 28 ianuarie 1928 – 31 octombrie 1936 şiulterior consilier tehnic şi a colonelului Constantin Drăgănescu, şeful Serviciului Istoric între1 noiembrie 1938 – 10 februarie 1942, au contribuit coloneii Epaminonda Arghiropol, IoanichieFilimon, Ioan P. Georgescu, Marin Manafu şi Victor Renescu, locotenenţii-colonei Paul Alexiu,Petre Andreescu, Ioan Cristescu, Constantin Drăgănescu, Romulus Dumitrescu, Carol Franc,Alexandru Ioaniţiu, Scarlat Momiceanu, Ioan Muţiu, Isaia Popa şi Emil Procopiescu, NicolaeStătescu şi Nicolae Tretinescu, căpitan-comandorul Preda Fundăţeanu, maiorii AlexandruDumitrescu, Gheorghe A. Ionescu şi Vasile P. Nicolau şi căpitanii Ioan Constantinov, VasileGaraiac, Traian Lărgeanu şi Vasile Nicolau. Serviciul Istoric s-a preocupat de întocmirea unor cronologii pentru secţii, servicii,inspectorate şi unităţi şi a asigurat schimbul de documente de arhivă cu armatele iugoslavă,poloneză, ungară şi cehoslovacă. De asemenea, a selecţionat un volum impresionant de documentedin străinătate prin ataşaţii militari, a identificat şi clasat o cantitate imensă de arhivă militarăgăsită în Banat, Transilvania şi Basarabia, a clasat şi păstrat arhiva câtorva comandamente ruseşti,rămasă la Iaşi şi a tradus foarte multe documente de un real interes istoric. ReprezentanţiiServiciului Istoric au acordat o atenţie sporită strângerii arhivelor referitoare la români, aflate laViena şi a desfăşurat o muncă intensă de recuperare a unor obiecte de interes istoric risipite înlume, precum două tunuri de cireş care ar fi aparţinut lui Avram Iancu. Iniţial, Serviciul Istoric a depins de şeful M.St.M. (ulterior, rapoartele curente erauadresate primului sau celui de-al doilea subşef al M.St.M.) şi era organizat pe trei birouri cu câtepatru ofiţeri, doi desenatori, dactilografi şi traducători. Biroul nr. 4 Studii şi Arhive era mai mare şigestiona arhiva de la sediul Serviciului, dar şi din teritoriu. În această componenţă, atribuţiile sale de bază erau: să redacteze istoricul campaniilorArmatei Române, să redacteze istoricul M.St.M., începând cu anul 1831, prin Biroul 4; să facăstudiul critic al campaniilor pentru a folosi la redactarea doctrinei militare a României. O altă îndatorire a Serviciului a fost să identifice, să trieze, să adune şi să controlezearhivele armatei, instituţia fiind autorizată să emită ordine, dispoziţiuni, recomandări şi să dea avizla proiectele de lege în domeniu. Pe lângă regulamentele generale, activitatea Serviciului a fostreglementată de „Regulamentul privitor la adunarea şi conservarea arhivelor armatei” („MonitorulOficial” nr. 11 din 10 iulie 1933) şi „Regulamentul provizoriu referitor la arhivele de război şiRegistrul Istoric” (Înaltul Decret nr. 944 din 2 aprilie 1934). 48 „România”, 30 iulie 1938. 15
  14. 14. Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional Serviciul Istoric s-a preocupat constant de redactarea istoricului M.St.M., reuşind să serealizeze o lucrare monumentală de 920 de pagini, cu două schiţe, lista şefilor M.St.M. între anii1859 şi 1934 – „pentru a se aplica pe placă sintetică” – monografia localului M.St.M. şi multe altelucrări, parţial dispărute, din nefericire, în timpul bombardamentelor din aprilie 1944, în garaTurnu Severin. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Serviciul Istoric a continuat redactareavolumului IV Istoricul Campaniei 1916, care cuprindea operaţiunile dintre 10 noiembrie –31 decembrie 1916: Trecerea Dunării şi Oltului de către inamic. Operaţiunile din Muntenia între10 – 12 noiembrie 1916, Bătălia de pe Argeş şi Neajlov. Operaţiunile din zilele de 12 – 15 (inclusiv)noiembrie 1916, Operaţiunile din Dobrogea între 10 – 20 noiembrie 1916 şi Retragerea. Situaţia înseara de 20 noiembrie 1916 şi operaţiunile din zilele de 21 – 27 (inclusiv) noiembrie 1916,concomitent cu adunarea arhivelor şi a materialului documentar pentru Istoricul evenimentelor dinperioada 15 martie 1939 – 21 iunie 1941 şi al Campaniei contra Rusiei Sovietice. Până la 1 februarie 1943 a fost întocmit un ,,Istoric rezumativ al raporturilor istoricedintre români şi ruşi pentru tineretul şcolar” şi un altul, pentru şcolile militare şi s-au pus bazele,,întocmirii planului unui istoric al pregătirii de război a armatei noastre sub toate raporturile, din1921 – când armata a trecut pe picior de pace – până în 1941, la începerea actualului război”. Din ordinul Cabinetului Militar al Conducătorului statului a fost redactată lucrarea,,Valoarea aportului adus de forţele române în Bătălia de la Odessa, în ansamblul dispozitivuluialiat de la aripa de Sud a frontului de Est”49. În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, Serviciul Istoric a avut în organică unBirou de Informaţii, care s-a străduit să consemneze date importante despre mişcările extremiste,ponderea şi influenţa lor în societatea românească, despre riscurile la care erau expuse depozitelede arhivă şi patrimoniul Muzeului Militar Naţional. Acest birou a făcut o descriere aproapecompletă despre distrugerea arhivei aflată în două vagoane de tren, bombardate la Turnu Severinîn noaptea de 15/16 aprilie 1944. Multe informaţii preţioase, care se regăsesc în fondul ServiciuluiIstoric, se referă la arhiva predată comandamentelor sovietice după 12 septembrie 1944 şi lainiţiativa ofiţerilor din Serviciu de a copia jurnalele de operaţii ale unităţilor înainte de a fi luate desovietici. Activitatea postbelică a Serviciului Istoric al Armatei (1949-1968) La începutul anului 1949, Serviciul Istoric al Marelui Stat Major (M.St.M.) erasubordonat pe linia sarcinilor de serviciu celui de-al doilea subşef al M.St.M., generalul-maiorConstantin Verdeş50. Prin Ordinul de zi de comandament nr. 88 din 10.03.1949, Serviciul Istoric a luatdenumirea de Secţia a 11-a Istoric, cu aceeaşi subordonare. Structura organizatorică a secţiei arămas neschimbată ca birouri, însă în cadrul fiecărui birou au apărut funcţii noi51. În luna martie 1949, colonelul Ioan N. Popescu, şeful Secţiei a 11-a Istoric a fost mutat laRegiunea 3-a Militară, fiind înlocuit de colonelul Virgil Dumitrescu52. 