1. FACULTATEA DE MEDICINA. DIN BUCUREgI
No. 910.
CANCERUL PRIMITIY
al PLMANULUI
411.---
TEZ A
PENTRU
DOCTORAT IN MEDICINA SI CHIRLIRGIE
Prezentata 5i suslinula la 5 Marlie 1907
DE
GRIGORE I. ODOBESCU
. BIBLIOTE6A
SEICLIUSTE
. .
BUCURE§TI
Institutul de Ade Grace EMINESCU", Bulevardid Elisabeth No. 6
1907.
www.dacoromanica.ro

2. FACULTATEA DE MEDICINA DIN BUCUREFTI
Decan: D-nul Profesor Dn. TOBIL IONESCU
PROFESORI I
Clinics III-a chinirgicala D-1 Dr. Angelescu C.
Chimia medical& 77 Athanasescu N. 72
Anatomia patologica . . . . . .
Babe. V. .
Bacteriologia Si patologia experimental& I 73 79
Clinics II-a medical& . . .. . /I 77 Buicliu Chr.
. .
Medicina experimental& 71 7/ Cantacuzino I.
Medicina operatoare . . . /7 73 Demosthene Ath.
Clinics si teoria obstetrical& . 7 77 Driighieseu D.
Anatomia topografica si 1 Ionescu Th.
Clinics II Chirurgicall I f/ Of
Manolescu N.
Farmacologia Si clinics oftalmologica .
Clinics boalelor nervoase
Medicina legal& . . .
.. 11
11
71
f7
Of
77
Marinescu Gh.
Minovici M.
. .
Fizica medical& . . 71 If Miculescu C. .
Istologia normal& si Embriologia . . ,, 77 Obregia Al.
Fiziologia umana . . . 17 )7 Paulescu N. .
Clinics dermatologici $i sifiligrafica . 77 Petrini-Galatz M.77
Anatomia descriptivi 1 7) Petrini Paul
Patologia chirurgicala, bandaje si aparate
de fracturi . . f 7) Romnicianu Gr.
Clinics I-a chirurgicall 77 77 Severennu C.
Zoologia medicala 'I /3 Sihleanu St.
Clinic& I-a medical& 7 77 Stoicescu Oh.
Clinics mental& . 77 Sutzu Al. 77
Patologia general& 77 7/ Theodori I.
Terapeutica experimental& n 31 Theohari A.
Clinic& infantile ff 7/ Thomescu N. C.
Patologia medical& /7 7 Thomescu T. I.
Botanica medical& 17 7 VhIdescu M.
AGIF.GATI :
Igiena si politia sanitary . 3 79 Sion V.
Clinics III-a medical& ,, /) Nanu-Muscel I.
Chimia analitica . . . /9 77 Minovici ,t.
Farmacia chimicit si galenica /7 f/ Georgescu M.
AonIGATI PROVIZORli :
Clinics boalelor oto-rino-laringologice. . . D-1 Dr. Felix Eug.
Anatomia topografica . . . 71 Gerota D.
. 71 .
JURIUL DE PROMOTIE
Preledinte, D. PnoF. Dn. G. STOICESCU.
. 79
. I. Th. Thomescu
Membrii
A. Theohari
1 : Agregat I. Nan u-Muscel
fl prov. dr. Eug. Felix
Nadu:taloa eoasidera opinianflo expose In aseeaela Ix rrrrr ea proprii ale
aatoratra at au are a arprima Mei aprobare, aid desaprobaro.
www.dacoromanica.ro

3. Jtti. tcc/z. eti
anzitut effav
aiNe aceathi giczate,
ca a /lade azga' exizeatane
a zecanaol 4et mete.
www.dacoromanica.ro

4. r7) /.
.,...9zel.tectertletaP t get'ec tize7t:
rj)
c,....toreaca doctor
CD eXateeacit
-taAJor rie air:led a ffedicalei la c9rzeallalea rle eZdiceiter
al(edic IScinzar la CI; italrl coo //err, elc.
Pentru cunoftinkle pe care le-am
cdpdtat in timput cdt am Rout parte
din instructimd serviciu ce au Matti
distingiune conduce(i qi pentru distinea
atentiune pe care mi-a4i ardtat-o tntot
deauna, gdseso acum pldada ocasiune
de a va asigura de intreaga mea gra-
titudine.
www.dacoromanica.ro

5. 07,
aoltten mei cfe ,a(e etat.clu
c9iecrinoyttin
www.dacoromanica.ro

6. NC,PACEIWA
sE BIBLIOThCA
LICil SICIAMIt
Der Arzt sieht den Menschen
in seiner ganzen Schwtiche. .
Schopenhauer
(Parerga and Paralipomena).
Cand am esit din Universitate, cunosteam cede cloud-
zed de leacuri cel pufin, de fiecare boalet L.. Acura, cand
am trdit, stiu mai mull de doudzeci de boale pentru care
nu cunosc nici un leac" 11. Savantul scofian John Gre-
gory (1724-1773), pro fesor la Edinburgh fi Aberdeen,
nefiind pe deplin edificat asupra incurabilitafei absolute
a unor boale in stadiul in care se a/la medicina in
acel Limp isi pulea face ilusiuni despre puterea desii-
varsita a medicului, cel put in la esirea din universitate.
Noi, cei de astdzi, la terminarea studiului arid al medi-
cinei, cand pareisim universitalea, nu avem cel pufin nici
aceasta duke compensafiune, de a paw crede, ca Gregory,
nu numai cd Coate boalele sunt curabile, dar ca pe on
care din ele o putem vindeca dupd plat in nenumetrate
moduli. Cad datoritel luminei, care in mod necesar s'a
produs si in medicind °data cu progresele stiinfelor in
general, acum se poale vedea mai clar (dupd numeroase
experienfe fi cercetdri) ceea ce stet in puterea medicului
si ceea ce este peste pulerile lui, cel pafin panel in
prezent.
Or, una din afecfiunile in fafa cdrora medicul e de-
sarmat, e Cancerul, afarci de cazurile in care locali-
salia lui e favorabild pentru o intervenfiune radicald,
cand... mai putem spera o vindecare.
1. Gregory, Elements of the Practise of Physic.
www.dacoromanica.ro

7. 8
Dar cand cancerul e in plaintin ? I
Pana cand cercelarile, ce s'au intreprins acum in di-
ferile centre qtiinfifice asupra cancerului, nu vor de re-
zullate conchizatoare, pe baza ceirora sa se poatei slabili
pentru aceasta cruda maladie un altfel de tratamezzt de
cat cel chirurgical, pima atunci Cancerul niai ales
cancerul plamemului reimane o problems Inca nere-
solvala ; pfznd Wand medicul care a pus diagnosticul de
cancer al plcimanului, dupa ce a prevazut sfar;itul apro-
pica i inevitabil al bolnavului, nu poate face allceva deceit
sa se margineasca a'i micfora suferinkle pufinelor zile ce
mai are de trait.
*
* *
Dar diagnosticul de cancer al pleininului, nefiind locmai
ilfOr de stabilit, din punctul de vedere clinic aceasta afec-
thine presinta o importanla deosebita, pentru a fi re-
cunoscuta cand ea exists Si a nu fi Maid drept una din
afecliunile pe care uneori le simuleard afa de bine Si al
caror prognostic in majoritatea casurilor e departe de a
avea aceia# gravitate. Or, studiul clinic al cancerului
pulmonar nefiind poate ajuns 'Inca in Wilma sa /ass, Coate
contribuiiile Si cerceta rile pot avea importanfa for rela-
(hid, chiar numai prin con firmarea faplelor deja cunoscute.
Prim lucrarea de faja am cautal, pe de o parte, sa raspun-
dem la aceasta cerinfa, adaogand la documentele deja exis-
tente, noi, documente, care se refers la cazuri observate
de noi sau de allii dar controlate de distinsul clinician
care a inspirat aceasta lucrare ; pe de alto park am
ditztat sa rezumanz rezultatele niai imporlanle la care s'a
ajuns pima in prezent, intro expunere a Intregei ches-
thd attila de larga, ctit permite cadrul unei asemenea
lucrari.
www.dacoromanica.ro

8. CANCERUL PRIMITIV AL PLAMANULUI
Sub numele de cancer al pra.'manului intelegem toate
neoplasiile maligne ale acestui organ, caracterisate
prin proliferarea nedefinitii §i infectanth.' a unuia din
elementele celulare constituante ale sale : celule epite-
Hale, bronchice, glandulare . . ". (Menai-ler). Acesta
.
este cancerul de natures epiteliala, care formeaza
obiectul studiului nostru. Neoplasiile resultate din pro-
liferarea celor alte elemente constitutive ale pl'a'manului:
celule conjunctive, cartilaginoase, endoteliale sau lirn-
fatice, sunt sarcome, numite §i cancere de natures
conjunctiva.
CAP. I. ISTORIC
Cel dintai care vorbete de cancerul organelor
intra-toracice este Van Swielen. In comentariile sale
(Comment. in H. Boerhaavii aph. de cognosc. morb.
et curand., 1757) se ocupa de un cancer, care a dat
fenomene de compresiune a organelor vecine, mai
ales a esofagului. Putin mai tarziu (1761), Morx-agni
se ocupii §i el de aceasta chestiune i in De sedthus
www.dacoromanica.ro

9. 10
et taus. morborum fier anat. indagatis raporteazA doul
casuri, din care unul secundar unei tumori steato-
matoase degenerate in cancer, situate in partea in-
terra a calcaneului drept. Cel-alt insa e probabil
primitiv si se refers la un batran de 60 ani, la care
s'a gasit in pigm'anul stang, un ulcus cancrosum ; pleura
conlinea un lichid pe care-1 aseamana serului vac-
cinal (similis seri vaccini).
La inceputul secolului trecut, dupe Portal (care de
cate-va observatiuni necomplecte), Bayle in Re cher-
ches sur la phtisie pulmonaire., desi considera ma-
ladia ca o forma a tuberculosei cfiktisie canceroasei,
varietatea cea mai rarer din cele sase., preciseaza
oare-cum caracterele maladiei. Asa intre altele spune :
lesiunea canceroasg. Neste and numai in contiguitate
cu parenchimul pulmonar, cand formate chiar de te-
sutul organului" ; sau glandele bronchice sunt une
on transformate intr'o substanta albs canceroasa".
Din 900 casuri de tuberculosa el spune ca n'a ob-
servat de cat trei, din varietatea canceroasa". Unul
din cele trei casuri presenta si lesiuni canceroase
pulmonare si cerebrale (probabil primitive in praman
si secundare in creer). In 1816, Howskifi publics un
cas de squir care ocupa plamanul stang si o parte
din mediastin, ctlntarind 8-9 livre ; dar faptul nu
atrase de loc atentiunea
Laennec, in 1818, se ocupa mai cu interes de a-
ceasta chestiune, consacrandu-i un intreg capitol :
encefaloidul plamanului", singura forma de cancer
pe care a ga'sit-o el in acest organ, poate avea trei
forme anatomice diferite : 1) inchistata, 2) raspandita
in mase neregulate, sau 3) infiltratil in tesutul org-a-
nului. Bouillaud intr'un studiu foarte ingrijit (Obser-
vations sur le cancer du poumon, avec des reflexions
sur l'origine et la nature de cette production acci-
www.dacoromanica.ro

10. ii
dentelle ou anormale, 1826), se ocupa de trei ca-
suri de cancer pulmonar, din care unul e at unei
femei de 22 ani, cu cancer al plKmanului sting...
coincidand cu un carcinom al glandei lacrimale si cu
un polip canceros al fundului foselor nasale. Dubourg
(1826) si Berard (1828), presentarl sociefatei anato-
mice doua casuri de encefaloid al plAmanului. Lob-
stein in Traite Anatomie pathologigue descrie altera-
tiunea encefaloida' a pla'manului si diferitele ei aspecte,
Ins observatiunea pe care o citeaz5. din thesa lui
Eug. Caillot (Sur l'encephaloide, Strassburg, 1823)
se refer la un cancer secundar. In acelas timp Begin,
in c Dictionnaire de medecine et de chirurgie prati-
que', din 200 observatiuni, releveaza- 14 casuri de
cancer pulmonar, din care 4 va'zute de el insusi n'au
fost diagnosticate de cat la necropsie. Cu Sims (1833)
si Graves (1834), care public fie-care caw un cas
interesant, chestiunea patrunde in domeniul clinicei.
Insa eel care a fixat simptomatologia cancerului
pulmonar, aproape asa cum o cunoastem azi, este
Stokes, care (in A treatise of the Diagnosis and Treat-
ment of the Diseases of the Chest (1837) si intr'un
memoriu publicat in Dublin Journal of Medical Scien
ces (1842), stabileste cu o admirabila claritate simp -
tomele cele mai importante printre care: durerea in-
tra toracica, dilatatiunile varicoase ale vinelor ga-
tului, toracelui si abdomenului, edemul localisat la
un singur membru, expectoralia caracteristicK gelati-
noas5. si rosiateca. Insa.' el nu separa cancerul primi-
tiv de cel secundar. Heyflder (1837) intr'un memoriu,
resum'a lucra'rile predecesorilor sai si descrie ama.-
nuntit un cas de degenerescenth' lardacee a ptamii-
nului sting. Carswell (1838) si Andral (1840) public5
fie-care cite un cas. La aceasta.' epoch.' aproape ex-
clusiv numai autorii englezi aduc noui contributiuni
www.dacoromanica.ro

