COOPERAREA PENTRU DEZVOLTARE Raport anual 2012 cu privire la asistența externă acordată Republicii Moldova

Cancelaria de Stat
a Republicii Moldova

RA
D
FT

COOPERAREA
PENTRU
DEZVOLTARE

Raport anual 2012
cu privire la asistența externă acordată Republicii Moldova
Chișinău, iulie 2013

Informațiile și opiniile expuse în această publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia oficială a Uniunii Europene. Instituțiile Uniunii Europene și persoanele activând în numele lor nu pot fi făcute responsabile
de utilizarea informației conținute în această publicație.
Această publicație a fost editată și imprimată cu susținerea
proiectului UE “Suport pentru Cancelaria de Stat - TTSIB”
© Cancelaria de Stat 2013

CUPRINS

Lista acronimelor................................................................................................................................. 4
Cuvânt înainte..................................................................................................................................... 6
Sumar executiv..................................................................................................................................... 8

1. Introducere.................................................................................................................................................9
1.1. Scopul raportului....................................................................................................................... 9
1.2. Dimensiuni ale Coordonării Asistenței pentru Dezvoltare..........................................................9
1.3. Rolul Cancelariei de Stat............................................................................................................ 10
1.4. Metodologie...............................................................................................................................10

2. Situația generală politică și socio-economică din Republica Moldova..........................................................11
2.1 Situația politică........................................................................................................................... 11
2.2 Situația economică...................................................................................................................... 13
2.3 Situația socială............................................................................................................................ 14

3. Structura și nivelul de implementare a asistenței externe în 2012................................................................14
3.1 Componența asistenței externe....................................................................................................14
3.2 Modalitatea de finanțare............................................................................................................. 19
3.3 Prezentare generală a suportului donatorilor în 2012.................................................................. 23

4. Prioritățile strategice pentru asistență externă în 2012 în baza PAG 2011-2014..........................................30
4.1. Edificarea statului de drept....................................................................................................... .31
.
4.2. Politici economice și financiare.................................................................................................. 32
4.3. Administrație responsabilă și eficientă........................................................................................ 36
4.4. Politica externă.......................................................................................................................... 37
4.5. Reintegrarea țării........................................................................................................................38
4.6. Educație și cercetare................................................................................................................... 38
4.7. Sănătatea populației................................................................................................................... 39
4.8. Politici sociale............................................................................................................................ 40
4.9. Protecția mediului......................................................................................................................42

5
. Provocări și perspective în 2013...............................................................................................................43
ANEXE
A. Sumarul chestionarului de evaluare............................................................................................................... 45
B. Lista proiectelor de asistență externă angajate în 2012................................................................................... 51
C. Lista acordurilor de asistență externă încheiate în 2012.................................................................................61

ACRONIME

AE

Asistența Externă

AIPA

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură

AOD

Asistența Oficială de Dezvoltare

APC

Autoritățile Publice Centrale

APL

Autoritățile Publice Locale

BDCE

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei

BEI

Banca Europeană de Investiții

BERD

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

BM

Banca Mondială

CE

Comisia Europeană

CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

CIB

Program Comprehensiv de Consolidare Instituțională

CIJ

Curtea Internațională de Justiție

CPM

Corporația Provocările Mileniului

DANIDA

Asistență daneză pentru dezvoltare internațională

EUBAM

Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră

FEI

Fundația Europeană pentru Instruire

FIV

Facilitatea de investiții pentru vecinătate

FMI

Fondul Monetar Internațional

IDEA

Bază de date integrată pentru asistența externă

IEVP

Instrumentul european de vecinătate și parteneriat

IFAD

Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii

IFI

Instituții financiare internaționale

ÎMM

Întreprinderi mici și mijlocii

LED

Fundația Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein

OCDE

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

ODIMM

Organizația pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii

ONG

Organizație non-guvernamentală

ONU

Organizația Națiunilor Unite

4

Raport anual 2012 cu privire la
asistenţa externă acordată Republicii Moldova

OSCE

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa

PARE

Program de atragere a remitențelor în economie

PEV

Politica Europeană de Vecinătate

PIB

Produs Intern Brut

PNA

Programul Național de Acțiuni

PNAET

Programul Național de Abilitare Economică a Tinerilor

PNI

Programul Național Indicativ

PNUD

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare

PSB

Programul de Suport Bugetar

PSPSD

Proiectul de Susținere a Programului în Sectorul Drumurilor

RM

Republica Moldova

SCC

Soldul Contului Curent

SIDA

Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare

SIGMA

Susținerea Îmbunătățirii Sistemului de Guvernare și Conducere

SND

Strategia Națională de Dezvoltare

SUA

Statele Unite ale Americii

TAIEX

Instrumentul UE de Asistență Tehnică și Schimb de Informații

TB

Tuberculoză

TEMPUS

Schema de mobilitate transeuropeană pentru studii universitare

UE

Uniunea Europeană

UNAIDS

Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA

UNC

Unitatea Națională de Coordonare

UNDAF

Cadrul Națiunilor Unite de asistență de dezvoltare

UNICEF

Fondul Națiunilor Unite pentru Copii

UNODC

Agenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor și Criminalității

USAID

Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională

VNB

Venit Național Brut

WiB

Fondul Comun pentru Femeile din Afaceri


5

CUVÂNT ÎNAINTE

Asistența externă, acordată de comunitatea internațională, continuă să joace
un rol important în dezvoltarea socială și economică a Republicii Moldova,
în realizarea obiectivelor prioritare ale țării noastre, fixate în documentele
strategice naționale.
Problematica asistenței financiare pentru dezvoltare este extrem de actuală și
de complexă. În plus, reorientarea procesului dezvoltării către aspectele sociale și cele ce țin de calitatea vieții plasează politica ajutorului extern într-o
nouă lumină.
Parteneriatul Global, Forum creat ca urmare a angajamentelor de la Busan
(Republica Coreea, 2011), reprezintă o schimbare de paradigmă de la „eficiența asistenței” la „eficiența dezvoltării”.

6


Prin mandatul său, Parteneriatul Global își propune să fie un mecanism de
susținere a agendei de dezvoltare după anul 2015. Astfel, dacă Panelul ONU
la Nivel Înalt post 2015 se preocupă de „CE” este prioritar pentru dezvoltare. Parteneriatul Global se concentrează pe „CUM” pot fi atinse obiectivele
comune de dezvoltare. În acest context este necesar de ținut cont de schimbările dinamice pe care le reclamă timpul, de actorii și de modalitățile de
dezvoltare. Parteneriatul Global va activa prin: (i) recunoașterea și facilitarea
implicării părților largi interesate și (ii) sprijinirea agendei globale de dezvoltare în reorientarea acesteia spre îmbunătățirea eficienței dezvoltării.
În scopul asigurării unei mai bune coordonări a ajutorului extern acordat
țării noastre, Guvernul Republicii Moldova a luat o serie de măsuri pozitive
și decisive. Totodată, comunitatea donatorilor lucrează împreună pentru a
garanta că asistența și cooperarea oferite satisfac necesitățile și aspirațiile țării.
Prezentul raport - elaborat de Cancelaria de Stat și care conține informații
privind Asistența Oficială pentru Dezvoltare (AOD) primită de Republica
Moldova de la partenerii de dezvoltare în anul 2012 - ar trebui să servească
drept instrument pentru crearea viitorului. Valoarea practică a raportului
constă în creșterea gradului de conștientizare, în rândul părților interesate, a
importanței asistenței externe, dar și analiza situației actuale privind utilizarea ei - în special, evaluarea modului în care resursele externe contribuie la
dezvoltarea Republicii Moldova.
Analizând modalitatea prin care resursele externe au fost utilizate până la
momentul actual, este tot mai puternică speranța noastră că ar putea fi stabilit un dialog consolidat referitor la modul în care Guvernul și partenerii
de dezvoltare ai țării noastre pot spori impactul, eficacitatea și eficiența asistenței externe.
Cancelaria de Stat dorește să profite de această oportunitate pentru a-și exprima recunoștința față de donatorii bilaterali și cei multilaterali, precum și
față de APC, pentru oferirea informațiilor necesare elaborării prezentului
Raport.
Victor Bodiu,
Secretar General al Guvernului
Chișinău, iulie 2013