49 S.I.A., fond Marele Stat Major. Serviciul Istoric, dosar nr. 852/1942, f. 2-5. 50 Detalii privind evoluţia Serviciului Istoric al Armatei în perioada de început în Luminiţa Giurgiu, Lucian Drăghici,Manuel Stănescu, Cornel Ţucă, „În slujba muzei Clio. O istorie a Serviciului Istoric al Marelui Stat Major 1920-1945”,Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006. 51 Vezi şi Comandor dr. Marian Moşneagu, „Despre trecutul Armatei României, la timpul prezent şi viitor”, în„Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, Anul XIII, nr. 1(47)/2010, p. 2-14. 52 Serviciul Istoric al Armatei, Fond Marele Stat Major, „Registrul istoric al Secţiei Studii Istorice şi ArhiveleMinisterului Apărării Naţionale 1949-1968”, f. 2.16
  15. 15. Ghidul Arhivelor Militare Române La 23 martie 1949 a fost creat „Biroul registru istoric”, încadrat cu un ofiţer şi unfuncţionar civil dactilograf, şef al biroului fiind numit locotenent-colonelul Vladimir P. Tutoveanu.Totodată a fost redus necesarul la Biroul l Studii cu un ofiţer, iar la Biroul 2 Arhive Istorice cu unfuncţionar civil dactilograf. La l aprilie, locotenent-colonelul Vladimir Tutoveanu a fost numit operator administratival Bibliotecii M.St.M., iar funcţionarul civil Vasile Creţu ca bibliotecar gestionar. În luna mai, plutonierul major Aurel Gh. Morariu a fost detaşat la cursul de pregătire dincadrul Şcolii de Ofiţeri de Administraţie, în vederea acordării gradului de sublocotenent. Principalele activităţi desfăşurate în anul 1949 de către personalul Secţiei a 11-a Istoric auconstatat în definitivarea broşurii de popularizare a participării Armatei Române la războiulantihitlerist, întocmirea unui studiu rezumativ al acestei participări destinat cadrelor armatei:fascicola I 23 august - 16 septembrie 1944; fascicola a II-a 17 septembrie - 25 octombrie 1944;fascicola a III-a Eliberarea Ungariei; fascicola a IV-a Eliberarea Cehoslovaciei, întocmirea fişelorrezumative pe zile de operaţiuni (lupte) ale Armatelor l şi 4 Române în războiul antihitlerist şiîntocmirea jurnalului de operaţii al M.St.M. pe perioada 1946-1948, lucrare executată împreună cuSecţia Operaţii, şi a registrului istoric al M.St.M. pe anul 1940. Privind activitatea pe linie de arhivă, secţia a continuat munca de triere a arhivei aflată îndepozite şi întocmirea registrelor de evidenţă a acesteia. Totodată s-a întocmit tabulatorul arhiveiarmatei. Ofiţerii din secţie au mai desfăşurat şi alte activităţi legate de popularizarea luptelor dusede trupele române împotriva fascismului. Astfel, locotenent-colonelul Constantin Andriade, şefulBiroului l Studii, a publicat mai multe articole pe această temă în paginile revistei „Culturamilitară” şi ziarului „Glasul armatei”. În februarie 1949, lucrarea „Participarea României la războiul împotriva fascismului1944-1945” a fost înaintată şefului M.St.M. La cererea Secţiei a 4-a a M.St.M., în luna aprilie 1949, Biroul 1 Studii a întocmit osituaţie cu diviziile de infanterie române care s-au distins pe frontul antihitlerist şi în PrimulRăzboi Mondial. Situaţia a fost trimisă Secţiei a 4-a pentru a fi folosită ca material documentar. În luna iulie 1949, situaţia depozitelor de arhivă se prezenta astfel: Depozitul de arhivăregional al Regiunii l Militare la Bârlad, Depozitul de arhivă regional al Regiunii 2 Militare laOtopeni, Depozitul de arhivă regional al Regiunii 2 Militare la Floreşti-Cluj şi un subdepozit laTimişoara, Depozitul central de arhivă al M.Ap.N. la Otopeni. Depozitul de arhivă al M.St.M., compus din jurnalele de operaţii şi arhivă istorică dinrăzboiul antihitlerist, arhive istorice noi (1921-1944) şi arhive vechi, (valoarea a 25 de vagoane)era adăpostit în clădirea M.St.M. şi la Otopeni. O activitate importantă desfăşurată de Secţia 11-a Istoric pe linie arhivistică a constituit-oorganizarea, la 18 iulie 1949, a unei convocări cu toţi şefii de depozite de arhive. Scopul acesteia l-aconstituit stabilirea nivelului cunoştinţelor şefilor Depozitelor de arhivă asupra regulamentuluiarhivelor armatei, comunicarea ordinelor M.St.M. relativ la depozitarea şi conservarea arhivelor,precizarea responsabilităţilor ce revin şefilor de depozite pe linia cercetării arhivei, trierii acesteiaşi furnizarea datelor solicitate de eşaloanele superioare. Consfătuirea şi-a atins obiectivele propuse,participanţii realizând un util schimb de experienţă în privinţa activităţii arhivistice în armată. În luna august, cu Ordinul ministrului adjunct al ministrului Ap.N. nr. M 0604 din9.08.1949, Depozitul central de arhivă al M.Ap.N., depozitele regionale şi subdepozitul Timişoaraau fost subordonate Direcţiei Superioare Politice a Armatei (D.S.P.A.), numai din punct de vedereoperativ (aprobări pentru cercetarea arhivei, eliberarea actelor de vechime în armată, copii cerutede diferite instanţe de judecată etc.). Din punct de vedere administrativ (asigurarea materială, lo-caluri, amenajări interioare, paza şi încadrarea cu personal), depozitele rămâneau mai departe însubordonarea M.St.M. În decursul anului 1949, secţia a ajutat la pregătirea pentru deschiderea Muzeului MilitarCentral prin procurarea de date referitoare la armament, procedeele de luptă din epoca lui Ştefancel Mare, 7 copii de pe ordinele de zi ale comandamentelor sovietice prin care au fost citate trupeleromâne în perioada războiului antihitlerist şi 10 copii de pe ordinele ministrului de Război român. 17