11. 12
la studiul acestei afectiuni. Asa, Marshall Hughes (1841)
inteun memoriu interesant reuneste 4 observatiuni,
din care 3 semnaland presenta sputei ca gpelteaua de
coacaze" ; Taylor, Greene, Ferral, Tinniswood, Kilgour,
Goofier, etc., aduc toti not documente.
In Franta, H. Gintrac in teza sa, Essai s
tumeurs solides infra-thoraciques (1845), se ocupa mai
mult de cancerul si neoplasmele de tot felul ale pleu-
relor si mediastinelor, de cat de cancerul plamanului.
Walshe, dupa The Physical Diagnosis of Diseases
of the Lungs (1843), in care se ocupa de boalele
plarnanului, in altA lucrare a sa asupra canceru-
lui in general (The Nature and Treatment of Can-
cer, 1846), consacril un capitol special pliimanului,
in care reuneste toate cunostintele privitoare la can-
cerul pulmonar. Traite firatigue des maladies caned-
reuses al lui Lebert (1851), este o incercare cu acelas
scop insa' mai putin reusita. UrmeazN. apoi numeroase
observatii datorite lui IVoillez, AviolaA Lancereaux
Gallard, Bader ; acesta din urma intr'o lectiune a-
supra Cancerului fildnanului si mediastinului (1867),
preciseaza.' semnele care permit un diagnostic exact
chiar in timpul vietei, mai ales turburarile respira-
tiunei, ccrnajul, produs prin compresiunea bronchiilor
si tracheei, adenopatiile supra-claviculare cu deose-
bire cele din partea interna' a regiunel. Jaccoud, arata'
insa ca aceste adenopatii se gasesc si in tuberculosa,
fapt care. ne poate face sa comitem confusiuni ; apoi
d. o descriptie, r'amasa clasica, a formelor tipice ale
cancerului pulmonar : cancerul in massy omogend, care
se traduce prin semne de tumora intra-toracica, semne
fisice de induratiune a parenchimului si semne func
tionale datorite compresiunei organelor vecine ; si
cancerul in forma a'ifusd in care nodulii cancerosi
diseminati nu dau semne de tumora', ins. turburArile
www.dacoromanica.ro

12. 13
functionale si clispneea predomini (Clinique medica le
de la Charite, clinique med. de Lariboisiere, Tr aite
de path. interne). Cornil ¢i Ranvier (Man. d'Anath.
path., 1869) au descris bine lesiunile anatomice Si
cu aceasta lucrare chestiunea intrA intr'o fasts nowt
lliallase2, (Arch. de physiologie, 1876) printre alte
lucruri importante arata ca in grupul cancerului pul-
inonar, pe 15.110 carcinomul adeva'rat, trebuesc cu-
prinse si oare care epiteliome pe care le numete
metatipice..
De la aceasta epoch' bleep a se publica o mul-
time de luceari si observaliuni cari au perinis sit se
preciseze mai bine §i s5. se separe formele multiple
i varietritile tipice ale maladiei.
Putem cita observatiile lui 1llallcrses, Friedlaender;
Lereboullel, Percy Kidd, Goug-uenheim si Diculafoy,
Meneirier, Hautecoeur, LePal, Epstein, Ehrich, Kurt
TVolf, Ribber', Ernst, etc.
www.dacoromanica.ro

13. CAP. II. ETIOLOGIE.
Frequenta. Cancerul pLimanului este de sigur
una din afectiunile rare, iar eancerzel firimitiv in spe
cial, in comparatie cu cancerul primitiv al celorlalte
organe, este asa de rar, ca autorii mai vechi, cum
de ex. Rokitansky, abia admit existenta lui. In ulti-
mele decenii insa, observatiile precise de cancer pul-
monar primitiv, devin din ce in ce mai dese, fapt
datorit fie augmentatiei de frequen0.' a cancerului in
general (cum credea Vel neuil), fie precisiunei mai
mad a diagnosticului, ceea ce e mai probabil.
Bayle din 900 cazuri de tuberculoses fiulinonara',
a ga'sit numai trei de ftisie canceroasK". firaishe din
8289 cazuri de cancer (dup'a registrele orasului Paris),
a gAsit numai 8 cancere pulmonare. Reinhard din
8716 necropsii, eiseste de 595 de on cancer, dintre
care 79 de cancer pulmonar: 74 de cancere secun-
dare si numai 5 cancere [primitive. Fuchs in regis-
trele Institutului Patologic din Munchen (1854-1885),
0-Aseste dintr'un total de 12307 necropsii, opt cazuri
de cancer primitiv al p1:7imanului, (exprimand indoiala
asupra unuia din ele) ; dup'a calculul sKu, cancerul
pulmonar primitiv ar presenta o proportie de 0,65 la
mie. Piissler, de la Instit. patologic din Breslau, gii.-
seste insrt o frequentsa mult mai mare : dintre 1000
www.dacoromanica.ro

14. 15
de tumori maligne esite la 9246 necropsii, 870 erau
carcinome si 130 sarcome; in praman easeste 4 sar-
come primitive si 16 cancere primitive. Reinhard
§i hurt Wolf (in statistica Spit. din Dresda 1852-
1894), dintr'un total de 20.116 necropsii, easesc 45
cancere primitive ale pulmonului (2,23 la mie); dela
1852 pang la 1876 proportia e numai de 0,57 la mie,
dela 1877 la 1884 se urea la 2,1 °/00 si atinge dela
1885 la 1894 proportia de 4,28V00.
Din 285.707 bolnavi ea'utati in diferitele servicii
ale Eforiei Spit. Civile din Bucuresti intre anii 1893
1895 inclusiv, 3547 2) erau atinsi de cancer; dintre
acestia numai 15 au fost cu cancer pulmonar.
In clasificatia organelor fAcutA de Birch-Hirschfeld
din punctul de vedere al gradului de frequenfa in
care diferitele organe sunt atinse de cancer, prama-
nul e al 17-lea la rand, fiind astfel mai des atins
abia decat trompele, peritoneul, can. urinifere, vesicula
semina1a si ventriculii creerului.
Varsta. Pentru cancerul primitiv al pla'manului,
ca si pentru cancerul celoralte organe, varsta la care
se desvoltK el de predilectie este acea cuprins5.intre
40 si 60 ani.
Totusi el s'a eisit si la copii. Printre cazurile cele
mai interesante de acest fel putem mentiona : obser-
vatiunea unui copil de 8 ani, care avea un enorm
squir al pla'manului drept aderent de coaste si stern,
publicaa de Halle in Memoires de la Societe royale
de medecine'(1784-1785); observaliunea unei fetite
1) Aci e vorba numai de bolnavii co au stat in spital, nu si de cei
vazuti la consultatiunile gratuite.
2) Nu am cuprins in acest numar decal casurile diagnosticate cancer
sau epiteliom, omitand pe cele denumite in mod vag neoplasme sau
t um ori.
www.dacoromanica.ro

15. 16
de 14 ani, publicat de Marshall Hughes (Cases of
Malign Diseases of the Lungs, 1841) ; Sutton (Lancet,
1869) a publicat casul unei copile de 11 ani, cu un
cancer medular care ocupa tot plamanul stang si si-
mula un exudat a§a de bine, incat i s'a fa'cut de dour
on punctiune. Earle (London Med.-Chirurg. transac-
tions, 1844), public observatiunea unui copil de 21
luni, Lebert, (Bullet. de la Soc. anat., 1843), pe aceea
a unuia de 7 luni, iar Mac Aldolwie (Lancet, 1876)
pe aceea a unui copil de cinci luni Si jumatate.
Weehselmcznn imparte dupa varste casurile de can-
cer primitiv pulmonar pe care le-a intalnit, astfel:
Sub 20 ani 4 on
Intre 20-30 ani 11 .
30-40 8 ,
,, 40-50 11 ,,
50 - -60 8 ,
, 60-70 12
de la 70 .. . 2 ,
Fuchs pe cele 60 cazuri ale sale, le imparte:
10-20 ani 1 cazuri
21-30 , 11 ,,
31-40 10 ,,
41 -50 12 ,,
51 60 10 ,,
61-70 . . . 14 .
,,
71-80 2
"
Ambii deci gasesc cele mai multe cazuri Intre 60
i 70 ani. Din contra, altii ga'sesc mai multe cazuri
www.dacoromanica.ro

16. 17
in varstele mai putin Inaintate. Asa Rossback soco-
te.te varsta medie 34 ani; Pies §i Kaulich din 29
casuri gilsesc:
13 Intre 20 7i 30 ani
5 5t ,,
11 , 40 si 70 ,
Passow a glsit ca cei mai multi bolnavi erau tineri
de la 20 pang la 35 ani ; Piissler ch.' mai toti bolnavii
sai atinseserrt 40 ani si ca abia mai putin de o ze-
cime din cazuri (6 din 66) erau sub 40 ani, din
contra : 27 bolnavi erau de 60 de ani si mai mult.
Deci, putem spune in general ca varsta nu joacK
aproape nici urn rol in etiologia cancerului pulmonar
primitiv, de oarece vedem ca el se poate desvolta
la bate varstele, chiar Ia copii sugaci (cum am vgzut
mai sus), Ins fiind totu§i ceva mai frequent la varstele
inaintate.
Sexul. Contrariu cancerului secundar, care e mai
frequent la femei (in urma degenerescentei canceroase
a mamelei), cancerul primitiv al p15.manului pare a
se desvolta mai mult la b6rbati. Rossbach a racut
aceastl constatare Inc. din 1869 si faptul e confir-
mat de cei mai multi autori. Asa, Wechselmann g'A-
sete proportia de 37 femei fats. de 41 bil.rbati; Pucks
din 69 cazuri reunite, 38 bh'rbati s i 26 femei (in 5
cazuri nu era numit sexul). Schlereth socotete ca
frequenta la lArbat va fi aproape dubll cat e la
femee (7 Mrbati fats. de 4 femei), iar Passler crede
ca e chiar mai mutt decat dubla, ca.'ci el ga'se§te 73
Urbati §i numai 27 femei. Menetrier gsase,te din 45
observatiuni, 38 cazuri Ia bArbati, iar la femei numai
2
www.dacoromanica.ro

17. 18
7; deci aproape raportul de 5 la 1. In fine, din cele
15 cazuri aflate in Spitalele Ef. Spit. Civile, intr'un
ra'stimp de 13 ani, am ga'sit ca fat a.' de 12 ba'rbati
erau numai 2 femei cu cancer pulmonr (al 151ea cas
era al unui copil.
Influente patogenice. Ca §i pentru cancer in
general, s'a admis ca traumatismul ar juca rolul cel
mai important in etiologia cancerului pulmonar Stern
pretinde ca dad. in antecedentele unui bolnav cu
cancer pulmonar, easim o contusiune a toracelui,
causa acelui cancer e cu siguranta insusi traumatis-
mul. Pentru a sustine aceasta el citeaza douil cazuri :
Unul al unui ferar care a primit in partea stanga a
toracelui o contusiune puternica cu o bucata grea
de fer ; §apte sh'pta'rnani mai tarziu, ferarul in varstii.
de 60 ani care, fusese totdeauna sa'n'atos, incepu sa
tueasd., sa expectoreze si sa aiba vii dureri. Curand
urm'a moartea §i se putu constata cancer medular al
pramanului sting. Al doilea caz e al unui brtrbat de
52 ani, foarte sanatos, care a primit o lovitura pu-
ternica in partea stanga.' a pieptului. Dupa doua luni
vine la spital pentru r'agu§eala, care fu urmata curand
de simptomele cancerului pulmonar §i apoi de moarte.
La necropsie se constata cancer primitiv al plama-
nului sting. Pe Tanga aceste exemple se mai pot
gasi multe inc (Georgi K!emfierer), in care sa se
vad'a ca intre traumatismul toracelui si cancerul pul-
monar, exist o adev5.rata relatiune de cauz'a. ai efect.
Bazandu-ne pe aceste fapte, in fata disproportiei
de frequenta a cancerului pulmonar la cele doua sere,
ne-am putea intreba: faptul ca ba.'rbatul e mult mai
expusgratie vietei §i ocupa%iunilor salela diferite
traumatisme, la care se adaoga: imprejurarea ca, pe
cand la femee lovitura ajunge mult slabita pada la
www.dacoromanica.ro