7

SUMAR EXECUTIV
Acest raport prezintă rezultatele finale ale procesului anual de evaluare a impactului asistenței externe asupra dezvoltării sociale și economice din Republica Moldova. Drept suport pentru elaborarea lui a servit un sondaj, efectuat în bază de chestionar și de interviu, în cazul ministerelor și al altor autorități publice care au fost beneficiari
ai asistenței externe (AE). De asemenea, am beneficiat de contribuția partenerilor de dezvoltare din
exterior și a altor actori responsabili pentru planificarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea
asistenței. Obiectivele prezentului raport includ îmbunătățirea eficienței, eficacității, impactului
și durabilității asistenței externe acordate Republicii Moldova, precum și sporirea transparenței,
relevanței și volumului de informații cu privire la programarea, implementarea, monitorizarea și
evaluarea AE disponibile autorităților de stat, donatorilor și publicului.
Exercițiul a fost realizat de către Cancelaria de Stat, care este autoritatea națională responsabilă
pentru coordonarea asistenței externe la nivel național (UNC).
Rolul asistenței externe în realizarea priorităților de dezvoltare ale țării a fost semnificativ în anul
2012. Pe parcursul perioadei de raportare, Republica Moldova a beneficiat de 384 de proiecte în
proces de implementare în diverse sectoare, inclusiv 116 de proiecte în domeniul guvernării și al
societății civile, 58 de proiecte în infrastructură și servicii sociale, 49 de proiecte destinate educației,
31 de proiecte în agricultură, 29 proiecte multisectoriale, 24 proiecte pentru dezvoltarea sectorului
privat, 19 proiecte în domeniul mediului și 16 proiecte care au vizat generarea și livrarea energiei.
În total, în anul de raportare au fost lansate 98 de proiecte noi, cu angajamente noi în valoare de
206,6 milioane de euro în diferite sectoare, în conformitate cu politicile naționale de dezvoltare.
Uniunea Europeană este cel mai mare dintre multiplii parteneri de dezvoltare care au fost activi în
Moldova. Alți donatori importanți sunt BERD, BEI, BM, Guvernul Statelor Unite ale Americii,
ONU, Regatul Suediei, Republica Austria, Confederația Elvețiană, Republica Federală Germană.
Evaluarea generală a proiectelor de AE în anul 2012 sugerează faptul că cele, care au avut cel
mai mare impact, au fost însoțite de angajamentul puternic al conducerii statului, precum și de
implicarea factorilor de conducere ai autorităților publice centrale. În linii generale, beneficiarii proiectelor au evaluat pozitiv impactul asistenței externe asupra dezvoltării fiecărui sector în
parte, iar 43% dintre proiecte au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării sectorului. O
constatare importantă a evaluării impactului ține de faptul că asistența externă oferită de-a lungul
anului 2012 de diverși parteneri de dezvoltare a fost în concordanță cu Programul de activitate a
Guvernului „Integrare Europeană: Libertate, Democrație și Bunăstare” pentru 2011-2014 (94%
din proiectele evaluate) care, precum s-a menționat anterior, a constituit cadrul de politici pentru
dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova pe termen mediu.
Mai multe activități realizate de către UNC în anul 2012 au avut drept scop sporirea transparenței
informațiilor cu privire la activitățile de asistență externă din Republica Moldova și a accesului la
acestea. De asemenea, s-a urmărit punerea în aplicare a reglementărilor cu privire la coordonarea asistenței la nivel național, aprobate în anul 2010, precum și consolidarea legăturilor dintre
partenerii de dezvoltare, autoritățile publice și societatea civilă pentru a mări impactul asistenței
externe oferite Republicii Moldova.
Valoarea asistenței externe debursate Republicii Moldova în 2012 a constituit circa 465 milioane
de euro, ceea ce constituie circa 8.26% din PIB sau circa 21.65% din veniturile generale ale Bugetului Public Național, totodată circa două cincimi din remitențele nete ale anului trecut.

8


INTRODUCERE
Asigurarea utilizării eficiente a resurselor interne și externe este necesară pentru dezvoltarea economică echilibrată
pe termen lung și pentru a realiza integrarea economiei Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene.
Asistența externă acordată de partenerii de dezvoltare joacă un rol important în susținerea dezvoltării țării și în atingerea obiectivelor stabilite în agenda de reformă. În anul 2012, partenerii de dezvoltare și, în special, UE nu doar
că și-au reconfirmat angajamentele luate anterior în acest sens, dar au și alocat mijloace adiționale, exprimându-și
astfel suportul pentru continuarea reformelor structurale în Republica Moldova.

1.1. Scopul raportului
Raportul în cauză a fost elaborat de către Direcția generală coordonarea politicilor, a asistenței externe și reforma
administrației publice centrale1 din cadrul Cancelariei de Stat, ca parte componentă a setului de acțiuni întreprinse
în procesul de consolidare a capacității Guvernului de coordonare a asistenței externe și de sporire a eficienței utilizării acesteia.
În contextul îmbunătățirii managementului asistenței externe, în ultimii ani, Guvernul s-a concentrat pe o abordare
pro-activă a acestui proces. Accentele au fost puse pe eficientizarea generală a proceselor de planificare strategică,
transparență și monitorizare.
La nivel global, a crescut gradul de conștientizare a necesității de a majora resursele pentru dezvoltare și de a eficientiza utilizarea asistenței externe. Aceste principii au stat la baza Declarației de la Paris privind eficacitatea asistenței
și a Parteneriatului Global pentru eficientizarea cooperării întru dezvoltare. Declarațiile respective fac apel către
partenerii de dezvoltare și guvernele beneficiare să „acorde informații oportune, transparente și comprehensive privind
fluxurile de asistență, astfel încât să permită autorităților partenere să prezinte rapoarte cuprinzătoare parlamentelor și
cetățenilor lor”.
Menționăm că raportul se axează doar pe asistența oficială pentru dezvoltare (AOD)precum și creditele neconcesionale acordate Republicii Moldova și înregistrate în Sistemul informațional de management privind asistența
externă (IDEA) al Cancelariei de Stat. Altă asistență externă acordată Republicii Moldova - de exemplu, asistența
umanitară, granturile pentru organizațiile societății civile, asistența pentru sectorul privat etc. - nu este inclusă în
acest raport2.
Raportul dat va fi prezentat Guvernului și partenerilor de dezvoltare drept instrument de (i) coordonare a asistenței acordate Republicii Moldova, (ii) evaluare a asistenței externe acordate, (iii) programare a activităților viitoare ale donatorilor prin corelarea asistenței acordate cu documentele naționale de dezvoltare și (iv) sensibilizare și
oferire de informații detaliate tuturor factorilor implicați în realizarea agendei de dezvoltare a Republicii Moldova.

1.2. Dimensiunile coordonării asistenței pentru dezvoltare
Comunitatea internațională recunoaște trei dimensiuni ale procesului de coordonare a asistenței pentru dezvoltare,
care pot fi văzute drept trei „etape”3:
Coordonarea donatorilor - se referă la mecanisme și aranjamente concrete, agreate în cadrul comunității donatorilor, prin care să fie eficientizată activitatea acestora în calitate de parteneri în procesul de dezvoltare.
Coordonarea asistenței - se referă la mecanisme și aranjamente stabilite, asupra cărora guvernul țării și donatorii au
convenit de comun acord pentru a maximiza eficacitatea asistenței externe pentru dezvoltare la nivel național sau
sectorial (implicarea pro-activă a partenerilor guvernamentali, stabilirea platformei pentru eficientizarea sistemelor
de prognozare contabile și de management al asistenței de către guvern).

1 Redenumită prin Hotărârea Guvernului nr. 940/2012, anterior a fost cunoscută drept Direcția generală pentru politici, planificare strategică și AE.

2 În consecință, informația ce ține de fluxurile financiare externe este doar parțial inclusă în Bugetul național. Cooperarea tehnică, inclusiv asistența pentru
vizite de studii și stagii, precum și ajutorul alimentar și de urgență sau suportul pentru ONG-uri reprezintă, în linii mari, jumătate.

3 Analiza mecanismelor de coordonare a cooperării pentru dezvoltare în Republica Tadjikistan, 2009.

9

Coordonarea procesului (la nivel național sau sectorial) - se referă la integrarea unui sistem de coordonare a asistenței în sistemele guvernului național (elaborarea și implementarea politicilor, guvernare, răspundere etc.) care, în
final, asigură atingerea rezultatelor de dezvoltare.
Eforturile de coordonare a asistenței sau a donatorilor nu vor atinge rezultate de dezvoltare semnificative dacă nu
sunt integrate eficient în structurile și sistemele naționale de planificare a asistenței pentru dezvoltare și guvernare.
Cu alte cuvinte, scopul coordonării este de a asigura nu doar „eficacitatea asistenței”, ci și „eficacitatea dezvoltării”.
Toate aceste dimensiuni sunt prezente și relevante pentru Republica Moldova. Odată cu definirea mecanismelor
naționale de coordonare a asistenței externe (în ianuarie 2010), elemente precum Coordonatorul Național, Coordonatorul de sector, Consiliile sectoriale, Consiliul Comun de parteneriat și întrunirile lunare ale donatorilor au
devenit platforme de cooperare permanentă în procesul de coordonare și eficientizare a asistenței externe pentru
dezvoltare.

1.3. Rolul Cancelariei de Stat
În baza principiilor Declarației de la Paris și ale Parteneriatului Global, atât Guvernul, cât și partenerii de dezvoltare
contribuie la consolidarea agendei de reformă în cadrul instituțiilor naționale, armonizând strategiile naționale
de dezvoltare și sincronizând cooperarea cu donatorii. Aceștia, la rândul lor, conlucrează cu Guvernul în vederea
sporirii capacităților instituționale și eliminării constrângerilor ce împiedică utilizarea eficientă a asistenței externe.
În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 12 din 19 ianuarie 2010, Cancelaria de Stat este Autoritatea națională de coordonare a asistenței, responsabilă de coordonarea procesului de programare, monitorizare și evaluare a
asistenței externe acordate Republicii Moldova de către partenerii de dezvoltare. În particular, Direcția generală
coordonarea politicilor, a asistenței externe și reforma administrației publice centrale (UNC) asigură inter alia: (i)
acordarea, autorităților administrației publice, a suportului necesar în eficientizarea mecanismului de coordonare
sectorială a asistenței externe, (ii) monitorizarea și evaluarea asistenței externe în vederea maximizării impactului
acesteia asupra dezvoltării economice a țării, (iii) asigurarea transparenței asistenței externe și implementarea
politicii de comunicare cu comunitatea donatorilor și societatea civilă.
Pentru realizarea acestor sarcini, Cancelaria de Stat utilizează (i) sistemul informațional de management al asistenței pentru a înregistra și procesa informația privind inițiativele de asistență și fluxurile de asistență acordată țării
și (ii) Consiliile sectoriale de coordonare pentru gestionarea și monitorizarea eficacității asistenței externe.