  16. 16. Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional O preocupare principală a secţiei a constituit-o activitatea de centralizare a fondurilorarhivistice aflate la comandamentele de arme, regiuni militare şi formaţiuni, precum şi triereaarhivei. Selecţionarea a fost efectuată de comisii compuse dintr-un ofiţer de la comandamentulcăruia aparţinea depozitul de arhivă, un ofiţer de intendenţă, un ofiţer din aparatul politic, un ofiţerde birou şi şeful depozitului de arhivă. În vederea creării unei baze de documentare complete, la Depozitul de arhivă al M.St.M.s-au centralizat registrele jurnale de operaţii ale unităţilor, marilor unităţi şi comandamenteparticipante la războiul antihitlerist, precum şi la războiul antisovietic. Ca urmare a aprobării şi intrării în vigoare a Instrucţiunilor D.S.-50, de la 15 februarie 1950în cadrul secţiei, în locul Biroului 5 Secretariat a luat fiinţă Biroul 12 Documente Secrete. Tot în cursul lunii februarie, locotenent-colonelul Vladimir Tutoveanu a fost mutat de laSecţia 11 Istoric la Secţia 8 Regulamente, fiind înlocuit de maiorul Alexandru Bălaşa. În luna iulie, colonelul de artilerie Virgil Dumitrescu a fost eliberat din funcţia de şef alSecţiei 11 Istoric. Cu începere de la 12 iulie 1950, şef al Secţiei 11 Istoric a fost numit locotenent-colonelul Nicolae Dobrescu. De asemenea, maiorul Alexandru Bălaşa a fost mutat la Secţia a 8-aa M.St.M53. În conformitate cu Ordinul de zi pe comandament din 1 august 1950, Marele Stat Major afost reorganizat. Cu această ocazie, Secţia 11 Istoric s-a transformat în Secţia Istoric. În urmaacestei reorganizări a secţiei, Biroul Registru Istoric a fost desfiinţat. Până la data desfiinţării,ofiţerii care încadraseră această funcţie întocmiseră registru istoric al M.St.M. până în anul 1948.Din anul 1949 la Marele Stat Major nu s-a mai întocmit acest document. În cursul anulul 1950, ofiţerii din Biroul l Studii au întocmit un istoric rezumativ alparticipării Armatei Române în războiul împotriva fascismului, cuprinzând: Partea I-a - operaţiunilepentru eliberarea Ardealului 23 august – 10 septembrie 1944 şi Partea II-a - Participarea ArmateiRomâne la eliberarea Ardealului 16 septembrie -25 octombrie 1944. A fost definitivat Registrul istoric al M.St.M. pe anii 1947 şi 1946 şi s-a întocmit, deasemenea, o lucrare sinteză privind participarea trupelor române la eliberarea Ungariei. În luna aprilie s-a întocmit un documentar cerut de ministrul Forţelor Armate referitor lajudecarea şi condamnarea generalului Alexandru Socec în perioada Primului Război Mondial,acuzat de părăsire de post în prezenţa inamicului în timpul bătăliei de pe Argeş şi Neajlov, pe cândera comandant al Diviziei 2/5 Infanterie. La solicitarea revistei „Cultura militară”, locotenent-colonelul Constantin Andriade aîntocmit şi publicat un documentar cu tema „Despre elementele progresiste ale artei militare întrecutul poporului nostru”. La cererea eşaloanelor superioare, secţia a întocmit un documentar cu tema: „Relaţiivechi militare ruso-române de la Marele Principat al Moscovei până la Petru cel Mare” şi broşurade popularizare „Colaborarea sovieto-română în războiul împotriva fascismului”. În vederea îmbogăţirii fondului de documentare al secţiei şi mai ales pentru o descriereobiectivă a luptelor trupelor române în Ungaria şi Cehoslovacia, respectiv stabilirea corectă anumelui localităţilor şi formelor de relief ale ţărilor respective, s-a cerut, prin Biroul LegăturiExterne, procurarea hărţilor R.P. Ungare şi Republicii Cehoslovacia. Ofiţerii şi subofiţerii din Biroul 2 Arhivă Istorică au lucrat la întocmirea inventaruluiarhivei din perioada Primului Război Mondial aflată în depozitul M.St.M. La terminareainventarierii, această arhivă a fost predată pentru păstrare la Depozitul Central M.F.A. Otopeni.Până la data predării, arhiva istorică a M.St.M., însumând circa 10 vagoane, era depozitată înlocalul Cotroceni şi se ridica. De asemenea, personalul acestui birou a verificat conţinutul jurnalelor de operaţii şiregistrelor istorice din perioada 1941-1944, păstrate în Depozitul de arhivă al M.St.M. 53 Ibidem, f. 13.18
  17. 17. Ghidul Arhivelor Militare Române Regulamentele, instrucţiunile şi broşurile vechi aflate asupra secţiilor din M.St.M. au foststrânse şi depozitate la Secţia Istoric. În cursul anului 1950, arhiva ordinară a M.St.M. din perioada 1921-1946 a fost vărsatăpentru păstrare la Depozitul central M.F.A. Otopeni. La fel s-a procedat şi cu arhiva austro-ungarădin perioada 1850-1914. Secţia Arhivă a luat fiinţă prin Ordinul nr. 122229 din 06.07.1950 al şefului M.St.M. Încursul anului 1950, secţia a funcţionat împreună cu Secţia 11 Istoric a M.St.M., în aceleaşi încăperi,activitatea arhivistică fiind coordonată de şeful Secţiei 11 Istoric. După apariţia ordinului de înfiinţarea Secţiei Arhivă, a început încadrarea acesteia cu personalul prevăzut în statul de organizare. Printre activităţile mai importante desfăşurate de cei trei ofiţeri ai Secţiei Arhivă, s-anumărat începerea strângerii fondurilor de arhivă existente asupra unităţilor. Astfel, subîndrumarea secţiei au fost ordonate circa 10 vagoane de arhivă aflată la Turnu Severin, arhivăcreată de Comandamentul 2 Teritorial în perioada 1920-1944. După terminarea ordonării, arhiva a fost transportată la Depozitul regional nr. 2 Otopeni. În urma înfiinţării, în iulie 1950, a Secţiei Arhivă a M.St.M., Secţia Istoric nu a mai avutsarcini pe linie arhivistică. În perioada de formare a noii secţii, personalul i-a ajutat pe ofiţeriiveniţi să încadreze funcţiile pe linie de arhivă. Acest lucru a fost