18. 19
plaiman din cauza mamelelor, la ba'rbat o loviturl
primita pe torace (partea anterioara fiind cea mai
expusa.' totdeauna) se transmite neatenuatl plamanu-
lui, oare aceste fapte nu pot fi bsanuite ca sunt
in mare parte causele frequentei mai mad a cance-
rului primitiv al pla'manului la ba'rbat, decat la femee ?
Aceasta ar explica de altfel Si cancerul mamelei, mai
ales la femeile din clasa lucratoare.
Totu§i sunt cazuri §i poate cele mai numeroase,
in care nu se poate stabili ca traumatismul ar fi
adeva'rata cauza.
*
Seitz a atras atentiunea asupra importantei OA-
magunilor cronice, care, de sigur, joaca un rol insemnat
in etiologia cancerului ; asa intre fileuresiile cronice si
cancerul pulmonar ar fi o stranssa legltura. Dintr'o
observatiune publicata. de Fried /finder §i din alte doul
ale lui Kurt Wolf, reese ca aceia, i strang lega'tura"
ar fi intre tuberculota pulmonary cronica si cancer,
csaci neoplasia se dezvoltase chiar pe peretii caver-
nelor tuberculoase ; influenta tuberculozei e admi-
sibM si intr'un caz al lui Hildebrana'. Aceasta ches-
tiune s'a discutat de altfel §i intr'o prea interesanta
§edintrt. a Acad. de Medicin5. din Paris (sedinta dela
10 Aprilie 1906), cu ocazia comunica'rei d-lui A. Poncet
asupra Tuberculozei inflamatorie cu forme neopla-
sice". Prof. Fournier a observat intre altele ca intre
afectiunile cutanate exiseci multe exemple care dove-
desc transformarea in adeva'rate neoplasii a lesiunilor
tuberculoase ; asa: tuberculidele cutanate, care sunt mai
aproape de neoplasii deck de tubercul, (pe cand intre
aceste doua extreme se pot gasi toate formele inter-
rnediare), asa este lupusul eritematos, lupusul tuberculos.
www.dacoromanica.ro

19. 20
Printre cauze s'au mai admis : scleroza fiulmonard
(comunicarea lui Meneirier la Soc. anat. 1886, ob-
servatiunile lui Kurt Wolf §i Reinhard) ; in rnatiu
vile cronice ale cant-,lionilor hilului (datorite tubercu-
lozei, sifilisului sau al.tor cauze, fie chiar numai simplei
infiltratii pigmentare), care se propagrt cu timpul la
peretele bronchic, determinand ramolitiunea mucoasei,
fistule, care supureaze mult timp sau se cicatrizeaza'
Band stramtarea calibrului bronchiei, etc... Kurt o f
a ga'sit aceste leziuni la 12 autopsii, iar in dou:1
cazuri de cancer pulmonar a esit urma acestor le-
ziuni cronice (ceeace e destul de important, dach'
tinem seamy de dificultatea de a rega'si leziunile pe
care le a prezentat mai inainte un organ atins de
cancer.
Hereditatea a fost de asemenea considerate ca un
factor etiologic important pentru cancerul pulmonar
(ca §i pentru cancer in general). Cazul observat de
Wieber e destul de eloquent in aceasta' privinta'. E
vorba de un ba'rbat de 49 de ani, mort de un cancer
primitiv al plamanului, in familia c'Aruia mai toti
membrii fusesere atin,i de cancer (un frate mai mic
al lui murise tot de cancer, abia de cateva luni).
Un fapt foarte caracteristic e acel citat de Haeriing
§i Hesse : in Schneeberg (localitate cu mine de cobalt
arsenical, in Saxonia), 75 la suta' din cazurile de
moarte din fiecare an sunt datorite cancerului pri-
mitiv al pl'amanului (cIci din 600-700 mineri mor
anual 28-32, dintre cari 21-24 de cancer al p1A-
manului). S'a acuzat ventilatia insuficiena, din care
cauze pulberile rezultate din exploziuni stau in sus
pensiune in mina; s'au mai acuzat emanatiunile inca'r-
cate, mai ales cu cobalt si nikel si cu urine de
arsenic si sulf,deci s'a socotit ca actiunea chimica
www.dacoromanica.ro

20. 21
a acestor substance ar fi cauza acestei prea frequente
boale ; apoi, relele condicii de viac6, b5.'utura, §i faptul
ea minerii ies umezi din mini §i eaman a§a expui
influencelor atmosferice. Totu,i a ci hereditatea pare
a juca rolul cel mai insemnat in genesa boalei.
Din cele de mai sus vedem ch.' nu se poate admite
in mod exclusiv numai o singura cauza pentru toate
cazurile de cancer pulmonar, ci fiecare cauza in parte
ar putea determina producerea neoplasici. Ins toate
acestea sunt cauze determinante ; cauza esenciall e
cea predispozana (fie ea acea suscinutl de Cohnheim
prin teoria germenilor rAtKcici, fie aka), dici nu toci
oamenii supu,i la aceste influence fac cancer.
www.dacoromanica.ro

21. CAP. III. ANATOMIA PATOLOGICA.
§ 1. Cancerul pramanului se caracterizenK prin
faptul ca leziunea iniliala are un sediu unic, care e
usor de recunoscut prin predominenta ei, chiar dach'
sunt in pl'aman leziuni secundare. El se poate dez-
volta cu o frequenca aproape egalh.' in ambii pIrmani,
totusi sunt autori cari sustin contrariul. Werner a
gisit ca plAmanul drept e cel mai des atins si crede
ca constructia anatomiel a bronchiilor este cauza
acestei predilectii, bine inteles admitand cauzele exte-
rioare de iritatie ca pe niste factori determinanti. Se
stie ca bronchia dreaptA e in mod evident mai scurth.',
dar mai lare. deck cea stang'a ; se poate deci ca
substantele inhalate sit ajung-5. foarte usor la punctul
de subramificatie al bronchiei drepte si chiar mai
departe s i acolo iritatiile des repetate s. provoace
proliferarea epiteliilor. In favoarea frPquentei mai
mari la pl5manul drept, sunt mai toti autorii. Asa
Fuchs din 67 cazuri, eseste cancer la pl'amanul drept
de 30 oH, iar la cel stang de 19 on (in celelalte 18
cazuri erau prinsi amandoi in asa mod ca nu se putea
spune de unde a inceput leziunea), deci raportul
frequentei la plAmanul drept fatil de cel stang ar fi
de 3: 2. Plissler a reunit 73 cazuri din literature;
din acestea 5 erau la bifurcarea tracheei (dour). se
www.dacoromanica.ro

22. 33
intindeau §i la bronchia dreapta si unul la cea stane),
35 in plamanul drept, 24 in cel stang §i 9 in ambii
pla'mani, cara a se putea stabili unde a inceput.
Reinhard a reunit 27 cazuri din cari 18 ale plama-
nului drept (mai des era in lobul superior) §i 9 ale
celui stang. Mernetrier din 41 observatiuni referindu-se
numai la cancere epiteliale, ga'se§te 26 la dreapta §i
15 la stanga. In opozitie cu acestea, Wechselman a
ga'sit de 15 on cancer al plamanului drept §i de 24
de on al celui stang. In privinta raportului de fre-
quenta intre diferitii lobi, rezultatele aflate sunt tug
mult mai putin conclusive. Ap. Reinhard ga'se§te in
plamanul drept: lobul superior de 7 oH, lobul mijlociu
de 2 ori, pe cel inferior de 5 oH, intreg plamanul
de 5 on; iar in plamanul stang: lobul superior de
2 oH, lobul inferior de 4 oH, intreg plamanul de 4
ori. Fuchs ga'se,te in plamanul drept : lobul superior
de 7 ori, inferior 3, intreg plamanul de 2 ori.
Volumul plamanului atins de cancer primitiv poate
fi micsorat fafa de starea normarA, fie din cauza
compresiunii exercitaa de un epan§ament pleural
abundent, fie a compresiunei exercitaa de insa'§i
tumora. Dar volumul poate fi augmented mai ales in
cazuri de infiltratie difusa (§i atunci, asemenea, greu-
tatea cre§te foarte mult), and coastele sunt depa'rtate,
toracele dilatat, iar pericardul, vasele mari, media-
stinul §i chiar ceralalt praman, sunt acoperite §i
comprimate de plamanul devenit enorm. Chiar in
cazurile and volumul a diminuat, greutatea e de
obiceiu crescuta.
Toti autorii sunt de acord a recunoa§te ca cloua
sunt formele sub care se poate prezenta cancerul
pulmonar : 1) forma masiva si 2) forma difusa sau
diseminata.
www.dacoromanica.ro

23. 24
1. Cancerul masiv. De obiceiu cancerul masiv
ocupa aproape un lob intreg (de aceia s'a mai numit
si cancer lobar), sau chiar intreg plamanul. Graves
descrie o forma, in care massa canceroasa e incon-
jurata de un strat de tesut pulmonar neatins, care
aminteste cancerul en amande" al ficatului. Alteori
tumora are o forma conics avand baza mediastinala,
la hil.
Masa canceroasa formeaza un bloc dens, cenusiu,
cu aspect lardaceu, in care, pe o sectiune facuta cu
cutitul, nu se constata nici o urma din organizatia
normala a pla'manului, sau vase sanguine. Prin ra-
zuirea cu cutitul a suprafetei de sectiune se produce
scurgerea unui lichid laptos; aceasta suprafata de
culoare alburie, galbuie, are uneori un aspect mar-
morat, striat cu negru si aceste striatiuni sunt dato-
rite pigmentului ramas din tesutul pulmonar distrus.
Formele anatomice sub cari se prezinta cancerul masiv
sunt variate. Asa avem forma encefaloida, in care can-
cerul e o massa moale, omogena, de culoare alb-
galbuie, fungoasK, vegetanta, semanand cu substanta
cerebrala; pe sectiune se disting insule alburii de un
milimetru diam., formate din infundibulele in care
s'au acumulat elementele neoplasice. Aceasta forma
este, contrariu credintei lui Lannee, mai rare cleat
formele dure, cu stroma fibros abundent, cuprinse in
general sub denumirea de squir, de culoare cenusie
sau rosata, semanand cu slanina.
2. Cancerul difus sau diseminat. In aceasta forma
cancerul formeaza mai multe focare (din care unul e
tumora primitive, iar celelalte sunt metastase) si se
prezinta aproape ca in cazul cand tumora primitive
ar fi in alt organ.
Pentru a ne da mai bine seams de particularita-
www.dacoromanica.ro

24. 25
tile fieca'rei forme, s'a vedem pe scurt modul cum
ele se produc.
Cancerul create, fie numai prin invadarea treptatl
a tesuturilor ce sunt in atingere cu el W atunci avem
cancer masiv), fie .i prin pltrunderea elementelor
canceroase in calle limfatice, care formeaia atunci
cordoane groase umplute cu celule neoplasice, cor-
doane ce duc departe aceste celule formand noui
focare, de mKrimi variabile, in diferite puncte ale tra-
iectului acestor vase limfatice. Aceste limfatice and
sunt sub foaia pleura15. la suprafata pla'manului se
pot vedea sub forma de cordoane noduroase, alburii;
cand infiltratia canceroasa nu e prea intensa, atunci
se vh.'d numai sub forma de dungi cenu§ii, care for-
meaza retele cu ochiurile poligonale, desenand dis-
pozitia normal5. a limfaticelor subpleurale. Dach.' facem
o sectiune in pla'man putem vedea de-alungul bron-
chiilor, limfaticele intra-pulmonare, sub forma de
cordoane moniliforme, asemInkoare cu cele pe care
le-am descris sub pleura, dar care, cand sunt sec-
tionate transversal, pot apare ca niste gra'unte cu
diametre variabile, care la presiune lag sa.' iasa o
substantl caseoasK, care se strive§te sub deget i
care nu e altceva deck materie canceroas5.; limfa-
ticele acestea se dirig dela suprafata plImanului ca'tre
hit Aceasta se intamp15. and pe traiectul limfaticelor
se formeaza focare mici §i foarte dese Si atunci avem
&ugh,* arifusii canceroasd, cand in sanul Ortei infil-
trate, se afiK mid portiuni de tesut neatins inch.
and noile focare sunt rare, atunci celulele can-
ceroase multiplicandu-se dau nas,tere la noduli dis-
tincti 1), cu forme mai mult sau mai putin regulate,
1) Mad acesti noduli sunt subpleurali Qi au dimensiuni potrivite, spar
ea niste pete de °eat* dupa comparatia lui Cruvelhier.
www.dacoromanica.ro

25. 28
cu limite nete, a ca'ror legKtura cu focarul primitiv
devine imperceptibita ; aceasta e forma noa'ularei, in
care portiunile de parenchim neatinse dintre diferitii
noduli sunt destul de mari. Mai ales sub forma
aceasta nodularsa, nu exist deosebire intre cancerul
primitiv si secundar, eaci nodulii si in cazul de cancer
primitiv nu sunt deck formatiuni metastatice, secun-
dare. Nodulii sunt de obiceiu in contact imediat cu
parenchimul pulmonar, ins uneori sunt separati de
parenchim printr'un invelis celular destul de gros, sau
pot fi chiar inchistati (extrem de rar) si in pungile
chistice, atunci se gases to materie encefaloida de
consistenta variabila. Tesutul pulmonar vecin neo-
plasiei pa'streaza adesea starea sa normal5; uneori
insa e congestionat, friabil, putin crepitant ; alteori e
dens, tare, cenusiu-negricios, ca in sclerosa. Rar acest
tesut peri-canceros e emfisematos (Bell), cu focare
hemoragice sau de apoplexie difusa (Carswell). Stokes
a va'zut .chiar gangrena unei portiuni, datorit corn-aiuni,
presiunet insemnate la care era supusa o bronchie
mare si deci arterele nutritive ale acelei
Se poate ca sa ni se prezinte cancerul pulmonar ti sub
forme ce nu se aseamana cu cele dourt, tipice, descrise mai
sus. 14a, Pe'pere public un caz curios de cancer pulmonar,
care se prezenta macroscopic ca o pneumonie fibrinoasa in
stadiul de hepatisatie grist : plamanul drept redus la o treime
din 'volumul sau insa conservandu-i forma sa particulara,
a coperit cu membrane groase, fibrinoase ; consistenta orga-
nului peste tot uniform augmentatri, degetul nu se infunda
in tesutul pulmonar, care nu e nicaeri crepitant ; la sectiune
ne apare o suprafatr de culoare alb-cenu'e cu portiuni mai
galbui ; in plamanul sting se gasese noduli mici cu aparenta
neoplasica, asemenea in substanta cerebralrt. Atunci abia se
nascu banuiala crt e o neoplasie (care nu se putea brinui
www.dacoromanica.ro