1.4. Metodologia
Raportul pentru anul 2012 face o analiză a asistenței externe de care a beneficiat Republica Moldova în perioada 1
ianuarie - 31 decembrie 2012 și, totodată, încorporează o evaluare a impactului pe care l-a avut suportul oferit de
comunitatea donatorilor la realizarea Planului de Acțiuni al Guvernului. Informația și datele statistice prezentate
în raport se bazează pe datele furnizate de un șir de autorități ale administrației publice centrale și de partenerii de
dezvoltare.
Această analiză reflectă informația privind asistența externă divizată pe capitolele Programului de activitate a Guvernului.4
Pentru colectarea informațiilor au fost utilizate următoarele instrumente:

— Sistemul informațional de management privind asistența: bază de date gestionată de Cancelaria de Stat.

— Studiu cantitativ: bazat pe chestionare expediate grupurilor-țintă.

— Analiză documentară: baza de date OCDE/DAC și alte documente relevante [precum Programul de
activitate a Guvernului (PAG-2011-2014), strategiile sectoriale, actele juridice și normative etc.] au fost examinate
pentru a permite triangularea datelor și o analiză mai exactă.
Au fost vizate două grupuri-țintă: (i) administrația publică centrală (APC) și (ii) comunitatea donatorilor.
Chestionarul a fost expediat către 29 autorități ale administrației publice centrale pentru a colecta informații despre proiectele derulate în 2012. Un chestionar simplificat a fost distribuit comunității donatorilor. Pentru a elucida orice neclaritate si potențiala eroare în completarea chestionarelor, discuții adiționale au fost purtate cu fiecare
beneficiar și respectiv, donator.

10

4 Programul de activitate a Guvernului „Integrare Europeană: Libertate, Democrație și Bunăstare” pentru 2011-2014

Restricții
Echipa este conștientă și recunoaște faptul că unele date ar putea lipsi sau ar putea avea o marjă de eroare.
Cifrele privind debursările efectuate către Republica Moldova ar putea fi diferite de cele din rapoartele prezentate
de către partenerii de dezvoltare la OCDE/DAC. Aceste diferențe sunt posibile ca urmare a faptului că o anumită
parte a asistenței a fost acordată de donatorii bilaterali prin organizații multilaterale, gestionarea s-a efectuat din
cadrul oficiilor centrale ale donatorilor, proiectele sunt implementate la nivel regional cu un buget comun pentru
mai multe țări, etc.

SITUAŢIA GENERALĂ POLITICĂ ŞI
SOCIO-ECONOMICĂ
DIN REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Situația politică
Dialogul politic Republica Moldova - Uniunea Europeană a continuat
să se intensifice în 2012, iar negocierile privind Acordul de Asociere
RM-UE, inclusiv privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv (ZLSAC), lansate în 2012, au avansat semnificativ. În 2012,
Republica Moldova a aplicat majoritatea recomandărilor incluse în
Raportul de progres privind PEV pentru anul precedent. Au continuat reformele în domeniul asistenței sociale, sănătății și educației, energiei, concurenței și ajutorului de stat, precum și armonizării legislative
cu acquis-ul comunitar. Au fost finalizate ultimele activități în cadrul
primei etape a Planului de Acțiuni privind liberalizarea regimului de
vize și, la 19 noiembrie 2012, au fost adoptate Concluziile Consiliului
UE privind trecerea la cea de-a doua fază a Dialogului pe vize.

„Moldova merită un sprijin continuu întru respectarea angajamentelor sale și este convingerea mea că
merită un viitor ambițios. Vorbesc
aici despre cel mai puternic instrument de politică externă a Uniunii
Europene și expresia puterii sale de
transformare finală - perspectiva
pentru ca o țară să adere”…
(Stefan Füle, Comisar European,
la Forumul UE-Moldova în Berlin, Germania, la 22 octombrie
2012)

În 2012, Republica Moldova a continuat să fie cel mai activ reformator în raport cu un șir de indicatori din Indicele de Integrare Europeană5 pentru țările Parteneriatului Estic.
5 Indicele măsoară situația în țările Parteneriatului Estic (PE) prin prisma a trei dimensiuni:

A.
Corelare: stabilirea unor conexiuni politice, economice și sociale între fiecare din cele șase țări PE și UE;

B.
Armonizare: structurile și instituțiile în țările PE tind spre standardele UE și se conformează cerințelor UE;

C.
Management: structuri de management în evoluție pentru integrarea europeană în țările PE.

11

Corelare

Armonizarea

Management

Republica Moldova
0.7
0.6
0.5
0.4

Republica Belarus

0.3

Georgia

0.2
0.1
0

Ucraina

Republica Azerbaijan

Republica Armenia
Indicile de Integrare Europeană pentru țările Parteneriatului Estic
Sursa: Forumul Societății Civile

Validarea, de către Curtea Constituțională, a rezultatelor alegerii noului Președinte al Republicii Moldova a pus
capăt unei perioade lungi de criză politică și constituțională. Parlamentul a reușit să aleagă președintele pe 16 martie 2012, astfel asigurând stabilitate necesară factorilor de decizie pentru a continua agenda de reformă în contextul
eforturilor de integrare europeană. Cu toate acestea, conflictele interne au continuat între membrii coaliției de
guvernare. În ceea ce privește Transnistria, în perioada de referință autoritățile de la Chișinău au intensificat contactele cu noua conducere de la Tiraspol în formatul „5+2” al procesului de reglementare revitalizat.
În 2012 au avut loc și alte evenimente relevante pentru stabilitatea politică: A fost „relansată” reforma sistemului
judecătoresc; a fost inițiată reforma Centrului de Combatere a Crimelor Economice și Corupției și a fost adoptată
Legea privind egalitatea de șanse. Evenimente de o importanță majoră au avut loc și în domeniul politicii externe,
între acestea evidenţiindu-se vizitele la Chișinău ale: Cancelarului Republicii Federale Germania, Angela Merkel;
Președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso; Președintelui Republicii Polonia, Bronislaw Komorowski;
Președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean Claude Mignon. Aceste vizite au semnalat susținerea UE pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Un alt eveniment important a fost anularea de către
SUA a amendamentului Jackson-Vanik, în vigoare din 1974, care limita comerțul cu țările din blocul comunist.
În contextul îmbunătățirii dialogului politic cu societatea civilă, Parlamentul a aprobat, în septembrie 2012, Strategia de dezvoltare a societății civile pentru perioada 2012-2015 și Planul de Acțiuni al acesteia.
Deși anul 2012 a fost marcat de evenimente politice importante, în conformitate cu raportul „Freedom House”,
în ceea ce privește politica și libertatea presei Republica Moldova a avansat cu doar o poziție, de la 19 în 2011 la
18 în 2012. În domeniul justiției și al economiei situația a rămas neschimbată față de 2011, și anume, 17 puncte
pentru justiție și 19 puncte pentru economie6.
6 Raportul privind situația presei în Republica Moldova în 2012

12


2.2. Situația economică
Cu toate că Republica Moldova a reușit să-și revină după criza economică globală din 2010 și 2011, economia țării
a scăzut în 2012, PIB-ul înregistrând o diminuare de până la -0.8%7. Economia a avut de suferit din două motive:
(i) scăderea cererii externe și (ii) seceta severă. Criza din Zona Euro (datoria publică și criza sectorului bancar) au
contribuit la reducerea cererii de exporturi și a remitențelor din Europa. În același timp, sectorul agricol a fost
afectat de secetă, care a generat o scădere cu 23% a valorii adăugate pentru sector, recolta de cereale reducându-se
la jumătate. Într-o măsură foarte mică această scădere a fost compensată de creșterea înregistrată în sectorul industrial, de 0.5%. Adițional, creșterea simțitoare a remitențelor din țările CSI (Comunitatea Statelor Independente)
(+18%) și majorarea salariilor reale au contribuit la creșterea consumului cu 0.9%. În timp ce contul curent s-a
majorat în 2012, investițiile străine directe (ISD) s-au redus. Deficitul de cont curent s-a redus de la 11.3% din
PIB în 2011 la 7% în 2012, iar Investițiile Directe Străine Nete s-au redus la jumătate de la 4% din PIB în 2011
la 2.2% în 2012. Pe fundalul reducerii IDS, deficitul de cont curent a fost finanțat de împrumuturile din sectorul
privat și finanțarea oficială a sectorului public.
10%
8.8%

8.4%

8%

8%

6.8%

6.4%
6%

5.3%

4.7%

5.8%

4%

2%

1%

0.6%

0%

-2%

-1.7%
-2.5%

-4%

2010 T1

2010 T2

2010 T3

2010 T4

2011 T1

2011 T2

2011 T3

2011 T4

2012 T1

2012 T2

2012 T3

2012 T4

PIB, diferența trimestrială în %
Sursa: Ministerul Economiei

Remitențele (aproape 1.2 miliarde euro în 2012) au continuat să joace un rol foarte important în dezvoltarea economică a Republicii Moldova, în special, în contextul reducerii sărăciei.
Totodată, datoria externă brută a crescut cu 12.7%.
Republica Moldova a fost plasată pe locul 86 din 183 de țări în raport cu Indicatorul Doing Business în 2012 (salt
de 4 puncte în comparație cu 2011) și pe locul 132 din 155 de țări în Indicele de Performanță Logistică în 2012.
1,400
1,200