posibil întrucât ambele secţii aufuncţionat la început în acelaşi local. Deşi pe tot parcursul anului 1951 secţia a lucrat cu o încadrare necorespunzătoare, totuşiprin străduinţa ofiţerilor prezenţi au fost întocmite o serie de lucrări necesare bunului mers alrevistelor militare şi unele documentare solicitate de M.St.M. În acest sens, ofiţerii din BiroulStudii Istorice au redactat lucrarea „Participarea armatei române în războiul antihitlerist -eliberarea Cehoslovaciei”, întocmită împreună cu ofiţerii din Secţia Arhivă a M.St.M54. S-a continuat, de asemenea, redactarea registrului istoric al M.St.M. pe anii 1944-1948,strângându-şi materialele de la secţiile şi direcţiile din M.St.M. Sub conducerea locotenent-colonelului Constantin Andriade s-a întocmit un studiu asupraunităţilor participante la războaiele din anii 1877-1878, 1916-1917 şi 1944-1945, conţinândunităţile române care s-au distins în lupte, care a fost pus la dispoziţia Direcţiei Propagandă şiAgitaţie a D.S.P.A. şi Direcţiei Operaţii a M.St.M. De asemenea, la cererea Direcţiei de Contrainformaţii Militare, în luna februarie 1951 afost întocmit un „Studiu rezumativ asupra evoluţiei organizatorice şi atribuţiunilor SecţieiInformaţii - Contrainformaţii a M.St.M. de la înfiinţare şi până în anul 1945”. În ceea ce priveşte coordonarea revistelor de armă, secţia a întocmit observaţii criticeasupra îndeplinirii sarcinilor de către revistele militare pe anul 1951, care au fost înaintateministrului adjunct şi şef al M.St.M., precum şi o dare de seamă referitoare la activitatea acestorreviste, care a fost prezentată de şeful M.St.M. ministrului Forţelor Armate. Pentru ministrul Forţelor Armate a fost întocmit Ordinul general asupra activităţiirevistelor militare în anul 1951 şi sarcinile ce reveneau acestora în anul 1952. În cursul anului 1951, secţia a controlat activitatea publicaţiilor de armă, a studiat şi avizatplanificarea generală şi de detaliu a acestora, dând indicaţii colegiilor de redacţie în vedereaîmbunătăţirii activităţii pe linia generalizării experienţei pozitive în cadrul fiecărei categorii de armă. Personalul bibliotecii M.St.M. a continuat operaţiunea de triere şi reorganizare afondurilor de cărţi, pe compartimente, în funcţie de caracterul lor. În vederea completării fondului de documentare al fiecărui comandament de armă şiregiune militară s-au făcut abonamente la publicaţiile militare străine şi cu caracter general pentruanul 1952. Printr-o decizie a Sfatului Popular al Capitalei, în luna ianuarie 1951 a fost formată ocomisie de nomenclatură a străzilor, menită să studieze denumirile străzilor din Bucureşti şi să facăpropuneri pentru schimbarea celor care nu mai corespundeau (sic!) cu o altă nomenclatură nouă. 54 Ibidem, f. 24. 19
  18. 18. Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţionalDin partea M.St.M., ca delegat în comisie a fost desemnat locotenent-colonelul ConstantinAndriade, şeful Biroului Studii Istorice. La cererea generalului-maior Floca Arhip, locţiitorul şefului M.St.M. şi şef al DirecţieiOperaţii, secţia a întocmit un documentar referitor la operaţiunile de curăţire a Capitalei de trupelehitleriste în perioada 23-28 august 1944. În cursul lunii ianuarie, maiorul inf. Gheorghe A. Nistor din Direcţia Cadre a fost mutatîn funcţia de şef al Secţiei Arhivă. Prin numirea şefului secţiei, cu începere de la 1 februarie 1951,aceasta a început să lucreze ca organ central de conducere şi control a activităţii arhivistice(sln.ns.). În vederea reglementării muncii arhivistice în armată, în februarie 1951 au fost trimiseorganelor centrale M.F.A., comandamentelor de armă şi regiunilor militare, pentru avizare,„Instrucţiunile pentru sistematizarea, trierea şi exploatarea materialelor arhivistice” şi „Instrucţiunilepentru sistematizarea, păstrarea şi folosirea arhivelor militare”, întocmite de Secţia Istoric a M.St.M. Prin Ordinul de zi pe comandament nr. 124 din 5.06.1951, Secţia Arhivă a fostsubordonată locţiitorului şefului M.St.M. şi şef al Direcţiei Organizare-Mobilizare, generalul-maiorPetre Ivănescu. La 1 martie 1952, ca urmare a modificării statului de pace al M.St.M., Biroul Bibliotecădin Secţia Istoric a fost trecut la Secţia Politică. La 21 iulie 1952, locotenent-colonelul de infanterie Nicolae Dobrescu a fost mutat dinfuncţia de şef al Secţiei Istoric din M.St.M. în funcţia de şef al Catedrei de pregătire militară astudenţilor la Institutul Pedagogic şi Institutul de Minereuri din Timişoara. Potrivit Ordinului pe M.St.M. nr. 76, la l august 1952 s-a trecut la o nouă reorganizare aMarelui Stat Major. La 15 septembrie 1952, locotenentul Nicolae Matei a fost mutat din funcţia de ajutor IIal şefului Biroului 3 apărare antiaeriană a teritoriului din Secţia Operaţii a M.St.M. în funcţia deajutor II al şefului Biroului l Studii Istorice din Secţia Istoric. La 20 octombrie 1952, locotenenţii majori Constantin A. Stănculescu şi Rotaru V. Mircea,absolvenţi ai Academiei Generale, au fost repartizaţi La Secţia Istoric a M.St.M. în stagiu deîncercare. La 28 noiembrie 1952, locotenentul major Rotaru Mircea Vasile a fost numit în funcţiade girant şef al Biroului 2 Coordonare activitate reviste de armă din cadrul Secţiei Istoric. În vederea îmbunătăţirii activităţii revistelor de armă, la 15 mai 1952 secţia a organizatîmpreună cu D.S.P.A. convocarea organelor de conducere ale revistelor militare, la care, din parteaM.St.M. au participat colonelul Ion Tutoveanu, locţiitorul şefului Direcţiei Operaţii, locotenent-colonelul Nicolae Dobrescu, şeful Secţiei Istoric, locotenent-colonelul Constantin Andriade,locotenentul Mihai Dărîngă, locotenentul Gheorghe Oprea din Secţia Istoric şi locotenent-colonelulIoan