26. 27
cand s'a examinat numai pl6m5.nul drept, caci membranele
fibrinoase, reducerea plamanului si aspectul sectiunei aceau
mai probabil cu mult, diagnosticul de pneumonic" interstifialci
pleura:ma). Examenul microscopic a aratat ca era un car-
cinom obisnuit cu celule cilindrice. Weber eine seltene ma-
kroscopische Form von Lungen Krebs, 1904, Centralblat
fur Aug. Path.).
§. 2. Generalizarea cancerului. Cancerul ce a
luat nwere in pl5man este foarte malign, ca'ci are
o mare putere de proliferare, care are de rezultat
propagarea la organele vecine si formarea de me-
tastase in mai toate viscerele : ficatul, pancreasul,
vesicula biliara, rinichii, capsulele supra-renale, splina,
corpul thiroid, cordul, centrii nervoi, etc. ; s'au mai
g5sit metastase in : %esutul celular, mu§chi, seroase
(mai ales plevrele Si pericardul), in coaste si coloana
vertebral5, in gold (I/Heber) Si... intr'un miom uterin
(Schaper).
Calle de propagare, dupa Stilling-, sunt dou5.' sis-
teme de canale: vasele limfatice si bronchiile. Can-
cerul, dup5 ce a perforat peretele bronchiei din afar5
inKuntru, ra'r5 a contracta o legKtur5 intim5 cu pe-
retele, continua a cre§te in interiorul lumenului bron-
chiei perforate, atat in sens ascendent (ditre bron-
chiile principale) cat §i descendent (c5tre alveole),
fapt care s'a putut observa in uncle cazuri. In nume-
roase cazuri s'au ga'sit intregi mulage ale ramifica-
tiilor bronchice, constituite din masse carcinomatoase.
Ins intr'o ma'sura §i mai insemnata contribue la
intinderea cancerului, vasele si in special
limfatice
acelea ale peretilor bronchiilor §i vaselor sanguine ;
in cazul acesta c5ile limfatice sunt de obiceiu atinse
§i ele, mai ales ganglionii, cari arath.' etapele prin
care a trecut procesul de g-eneralizare al cancerului,
www.dacoromanica.ro

27. 2§
progresiunea racandu-se dela un grup ganglionar la
altul. In primul rand vor fi atin,i, bineinteles, gan-
glionii hilului plamanului, cei din jurul bronchiilor §i
tracheei, ai mediastinului de unde elementele cance-
roase trec in canalul toracic §i apoi in sistemul san-
guin ; sau, prin infectie retrograde merg la ganglionii
supraclaviculari ai gatului, ai axilei, ai abdomenului,
etc. Elementele canceroase insa pot fi transportate si
de curentul sanguin, in care au patruns prin canalul
toracic cum am vazut mai sus, sau chiar direct dad.
peretii vaselor sanguine au fost perforati de muguri
cancero,i ; ace, ti muguri vegeteaza in interiorul va-
selor §i vegetatiile rupte, luate de torentul circulator
sunt semanate in intregul organizm. Gralie acestui
fapt, prin formarea de embolii se produc mai ales
metastasele in viscere §i nodulii ce rezulta, sunt mult
mai volumino§i decal atunci cand propagarea se face
prin limfatice. Vasele cele mai u§or de perforat sunt
venele, cari au peretii putin rezistenti; mai des atinse
sunt venele pulmonare, venele din mediastin, venele
cave §i auriculele. Arterele avand peretii mai solizi
sunt mult mai rar perforate ; cea mai des atinsa e
artera pulmonara. Stilling face importanta observatiune
ca neoplasia ramane limitata la intima si crede a
gasi explicatia in parerea autorilor vechi, cari soco-
teau ca intima e o foarte bogata organizatie de cei
limfatice.
S'a.0 observat doua cazuri, remarcabile prin aceca
ca neoplasia se intinsese dealungul fibrelor nervoase,
insa procesul atingea numai tesutul interfascicular si
nici decum fibrele insile.
DchOve (Bull. soc. anat. 1873), sustine ca genera-
lizarea se poate face si prin intermediul lichiclului
pleural (cavitatea pleurala jucand rolul unui mare
sac seros limfatic) ; inteadevar, dupe plaman e inva-
www.dacoromanica.ro

28. 29
data pleura, apoi peritoneul subdiafragmatic si in
urma' peritoneul Intreg.
§ 3. Histologia cancerului plamanului. Can-
cerul primitiv al plArnanului e de origina epitelialk
Condi si, Ranvier au arkat ca in cancer, scheletul
fibros al pla'mandui (peretii alveolari), in afar de
o ingrosare putin insemnata si de prezenta celulelor
embrionare in mic numa'r in sanul lui, nu prezinta.'
vre-o alt5. schimbare care sa ne arate ca el ar fi ori-
ginea neoplasiei. Insa' alveolele sunt astupate de gra-
mezi de celule mari, poligonale (din cauza presiunii
reciproce) sau sferice, cu mari nuclei ovoizi si cu
nucleoli voluminosi. Illalassez fa'cu un studiu minutios
(Arch. de physiologic, 1876) si va'zu proliferarea epi-
teliala in cavitkile alveolare, fa'r'a neoformalie de
tesut conjunctiv. Uneori aceasta proliferare se arata'
numai deoparte a cavitkei alveolare, sub forma de
vegetatii formate din celule care afectau un polimor-
fism manifest, find : cand celule cilindrice dispuse
in straturi, cand celule maH, pediculate, cu o extre-
mitate umflaa Tiber. in cavitatea alveolei (si aceasta
extremitate avea mai multi nuclei voluminosi), and
erau celule turtite sau cubice, etc. In ultitnele rami-
ficatii bronchice se gliseau un fel de productii epite-
liale in continuitate cu cele din alveole, apoi se
vedeau prelungindu-se aceste productii si in ch'ile
limfatice. Neoformatiunile epiteliale mai pot da nastere
si la blocuri epiteliale pline si in asa fel anastomo-
zate, ca amintesc dispozitia alveolarii a carcinomului,
fapt ara'tat inc de Langhaus (Arch. fur Pathologische
Anat. and Phys. 1867) care confirm a' si mai mult
natura epiteliala a cancerului pulmonar. Pinley si
Parker (The Lancet, 1877), ara'taril ca la un caz (cand
plknanii erau plini de nodositki moi si vegetante),
www.dacoromanica.ro

29. 30
alveolele aveau peretii ingrosati si erauumplute cu celule
epiteliale. Origina epiteliala' fu apoi confirmad prin nu-
meroase observa %ii si cercethiri, printre care citsam pe
a lui Savard (1879), Augur ,i Desfilats (1883) si mai
ales a lui Me'netrier, deja citata (Bull. Soc. Anat. 1886).
°data' origina epitelialA admisa, s'a impus ches-
tiunea : care este anume epiteliul carei da nastere ?
,,In dauna dror elemente celulare epiteliale se face
deci dezvoltarea cancerului ? Trebue lAnuit epiteliul
alveolar format din celule plate foarte subtiri, sau epi-
teliul canalelor bronchice format din celule cilindrice
ciliate, sau poate elementele glandelor bronchice care
sunt celule glandulare mucoase ?" se intreaba.' Menetrier.
La acestea el ra'spunde : dar, nici un tip celular al can-
cerului nu corespunde exact vre-unuia din aceste tipuri
celulare normale ale pla'manului". Din doua cazuri de
cancer bronchic, Mindy-ler eseste un epiteliom pavi-
mentos cu globi ce simulau globii epidermici si un
epiteliom atipic ; iar din demi cancere.pulmonare,
era epiteliom pavimentos cu globi quasi-epidermici si
altul era epiteliom-cilindric. Kurt Wolf tg5..se.te date
asema'na'toare : din 8 cancere pulmonare, 3 epiteliome
pavimentoase cu globi quasi-epidermici si 5 epite-
liome polimorfe ; din 15 cancere bronchice, 8 epite-
liome pavimentoase cu globi cornei si 7 epiteliome
cilindrice. Ing dacrt, cum spune cu foarte multi
dreptate Mendirier, in loc de a considera epiteliile
normale ale plamanului, studiem aceste epitelii cum
le ga'sim modificate de procesele inflamatorii si mai
ales de inflamatiile cronice, atunci ga'sim forme ana-
loage tipurilor celulare anormale ale cancerului. Se
,tie ca in uncle cazuri de inflama %ie cronica, epiteliul
cilindric ciliat din stare normal al tracheei, e inlo-
cuit cu epiteliu pavimentes stratificat : in jurul ulce-
ratiilor tuberculoase ale mucoasei tracheate (Grifini),
www.dacoromanica.ro

30. 31
in alteratiile mucoasei bronchiilor datorite propaOrei
inflamatiunilor cronice ale ganglionilor (Kw-I-I/Poll), in
pa'rtile iritate de canula de tracheotomie (Gravitz §i
Oh log) §i in alte cazuri unde cauza nu s'a putut
stabili, cum e cazul unui supliciat, relatat de Baraban.
In scleroza pulmonar., Menetrier a ga'sit alveolele
ca'pt4te cu un epiteliu cubic si chiar stratificat, ceea
ce ne autorizeaza' sa admitem ca §i de aci ar putea
lua na,tere epiteliomul cu globi quasi-epidermici. De
multe on in scleroza pulmonara cu dilatatii ale bron-
chiilor, se ga'sesc alveolele si bronchiile ca'ptu.*e cu
un epiteliu format din celule cilindice neciliate cu
protoplasma colorabila si cu nucleul ovoid, sau ce-
lule poliedrice on neregulate.
Aceste transformAri de epiteliu, aceste metafilasii,
sunt de altfel modul obisnuit de reactiune al tuturor
epiteliilor supuse vreunei inflamatiuni cronice. A§a ca
putem vedea in epiteliul alveolar sau bronchial, trans-
formate gratie diferitelor alteratii morbide, exemple
de diversele tipuri pe care le poate avea cancerul
pulmonar (care si el poate fi socotit; de altfel, ca re-
zultatul final datorit acelora0 cauze determinate).
Desigur origina cancerului pulmonar nu poate fi
unica pentru toate cazurile si de aceea fiecare din
cele trei pa'reri mai insemnate, a putut fi sustinutI
in parte cu probe in abundenta. lath' acele trei pa'reri
relative la origina cancerului pulmonar:
1) Birch - Hirschfeld admite ca originK mucoasa bron-
chiilor, bazandu-se pe dou5. cazuri observate de el
si unul observat de Langhans, in care trachea §i
bronchiile erau cu certitudine punctul de plecare al
neoplaziei. Sidling care a studiat cinci cazuri, e de
aceea§i Orere si spune: aceasta' p5.rere are pentru
observatiile prezente (ale sale N. A.) multe §anse
de a fi exacta'; pentru ea pledeaza mai inteiiu exis-
www.dacoromanica.ro

31. 32
tenta cancerului primitiv al bronchiilor, foarte rar e
adeva'rat (0, care prin continuarea desvolta'rei se poate
comunica substantei pulmonare, al doilea fiinda ga'sim
in fiecare din preparatele noastre, bronchiele mad
prejuditiate in asa grad de ca'tre procesul neoplasic,
incat trebue admis ca boala in aceasta parte a fost
foarte timpurie, foarte veche,daa dui:4 gradul tur-
bura'rei presente e permis a se deduce varsta pro-
cesului canceros. Caci filmic nu pledeazI pentru se-
pararea neoplaziei prin putin abundentul tesut con-
junctiv care insoteste vasele si bronchiile, sau pentru
formarea ei in interiorul vaselor limfatice". Ziegler,
Ora, Ebstein, Striimpell §i Reinhard admit asemenea
origina bronchia.
2) Birch-.Hirschfeld, Ziegler, Beck si Chiari admit
ca punct de plecare si epiteliul glandelor bronchice,
opiniune ce pare a fi confirmata si prin publicaliile
lui L. Levi 1i Henri Meunier (Arch. gen. de mede-
cine, 1895).
3) Ziegler sustine ea si epitellul alveolar poate fi
punctul de plecare al cancerului pulmonar. De alt-
fel inaintea lui, Ch. Robin, Waldayer, Malassez (in
studiul de care ant vorbit mai sus), cum si Finley si
.Parker, in observatiunea lor, au arritat acelas lucru.
Wechselmann intriun cas a putut constata complecta
asemktare a epiteliului alveolar normal cu elemen-
tele neoplasiei si in locurile unde incepea sa se des-
volte neoplasia, celulele canceroase erau in strans'a
si evidenta lega'turrt cu peretele alveolar, asa ca fa-
ceau impresia unei excrescente a epiteliului alveolar.
Walsche credea c5. neoplasia incepe din interstitiile inter-
vasculare ale lobulilor, iar Virchow, credea di, din tesutul
conjunctiv. Corn"/ si Ranvier spun: Este grew a presupune
c celulele epiteliului sau globulele albe efite din vase, nu
www.dacoromanica.ro