1,000

889

800

848

937

680

400

-

1,036

548

600

200

1,162

1,128

84

166

237

270

280

340

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Eforturile Republicii Moldova au fost, de asemenea, reflectate în Raportul privind competitivitatea
globală, în care țara noastră a urcat cinci poziții,
fiind clasată pe locul 87 din 144 de state evaluate.
În pofida progreselor înregistrate, reformele ulterioare încă trebuie să soluționeze, între altele, problema economiei tenebre în sectorul comerțului cu
amănuntul și să eficientizeze legislația.
Remitențe în milioane EUR
Sursa: Banca Națională a Moldovei

7 Raport actualizat al Băncii Mondiale privind situația economică, 10 aprilie 2013.

13

2.3. Situația socială
Rata șomajului8 a scăzut de la 6,7% în 2011 la 5,5% în 2012. Republica Moldova a continuat reforma în domeniul
protecției sociale, prin anularea compensațiilor nominale și înlocuirea acestora cu un sistem nou de ajutor social.
Prin Legea bugetului de stat pentru anul 2012 a fost majorat nivelul venitului lunar minim garantat până la 640
lei, comparativ cu 575 lei în 2011. Numărul beneficiarilor de ajutor social este în creștere, ajungând la 78 de mii
comparativ cu 72 de mii în 2011. În același timp, 85% din bugetul alocat pentru ajutorul social ajunge la cele mai
sărace 10% de populație. În martie 2012 a fost adoptată legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Rețeaua de servicii sociale a fost suplimentată cu un nou serviciu specializat, „Echipa mobilă”, care oferă
asistență socială, suport și consiliere la domiciliu persoanelor cu dizabilități pentru eventuala lor incluziune socială.
Cu suportul UE și al Băncii Mondiale a continuat reforma în domeniul pensiilor, având drept scop majorarea
duratei minime a contribuțiilor obligatorii și vârsta de pensionare pentru unele categorii (judecători și procurori).
Dialogul social în învățământul profesional a fost consolidat, fiind create consilii sectoriale pentru abilități9 în
patru sectoare: construcții, agricultură, tehnologii informaționale și transport.

STRUCTURA ŞI NIVELUL DE
IMPLEMENTARE A
ASISTENŢEI EXTERNE ÎN 2012

3.1 Componența asistenței externe
Asistența externă vine să susțină eforturile Republicii Moldova de a-și stimula dezvoltarea complexă în contextul
procesului de integrare europeană și al principiilor de la Busan privind eficiența cooperării pentru dezvoltare, care
urmăresc: a) elaborarea priorităților de dezvoltare de către țările în dezvoltare, b) accent pe rezultate, c) parteneriate
pentru dezvoltare incluzivă și d) transparență și responsabilitate reciprocă.
Asistența externă acordată Republicii Moldova cuprinde (I) asistență oficială pentru dezvoltare (AOD)10 și (II)
credite neconcesionale acordate, în special, de BERD, BEI și BDCE.
Conform datelor statistice ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Republica Moldova se plasează printre primele zece țări din Europa, beneficiară a asistenței externe. Conform situației din 2011
(datele OCDE pentru 2012 încă nu sunt disponibile), asistența oficială pentru dezvoltare în GNI pentru Moldova
constituie circa 6% (5,95%), depășind toate țările din regiune, cu excepția regiunii Kosovo*, a cărei paritate e de
circa 10% (9,9%) AOD/GNI.
8 În Republica Moldova, rata șomajului reprezintă ponderea persoanelor care caută activ un loc de muncă în totalul forței de muncă.
9 Există cel puțin două precondiții pentru existența consiliilor sectoriale pentru abilități. În primul rând, Guvernul trebuie să dorească să inițieze un dialog cu
reprezentanții sectoarelor sau partenerii sociali în general. În al doilea rând, angajații și/sau muncitorii din cadrul sectorului trebuie să fie organizați, astfel încât să poată
prezenta opinia lor colectivă.
10 În conformitate cu DAC/OCDE, „Granturile sau creditele acordate țărilor și teritoriilor incluse în Lista DAC a beneficiarilor de AOD (țările în curs de
dezvoltare) și agențiilor multilaterale care: (a) operează în sectorul oficial; (b) au drept obiectiv principal promovarea dezvoltării economice și bunăstării sunt acordate în
condiții financiare preferențiale (dacă este credit, elementul de grant este de cel puțin 25%). Pe lângă fluxurile financiare, cooperarea tehnică este inclusă în asistență. Acordarea granturilor, împrumuturilor și creditelor în scopuri militare nu este permisă. Transferurile către persoane private (de ex., pensii, plăți pentru reparații sau asigurare),
în general, nu sunt luate în considerare”.

* Această denumire nu aduce referință statutului, și este în conformitate cu rezoluția 1244 și Avizului CIJ privind declarația de Independență a Kosovo.

14


ODA netă primită (milioane USD)
2008

2009

2010

Populația

VNB
curent

AOD/VNB

2011

2011

2011

2011

2011

2007

VNB/CAP
(e)
USD

milioane

USD mln.

procente %

EUROPA

Republica Albania

307

363

357

341

307

3 980

3.22

12 900

2.38

Republica Belarus

84

110

98

138

128

5 830

9.47

53 381

0.24

Bosnia și Herțegovina

599

467

414

510

425

4 780

3.75

18 316

2.32

Republica Croația

163

242

169

151

-

-

..

-

-

Kosovo*

-

-

781

620

657

3 520

1.79

6 615

9.93

Republica Macedonia

201

205

192

187

165

4 730

2.06

10 013

1.64

Republica Moldova

266

298

244

470

451

1 980

3.56

7 568

5.96

Muntenegru

106

105

75

80

74

7 060

0.63

4 586

1.61

Republica Serbia

840

973

624

660

596

5 680

7.26

43 991

1.35

Republica Turcia

792

1 116

1 362

1 047

839

10 410

73.64

765 842

0.11

Ucraina

420

618

666

626

750

3 120

45.71

161 449

0.46

Fostele Țări Iugoslave, nespecificat

55

51

17

18

17

-

-

-

-

Europa, regional
EUROPA, TOTAL

501

830

742

1 008

945

-

-

-

-

4 334

5 377

5 741

5 856

5 352

..

151.09

..

..

*Această denumire nu aduce referință statutului, și este în conformitate cu rezoluția 1244 și Avizului CIJ privind declarația de Independență a Kosovo

ODA primită pentru țările în curs de dezvoltare (Europa)
Sursa: OCDE date statistice

Odată cu venirea la guvernare, în septembrie 2009, a Alianței pentru Integrare Europeană, Guvernul s-a adresat
comunității donatorilor cu solicitarea susținerii pentru realizarea reformelor prioritare pentru creșterea economică
a țării, specificate în documentul “Relansăm Moldova”. Drept urmare, în cadrul reuniunii Grupului Consultativ
„Forumul Parteneriatului pentru Moldova”, desfășurată la Bruxelles la 24 martie 2010, comunitatea donatorilor s-a
angajat să aloce Republicii Moldova 1,84 miliarde de euro (0,96 miliarde în formă de grant /52%/ și 0.88 miliarde
în formă de credite /48%/) pentru perioada 2011-2013. În general, SUA (prin intermediul Programului Compact al Corporației „Provocările Mileniului” și al USAID, semnat în 2010, în sumă de 260 mln. USD) a devenit
principalul partener de dezvoltare bilateral al Republicii Moldova. Angajamentul UE și al statelor-membre ale UE
privind alocațiile viitoare au constituit 40% din resursele promise în cadrul reuniunii.
Către finele anului 2012 peste 70% din resursele prevăzute în cadrul reuniunii din 2010 de la Bruxelles au fost
contractate, fiind demarate proiecte concrete în diverse sectoare ale economiei naționale. În plus, au fost atrase
resurse externe de circa 800 mln. de euro. Astfel putem constata un volum total de 2,6 mlrd. de euro acordate
Republicii Moldova de către comunitatea donatorilor în perioada 2010-2012 (cu 40% mai mult în comparație cu
angajamentele financiare făcute în cadrul reuniunii de la Bruxelles)
Pentru anul 2012, din partea donatorilor au fost estimate resurse în mărime de circa 474 mln. de euro. Conform
datelor Cancelariei de Stat (IDEA), bugetul proiectelor contractate în anul de raportare constituie circa 206 mln.
de euro, iar debursările rapoarte de către de donatori - aproximativ 465 mln. de euro (circa 98% din suma estimată).
Modul de cooperare dintre Republica Moldova și partenerii de dezvoltare are diverse forme. Aici putem menționa
asistența tehnică, suportul destinat realizării diverselor proiecte investiționale sau sociale, cel acordat bugetului
pentru realizarea politicilor sectoriale sau cel oferit pentru menținerea balanței de plăți ale statului.
Obiectivele de cooperare dintre Guvernul Republicii Moldova și partenerii săi sunt agreate și stipulate în acordurile-cadru de cooperare pentru o perioadă medie de timp.
Conform datelor disponibile privind asistența externă pentru dezvoltare, ponderea cea mai mare o deține asistența
pentru realizarea proiectelor (75%), urmată de asistența bugetară sectorială (circa 17%), asistență tehnică și menținerea balanței de plăți ale statului.
Dat fiind constrângerile bugetare și ale capacităților de deservire a datoriei de stat, modul de atragere a resurselor
externe, preferat de către Guvernul Republicii Moldova, sunt resursele sub formă de grant și/sau resursele creditare
în condiții concesionale. Volumul asistenței externe în derulare pe parcursul anului 2012 a constituit, conform
informațiilor din baza de date deținută de Cancelaria de Stat, circa 1,1 mlrd. de euro sub formă de grant și 682,8

15

mln. de euro sub formă de împrumuturi. Respectiv, în 2012, resursele contractate s-au repartizat după cum urmează: circa 109,4 mln. de euro sub formă de grant și 97,1 mln. de euro împrumuturi (BERD, BEI, BM). Astfel,
ponderea granturilor active în volumul total al asistenței externe constituie circa 62%. Pentru 2012, paritatea
grant-credit a constituit 53%, respectiv 47% din volumul total al asistenței externe contractate pe parcursul anului.
1200

1137.9

1000

800
682.8
600

400
232.5
200

0

97.1

Derulare (2012)

117.91

109.4

Contractate (2012)

Credit preferențial (mln. EUR)

Debursat (2012)

Grant (mln. EUR)

Bugetul proiectelor aflate în derulare, contractate și debursate în 2012
Sursa: AMP, Cancelaria de Stat, elaborat în baza informației raportate de Donatori și Ministerul Finanțelor.