Chirilă, şeful Secţiei Cenzură Militară. De la D.S.P.A. au participat maiorul Costache Ranga, şefulSecţiei Presă şi căpitanul Mircea Bolohan din Secţia Presă. De asemenea, au fost prezenţi toţi secretariide redacţie ai revistelor, un număr de referenţi şi lucrători politici din secţiile politice alecomandamentelor, precum şi ofiţeri delegaţi ai revistelor „Cultura militară” şi „Armata”55. Printre rapoartele prezentate cu acest prilej se numără „Cum a tratat revista problemelepregătirii de luptă” – locotenent-colonel Gheorghe Ştefănescu, „Revista pregătirii de luptă”, „Cuma folosit materialul sovietic în scopul pregătirii artileriştilor” - maior Şerban Lupu, „Revistaartileriei”, „Cum s-a preocupat revista de ridicarea nivelului pregătirii militare de specialitate acadrelor cărora se adresează” - maior Octavian Cocote, „Revista geniului şi căilor ferate”, „Cum acontribuit revista la ridicarea nivelului politico-ideologic al cadrelor” - locotenent Nicolae Dinu,„Revista transmisiunilor”, „Cum a contribuit revista la pregătirea cadrelor în raport cu specificularmei şi ce măsuri a luat pentru publicarea de materiale referitoare la artileria antiaeriană” - maior 55 Ibidem, f. 39.20
  19. 19. Ghidul Arhivelor Militare RomâneGrigore Stafiescu, „Revista forţelor aeriene militare”, „Cum a tratat revista problema asigurăriipolitice a pregătirii de luptă” - căpitanul de rangul 3 Nicolae Marinescu, „Revista marinei”, „Cuma planificat şi organizat munca pentru a asigura pregătirea militară a sergenţilor şi cartnicilor dinforţele armate” – locotenent-colonel Ioan Teodorescu, „Revista sergenţilor şi cartnicilor”, „Cemijloace a folosit revista în asigurarea legăturii cu cadrele, în recrutarea şi mobilizarea autorilor” -maior Ilie Cristea, „Revista Spatele forţelor armate” şi „Cum a organizat colegiul de redacţiemunca internă de redacţie pentru ca revista să-şi îndeplinească sarcinile trasate de ministrulForţelor Armate în anul de instrucţie 1951-1952” - maior Candid S. Cioca, revista „Tanchistul”. A doua zi, locotenent-colonelul Nicolae Dobrescu, şeful Secţiei Istoric a expus referatulcu tema „Activitatea generală a revistelor de armă în cursul anului 1951 şi contribuţia lor lapregătirea de luptă şi de specialitate a cadrelor”. În continuare, colonelul Ion Tutoveanu,locţiitorul şefului Direcţiei Operaţii din M.St.M. a prezentat „Sarcinile ce stau în faţa revistelormilitare în anul 1952 în pregătirea militară şi politică a cadrelor”, iar şeful Secţiei Presă dinD.S.P.A., maiorul Costache Ranga „Apreciere critică generală asupra revistelor de armă pe anul1951 privind problemele politico-ideologice şi problemele asigurării politice a pregătirii de luptă,precum şi sarcinile revistelor militare în anul 1952”. De asemenea, maiorul Ioan Rădăşanu din Secţia Cenzură Militară a prezentat„Colaborarea colegiilor de redacţie ale revistelor militare cu organele cenzurii militare pentru aasigura păstrarea secretului militar şi de stat”. În final, colonelul Ion Tutoveanu a apreciat că această convocare şi-a atins scopul propus,ea constituind un bun prilej pentru a se realiza un larg schimb de experienţă în munca redacţionalăşi un pas înainte pe drumul îmbunătăţirii activităţii revistelor militare. În cursul anului 1952, secţia a primit de la colegiile de redacţie planurile tematice şiarticolele pentru fiecare număr în vederea avizării lor. Secţiei îi revenea şi sarcina aprobăriicomponenţei colegiilor de redacţie de la fiecare revistă de armă şi avizarea unor subiecte cu temeistorice care urmau să fie publicate în revista „Cultura militară”. Concomitent cu îndrumarea revistelor de armă, ofiţerii din Secţia Istoric au întocmit şi„Schiţa cu acţiunile militare din Capitală din august 1944” şi „Schiţa cu luptele din jurulCapitalei”, care au fost expuse la Casa Centrală a Armatei în cadrul expoziţiei „Relaţiile militareromâno-ruse de-a lungul veacurilor”. La cererea Studioului Cinematografic Bucureşti, secţia a asigurat documentaţia şimaterialele necesare turnurii filmului „Nepoţii gornistului”. În anul 1952, revista „Cultura militară” a organizat un concurs de lucrări cu caracteristorico-militar. Pentru aprecierea lucrărilor prezentate la acest concurs, M.St.M. a desemnat ocomisie formată din preşedinte – locotenent-colonel Constantin Andriade din Secţia Istoric,locotenent-colonel Ioan Cupşa şi căpitanul Ioan Marin Constantin, ca membri. Comisia a apreciatcu premiul I lucrarea maiorului Mihai Argintaru, intitulată „Bătălia de la Călugăreni” şi cu premiul IIlucrarea maiorului Victor S. Atanasiu, cu tema „Bătălia de la Baia”. La cererea Ministerului Afacerilor Externe al Cehoslovaciei, secţia a trimis punctul devedere şi toată documentaţia în legătură cu eroii români căzuţi în zona Zvolen în perioadarăzboiului antihitlerist, care a servit autorităţilor cehoslovace în vederea ridicării mausoleului de laZvolen în memoria ostaşilor români căzuţi pentru eliberarea poporului cehoslovac. La sfârşitul anului 1952 s-au întocmit „Observaţii critice asupra activităţii revistelor dearmă” înaintate şefului M.St.M., „Darea de seamă asupra activităţii revistelor de armă în 1952” şi„Ordinul general al ministrului Forţelor Armate cu sarcini în anul 1953”. De asemenea, prin grija Secţiei s-au asigurat abonamentele la revistele sovietice pe anul1953, precum şi abonamente la revistele de armă pentru comandamentele, direcţiile centrale şiunităţile militare. La începutul anului 1952, o comisie formată din ofiţerii secţiei au verificat, decupat şidistrus o parte din tipăriturile militare cu caracter secret aflate asupra personalului. Comisia apredat pentru păstrare la Biroul documente secrete tipăriturile secrete aflate la ofiţeri, iar o partedin paginile revistelor de armă care conţineau date secrete au fost decupate şi distruse prin ardere. 21