32. BS
sunt exclusiv origina celulelor pe care le gAsim in alveole
gi care constitue tot neoplasmul". In fine, Blumenthal a de-
scris un cas de cancer primitiv al pRimanului, care a luat
nwere din peretele unei vene, dar acest cas probabil nu a
fost bine studiat, sustine cu dreptate S,hlereth, cAci de si-
gur origina cancerului era epiteliul bronchiilor, sau glandele
bronchice.
Cancerul deci, e format din celule de noun forma-
tiune de originA epiteliala, provenind fie din bronchii,
fie din glandele bronchice, fie din alveole. Aceste ce-
lule pot avea forme normale si adulte, cilindrice sau
cubicesi atunci sunt tipice; sau pot lua diferite forme
care nu se eisesc in stare normala in epiteliile din
plaman : poliedrice, conice, in racheta, turtite, etc...,
forme melchipice sau atipice,--i acestea pot fi con-
siderate ca celule care inainte de a atinge starea for
adults, se hypertrofiaza si prolifereaza Cul a se fi
desvoltat complect, fara sa fi lEat forma adults
obisnuitg.
Se pot descrie trei forme histologice mai princi-
pale de cancer primitiv al pla'manului :
1) Epiteliomul chimeric, e format din caviati li-
mitate de despa'rtituri de tesut conjunctiv, care sunt
chiar peretii alveolari infiltrati cu granulat
mentare,; cavita'tile sunt ca'ptusite cu celule cilindrice
cu nucleul mare, ovoid si protoplasma colorabill.
Aceste celule sau sunt asezate numai intr'un singur
rand, sau formeaza mai multe randuri, asa ca umplu
lumenul alveolar. Celulele proliferate insa pot perde
forma tipic'a cilindrica si sa devie poliedrice sau po-
limorfe, iar stroma conjunctiva se ingroase si se scle-
rozeafa, asa ca totul is aparenta epiteliomului atipic
sau al carcinomului. Formele asa zise encefaloide, mai
moi, mai albe, mai suculente si mai voluminoase, se-
www.dacoromanica.ro

33. 34
inInand cu substanta cerebralS, sunt constituite din
elemente cilindrice. Strunzj5ell crede ca adevAratul
cancer pulmonar este numai cel cilindric, a cArui o
rigiria ar fi cu siguranta epiteliul bronchiilor. Frequ-
enta mai mare a acestei forme e doveditS aproape
prin toate cercetArile. Pass ler din 32 cazuri, gases to
ea in 24 neoplasia era format5 din elemente cilin-
drice, dar se griseau $i forme poliedrice si polimorfe;
insg, cum am spus mai sus, acestea din urml pot pro-
veni tot din cele cilindrice si apar ast-fel atat din
cauza dezvoltArei incomplecte cat si din cauza pre-
siunei reciproce. Tillmann din 3 cazuri a ga'sit in
douS, forme cilindrice printre care erau si forme ro-
tunde ovale sau poligonale, iar in cel-alt forme ex.,
clusiv cilindrice si de o ma'rime remarcabilS. Schlereth
a gSsit forme cilindrice cu elemente de transitie cStre
formele plate.
2) Efiteliomul pavimentos cu globi quasi-epiclernici,
e o forma heterologS., de oare-ce in stare normali
nu se easesc in plSman elemente cu formele acestea,
speciale elementelor de originS ectodermicS, dar e
tot o formS tipica, fiind-ca exists in alto organe. In
aceasta formS gSsim elemente poliedrice cu nude
rotunzi voluminosi, dispuse in diferite moduri: sau
formeaza grSmezi de m5rimi variabile inconjurate de
un stroma conjunctiv abundent, sau formeazS cordoane
ce se anastomoseazS, sausi aceasta constitue o cu-
rioasS particularitate a acestei forme,formeazil glo-
buri rotunzite constituite din celule turtite si imbri-
cate ca foile unui bulb de ceapS si aceste celule dau
reactiunile colorante ale substantei cornee. Forma
aceasta e cu totul asemAtaitoare globilor epidermici
ai epiteliomelor cutanate si primul care a atras a-
tentia asupra ei a fost Friedlander (1885), iar Me-
netrier (1886) a confirmat-o, Kurt Wolf a intalnit-o
www.dacoromanica.ro

34. 36
in 11 cazuri, Ernst intr'un caz. Din cele 32 cazuri
ale lui Pass ler, 24 erau epiteliome cilindrice (cum am
aratat mai sus) si numai 8 erau epiteliome pa7imen-
loase ; insa fa'ra globi cornosi. Japha gaseste doua
epiteliome pavimentoase.
3) Epeteliomul antic e format din celule cu forme
variate : poliedrice, conice, unghiuloase, in racheta,
celule gigante cu mai multi nuclei, etc.,forme care
nu exists in organism in stare normala, Aceste ce-
lule sunt continute in spatii de forme variabile, 'imi-
tate de o stroma. conjunctiva. Aceasta forma e numita
si carcinom.
Dupa .M nets varietatile acestea au o frequenth.'
egala, cad el din 45 de cazuri, gaseste : 15 epite-
liome cilindrice, 15 epiteliome pavimentoase cu globi
cornosi si 15 epiteliome atipice.
Insa alti cercetkori, dupa cum am vazut mai sus,
ajung la concluziuni deosebite.
§ 4.avolutiunea cancerului. Ori-care ar fi ori-
gina si felul elementelor ce-i dau nastere, nodulul
canceros creste prin multiplicarea continua a celu-
lelor ce-1 constitue, umpland alveolele,ai caror pe-
reti se ingroase and loc unei dispozitii alveolare cu
structura carcinomului, si distrugand sau indepar-
tand tesuturile vecine, formeazh.' cu timpul blocuri
cenusii cu totul compacte, in care aerul nu patrunde.
Tumora se poate intinde in toate sensurile, nimic nu
o poate impedeca, caci distruge organele ce-i stau
in cale. S'au vazut cazuri in care a perforat toracele,
aparand in diferite regiuni : sub muschiul pectoral si
dintat (Krause), in regiunea mamara sub forma unei
boltituri (Heyfelder) ; Tinniswood a vazut un squir
lardaceu care pleca din lobul superior drept, adera
primei coaste si sternului, esea apoi din colivia to-
www.dacoromanica.ro

35. 86
racica' prin deschizkura ei superioara., inconjura cla-
vicula, vasele subclaviculare, trunchiul brachio-cefalic
si ajungea la sterno-mastoidian si trapez. Masele ex-
teriore ale cancerului ce a perforat toracele, pot avea
dimensiuni considerabile, pane la ma'rimea unui foetus
la termen. Uneori pkrunde in canalul rachidian (land
compresiunea bulbului (Baron), sau a milduvei inso-
titl de paraplegii (Muse lier).
De si in general massa canceroase ra.'mane solids,
totusi de multe on tesutul neoplasic degenereaza, se
ramoleste si dace sectionam o ast-fel de tumora cu
cutitul, ne apare o materie pulpoasa', cremoasa, de
culoare cenusie, sau un lichid sanguinolent de culoarea
si aspectul peltelei de cocaze (Lerthoullet). Aceaste
desagregare, in timpul vietei poate fi urmata' de eli
minarea pktilor ramolite si asa se produc perderi
de substanta, ulceraliuni, caverne ; acestea pot avea
dimensiuni variabile : ca o nuca, ca un ou sau si
mai mari, si sunt umplute cu suc canceros sau singe
alterat, au peretii sdrentuiti, neregulati, anfractuosi.
Acest proces de ramolitie e datorit sau irigatiunei
sanguine insuficiente, sau unei inflamatiuni microbiene
supra ada'ogate, cum sustine Minetrier, ca.ci inteun
caz a ga'sit strepeocoeul j5iogen, intr'o ast-fel de ca-
verng. Cand cavernele comunica cu bronchiile, atunci
se videaza, continutul for ese cu expectoratia (im-
prejurare care ajuta molt la facerea diagnosticului in
timpul vietei, caci prin examenul microscopic al spu-
tei se descopere elemente canceroase).
Cum am mai spus, cancerul pl'amanului se pro-
pagal repede la organele vecine.
§ 5. Lesiuni. accesorii. Pleura e rar neatinsa'.
Uneori s'a v5.zut pleura infiltrate in Iola/date §i trans-
formatl intr'o adevarata cuirass rigida, neextensibila',
www.dacoromanica.ro

36. canceroasK ; insh' de obiceiu infiltratia e partiall, sub
forma de pete de cear'A (Cruvelhier), noduli lenti-
culari, pl.ci cenusii-rosietece (Behier), vegetatii, tu-
mori sesile sau pediculate de volum variabil.Pe
langA alteratiile acestea, pe care le putem numi spe-
cifice; sunt si alteratii lzesfiecifice de naturrt inflamatorie,
ca: ingrofarea pleurei (pachypleurita) datoritl adao-
gkei de neomembrane, care in sanul lesutului de
noun formatiune au niste relele foarte bogate de
vase capilare cu peretii embrionari foarte fragili, vase
na'scute din mugurirea vaselor proprii ale pleurei
(Rouget), sau prin reunirea mugurilor esiti din vasele
pleurale cu aceia esiti din neoplasie (Cruvelhier).
Fragilitatea mare a acestor vase ar explica marea
frequent5.' a pleuresiilor hemoragice care insotesc can-
cerul pulmonar (Moutard-Martin), hemoragiile fiind
provocate si de fluxiunea inteng din vecinkatea fo-
carelor neoplasice. Dieulafoy crede ca hemoragia este
data chiar si de nodulii cancerosi ai pleurei. In multe
cazuri se produc aderenfe pleurale, care uneori sunt
laxe, celuloase, circumscriind loji multiple pline cu
lichid ; dar alte on sunt puternice, taH, adevkate
simfise pleuro-pulmonare care imobilizeaz5. plKmanul
si nu ne permit a-1 separa de peretele costal, de cat
sculptand in pleura ingrosat1. Cavitatea fileurald con-
tine dese-ori un epansament lichid : sau seros citrin,
adeva'rat hydrotorax ; sau exudat emoragic (lipsit de
fibrinK sau cu foarte puling, dupK Dieulafoy) de di-
ferite grade, de la serositate putin sanguinolena pada
la singe pur (hemothorax)si atunci poate fi foarte
abundent (4 litri ; Urag, 1857),liber in cavitatea
pleura15, sau continut in loji formate de fibrin5. si
neo -membrane (Velpeau) ; uneori e un amestec de
singe si puroiu (Earle), sau e numai puroiu (Bouil-
laua) ; une-ori s'a vAzut un epansament chiliform,
grkos (Bop/told).
www.dacoromanica.ro

37. 88
Limfaticele sunt umplute cu materie canceroas5.,
cenu,ie, de aspect caseos; aceasta e limfangita can-
ceroasei care se intinde pang la ganglioni.
Ganglionii limfatici sufer schimbki variabile. Sunt
sau numai tumefiati, sau mariti considerabil. Cei din-
tai atinsi sunt ganglionii peri-tracheo-bronchici, mai
ales la bifurcatia tracheei, cari dace sunt tare des-
voltati dau fenomene de compresiune din partea or-
ganelor din mediastin. Ganglionii supra-claviculari
sunt foarte des atinA de mArimi variabile, putand
ajunge chiar ca o portocal'a ; adenopatiile supra-cla-
viculare au fost socotite ca pathognomonice, ins'a ele
se pot Osi si in tuberculog. Mai pot fi prin,i gan-
glionii mastoidieni, prevertebrali, axilari,
cervicali,
inguinali, mezenterici.
Bronchiile pot fi numai comprimate si atunci de a-
supra obstructiei se formeaza o ectazie, sau suntfier-
forth de vegetatiile canceroase care patrund in lu-
menul lor.
Tracheea poate fi inglobatl de tumors, sau corn-
primaa in a,a fel ca portiunea membranoasK sa lie
impinsa inainte in lumenul canalului tracheal, iar cea
cartilaginoasa 15rgita (Sims); inteun caz era perforatil
si cancerul trimetea o prelungire papa la laringe
(Aviolat).
Pericardul, e des atins. Poate avea ca §i pleura
a) alteratii siecifice ca : noduli canceroi secundari
proeminenti (Ilautecoeur); poate fi legat de plAman
prin aderente infiltrate si ele de neoplasie (Kilo-our) ;
Herard l'a v'azut invadat in totalitate si atunci era
ingroat, dur, rigid, cu aspectul unei praci cartilagi-
noase pe care proeminau mici turn ori rotunjite, albe
i foarte tari. Dar poate avea §i b) alteratii nesi6e-
4/ice: aderente cu plamanii, cu regiunea stomachal5.,
aderente care-1 imobilizeaz5. complect.
www.dacoromanica.ro