Comunitatea partenerilor de dezvoltare activi în Republica Moldova întrunește circa 30 de state și organizații și cuprinde atât cooperarea multilaterală (IFI), cât și cea bilaterală. Tabelul de mai jos prezintă informația, pe donatori,
despre volumul asistenței în derulare în 2012, precum și al celei contractate în 2012. În topul clasamentului primilor zece parteneri ca volum al asistenței financiare în derulare pentru anul 2012 se află UE, urmată de Guvernul
SUA, BM, BEI, BERD, Guvernul României, ONU, Guvernul Regatului Suediei, Guvernul Japoniei și Guvernul
Confederației Elvețiene. Pentru resursele contractate pe parcursul anului 2012, UE rămâne în continuare cu cel
mai mare volum al asistenței acordate pentru dezvoltare, fiind urmată de BM, instituțiile financiare ale UE, ONU,
Guvernul SUA, Guvernul Austriei, Regatul Suediei și Guvernul Republicii Populare Chineze (din bilaterali).
Donator

Derulare (Euro)

Contractare (Euro)

Uniunea Europeană

488,349,915

52,685,902

Statele Unite ale Americii

292,546,224

21,726,235

Banca Mondială

321,887,911

40,326,516


209,800,000

27,300,000

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

140,998,160

27,220,074

România

102,816,169

478,169

Națiunile Unite

85,770,655

1,692,866

Regatul Suediei

52,332,996

6,041,493

Japonia

37,163,402

268,836

Confederația Elvețiană

17,986,727

1,191,496

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei

13,400,000

13,400,000

Republica Austria

14,479,129

8,425,094

Republica Federală Germania

12,019,418

Republica Populară Chineză

11,247,024

4,739,024

16


Fondul Gobal pentru combaterea Sida, Tuberculozei și Malariei

7,434,590

Regatul Țărilor de Jos

4,956,980

Principatul Liechtenstein

3,653,505

453,111

Regatul Norvegiei

1,582,154

ONG-uri internaționale

944,474

Republica Turcia

560,008

556,008

Republica Slovacă

368,640

65,639

Regatul Danemarcei

197,625

Consiliul Europei

108,000

Republica Cehă

96,266

Republica Italiană

79,710

Total

1,820,779,683

96,266
206,666,729

AE în derulare și contractate în 2012 pe Donatori
Sursa: AMP

25.49%

19.51%

13.21%

13.17%
10.51%

6.48%

4.08%
2.92%

2.29%
0.82%

Uniunea
Europeană

Banca
Mondială

Banca
Europeană de
Investiții

Statele Unite
Bănca de
Banca
Europeană ale Americii Dezvoltare a
Consiliului
pentru
Europei
Reconstrucție
și Dezvoltare

Republica
Austria

Regatul
Suediei

Republica
Populară
Chineză

Organizația
Națiunilor
Unite

1.50%

Altele

Repartizarea pe donatori a sumelor contractate în 2012, în procente
Sursa: AMP

Conform principiilor privind eficientizarea asistenței pentru dezvoltare, alinierea asistenței la prioritățile naționale
constituie un factor-cheie în atingerea rezultatelor de dezvoltare economică și de îmbunătățire a nivelului de trai al
populației. În acest sens, comunicarea din ultimii ani dintre Guvern și partenerii de dezvoltare a fost una constructivă, dovadă și rezultatele chestionarelor pentru doi ani consecutiv, care ne arată că peste 90 la sută din proiectele
în derulare sunt aliniate la prioritățile naționale de dezvoltare. Eforturile ambelor părți în direcția eficientizării
asistenței externe au fost axate și pe diminuarea fragmentării proiectelor și prezența echilibrată a partenerilor în
varii sectoare. Evaluarea prezenței donatorilor în sectoarele descrise în Planul de Acțiuni al Guvernului indică următoarea repartizare a acestora: politici economice și financiare (14), mediu (11), sănătate și probleme sociale (câte
9), educație, serviciu public eficient și stat de drept (câte 8), politică externă și reintegrare (câte 5) și politici pentru
tineret, cultură și integrarea minorităților (câte 4). În același timp, și donatorii sunt încă dispersați pe mai multe
sectoare (ONU - 9, UE - 8, BM, Republica Federală Germania - 6), fapt ce creează dificultăți în coordonarea activităților și atingerea rezultatelor concrete la unele reforme sectoriale mai dificile.

17

10

9

9

8

8
7

6

6

5

5

4

4

3
2

6

3
2

2

2

2

4
3

3

2

3

3

3

2

1

1

1

1

1

0

Numărul total de sectoare acoperite de către donatori
Sursa: Cancelaria de Stat, elaborat în baza informației prezentate de APC

Tabelul de mai jos reflectă prezența asistenței externe pe sectoare11. Conform clasamentului, sectoarele „Transportul și depozitarea”, „Guvernul și societatea civilă”, „Altă infrastructură socială”, „Agricultura” și „Businessul și alte
servicii” se află în topul celor cinci care dețin circa 78 la sută din volumul asistenței externe în derulare. Pentru asistența contractată în 2012 (circa 206 mln. de euro) sectoarele vizate sunt „Mediu afaceri și alte servicii”, „Energia”,
„Transportul”, „Guvernul și societatea civilă” și „Agricultura”, cu o pondere de 81% din suma totală. Acest fapt denotă că asistența externă e direcționată spre implementarea proiectelor investiționale pentru sectoarele economice
și pentru realizarea reformelor structurale importante. Proiectele contractate în 2012 țin de: realizarea Programului
de creștere a competitivității (BM - 23 mln. de euro), reabilitarea rețelelor de transport electric (BERD, BEI - 32,6
mln. de euro), agricultura competitivă (BM - 14 mln. de euro), construcția spațiilor locative pentru păturile socialmente vulnerabile (BDCE - 13,4 mln.de euro), susținerea măsurilor de creștere a încrederii între malurile Nistrului
(UE - 12 mln. euro) și reabilitarea drumurilor în mun. Chișinău (BERD, BEI - 20 mln. de euro).
Sector

Derulare (Euro)

Contractate (Euro)

Transport și depozitare

361,379,960

26,815,988

Guvernul și societatea civilă

314,807,731

24,876,427

Alte infrastructuri sociale și servicii

257,729,834

17,021,192

Mediu afaceri și alte servicii

223,397,122

43,916,006

Agricultură

197,271,534

21,700,531

Generarea și furnizarea energiei

140,301,914

42,683,319

Apă și salubritate

109,372,487

2,742,568

Sănătate

105,759,747

8,269,667

Învățământ

32,985,283

10,709,052

Sectorul multiplu/Transversal

22,635,716

1,506,826

Sistemul bancar și financiar

22,075,980

-

Industrie

14,300,045

-

Comunicații

7,109,945

422,322

Turism

3,789,913

3,380,693

Politica în domeniu comerțului și reglementări și ajustarea lor în
raport cu comerțul

3,228,059

2,040,000

Ajutor umanitar

1,786,115

-

Politici în domeniul populației/Programe și sănătate

1,249,823

59,468

11 Sectoarele sunt utilizate conform clasificării economice a OCDE

18


Refugiați în țările recipiente

1,192,839

117,030

Construcție

405,639

405,639

Totalul final

1,820,779,683

206,666,729

AE în derulare și contractate în 2012 pe sectoare
Sursa: AMP

3.2 Modalitatea de finanțare
140 - APĂ ŞI SALUBRITATE
1%

120 - SĂNĂTATE
4%

332 - TURISM
2%

ALTELE
2%
250 - AFACERI ŞI ALTE
SERVICII
21%

110 - ÎNVĂŢĂMÂNT
5%

160 - ALTE INFRASTRUCTURI
SOCIALE ŞI SERVICII
8%

311 - AGRICULTURĂ
11%
230 - GENERAREA ŞI
FURNIZAREA ENERGIEI
21%

150 - GUVERNUL ŞI
SOCIETATEA CIVILĂ
12%
210 - TRANSPORT ŞI
DEPOZITARE
13%

Repartizarea pe sectoare a sumelor contractate în 2012, % din total
Sursa: AMP

Angajamentul Republicii Moldova față de principiile Declarației de la Paris cu privire la eficacitatea asistenței
(apartenență, corespundere, armonizare, orientare pe rezultate și răspundere reciprocă) este reflectat în accentul
puternic pe (i) planificarea și bugetarea dezvoltării la nivel național și sectorial, (ii) liderism în coordonarea asistenței, (iii) eficientizarea sistemelor și a procedurilor în vederea asigurării unui proces eficient, transparent și eficace
de alocare și utilizare a resurselor și (iv) responsabilitatea reciprocă pentru rezultatele atinse și monitorizarea progresului. Din acest considerent preferință au abordările sectoriale și suportul bugetar.
O abordare sectorială este o modalitate de conlucrare între Guvern, partenerii de dezvoltare și alți factori sectoriali
importanți. Este un proces al cărui scop e să sporească participarea directă a Guvernului și a țării în deciziile de
alocare a resurselor și a politicilor sectoriale în cadrul sectorului, consolidarea coerenței între politică, costuri și
rezultate, și reducerea costurilor de tranzacție. Abordarea sectorială servește drept cadru de coordonare a propriilor
activități ale Guvernului și suportul donatorilor, care poate lua diferite forme - proiecte, asistență tehnică, suport
bugetar etc.
Instrumentul de asistență al UE pentru suport sectorial în Republica Moldova este cunoscut drept Programul de
suport al politicii sectoriale (PSPS), care completează suportul bugetar cu asistență tehnică specifică, inclusiv Twinning, TAIEX și SIGMA.