  20. 20. Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional Prin Ordinul M.St.M. nr. 58 din 29.05.1952, locotenentul major Gheorghe N. Fulger afost mutat în Secţia arhivă, şef Biroul l Studii şi Instrucţiuni în cadrul aceleaşi secţii. În cursul anului 1952 au fost întocmite proiectele „Instrucţiunilor privind sistematizareamaterialelor arhivistice din depozitele militare de arhivă, trierea şi exploatarea lor” şi„Instrucţiunilor privind organizarea, păstrarea şi folosirea arhivelor militare”. De asemenea, Secţia a luat măsuri pentru ca în cadrul fiecărui depozit să se formeze şi săînceapă activitatea comisiile de triere a arhivei. Concomitent, s-au luat măsuri pentru ca toată arhiva până în anul 1950 aflată asupraunităţilor să fie centralizată la divizii, prin grija şefilor Birourilor documente secrete şi pregătităspre a fi predată la depozitele regionale de arhivă. Tot prin grija secţiei s-au eliberat adeverinţe şi copii după documentele aflate în arhivăreferitoare la activitatea unor ofiţeri în perioada războiului şi documente solicitate de instanţele dejustiţie care judecau crimele de război. În urma unei noi organizări a M.St.M. cu scopul micşorării efectivelor, în cursul luniifebruarie 1953 efectivele Secţiei Istoric au fost reduse la numai 6 ofiţeri şi un angajat civil56. Printre activităţile prioritare ale Secţiei s-au numărat trierea materialului informativ şicontrainformativ din Arhiva M.St.M. pentru identificarea şi predarea documentelor originale dinperioada 1919-1944 privitoare la activitatea ilegală a Partidului Comunist Român în armată,selecţionarea şi studierea materialelor documentare referitoare la influenţa Marii RevoluţiiSocialiste din Octombrie 1917 asupra Armatei Române (sic!), strângerea materialului documentarpentru întocmirea părţii a 3-a a istoricului rezumativ „Participarea Armatei Române la războiulantifascist” (organizare, dotare, pierderi, funcţionarea spatelui marilor unităţi), întocmireastatutului pentru funcţionarea colegiilor de redacţie ale revistelor de armă, controlul activităţiiorganizatorice redacţionale şi administrative a revistelor de armă, întocmirea „Instrucţiunilorpentru difuzarea şi evidenţa financiară şi materială a revistelor militare” şi sprijinirea realizăriifilmului „Nepoţii gornistului” seria 2-a (mai - noiembrie 1953). Biroul 2 s-a transformat în„Biroul 2 arhivă regiuni militare şi cercetări arhivistice”. Cu Ordinul nr. G.L. 009602 din 13.10.1953, Depozitul Central de Arhivă a fostsubordonat M.St.M., pe linie de specialitate şi Regiunii 2-a Militară pe linie administrativă.Depozitele regionale de arhivă au rămas subordonate nemijlocit regiunilor militare. De la 15 octombrie 1953, D.S.P.A. nu mai avea atribuţii în ceea ce priveşte conducereaactivităţii arhivistice în armată. La data de 3 noiembrie 1953 la D.S.P.A. a avut loc o convocare, la care au participat şefulSecţiei Informare din Direcţia Organizare - Instructaj a D.S.P.A., şeful Secţiei Arhivă din M.St.M.şi şefii depozitelor de arhivă. În cursul anului 1953, ofiţerii din Secţia Arhivă au centralizat la M.St.M. toate volumeledin lucrarea „România în războiul mondial 1916-1919”, editată de Secţia Istoric. Din aceastălucrare s-au oprit câte 50 de exemplare din fiecare volum, care s-au predat cu forme legale laDepozitul Central de arhivă Otopeni, celelalte fiind valorificate în circuitul economic. Hărţileanexe la această lucrare au fost predate Direcţiei Topografice Militare. În anul 1953 au fost strânse şi predate la Depozitul regional de arhivă Otopeni 21 vagoanearhivă mai veche de anul 1949. O activitate deosebită pentru reglementarea activităţii arhivistice desfăşurată de ofiţeriidin Secţia arhivă şi Secţia Istoric a constituit-o definitivarea „Instrucţiunilor pentru organizarea,păstrarea şi folosirea Arhivelor militare”. Acest lucru se impunea ca o necesitate majoră, întrucâtvechiul Regulament al arhivelor nu mai corespundea noilor condiţii create în armată după anul 1947. La 5 martie 1954, locotenentul major Mircea V. Rotaru a fost numit şef al Biroului 2Coordonare activitate reviste de armă în Secţia Istoric a M.St.M57. 56 Ibidem, f. 46. 57 Ibidem, f. 57.22
  21. 21. Ghidul Arhivelor Militare Române Odată cu noua organizare a M.St.M., la 25 martie 1954, Secţia Arhivă din M.St.M. a fostdesfiinţată, începând din luna aprilie 1954, problemele arhivistice în armată fiind rezolvate deSecţia Istoric a M.St.M. prin Biroul Arhivă, în care au fost numiţi ofiţeri din fosta Secţie Arhivă.De asemenea, depozitul de arhivă al M.St.M. a trecut în subordinea Secţiei Istoric. În perioada 25 noiembrie - 3 decembrie 1954 a început mutarea Depozitului de arhivă alM.St.M. din localul aflat în str. Ştirbei Vodă în localul M.St.M. Prin raport adresat şefului M.St.M., Comandamentul trupelor de geniu şi căi ferate asolicitat aprobarea apariţiei separat a „Revistelor geniului” şi „Revistei căilor ferate şitransporturi”, care până în luna februarie 1954 apăreau întrunit. La propunerea Secţiei Istoric, şefulM.St.M. a aprobat apariţia celor două reviste, lunar. În luna martie 1954, Academia Militară Tehnică a solicitat ca „Revista tehnică militară”să apară bilunar, dat fiind volumul mare de materiale scrise de personalul acestei academii(profesori şi ofiţeri-elevi). Secţia Istoric a propus şi şeful M.St.M. a aprobat ca începând din martie1954 revista să apară bilunar. Pentru reglementarea activităţii publicistice în Forţele Armate ale R.P. Române, în lunamai 1954 la D.S.P.A. a avut loc o consfătuire la care au participat locotenent-colonel GheorgheNiţu, şeful Secţiei Istoric a M.St.M., maiorul