38. 39
Cordul poate fi atins de degenerescent5. secundare.
Intr'un caz (Kilgour), o enorma massy encefaloida
inconjura cordul la baza' si comprima auriculele ; au-
riculul stung era bosselat si invadat de neoplasie ca
si ventriculul corespunzNtor, de acolo neoplasmul in-
sotea aorta ingloband-o asa ca forma o adeva'ratl
tumora pulsatile, fapt care se observe on de ate
on neoplasmul are raporturi imediate cu cordul si
vasele maH, cand putem crede ca exists un epansa-
ment pericardic (Lanceraux), sau o pungl anevrismala.
In alt cas (Sims), tumora canceroasa' se prelungea in
ambele urechiuse si in partea stanga' vegetatia dis-
trusese partial peretele muscular.
Aorta, vasele pulmonare ,si vena caves suterioard,
pot fi comprimate sau invadate de cancer (in cazul
cand vena cave e interesafa, venele jugulare si in-
tercostale sunt dilatate). Toate aceste vase pot fi
obliterate fie prin compresiunea ganglionilor mediasti-
nali, fie prin vegetatii canceroase care au pkruns in
interiorul for prin perforare, fie prin trombose favo-
rizate de compresiunea incomplecta', de cachexie, sau
de infectil secundare. Heyfelder a vgzut artera si ve-
nele pulmonare complect transformate in cordoane-
ligamentoase, in urma obliteratiei.
Esofahrul, gratie mobilita'tei sale, scapa de.compre-
siune; totusi intr'un caz citat de Van Swieten, ste-
noza era foarte neinsemnat5. s i alimentele acumulan-
du-se deasupra ei, formasera' o dilatatie enorm5..
Jaccoud asemenea a observat un caz de cancer al
plamanului si mediastinului anterior, in care a notat
si disfagia.
Nervii intercostali, frenic, pneumogastric, simpa-
tic, pot fi comprimati, inglobati cu totul, infiltrati, dis-
trusi in parte de massele secundare din mediastin sau de
ganglioni. Hand a notat nevrita interstitial., iar Cor-
www.dacoromanica.ro

39. 40
nil a remarcat desvoltarea granulatiilor canceroase
in nevrileme
Sterna, coasiele, vertebrele, diafragmul (aproape tot-
deauna), lesutul celular subcutanat (Millard), pot fi
atinse de procesul canceros.
Schaper descrie o metastases de mairimea unei nuci
intr'un miom uterin, secundares unui cancer primitiv
al plAmanului stang (neoplasia fAcea corp cu cordul) ;
elementele metastasei erau cu totul identice celor ale
tumorei pramanului: celule cilindrice. Uterul nu avea
nici un nodul neoplasic, asa ca.' nu era vorba de o
impietare a vreunui nodul canceros al uterului asu-
pra miomului. Wieber raporteaza' cazul unei femei,
care nu prezenta nici un simptom din partea plama-
nului, ci se plangea numai de dureri In sold. Peste
catva Limp o tumors se arab.' la sold si din cauza
cresterei foarte repezi, crezandu-se ca e un sarcom
primitiv, s'a ra'cut dezarticulatia. Atunci se g'asi in
mijlocul diafisei o tumors de marimea unui mar, care
esea din canalul medular si distrusese pentru aceasta
substanta osoasa' intr'o parte. Sediul tumorei pleda
contra sarcomului. Examenul microscopic insg. arrta
un carcinom, deci tumora trebuia sa.' fie o metastases.
A cArui organ ? Bolnava neprezentand nici o aka tur-
burare, diagnosticul precis s'a pus abia peste catva
Limp, la necropsie, cand se constata' un cancer pri-
mitiv al plIminului.
§ 6. Lesiuni concomitente Pe langI leziunile
specifice date de extensiunea procesului canceros, se
mai pot g'isi si alte leziuni, asociate destul de des
cu cancerul. Desi s'a crezut mult Limp ca intre can-
cer si tuberculoza e antagonism, totusi leziunile tu-
berculaase coincid foarte adesea cu cancerul, ba uneori
neoplasia pare a se fi desvoltat secundar pe o leziune
www.dacoromanica.ro

40. 4i
tuberculoash.' ,(Priedlander, hurt Wojr, Hildebrand).
Apoi sunt infiamatiunile supurative ce insotesc bron-
chectasia ; selerosa ,ulnionarei, care, sau a fost ante-
rioara cancerului§i atunci a putut determina forma-
rea lui,sau e un fenomen de reactiune, insotind evo-
lutia cancerului si atunci sediul §i desvoltarea lui e
in raport cu sediul §i intinderea cancerului ; mai sunt
apoi fenontene de infec /ie secundard, inlesnite prin tur-
bura'rile functionale determinate de evolutia neopla-
siei : supuratiuni brochice, bronco-pneumonii, gangreda
pulmonara, pleurezii purulente, etc.
www.dacoromanica.ro

41. CAP. IV. SIMPTOMATOLOGIE.
Cancerul plAmanului poate sa treacl cu totul neob-
servat in cursul vietei bolnavului, cand e format in
general din noduli numero§i §i mici, in forma secun-
darK. Insa cancerul primitiv, mai ales cel masiv, cand
formeaza' o massy unicK voluminoasK, e greu ca se
nu dea cel putin accidente de compresiune sou vreun
epanpment pleuretic, care prin caracterele sale par-
ticulare sa nu ne face sa banuim adevaratul diag-
nostic. Indoiala nu e posibila ins deck la inceput,
inaintea aparitiei simptomelor oarecum caracteristice
ale afectiunei ; ca'ci in o perioada.' mai inaintatl a
evolutiei cancerului pulmonar, adenopatiile supra-cla-
viculare, cervicale, axilare, metastasele viscerale, sta-
rea generala, simptomele din partea aparatului respi-
rator Si in special expectoratia caracteristicl conti-
nand §i elemente canceroase toate aceste fapte ne
inlesnesc mult diagnosticul. Totu§i, diagnosticul ade-
v'arat de multe on nu se face deck la necropsie.
Passler din 5 cazuri de cancer primitiv nu a diag-
nosticat in vialsa nici unul, ci a pus the diagnostice
ca: anevrism, tuberculoz5., pleurezie. Bevacqua rapor-
teaza' asemenea un caz care simula perfect o tuber-
culoz'A pulmonary cu caverne, iar dupe moarte se
constata' un epiteliom cu celule cilindrice (Primary Cy-
www.dacoromanica.ro

42. 43
lindrical Cell Carcinoma of the Lung, referat in
Medical Record, 1903). D. Nanu-Muscel a publicat
observatia unui bolnav, care in timpul vietei nu pre-
sentase deck o uparl bronchita qi puling dispnee,
iar la necropsie i s'a ga'sit un cancer care ingloba
bronchia stangl la originl, cum i bronchia lobului
inferior stang (Spitalul, 1905).
Ba ilia e posibil, dar foarte rar, ca nici un simptom
sa nu atrag'a in timpul vietei atentia asupra cance-
rului pulmonar primitiv. (Asa e casul lui Wa lske, in
care diagnosticul n'a fost racut deck la neeropsi6,
de§i juma'tatea superioarK a pla'manului drept era
transformaa intr'o massy encefaloidA, iar cel stang
era ciuruit de noduli cancero§i. Asemenea casul lui
Wieber, mai sus citat, in care metastasa din ,old,
secundara' unui cancer pulmonar, a putut fi luaa
drept un sarcom primitiv, de oarece nici un simpton
nu atra'sese atentia asupra pramanului).
Debuizel este in general insidios qi e caracterisat
prin simptome functionale: tuse, expectoratie banalk
dispnee, dureri, semne de exudat pleuretic, etc., care
nu au nimic special pentru cancerul pulmonar, putand
apartine multor afectiuni banale.
In perioada de culmina/iune se adaogs $i semne
fisice cum si simptome de compresiune din partea
organelor intra-toracice, --simptome provocate atat de
atre tumora insa'§i, cat ,l de adenopatiile din me-
diastin.
Fenomenele intru catva speciale afectiunei apar in
Casa terminalii. Asa sunt adenopatiile exterioare, oede-
mele, flebitele, cachexia, expectorolia caracteristic'a ce
seamAnA cu belleaua de colcdze continand elemente
canceroase (acest din urm'' semn, este singurul ab
solut patognomonic al afectiunei).
www.dacoromanica.ro

43. 44
i?einhard imparte simptomele in : primare, date de
irsasi afectiunea primitive din plknan si secundare,
date de organele vecine cu sediul afectiunei primare
si de ganglionii limfatici. Dar denumirile de _primal-
s
si secundar, nu trebuesc luate in sensul de ordine
de succesiune, eaci simptomele secundare pot s. se
manifeste inaintea celor primare. Printre simptomele
primare el socoteste: senzatia de opresiune, durerea
cu caracterul de presiune asupra pieptului, dispneea;
iar printre cele secundare : ra'gusala, deglutitia du-
reroasK (care e forma premergkoare a disfagiei), du-
rerile iradiate in brat, etc. Diferentiarea aceasta nu
poate fi totdeauna absolute, de aceea e mai nimerit
a grupa simptomele acestei afectiuni dupe natura for
si atunci avem avantajul di, in acelasi timp putem
'Astra (pentru majoritatea casurilor) si ordinea for de
aparitie :
1) Simptome fiinclionale (majoritatea subjective).
2) Simptome objective sau, semne fisice.
3) .Simplome date de comfiresiunea organelor toracice.
4). Simponze generale.
I. Simptome functionale. Durerea, dupe Walshe,
ar fi particulars cancerului primitiv, ceea ce nu e
absolut exact, crici dacK nodulii neoplasici secundari
stint maH, durerea poate exista si in cancerul secun-
dar, dar in general e mai putin intense ca in cel
primitiv. Durerea are sediul de partea pla'manului
bolnav si se poate presenta sub diferite forme ; sau
e superficial. si difush' ; sau e profunda., vag. si
continua ; sau intermitenta' cu paroxisme si iradiin-
du-se: circular ca o centura', in membrele superioare
pang la degete, sub clavicule, intre spete, in hypo-
chondre, la epigastru ; poatq fi remitenta.' cu carac-
tere nevralgice, revenind cu ocasia tusei, miseirilor
www.dacoromanica.ro

44. 45
sau sfortarilor ; poate fi o durere atroce cu sensatie
de constrictiune ; Walshe citeaza un cas in care du-
rerea era de scurta durata, ca o desdircare clectrica
ce trecea dela: stern spre coloana vertrebalrt si dela
uma'r la coastele false. Durerea e da.torita fie numai
compresiunei exercitate de masele canceroase sau
ganglionare asupra nervilor, fie unei nevrite (in casul
lui Olivier, dupa dureri intercostalc, urmil un zona
intercostal).
Dy.splleect c de intensitate variabilrt, fapt clatorit
multiplicitatei causelor care-i pot da nastere : coin-
presiuni bronchice (intensitatea va fi cu atat mai mare,
cu cat tumora va fi mai apropiata de hil) sau tra-
cheate land poate fi insotita de cornagiu (Mier)] ;
compresiune vascular:i sau cardiac:.; epansa tnent pleural
(si atunci dispneea nu dispare prin scoaterea Lehi-
dului pleural, ceeace e caracteristic pentru dispneea
cancerului) ; coinpresiunea pneumogastricului si a re-
curentului.Dispneea e un simptom constant al ince-
putului boalei; se exagereaza sub influenta unei sfor-
tari a mersului, intocmai ca dispneea 'cardiacilor (din
causa *ch.' e datorit compresiunei vaselor pulmonarc,
care are de efect anemia, congestia sau cedemul plam5.-
nului) ; sau se exagereaza numai noaptea, ca astmul.
Intensitatea ei creste cu progresul znaladiei.
7 usea insoteste de obiceiu dispneea. Uneori e
putin frequents, insa alteori e foarte suOr'fitoare;
uneori is caracterele tusei convulsive, fuse coque/II-
choia'd (fapt datorit compresiunei nervului pneumo-
gastric- prin adenopatiile tracheobronchice), dar poate
sa fie numai o tuse seaca. alteori ; sau poate fi tuse
ragusita.' on crupala, and exists o compresiune a tra-
cheei sau a nervului recurent ; sau poate chiar lipsi
cu totul.
Ezfiectoralia poate sa nu presinte nimic caracte-
www.dacoromanica.ro

45. 46
ristic macroscopiceste, se fie muco-purulenta ca in
catarele bronchice, purulentl, sau sa fie numai Manta',
mucoasa, cenusie ; cu toate acestea, microscopul ne
poate arata presenta de elemente canceroase si Davies
a gasit intr'un cas materie encefaloida formand mici
graunte. Alteori expectoratia is aspectul sputelor
negre neaerate ale apoplexiei pulmonare (Woillez).
Examenul histologic al sputelor a permis lui Mend-
trier sl recunoasce cozxistenta cancerului si tuber-
culosei (era vorba de un cancer secundar).
Cand expectoratia e sanguinolentA atunci sansele
de a gasi elemente canceroase, sunt mai mars ; dar
chiar negasindu-le sputa sanguinolenta e un caracter
important pentru cancerul pulmonar si e considerate
de unii ca un semn cu o valoare mai mare ca in
tuberculosa (Stokes si LoOstein). Hemoptisia se arata
in toate fasele afectiunei (chiar ca fenomen initial),
e de abundenta variabilas, apare in mod intermitent
si poate perzista mult timp. Intr'un cas citat de
Bay.'e a durat 17 zile consecutive ; iar intr'un cas al
lui Liouville a tinut timp de 3 luni, presentand o
alternanta aproape regulate de hemoptisie pull, de
spute hemoptoice si de sputa gelee de groseille".
Sputa ca belteaua de coacaze a fost semnalatl intai
de Marshall Hughes (1841), care a considerat-o ca
un semn de mare valoare. Stokes apoi (1842) a con-
firmat acest lucru si spune ca ,,aceste spute prin cu-
loarea si consistenta for seamKna cu belteaua de
coaca'ze ; ele n'au viscositatea sputelor pneumonice.
Aceasta sputa particulars, formate din mucus si sLtnge,
e de o consistenta gelatinoasa formeaza in vas o
massy semi-moale, tremura'toare, nu e nici viscoasN.,
nici aderentli si are culoare rozata, nu caAmizie, ru-
ginie. Deci nu seamana nici cu sputele pneumoniei,
nici cu ale apoplexiei (G. See si ralamon). %de
www.dacoromanica.ro