19

Exemple de programe sectoriale, în afară de cele susținute prin suportul bugetar de către UE, mai pot fi aduse și
în sectorul transporturilor, unde mai mulți parteneri (BM, Guvernul SUA prin Programul CPM, UE și instituțiile
financiare europene - BERD, BEI) sunt prezenți la realizarea programului de reabilitare a rețelelor de drumuri din
republică. UE și țările membre, Guvernul Regatului Suediei, ONU sunt alături de Guvernul de la Chișinău în
realizarea reformei administrației publice centrale și locale, și în sporirea capacităților instituționale ale acestora.
În domeniul aprovizionării cu apă și sectorul sănătății sunt, de asemenea, desfășurate programe mari de infrastructură cu participarea comună a partenerilor de dezvoltare (UE, BEI, BM, Guvernul Austriei, BERD etc.).

Suportul Bugetar
Modalitatea de finanțare preferată pentru Republica Moldova este suportul bugetar, deși în unele circumstanțe e
mai potrivit suportul de proiect sau fondurile fiduciare cu alți donatori.
UE și BM sunt singurii furnizori de suport bugetar pentru Republica Moldova.
Asistența de suport bugetar a UE în anii 2007-2013 acoperă următoarele sectoare: (i) social, (ii) sănătate, (iii)
aprovizionare cu apă și canalizare, (iv) dezvoltare rurală, (v) energie, (vi) justiție, (vii) învățământul profesional și
(viii) mobilitate și securitate - liberalizarea regimului de vize.
Pe parcursul anului 2012 au fost în proces de implementare patru programe de suport bugetar sectoriale, realizate
cu suportul UE, și un program realizat cu suportul Băncii Mondiale.
Programul de suport bugetar al Băncii Mondiale, acordat Guvernului Republicii Moldova în 2012 (30 mln. USD)
și având ca destinație susținerea reformelor de creștere economică și reducerea sărăciei, este axat pe doi piloni:

— Îmbunătățirea productivității și atragerea investițiilor noi pentru exporturi prin intermediul reformării
climatului investițional;

— Îmbunătățirea accesului la finanțare pentru investiții;

Cu referire la acțiunile de politici agreate cu BM în vederea realizării obiectivelor de program, Guvernul a înregistrat progrese considerabile în implementarea agendei de reforme. În unele sectoare, cum ar fi agricultura, climatul
investițional și productivitatea, programul de reformă a avansat considerabil, altele mai sunt în curs de realizare.
Pachetele de legi aprobate de Parlament pe parcursul anului 2012 în vederea armonizării legislației naționale cu cea
din UE la capitolul reglementări tehnice, standardizare, control de stat, ajutor de stat, concurență etc. sunt menite
să îmbunătățească radical climatul investițional al țării. La fel, Legea cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, implementarea standardelor internaționale de raportare de către băncile comerciale licențiate, noua Lege
privind piața de capital au drept scop sporirea accesului la finanțe pentru investiții.
Programele de suport bugetar sectorial, implementate pe parcursul anului de raportare cu suportul financiar venit
din partea UE, au vizat sectoarele sănătate, apă și canalizare, stimularea economică în zonele rurale, energetic.
În domeniul sănătății, unde programul sectorial a fost la etapa de finalizare, s-au desfășurat activități relevante, în
special, monitorizării și evaluării sistemului de sănătate, sporirii rolului de cooperare în parteneriate public-private,
realizării planului resurselor umane din sectorul sănătății, acțiunilor de control al tabagismului, precum și sporirii
transparenței în procesul de achiziții din sectorul sănătății. Programul, în general, a fost implementat cu succes,
fiind realizate toate măsurile de politici agreate în matricea de politici a acestuia. Astfel, Programul a fost suplinit
cu fonduri adiționale (6 mln. de euro) în noiembrie 2012 pentru realizarea unor noi măsuri ce țin de echiparea
laboratoarelor de sănătate publică în centrele de sănătate publică din țară și de echiparea Centrului de Simulare
pentru formarea medicală a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chișinău.
La implementarea angajamentelor matricei de politici agreate între UE și Guvernul Republicii Moldova, Programul de suport sectorial pentru aprovizionare cu apă și canalizare a înregistrat rezultate mai modeste în 2012. Scopul
Programului a fost susținerea țării în implementarea reformelor în sectorul aprovizionării cu apă potabilă și sanitare, acordând asistență financiară și tehnică pentru activități prioritare și pentru dialogul politic în acest domeniu
foarte important pentru populație și mediu.
Evaluarea privind realizarea măsurilor de politici pentru sector, făcută de experții UE, denotă o realizare de 65%
din angajamente. Dacă la extensiunile de sisteme și sporirea accesului populației la apă, la promovarea principiilor
economiei de piață și a măsurilor de protecție a mediului, la îmbunătățirea controlului intern și extern există
progrese semnificative, atunci la descentralizarea serviciilor de aprovizionare cu apă și canalizare, la planificarea pe
termen mediu, la dialogul social și la achizițiile publice se constată încă mari carențe, respectiv pentru a îmbunătăți
situația în sector sunt necesare eforturi importante din partea autorităților publice centrale și locale.
Stimularea economică în zonele rurale este încă unul dintre programele de suport bugetar realizat cu sprijinul

20


UE. Pe parcursul anului 2012, implementarea măsurilor de politici focusate pe îmbunătățirea capacităților de
dezvoltare economică la nivel local, împreună cu îmbunătățirea accesului la instrumentele financiare, au facilitat
creșterea numărului de afaceri lansate și de locuri de muncă create în localitățile rurale. Capitalizarea programelor
PNAET, PARE1+1, Fondul de garantare al ODIMM, AIPA a beneficiat cu peste 330 de granturi acordate pentru
lansarea a peste 220 de afaceri noi și crearea a peste 300 de locuri de muncă. Pentru dezvoltarea infrastructurii de
suport pentru activitatea întreprinderilor, programul a contribuit, pe parcursul anului, la deschiderea a încă trei noi
incubatoare în regiuni (Ștefan Vodă, Leova, Rezina) și pregătirea lansării altor două în 2013 (Sângerei, Coșnița).
Tot în cadrul acestui program au fost abordate subiecte ce țin de dimensiunea de gen în politicile de dezvoltare ale
ÎMM-urilor naționale, de perfecționarea abilităților de instruire antreprenorială în cadrul școlilor profesionale, de
politicile de dezvoltare regională, precum și de planificarea bugetară și managementul finanțelor publice.
Realizarea cu succes a măsurilor de politici planificate a condus la suplinirea programului cu resurse adiționale din
partea UE (14 mln. de euro, decembrie 2012).
Sectorul energetic de asemenea beneficiază de suport bugetar din partea UE pentru susținerea reformelor și facilitarea îmbunătățirii operării tehnice a sectorului. Deoarece acordul a fost semnat în decembrie 2011, primul an de
implementare a programului a fost 2012. Revizuirea Strategiei de dezvoltare a sectorului energetic până în 2030,
aprobarea Programului Național de Eficiență Energetică, crearea Ghișeului Unic pentru investitorii în sectorul
energetic, transpunerea legislației UE, precum și crearea capacităților instituționale și a cadrelor calificate în sector
sunt pași concreți realezați în cadrul programului. Aceste măsuri de politici deja au permis atingerea unor rezultate
cantitative - este vorba de realizarea a circa 197 de proiecte de eficiență energetică, cu aplicarea de noi tehnologii ce
permit economisirea banilor publici, și de efectuarea a zece auditări energetice ale clădirilor publice.
Din anul 2007 - când a fost dat startul implementării programelor de suport bugetar sectorial din partea UE - și
până în 2013 volumul programelor de acest gen constituie circa 298 mln. de euro. Din cadrul PNI 2011-201312,
programele de suport bugetar constituie 53% din volumul total sau 148,6 mln. de euro, inclusiv asistență tehnică.
Tabelul din continuare reflectă informația despre programele de suport bugetar realizate cu suportul UE.
Componentele PSB
PNA
Anual

Sector

mln. EUR

Addendum /
suma adițională pentru
PSB mln.
EUR

Noua
componentă
a PSB
mln.
EUR

Statut

Debursări în
Debur2012
sați în
anul premln. EUR
cedent
PlanifiDe
mln.
cate
facto
EUR