Virgil Atanasiu, redactor responsabil al revistei„Cultura militară” şi ofiţeri din Direcţia Pregătirii de luptă. Participanţii la consfătuire au făcutpropuneri privind restructurarea revistelor militare. Ca urmare, prin raportul şefului M.St.M.nr. C.E. 072/1954 s-a cerut aprobarea ca revistele de armă să-şi înceteze apariţia. Prin rezoluţia peacest raport, ministrul a hotărât ca începând de la l iunie 1954 revistele de armă să-şi încetezeapariţia, iar ca publicaţii militare să-şi continue activitatea, cu apariţie lunară, doar revistele„Cultura militară” în cadrul M.St.M., „Propagandistul şi agitatorul” şi „Viaţa militară” în cadrulD.S.P.A. şi „Revista armelor” în cadrul Direcţiei Pregătire de luptă. Intrată sub coordonarea Secţiei Pregătire operativă din Direcţia Operaţii a M.St.M.,revista „Cultura militară”, începând din luna iunie 1954 aceasta a apărut ca organ al MinisteruluiForţelor Armate. Prin noua sa organizare din luna aprilie 1954, Secţia Istoric a M.St.M. nu a mai avut caatribuţii coordonarea activităţii revistelor militare şi a buletinelor secrete de armă, întrucât biroulcare răspundea de această activitate a fost scos din statul acestei secţii. În luna august 1954, personalul Secţiei Istoric a pregătit documentarea (jurnalele de operaţiiale armatelor, corpurilor de armată şi diviziilor române care au participat la luptele pentru eliberareaUngariei de sub jugul fascist) necesară aspirantului Daniel Csatari, şeful Catedrei de Istorie la Şcoalasuperioară de partid din Budapesta. La sosirea acestuia în ţară în luna septembrie 1954, pe bazadocumentaţiei pusă la dispoziţie şi-a extras date în legătură cu rolul trupelor române în eliberarea Ungariei. O activitate deosebită au desfăşurat ofiţerii din Biroul Studii Istorice pentru întocmirea uneiample documentări în ceea ce priveşte unităţile române participante la războiul antihitlerist. Astfel, aufost întocmite un tabel cu marile unităţi şi unităţi care au participat la lupte în perioada 23 august 1944 -9 mai 1945, numele comandanţilor acestora; ordinea de bătaie a Diviziei Tudor Vladimirescu - Debreţinla 10 februarie 1944 şi tabelul cu marile unităţi şi unităţi şi comandanţii respectivi, citate prin ordine dezi pentru fapte de arme săvârşite în războiul antihitlerist. Aceste lucrări au fost trimise Direcţiei Cadrepentru a fi folosite ca sursă de documentare în elaborarea lucrărilor ce le avea de întocmit în legătură cuaniversarea a 10 ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. La solicitarea Institutului de Istorie al C.C. al P.C.R., Secţia Istoric a întocmit în cursullunii noiembrie 1954 documentarele „Date extrase din arhiva M.F.A. privind acţiuneaDetaşamentului Păuliş împotriva trupelor germano-fasciste în luna septembrie 1944” şi „Curăţireateritoriului de trupele hitleriste”. Pentru comemorarea a 450 de ani de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare, SecţiaIstoric a întocmit împreună cu Academia Militară conferinţa „Izvorul şi importanţa victoriilormilitare în timpul domniei lui Ştefan cel Mare”, care a fost difuzată, prin grija D.S.P.A. DirecţiaPropagandă şi Agitaţie, tuturor unităţilor şi formaţiunilor militare. 23
  22. 22. Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional În cadrul ciclului „Diviziile româneşti pe frontul antihitlerist”, Secţia a întocmit conferinţa„Acţiunea Grupului 2 Vânători de munte în perioada 17 septembrie -26 octombrie 1944”. În urma înfiinţării Biroului 2 Arhivă, au fost eliberate adeverinţe pentru cetăţenii românişi străini care au satisfăcut stagiul în Armata Română, pentru a le servi la întocmirea dosarelor depensii. De asemenea, la cererea unor instituţii din ţară, în special organe de judecată şi aleM.A.I., au fost înaintate acestora copii de pe unele documente de arhivă. Pentru facilitarea acesteiactivităţi, secţia a trimis ordin comisariatelor militare să înainteze până la 15 iunie 1954 situaţiaarhivei aflate în păstrarea acestora. Din cauza condiţiilor necorespunzătoare de păstrare şi conservare a arhivei, la sfârşitulanului 1954 s-a luat măsura ca Depozitul regional de arhivă Otopeni să fie mutat la Urziceni. Pentru ca Birourile de arhivă de la regiunile militare să aibă un îndreptar în activitatea lor,Biroul arhivă din Secţia Istoric a întocmit atribuţiile acestora. Secţia Arhivă era subordonată Direcţiei Organizare Mobilizare. Pentru bunul mers alactivităţii arhivistice în armată, au fost definitivate „Instrucţiunile asupra mânuirii, evidenţei şipăstrării documentelor de arhiva „I.A.-54”. Sub conducerea secţiei a continuat trierea arhivei mai vechi de 1940 aflată în Depozitulcentral Otopeni. Ca urmare a intrării în vigoare a noilor registre de evidenţă, s-au inventariat şi au fosttrecute pe aceste registre toate jurnalele de operaţii existente în păstrare la Depozitul de arhivă alM.St.M. Împreună cu Comandamentul Marinei Militare, Secţia Istoric a pregătit pentru predarearhiva acestui comandament aflată la Depozitul Tunari. La 15 martie 1954, a avut loc o nouă reorganizare a M.St.M., în noul statnemairegăsindu-se Secţia Arhivă în Direcţia Organizare-Mobilizare. Pentru conducerea activităţii arhivistice, în armată a fost creat Biroul Arhivă în cadrulSecţiei Istoric a M.St.M. Cu Ordinul M.St.M. nr. 05 din 10.01.1955, locotenent-colonelul (av) Gheorghe M. Niţu afost desărcinat din funcţia de şef al Secţiei Istoric, fiind mutat profesor de tactica aviaţiei la ŞcoalaMilitară de Aviaţie „Aurel Vlaicu”. Cu acelaşi ordin, şef al Secţiei Istoric a fost numit locotenent-colonelul (A) Leonida Ion58. Ca urmare a încadrării secţiei cu personal corespunzător şi conform statului deorganizare, în cursul anului 1955 activitatea desfăşurată a cunoscut o îmbunătăţire