46. 47
Salter descrie o expectoratie special pe care o con-
sided caracteristica pentru cancerul plamanului, for-
m' din o materie densI, aerad,pe care o corn-
pad cu fragmente de came de vitel fript5. Acest
fapt nu a mai fost observat de alti autori.
In sputa se ga'sesc uneori fibre elastice, particule
din neoplasie formate din celule polimorfe, cu dege.
nerescenta granuloas5. (Betschart). globuli mari gra-
nulo-grasosi, care nu ar fi deck celule neoplasice
trarsformate (Lenhart2). 0 deosebire se poate face
chiar macroscopic intre o expectoratie de sarcom
pulmonar si una de cancer, gratie faptului ca in casul
intai particulele neoplasice rupte sunt mult mai mari,
usor vizibile, fiind mult mai coherente deck cele ale
cancerului $i aceasta datorid structures celor douh.'
feluri de neoplasie (Betschart).
Autorii mai vechi au atras atentia asupra fetidi-
dtei speciale a respiratiei ; inea aceasta nu e datorita
cancerului insusi ci cangrenei pulmonare care-1 poate
insoti. (Stokes, Ramdokr).
II. Serm. fisice. Semnele fisice in cancerul pul-
monar nu au nimic particular, nu sunt deck semnele
induratiei i condensatiunei pulmonare. Lucrul acesta
a fost de mult arkat de Stokes. Totusi, clack' fiecare
semn nu are vreo important a.' specials, toate reunite
la un loc, coroborate mai ales si cu cele alte tur-
budri, pot avea o mare insemnkate pentru stabilirea
diagnosticului. ffalske afirma ca bolnavul are o ati-
tudine particulars, stand culcat intre decubitul dorsal
§i cel lateral (al pktei bolnave), sau stand numai
pe partea bolnava, dar nici odad pe cea skiKtoasa,
fapt care poate fi atribuit nu cancerului, ci exu.
datului pleural care insoteste de obicei aceasta afec.
tiune.
InVeciiunea singud ne permite de multe on a ba-
www.dacoromanica.ro

47. 48
nui p tumora intra-toracica, daca exisa dilatatia -ve-
ndor superficiale si oedemul peretelui toracic., lin-
preuna' cu o ampliatiune a toracelui cuprinzand intreaga
parte bolnava' (11 sau numai boltirea unei por-
tiuni circumscrise si cu la'rg-irea spatiilor intercostale
Walsne); Heyfela'er, Arause, au arritat ea aceasta bol-
tire se produce sub influenta extensiunei tumorei ca'tre
peretele toracic, dar in realitate ea mai des e dato-
ritA unui epansament pleural. In uncle cazuri peretele
toracie e din contra retractat, ceeace, dup5. 1Pashe,
ar ft semnul unei tutnori infiltrante (pe cand boltirea
e datoria cancerului cliseininat); aceasta explicatie e
cu totul nedovcdita. Prin inspectiune mai putcm
asemenea, constata adenopatiile externe, semn de o
mare valoare. Oehler le considera ca un semn pa-
thognomonic al cancerului pulmonar, cand aveau se-
diul in partea interna a regiunei supra-claviculare, in
unghiul format de clavicula si sterno-mastoidian. A-
tunci ganglionul formeaza o massy de volutn variabil
dc la al unui bob de maza're, chiar pana' la acela
al unei mandarine sau portocale putin mobiUt, de
o duritate lemnoasa si de obicei indolenta. Adeno-
patia aceasta era pentru Bdkier un semn tot asa de
sigur de cancer, pe cat adenopatiile submaxilare erau
pentru tuberculoz:i.
Ins Jaccoud a giisit aceste adenopatii in tubercu-
loza generalizatrt si altii le-au gsa'sit in cancerul altor
organe: esofagul, stomacul, intestinul, etc. , si al
mediastinului. Girode insa sustine ca duritatea de lemn,
volumul, indolenta si micul numa'r de ganglioni atinsi,
fac s. se deosebeascrt bine ganglionii cancerosi, de
cei tuberculosi, inflamatori sau ai adeniei.
In fine, and peretele toracic e invadat si un nodul
canceros sau tumora apare la exterior, inspectiunea
ne ajunge pentru a pune diagnosticul. Nodulul care
www.dacoromanica.ro

48. 49
se -aratA,,- de obiceiu apare in vecinkatea sternului
i provine din mediastin.
Palpaguizea ne arata ca vibratiunile toracice sunt
conservate, sau chiar exagerate cand leziunea formeaza
o tumorK solidi, daca nu e nici o complicatie din
partea pleurei ; insa' daca exista' un exudat pleural,
vibratiile vocale sunt foarte slabte §i.intensitatea for
diminuiaza pe masura' ce exudatul crete. Totu,i G.
See a notat diminuarea §i chiar disparitia tota1s a
vibratiilor toracice, in cazuri de cancer exclusiv pul-
monar. Prin palpare, asociata cu inspectiunea, putem
constata imobilitatea perc:tilor toi-acici (and sunt in-
vadati de tumor.), sau existenta unor mi, cari de
expansiune, datorite transmisiunei mi,carilor cordului
sau ridicArei massei canceroase la fiecare pulsatiune,
cand aceasa masa inconjoarsa vasele mari la emer-
genta for ; atunci se poate gasi, fie o zona neobi§nuit
de intinsa' unde se percep bat.ile cordului, fie doua'
focare de bkai sincrone, care ne pot face sa' credem
ca exista un anevrism.
Percu /innea. Sonoritatea poate sa ramana aproape
normalK cand cancerul are forma difuza si
e de- loc exudat pleural. and insa cancerul e masiv,
atunci putem grIsi matitatea si constata in acela0 timp
perderea elasticitkei. Matitatea e fixa sau cre§te mereu
fart a regresa. Deseori ocupi numai un perete to-
racic, iar tesutul pulmonar sankos e impins catre cel-
alt perete, unde vom avea o sonoritate normalK sau
chiar un sunet timpanic, fapt care nu e lipsit de
importanta pentru facerea diagnosticului, mai ales
cand matitatea ocupa partea anterioara si sonoritatea
pe cea posterioara. Adenopatiile tracheobronchice
pot da matita:e, care devine un semn pretios and
ocupa zona interscapulara sau retro-sternal..
In urma fenomenelor congestive ce survin cu tirn-
4
www.dacoromanica.ro

49. tO
put, xi pla'manul celalt, rImas neatins de cancer, poate
da o miscare a sonoritItei.
Cand exists un exudat pleural abundent, insh.' care-
nu umple intreaga cavitate pleurala, constaam un
sgomot skodic in regiunea sub-claviculara, dad'
tumora nu ocupa' varful plamanului.
Auscultatiunea. Cand cancerul e masiv atunci mur-
murul vezicular e diininuat pe mh'sura ce neoplazia
se intinde ; sau se poate auzi un suflu tubar, caver-
nos, amforic, gratie intarirei sgomotului bronchic
prin intermediul massei parenchiinului condensat, cand
o bronchie mare e inglobata de tumora'. Atenuarea
murmurului respirator, e datorit'a xi compresiunei tra-
cheei- sau vreunei bronchii principale de catre tumora'.
Sgomotele umede, ralurile de diferite caractere sunt
datorite leziunilor asociate, ca : bronchita, bronchor
pneumonia, bronchectasia. Cand cancerul pulmonar
se ulcereaza Si da loc la caverne, atunci prin ascul_
tatie percepem semnele obisnuite ale ramolitiei si
ulceratiei pulmonare : raluri sub-crepitante, gargouille .
mente, suflu cavernos, pectoriloquie.
III. Simptome datorite compresiunei organelor
intra-thoracice. Simptomele de compresiune sunt
datorite mai ales ganglionilor mediastinului hipertro-
fiati, decat tumorei.
Compresiunea asupra cavei superioare se traduce
prin turgescenta venelor ¢i prin oedemul partei su-
perioare a corpului (toracele, membrele superioare,
gatul, capul) oprindu-se brusc sub ultimele coaste,
de unde un contrast straniu intre slaliciunea cachec-
tid a juma'ta'tei inferioare a corpului xi buhalala pa-
ha' a pArtilor superioare" (Mendrier). Obstacolul
circulatoriu al drui efect este oedemul, e sau o
tromboza salt invadarea venelor de ca'tre neoplazie.
www.dacoromanica.ro

50. 51
Oedemul poate fi unilateral sau inch si mai limitat.
Cu timpul se stabileste o circulatie suplimentarh care
se manifestK prin diminuarea oedemului si prin dila-
tarea vendor superficiale ale toracelor. and cordul
psi in special auriculele sunt comprimate, rezulth fe
nomene de asistolie (Ebstein, Boix) ; cordul poate fi
deplasat (Walshe a constatat odath.' cordul bkand in.
in axila stangh). Arterele in general rezisth mai bine
.
compresiunei deck venele,insh Walshe a semnalat
intr'un cas compresiunea probabilh a arterei subcla-
vieulare, de oarece cele douh pulsuri radiale nu erau
egale (eel de partea plhmanului bolnav fiind mai slab
ca celalt) ; acest fapt a Post constatat si de Moizard.
Trachea §i bronchiile cand sunt comprimate, resulth
o dispnee intensh.' cu cornagiu si tiragiu. and esofagul
e comprimat (jaccoud) resulth disfagie, dar aceasta
se intampls foarte rar, de oarece gratie mobilitkei
sale esofagul scaph de compresiune. Pneumog-astricul
supus la compresiune de dispnee, tuse coqueluchoida'
si vArsaturi, frequenta mare a pulsului ; recurentul dh
afonie sau disfonie ; frenicul, sughit si nevralgie ; nervii
intercostali si plexul brachial, nevralgii ; marele situ-
patic, congestia fetei, (in jumkatea care e de aceiasi
parte cu tutnora) si inegalitate pupilarh.
IV. Simptome generale. Duph cum a remarcat
Laennec, encefaloidul plhmanului poate fi multh vreme
stationar, ins cu timpul survin turburhri grave in mod
treptat. Shibiciunea musculard se instaleazh cu incetul,
apoi turburiirile respiratorii, mai ales dispneea, uneori
mhrith prin presenta unui exudat pleural, care se repro-
duce foarte repede duph toracenteg (si de altfel tora-
centesa nu produce adesea nici o usurare); turburdrile
circulatorii, cianosa $i oedemul fetei, gatului, membrelor
superioare si in unnh' ale toracelui, apoi al membrelor
www.dacoromanica.ro

51. 52
si abdomenului ; eachexia eanceroasci clasid. (slalire
considerabil5, pele uscatA, teroasA, meinbrele des-
c:irnate, inapeten0, uneori flegmatia alba dolcns,
diareea persistent ii, stomatita albicans, cateodata co-
loratie subicterica a tegumentelor, etc.) ; febra, care
c datorita diferitelor infectiuni secundare ale apara-
tului respirator : supuratiuni bronchice, broncho-pneu-
monii, gangrena pulmonar6, supuratii pleurale (Ale-
nitric)) uneori febra e datoritii tuberculosei ; um-
flarea dureroasa a articulatiilor (Lanceramt si Dieulafey).
www.dacoromanica.ro

52. CAP. V. MERSUL, DUB ATA
Cancerul pulmonar in general are un mers cronic,
lent, dar progresiv, fare remisiuni. Uneori se poate
constata o intrerupere, insii dupil scurt timp maladia
4i reia mersul sau progresiv, pang and ajunge la
moarte, care este slar,itul fatal al cancerului pul-
monar.
Durata este variabil'A, poate fi dela trei la opt
luni, pang la un an sau cel molt doui ani. Walshe
din 10 observatiuni deduce un termen mediu care
ar fi de 13 luni ; durata in acele cazuri varia dela
trei la douAzeci .i .eapte luni.
CAP. VI. TERMINA7IUNEA
Terminatiunea cancerului pulmonar e in mod in-
variabil fatale; moartea poate fi gr'Abit'a prin vreo
infectie secundarrt, broncho-pneumonie, gangrene, etc.;
sau prin vreo maladie intercurent6. Dar de obiceiu
www.dacoromanica.ro