Debursări
planificate
pentru
2013 mln.
EUR

Suma
originală
a alocării

PSB

AT și alte
acțiuni

Social

21

20

1

0

20

Finalizat

20

-

-

-

2.     2008

Sănătate

46.6

43.45

3.15

6

49.45

În derulare

38.97

4.48

4.14

6

3.     2009

Apă și canalizare

45

37

8*

5

42

În derulare

15

14

12.03

13

4.     2010

Stimulare
economică în
zonele rurale

45

42

3

14

56

În derulare

25.85

13

3.15

13

5.     2011

Energie

42.6

40

2.6*

0

40

În derulare

13

13

0

13

6.     2012

Reforma
justiției

52

50.2

1.8

8

58.2

AF semnat

0

0

0

15

7.     2013

Învățământ
vocațional și
instruire

25*

-

-

-

-

În curs de
pregătire

-

-

-

-

8.     2013

Reforma pentru mobilitate
și securitate

21*

-

-

-

-

În curs de
pregătire

-

-

-

-

298.2

232.65

19.55

33

265.65

112.82

44.48

19.32

60

1.     2007

TOTAL

După cum am menționat anterior, modul preferat de atragere a asistenței pentru Guvern sunt granturile și reProgramul de Suport Bugetar al UE IEVP in Moldova
Sursa: Cancelaria de Stat

sursele concesionale. Adițional la acest principiu, punerea în aplicare a sistemelor naționale de valorificare a
resurselor externe de asemenea contribuie la diminuarea costurilor tranzacționale pentru asistență, precum și la
creșterea capacităților de valorificare a asistenței, utilizând sistemele naționale de gestionare a resurselor. Realizarea programelor de suport bugetar se conformează perfect celor menționate mai sus. Astfel, ținem să menționăm
că valorificarea resurselor financiare ale PSB UE constituie, în medie, 95% față de sumele alocate în program.
Suportul bugetar este completat cu asistență tehnică specifică, fiind un instrument valoros de acordare a consilierii
12 PNI 2011-2013 - 281,14 mln. de euro (inclusiv opt milioane de euro din more for more)

* Sumă Planificată

21

în domeniul politicilor și/sau a consilierii specializate în implementarea acestora, astfel susținând dezvoltarea capacităților naționale cu accent pe „învățare prin practicare” la nivel organizațional și/sau individual. În cazurile în
care este posibil, gestionarea asistenței tehnice este integrată în structurile naționale, acestea având menirea să completeze, fără a substitui însă, expertiza națională cu mecanisme actuale prin care cunoștințele și know-how-ul pot
fi transferate personalului permanent. În Republica Moldova, în fiecare buget de program PSPS, sunt prevăzute
alocații, în cadrul componentei de suport bugetar, pentru contractarea asistenței tehnice. De exemplu, în sectorul
justiției și cel al învățământului profesional, a fost prevăzută o sumă considerabilă în afara componentelor de suport
bugetar pentru AT (reforma în justiție - zece milioane de euro, învățământul profesional - cinci milioane de euro)
pentru elaborarea documentelor de politici, dezvoltarea capacităților și eficientizarea coordonării sectoriale.
60

50

40

30

20

10

2007/Social

2008/Sănătății
PSB

2009/Apă și canalizare
Finanțare adițională

2010/Stimularea economică
în zonele rurale
Debursări

2011/Energetic

2012/Reforma justiției

0

Planificate pentru debursare

Programele de Suport Bugetar

Abordarea multilaterală, sub formă de fonduri fiduciare multi-donatoare pentru țară, permite luarea în considerare
a priorităților Guvernului împreună cu prioritățile partenerilor de dezvoltare. Aceste intervenții multi-donatoare,
inclusiv cele bazate pe proiect, contribuie direct la implementarea programelor și strategiilor naționale existente.
Două fonduri fiduciare multi-donatoare acordă asistență autorităților din Republica Moldova în atingerea obiectivelor strategice: (i) Fondul fiduciar multi-donator gestionat de BM pentru implementarea Reformei Administrației Publice Centrale și (ii) Facilitatea de investiții pentru vecinătate (FIV), care combină granturile din bugetul
UE cu creditele acordate de bănci de dezvoltare europene multilaterale, cum sunt BEI, BERD și BDCE, precum
și cu contribuțiile țărilor partenere. Aceasta susține proiecte de infrastructură în domeniul transporturilor, energiei,
mediului și sectorului social, precum și inițiativele din sectorul privat (în special, ÎMM) în Vecinătatea UE.
Cea mai mare parte a asistenței externe acordată Republicii Moldova de comunitatea donatorilor este asistența
tehnică destinată susținerii agendei naționale de reformă. În 2012, asistența tehnică oferită de partenerii de dezvoltare a fost utilizată la consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice centrale, pentru elaborarea
studiilor, strategiilor, documentației de tender, acordarea serviciilor de consultanță etc. în susținerea implementării Programului de activitate a Guvernului. Asistența tehnică sub formă de grant este un instrument de bază în
îmbunătățirea calității operațiunilor de creditare pentru investiții și în consolidarea impactului de dezvoltare al
acestora; ea este parte integrantă a procesului de evaluare și implementare pentru creditele acordate de băncile de
dezvoltare și furnizează datele analitice necesare pentru a înțelege aspectele de dezvoltare economică și financiară
ale țărilor partenere.
În pofida faptului că, în ultimii câțiva ani, alocațiile de suport bugetar au fost majorate considerabil (de la 21 mln.
de euro în 2007 la 83 mln. de euro) în cadrul portofoliului general de asistență externă, asistența tehnică va continua să dețină o pondere semnificativă în structura totală a asistenței externe în următorii ani.

22


Suportul investițional din partea partenerilor de dezvoltare (BERD, BEI, BM, BDCE, SUA, UE etc.) pentru realizarea proiectelor mari de infrastructură - reabilitarea rețelelor electrice și a drumurilor, dezvoltarea infrastructurii
în sectorul agricol, construcția locuințelor pentru păturile socialmente vulnerabile, precum și conservarea patrimoniului cultural - a constituit circa 129 mln. de euro pentru anul 2012 (63% din volumul total).
Facilitatea UE de investiții pentru vecinătate acordă finanțare pentru investiții în infrastructură în domeniul transporturilor, energiei (cu accent pe energia regenerabilă și eficiența energetică), aprovizionare cu apă și canalizare,
mediu și sectorul social, precum și sectorul financiar și privat, cu accent pe ÎMM-uri. În 2012, FIV a aprobat
alocarea a 11 mln. de euro sub formă de granturi pentru reabilitarea rețelelor electrice, modernizarea transportului
public și reabilitarea drumurilor.

3.3. Prezentare generală a suportului donatorilor în 2012
Această secțiune a raportului face o prezentare generală a suportului acordat de zece cei mai mari parteneri de dezvoltare, după volumul de asistență oferit Republicii Moldova în 2012.
Republica Moldova este parte a topului celor zece țări din Europa (locul 7) beneficiare ale asistenței externe pentru
dezvoltare, cu o medie pentru anii 2009-2011 de 7% din totalul asistenței pe regiune, depășind Albania, Republica Macedonia, Republica Croația și Republica Belarus.
2009

2010

2011

media
pe 3 ani

% total al beneficiarilor

1

Republica Turcia

1362

1047

839

1083

19%

2

Kosovo*

781

620

657

686

12%

3

Ucraina

666

626

750

681

12%

4

Republica Serbia

624

660

596

627

11%

5

Bosnia și Herțegovina

414

510

425

450

8%

6

Republica Moldova

244

470

451

388

7%

7

Republica Albania

357

341

307

335

6%

8

Republica Macedonia

192

187

165

181

3%

9

Republica Belarus

98

138

128

121

2%

10 Republica Croația

169

151

_

107

2%

Alți beneficiari

834

1106

1035

992

18%

Total beneficiari AOD

5741

5856

5352

5650

100%

*Această denumire nu aduce referință statutului, și este în conformitate cu rezoluția 1244 și Avizului CIJ privind declarația de Independență a Kosovo

Top 10 recipienți de Asistență Externă în Europa
Sursa: Date statistice OECD/DAC

Conform datelor puse la dispoziție de către partenerii de dezvoltare și Ministerul Finanțelor, în anul 2012 au fost
debursate mijloace financiare sub formă de asistență externă de circa 465 mln. de euro. Totodată, pentru anii 20132014 au fost prevăzute, respectiv, 322 mln. de euro și respectiv 213 mln. de euro. Disponibilitatea informațiilor
depline privind debursările și planurile pentru următorii ani este un principiu agreat și pe plan internațional, el
ținând de transparența informației și de predictibilitatea asistenței pentru dezvoltare. Spre regret, modul de colectare a informațiilor în cauză este încă anevoios și nu se reușește acumularea întregii informații la acest capitol, una
dintre cauze fiind compilarea datelor financiare anuale a partenerilor de dezvoltare cu oficiile centrale.