substanţială,atât pe linia studiilor istorice, cât şi pe cea privind munca de arhivă. Astfel, în cursul lunii ianuarie,la cererea Direcţiei Superioare Politice a armatei ungare, au fost întocmite materiale în legătură cuacţiunile trupelor române în operaţiile Debreţin şi Budapesta, în raionul Szolnok, pe valea râurilorBodrog şi Hernad, precum şi în Munţii Bukk. Materialele au fost trimise revistei maghiare„Nephadsereg” pentru a fi publicate la rubrica „Contribuţia Armatei Române la eliberareaUngariei de sub jugul fascist”. La 1o iunie 1955, Academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu-Dej” a solicitat să sepună la dispoziţia grupului de lectori jurnalele de operaţii ale Diviziei „Tudor Vladimirescu” şicele 4 volume ale lucrării întocmite de Secţia Istoric „Contribuţia Armatei Române la războiulantifascist”. În cursul lunii iulie 1955, s-a întocmit un articol de 40 de pagini referitor la tradiţiile deluptă ale armatei noastre populare, articol pus la dispoziţia Institutului de Istorie Militarădin Praga. Tot în aceasta lună, la solicitarea Institutului de Istorie de pe lângă C.C. al P.C.R., ofiţeriicu studii istorice au întocmit şi o situaţie statistică cu privire la numărul morţilor, răniţilor şiprizonierilor din rândul Armatei Române participanţi la Primul Război Mondial. 58 Ibidem, f. 69.24
  23. 23. Ghidul Arhivelor Militare Române Ca urmare a desfiinţării bibliotecii politice a M.St.M., în luna noiembrie 1954, au începutlucrările de lichidare a gestiunii, sarcina asigurării cu cărţi a cadrelor urmând să se asigure de cătrebibliotecile de garnizoană. În urma aprobării ministrului Forţelor Armate, prin Ordinul nr. M 918 din 10 octombrie 1955au intrat în vigoare „Instrucţiunile asupra mânuirii, evidenţei şi păstrării documentelor de arhivă -I.A. 55”. Prin aplicarea noilor instrucţiuni, activitatea arhivistică era reglementată în mod unitar pe în-treaga armată, ele constituind un îndrumar preţios pentru personalul care efectua munca în depozitele dearhivă şi la comandamentele de armă, regiuni militare, mari unităţi, unităţi şi formaţiuni. Personalul secţiei a mai întocmit o evidenţă alfabetică a arhivei unităţilor aflate înpăstrare în depozitele regionale, evidenţa arhivei unităţilor desfiinţate şi contopite în perioada1944-1945, inventarele cu arhiva aflată în Depozitul Central M.F.A. Otopeni, Depozitele regionaleUrziceni şi Bârlad şi comisariatele militare, situaţia arhivei mai vechi de 1945 existentă asupracomandamentelor şi unităţilor partea introductivă a lucrării „Participarea Armatei Române larăzboiul împotriva fascismului”. De asemenea, a colaborat cu D.S.P.A. şi colectivele care lucrau laredeschiderea Muzeului Militar Central, a redactat lucrarea „Participarea Armatei Române larăzboiul ruso-turc din anii 1877-1878” şi a triat documentele privitoare la participarea ArmateiRomâne la războiul ruso-turc din anii 1877-1878 din culegerea de documente întocmită deServiciul Istoric. Întrucât în anul 1954, când biblioteca istorică a M.St.M. a fost luată în primire de laSecţia Politică, aceasta nu era inventariată, în cursul anului 1955 s-a executat luarea în evidenţă,trierea şi aranjarea cărţilor în noul local din B-dul Dacia nr. 2-4. O parte din arhiva aflată în depozitul M.St.M. a fost predată spre păstrare la Depozitulcentral de arhivă M.F.A. La cererea generalului-locotenent Maslenikov, au fost trimise pentru consultare de cătrespecialiştii Catedrei de Istoria artei militare a Academiei „Frunze”, jurnalele de operaţii aleCorpurilor 4 şi 6 de Armată Române din august 1944, necesare pentru redactarea lecţiei „Orga-nizarea şi execuţia ruperii apărării inamicului în august 1944 de către marile unităţi şi unităţi deizbire ale Frontului 2 ucrainean”. În vederea întocmirii unei lucrări referitoare la „Acţiunile Diviziei „Tudor Vladimirescu”în războiul contra fascismului”, secţia a intervenit la Direcţia Cadre pentru ca generalul-maiorConstantin Ionescu să predea jurnalele de operaţii ale diviziei, care găseau asupra sa.Documentarul întocmit a fost trimis de şeful M.St.M., Secţiei de Istorie Militară a M.St.M. bulgar,împreună cu un alt documentar referitor la acţiunile detaşamentelor de voluntari bulgari, români şisârbi în secolul al XIX-lea, constituite în România şi care au luptat contra turcilor. În conţinutul Ordinului nr. M.112 din 21.0l.1956, semnat de generalul Iacob Teclu s-aarătat rezultatele bune obţinute în munca arhivistică în armată, lipsurile care mai persistau, precumşi măsurile ce se impuneau a fi luate pentru lichidarea acestora59. În vederea îmbunătăţirii activităţii arhivistice în armată, în ziua de 17 iulie 1956 la SecţiaIstoric a avut loc o convocare de instruire cu şefii depozitelor de arhivă şi ofiţerii cu arhiva de laregiunile militare. Cu această ocazie a fost analizată activitatea depozitelor de arhivă şi s-au stabilitmăsuri concrete pentru lichidarea neajunsurilor. În vederea executării lucrărilor de triere şi inventariere a arhivei aflată în depozite, şefulM.St.M. a aprobat detaşarea a 220 de militari în termen. În perioada 2-20 aprilie 1956, prin intermediul Institutului Român pentru relaţiileculturale cu străinătatea, secţia l-a avut ca oaspete pe colonelul Marin Ivanov Mihov, profesoruniversitar, şeful Catedrei de Istoria U.R.S.S. la Universitatea din Sofia, care a studiat documentereferitoare la războaiele ruso-turce din secolul al XIX-lea. La 16 iunie 1956, la cererea Comitetului naţional al localităţii Slavicin din RepublicaCehoslovacă, s-a întocmit şi expediat un documentar în legătură cu luptele Regimentului 2 Roşioriromân pentru eliberarea acestei localităţi, precum şi militarii căzuţi şi înmormântaţi în cimitirul 59 Ibidem, f. 82. 25

×