53. 54
Moartea vine cu incetul din cauza progresului cache-
xiei, sau din cauza asfixiei progresive datoria imp e-
dicgrei respiratiei on accidentelor asistolice. Moartea
poate fi precedatl de o stare comatoasA, durand 48
ore sau mai mult chiar, coma-canceros, care urmeazt
unei perioade de turbura'ri intelectuale ce tine cateva
zile. 7accoudbasAndu-se pe un cas de cancer abdo-
minal, care presentase aceste fenomene, la care a
ga'sit un epanpment seros intraventricular, fart con-
gestia plexurilor piei mater, fara o jenK mecanict a
circulatiei cerebrale,atribue aceastA stare comatioas5.'
hidropisiei ventriculare causata' de o discrasie san-
guinl, nu de vre-o turburare a circulatiei cerebrale.
Klemperer ins o atribue auto-intoxicatiei.
Uneori, din contra, moartea survine in mod brusc,
fapt datorit : fie eruptiei repezi In pleurh.' a unei abun-
dente hemoragii in urma rupturei pl5manului (Caillot),
fie obstructiei complecte a arterei pulmonare (Stokes,
Paget), fie apoplexiei cu infarcte hemoptoice ( Vergrely),
hemoptisiei (Berewidge), compresiunei pneumogastri-
cului prin ganglionii hipertrofiati degenerati (Menetrier).
CAP. VII. FORME CLINICE
Cu toatA raritatea afectiunei, gratie multiplicit5tei
simptomelor 5idiverselor combinatiuni ce ele pot
afecta, se pot observa mai multe forme clinice,
fiecare din ele manifestandu-se numai prin o parte
din complexul simptomatic care alca'tuete tipul ge-
www.dacoromanica.ro

54. 55
heral Si oarecum abstract pe care 1-am descris mai
sus, reunind toate simptomele pe care le poate pre-
zenta cancerul pulmonar.
S'a descris o forml de cancer acid, care are o e-
volutie simptomatich' foarte rapic15, dar nimic nu do-
vedwe ca acest mers acup este datorit insh'§i leziunei
canceroase. Minetrier observl cu dreptate acest lucru
si imparte casurile care au fost cuprinse sub aceasa
denumire, in douh'. grupe : 1) cazuri de cancer pri-
mitiv, in care la un moment cand cancerul nu se
revelase inch prin nici un simptom important, o in-
fectiune supra-adkgata da accidente febrile urmate
repede de moarte, Ears ca neoplasmul s. fi participat
la acest proces acut ; qi 2) cazuri de cancer secundar,
in care elementele canceroase aduse pe cale vascu-
lar'a dau o generalizare rapids si nodulii metastatici,
de i de mid dimensiuni, prin marea for multime,
ajung a da accidente asfixice repede mortale. Din
prima categorie credem ca e cazul citat de Russel,
al unui bolnav de 38 ani, care a sucombat in urma
unor simptome acute, care au inceput brusc dula o
rAcealh.' §i au durat 18 zile. Necropsia a arKtat un
cancer care ocupa lobul superior drept, pe and bron-
chiile §i vasele mari erau inconjurate de masse can-
ceroase. Asemenea e observatia citat de 7accoud:
un mecanic de drum de fier, care se afla pe deplin
sa'ngtos, pe and era pe locomotivX este brusc atins
de afonie insotia de d4nee; la spital se constaa
matitate, bronchofonie si suflu cavernos sub clavicula
stangi. Dupa douh.' zile apare un oedem al membru-
lui superior stang, iar dupa o sh'ptAmanh' bolnavul
moare. La necropsie se ga'sqte o massl enorml en-
cefaloid'a care ocupa lobul superior stang, mediastinul
anterior si cuprindea bronchia dreapa. Din a doua
categorie ar fi cazul raportat de Herara' si Cornil,
www.dacoromanica.ro

55. 5,3
(caz care a debutat ca o simply grips si dupl o tuna
bolnavul muri cu febra hectid. ; ambii pla'mani s'au
ga'sit sema'nati cu masse canceroase, din care unele
pe cale de ramolitie), cazurile observate de Dame
(Virchow's Archiv, Bd. XVII), Bey lard, Vulfii an.Aga
dar nefiind probat ca leziunea canceroas5 a avut acest
mers acut, urmeafa c. aceasta' afectiune din contra
fusese latent., avusese un mers insidios intr'un timp
mai indelungat. Deci putem spune ca, fAra' exceptie,
cancerul pulmonar e cronic.
Formele clinice mai principale, proprii cancerului
pulmonar, sunt in numa'r de trei:
1) Maladia debuteaza.' in mod insidios prin semne
rasra' mare important., ca : tuse, opresiune si semne de
bronchit5.. Mai tarziu apar simptome mai caracteristice
ca: tusea quintoasa', dispneea, durerile toracice, uneori
expectoratia caracteristice. Apoi se arath.' adenopatiile
supra-claviculare, semne de compresiune, cathexia, etc.
Aceasta e forma cea mai asema'nkoare tabloului
clasic al maladiei. Ceea ce are particular aceasta.'
forma' e faptul ca, in primele faze mai ales, are ca-
racterele unui catar bronchic cu scleroza' pulmonary,
ale unei tuberculoze cu sau IVA caverne, ale. unei
bronchectasii.... Asa ne explicam pentru ce de multe
on in timpul vietel se diagnosticeaza.' afectiunile a-
cestea, iar cancerul e descoperit abia la necropsie.
2) Forma cea mai comun'a e aceea in care can-
cerul are simptomatologia unei pleurezii, uneori avand
o alur5. acute (debutand cu un junghiu care e urmat
de dispnee, insotitl de matitate intinsa si suflu bron-
chic) ; alteori avand un mers insidios. Prin punctiune
constata'm c. exists un exudat care poate fi se.ros,
si atunci afectiunea adev'aratl a pra'manului e grew
de ba'nuit sau poate fi hemoragic, fapt care ne
poate dqtepta blnuiala asupra unui neoplasm. Insl
www.dacoromanica.ro

56. sit
acest fapt nu este un indiciu absolut sigur, caci exu-
date pleurale hemoragice mai exista §i in alte ma-
ladii ; dar asupra acestui punct vom reveni mai departe.
InsA, de multe on putem constata aceste semne de
exudat pleuretic ark' ca exudatul sa existe macar §i
aceasta se intampla cand in plaman este o tumor5.
mare, care dal o matitate intinsa. Atunci diagnosti-
cul devine foarte probabil, in urma unei punctiuni
negative.
3) Maladia poate lua caracterele obi§nuite ale tu-
morilor intra-toracice. Atunci fenomenele rezultate din
cauza compresiunei arborelui tracheo-bronchic §i a va-
selor §i nervilor din mediastin, ocupa primul plan §i
formeafa tot tabloul simptomatic al maladiei. Asa, va
fi o bronchita.' de intensitate variabila, dispnee pro-
gresiva, stasa venoasa,
ale toracelui, oedeme
afonia ; mai tarziu
, care are de rezultat dila-
tarea §i umflarea jugularelor §i a venelor superficiale
raucitatea vocei sau chiar
tusea devine coquelucho
in
spatiul interscapular §i la nivelul sternului se constata.
o matitate intinsa, la auscultatie se aude un 4uflu
tubar sau cavernos ; apoi stasa §i oedemele se genera -
lizeaza si bolnavul moare in mijlocul asfixiei crescande.
1tai sunt §i forme mixte care imprumuta ate o
parte din caracterele tuturor acestor forme. Dar pre-
dominenta unor simptome e destul de marcata §i
gratie acestui fapt le putem numi: forma ganglionara,
hemoptoica, sufocanta, etc.
Mai sunt apoi formele in care, o metastasa poate
da loc la fenomene speciale organului unde e situata :
in creer Olforzkgia, Kurt Wolf), in coloana vertebrala
producand accidente de compresiune ale maduvei
(Elirick), in sold (Wither), etc.
www.dacoromanica.ro

57. CAP. VIII. DIAGNOSTICUL
Diagnosticul cancerului primitiv al pliimanului este
foarte greu, din causl d. nu avem nici un alt semn
pathognomonic afar de constatarea elementelor neo-
plasice in expectoratie ; or existenta acestor elemente
in sputa nu e posibila deck in casul cand masa neo-
plasica comunid cu o bronchie mare, ceeace nu se
intamplA. Celelalte simptome nu dobandesc impor-
tantk' deck prin asociarea §i evolutia lor. A§a de
exemplu, cand sunt reunite : dureri vii .,1 persistente
rebele la orice tratament ; dispnee progresivA, tuse
coqueluchok15. uneori insotia de expectoratie gelee
de groseille" ; oedeme progresive ale fetei, toracelui,
membrelor superioare, cu dilatarea venelor din aceste
regiuni ; semne fisice de pleuresie (punctiunile dma-
nand negative) sau de condensatiune a plAmanului ;
cachexia,.. acest ansamblu face diagnosticul foarte
probabil. S'ar mai putea adloga §i adenopatiile lem-
noase §i indolente din regiunea supra-clavicularl, ins5.
Yaccoua' a arkat ca acestea se mai esesc Si in tu-
berculosa ; iar prin lucrarea lui Bella i acele ale lui
Troisier, §tirn ch.' ele pot fi provocate Si de cancerile
tuturor organelor abdominale. Fiecare din formele
clinice pe care be poate avea cancerul pulmonur pri-
mitiv, trebue sa fie deosebit5 de afectiunea pe care
o simuleafd.
www.dacoromanica.ro

58. 59
I. and are alurele unei pneumopatii cronice, se
poate confunda cu urmKtoarele afectiuni :
a) Tuberculoza poate sa inducK in eroare, atat
sub forma acut5.' (and poate fi confundaa cu cancerul
cu generalisatie difusK), cat mai ales sub forma cro-
nia. Insa tuberculosa debutealA la varf si de obicei
se intinde la ambii plamani, pe cand cancerul poate
incepe in orice parte si ra'rnane cantonat acolo ; tusea
poate fi mai penibia, insK dispneea e mai usoarK in
tuberculozA. si expectoratia are forma numularl, e
verzue, purulent., plutind in serositate, uneori e
putin striat'A cu sange, hemoptisiile sunt dese,dar
nici odata' sputa nu are caracterul gelatinos pe care-1
are sputa rosiatic5. gelee de groseille" a cancerului.
Examenul histologic si bacteriologic este de mare va-
loare, &ad ne poate releva chiar existenta simultanh'
a tuberculozei si a cancerului (casul lui Minetrier).
La inceput in tuberculoza" avem semnele indura%iei
pulmonare, care nu sunt speciale acestei afectiuni,
insa de timpuriu apar raluri mucoase, craquemente
umede, gargouillemente si semne cavitare (exceptio-
nale in cancer) ; dar mersul cancerului este in mad
constant progresiv, pe and tuberculoza presinta re
misiuni. Apoi chiar febra hectica' dela sfarsit con-
stitue un semn specific pentru tuberculoza, cance-
rosii presentand s15.biciunea datorit5. cachexiei. In tu-
berculoza nu grtsim semne de compresiune intra-tho-
racica, cu oedeme si dilatatiuni venoase,
b) Sclerosa fiulmonard, in forma lobar., se distinge
prin lipsa durerilor, a dispneei propriu zise (caci
bolnavii au mai molt o anhelatie continua"), a oede-
mului, a adenopatiilor ; expectoratia n'are nimic spe-
cial, respiratia e aspr5., suflanta', existhi raluri mucoase,
suflu tubar sau tubo-cavernos. Afectiunea e foarte
www.dacoromanica.ro

59. 60
rarer gi are o durat foarte lung?, pe and evolutia
.
nu trece de 2 ani.
c) Pneumokoniosele, mai ales cea antracosic4, se
caracteriseaza prin opresiune progresivA, crize ca in
astm, tuse quintoasa cu expectoratie uneori sangui-
nolenta.', alteori negricioasa (in care la microscop se
va'd particule de carbune). In stares aceasta bolnavii
pot continua lucrul multi ani .51 abia un timp inde-
lungat incep sa slabeasca, sa devina aproape cachec-
tici; atunci se pot auzi la auscultatie semne cavitare
datorite ramolirei pilimanului si formrtrei de caver-
nule. Gratie acestor caractere si mai ales gratie du-
ratei sale lungi, aceasta afectiune se poate deosebi
de cancer).
(1) Kystul hia'atic cand produce fenomene de corn-
presiuni, dureri toracice foarte vii, dispnee, tuse, he-
moptisii frequente, etc. se poate confunda cu un
cancer. Ins ?, prin durata sa lungs de ani de zile,
prin delimitarea net? a matidtei si trecerea brusei
fara tranzitie dela lipsa complecta a respiratiei la
murmurul normal, uneori prin golirea
vesicular
pungei in bronachii si totodati expulsarea de frag-
mente de membrane hidatice, prin toate aceste
semne poate fi recunoscut.
e) Lesiunile se/ilitice ale trackeei, bronchiitor sau
pleinanului, pot fi diferentiate gratie eficacitiltei tra-
tamentului specific si al iodurului de potasiu.
1) Actinomycosa se va deosebi prin presenta graun
ie/or galbene in sputa (graunte in care la microscop
se vor gasi actinomyces). Iodurul de potasiu are o
influents destul de manifesta asupra acestei afectiuni,
de aceea it vom intrebuinta ca mijloc de diagnostic.
II. Cancerul cu forma fileurettai cla na,tere la multe
erori. Uneori shnuleaza intocmai o pleuresie: junghiu,
dispnee, matitate, suflu bronchic, dar punctiunea e
www.dacoromanica.ro