23

Debursări

1

Republica Austria

2

Banca de Dezvoltare a Consiliului
Europei

3

Republica Cehă

4

Debursări in 2012
mln. EUR

Debursări

planificate pentru
2013

planificate pentru
2014

mln. EUR

Partenerul de Dezvoltare

Numărul de proiecte în curs de
desfășurare

mln. EUR

16

8.54

2.40

2.60

-

3.80

3.73

4.71

16

2.87

-

-

Banca Europeană pentru Reconstrucție
și Dezvoltare

-

8.13

18.25

40.40

5


-

27.84

27.56

52.29

6

Republica Estonia

-

0.49

0.50

0.70

7

Uniunea Europeană

-

85.94

100.35

-

8

Japonia

-

1.36

-

-

9

Olanda

-

3.50

-

-

-

5.37

-

-

11 Republica Finlanda

23

12.00

14.00

16.00

12 Republica Franceză

182

1.15

1.35

-

13 Ungaria

8

0.62

-

-

14 Fondul Monetar Internațional

114.92

-

-

15 Principatul Liechtenstein

6

0.92

0.97

0.65

16 Republica Lituania

12

0.85

0.53

-

17 Republica Polonă

21

1.02

-

-

18 România

14

14.00

-

-

19 Regatul Suediei

25

13.00

12.80

8.00

20 Confederația Elvețiană

11

5.80

7.40

8.70

1

5.00

1.20

1.20

22 Națiunile Unite

98

30.80

31.40

17.70

23 Republica Turcia

21

1.14

2.60

-

24 Statele Unite ale Americii

14

35.59

57.42

40.19

25 Republica Slovacă

18

0.12

0.29

-

26 Republica Populară Chineză

6

6.61

6.23

-

27 Banca Mondială

23

70.64

33.04

20.07

-

3.32

-

-

515

465.33

322.01

213.21

10 Republica Federală Germania

21

Fondul Global pentru Combaterea
Sida, Tuberculozei și Malariei

28 Alții
TOTAL

Asistența debursată și planificată
Sursa: Cancelaria de Stat, elaborat în baza informației raportate de la donatori și Ministerul Finanțelor

24


O analiză a volumului de asistență externă în contextul unor indicatori macroeconomici arată cum se plasează
volumul resurselor externe în comparație cu Investițiile străine directe sau cu remitențele, precum și ponderea
acestor resurse în PIB și în veniturile Bugetului public național. Este de menționat că remitențele parvenite în
anul 2012 (2010 pentru comparație) sunt de circa trei ori mai multe ca volum decât asistența externă, pe când
Investițiile străine directe sunt cu o treime mai mici decât asistența externă. Ponderea AOD debursată în 2012 în
PIB se menține la nivelul de 8.26% și de circa 21.65% în veniturile curente Bugetului Public Național.
2012

2010

122.5
Investiţiile Străine Directe

151.8

1162.19
Remitențe

937.29

465.33
AE Debursată

448

0

200

400

600

800

1000

1200

Asistența externă în contextul macroeconomic, mln. EUR

Uniunea Europeană. Principalul instrument de asistență utilizat de UE în relația cu Republica Moldova

este Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (IEVP) - instrument financiar care susține Politica Europeană de Vecinătate (PEV) și inițiativele Parteneriatului Estic (PE), ce prevăd acțiuni de asistență concrete pentru
țările din vecinătate.
În 2012, Uniunea Europeană a continuat
să acorde asistență Guvernului Republicii
Moldova (în cadrul PNI 2011-2013) în
implementarea Planului de Acțiuni PEV
UE-RM, în vederea asigurării aplicării valorilor europene și asigurării respectului pentru drepturile omului în instituțiile și viața
politică a țării.
Programul Național Indicativ 2011-2013 al
UE pentru Republica Moldova (semnat în
martie 2010) prevede anvelopa de circa 273
mln. de euro pentru realizarea reformelor în
cadrul celor trei sectoare agreate între părți:
(i) buna guvernare, statul de drept și libertățile fundamentale; (ii) dezvoltarea umană și socială; (iii) comerțul și dezvoltarea durabilă. Grafic este reprezentată repartizarea
financiară inițială, conform programului,
pentru sectoarele respective, precum și valorificarea resurselor în aceste sectoare. Astfel,
circa 194 mln. de euro (71% din total) sunt
angajate pentru sectorul (i), circa 30 mln.
de euro (11%) pentru sectorul (ii) și circa
49 mln. de euro (18%) pentru sectorul (iii).

122.2
120

100
78.6

80
66

60

50

40

20

0

2009

2010

2011

2012

Evoluția fondurilor Uniunii Europene alocate Republicii Moldova


25

Programul de suport bugetar

Măsuri de consolidare a încrederii

Sectorul asistență tehnică

Suport acordurilor UE-Moldova

200

Buna
Guvernare,
stat de drept
și libertăți
fundamentale

70.35
160

35 – 40%
95 – 109 mln. EUR

Dezvoltarea
umană și
socială

180

25 – 30%
68 – 82 mln. EUR

Comerț și
dezvoltare
durabilă

35 – 40%
95 – 109 mln. EUR

140
120

10

100

40

80
60
40

7
5

73.2
25

20

0

42.6

Guvernare

Social

Comerț

Planul Național Indicativ 2011-2013, prevederi inițiale și alocări conform Acordurilor financiare semnate mln. EUR

În cadrul anvelopei naționale pentru 2012, alocațiile inițiale ale UE au fost în valoare de 94,2 mln. de euro. Urmare a performanțelor excepționale ale Republicii Moldova în implementarea reformelor structurale cu scopul de
a asigura aplicarea standardelor democratice și de a crea o economie de piață funcțională, UE, prin intermediul
Programului de Cooperare și Integrare al Parteneriatului Estic (EaPIC), a majorat considerabil bugetul pentru
asistența bilaterală - cu 30%, atingând nivelul de 122 mln. de euro.
Astfel, alocațiile PNA pentru 2012 prevăd13 52,2 mln .de euro pentru
Programul de suport bugetar în sectorul justiției, 30 mln. de euro drept
„…Prin adăugarea altor fonduri
Suport pentru implementarea programului în domeniul acordurilor
de asistență ale UE pentru aceste
UE-RM (etapa II a Programului CIB, proiecte Twinning și AT), 7 mln.
subvenții ajungem la 41 de euro
de euro pentru Programul-pilot de dezvoltare regională și 5 mln. de euro
pe cap de locuitor, cel mai înalt
pentru elaborarea Programului de suport bugetar pentru învățământul
nivel de suport european de vecinătate! În ultimii șase ani sprijinul
profesional. Sumele adiționale (28 mln. de euro) alocate de către UE
financiar al UE pentru Republica
au fost direcționate programelor aflate în proces de implementare din
Moldova a crescut de cinci ori,
domeniul sănătății, stimulării economice în zonele rurale, reformei
de la 25 mln. de euro în 2006 la
justiției.
122 mln. de euro în 2012!” (José
În 2012, debursările UE în cadrul anvelopei naționale și asistenței macManuel Barroso, președintele
Comisiei Europene, Chișinău, 30
ro-financiare (30 mln. de euro) au fost în valoare de aproximativ 86 mln.
noiembrie 2012)
de euro; tot pentru această perioadă au fost semnate cu UE opt acorduri
financiare (pentru detalii vezi Anexa C).
Cinci programe sectoriale de suport bugetar, cu un buget de circa 200 mln. de euro, au fost implementate în 2012,
iar pregătirile pentru următorul PSB pentru PNA 2013 au fost inițiate cu un buget estimativ de 46 mln. de euro
pentru reforme în domeniul învățământului profesional și în cel al mobilității și securității.
De asemenea, în anul 2012 s-au aflat în derulare opt proiecte Twinning, trei proiecte fiind finalizate pe parcursul
anului de raportare, patru au fost lansate și alte cinci noi proiecte aflându-se la etapa de pregătire. Instrumentul
13 Din cauza procedurilor administrative ale Comisiei Europene, fondurile UE angajate sunt debursate cu o întârziere de unu-trei ani.

26


TAIEX a fost unul dintre cele mai preferate de către instituțiile publice din Republica Moldova, acestea participând la 87 de evenimente, în urma cărora au beneficiat 1244 de funcționari publici. Cât privește reforma administrației publice centrale, modernizarea sistemului de achiziții publice și a controlului intern public, acestea au fost
susținute prin intermediul a trei proiecte SIGMA.
În afară de programul național, Republica Moldova beneficiază de alte programe și instrumente UE: est-regionale (de ex., TRACECA, INOGATE), inter-regionale (Programul de investiții pentru vecinătate - FIV, TAIEX,
SIGMA, CIUDAD, TEMPUS și Erasmus Mundus), de cooperare transfrontalieră (Moldova-România-Ucraina și
Marea Neagră), de cooperare transnațională (Europa de Sud-Est), tematice (de ex., Investiții în oameni, Migrație
și azil, Actorii nestatali și autoritățile locale), programele interne ale UE (de ex., FP-7) etc14.

Banca Mondială. Portofoliul curent al Băncii în 2012 includea 13 proiecte investiționale în valoare totală

de 329.5 mln. USD de angajamente nete. Portofoliul AID acoperă aproape fiecare sector, însă are o concentrare
mai mare de activități în infrastructură, dezvoltarea resurselor umane și dezvoltarea rurală. BM administrează, de
asemenea, un portofoliu substanțial al Fondului fiduciar pentru Moldova, care la începutul anului calendaristic
2012 constituia 76.4 milioane dolari, cel mai mare din regiunea Europei și Asiei Centrale.
Pentru perioada de raportare, cooperarea cu BM a continuat în cadrul Strategiei de Parteneriat cu Țara pentru anii
2009-2012, axându-se pe: îmbunătățirea competitivității economice, minimizarea riscurilor sociale și de mediu,
consolidarea capitalului uman, promovarea incluziunii sociale și îmbunătățirea guvernării sectorului public.
La capitolul asigurarea transparenței, cooperarea cu Banca Mondială poate fi considerată cea mai fructuoasă din
punctul de vedere al deschiderii informației din partea Băncii. Republica Moldova este prima țară care a semnat,
cu BM (aprilie 2012), Acordul privind deschiderea de date, ce presupune accesul liber la datele privind cooperarea
pentru dezvoltare. Informația despre acordurile de finanțare, condițiile de finanțare și, ulterior, datele financiare
privind implementarea proiectelor este deschisă pe paginile oficiale ale Băncii. Astfel, publicul larg poate accesa
orice gen de informație pentru a vizualiza utilizarea fondurilor publice la realizarea diverselor proiecte de investiții
sau pentru dezvoltare.
Cele patru proiecte aprobate pe parcursul anului 2012 sunt destinate pentru realizarea reformelor și pentru investiții în Agricultură, Educație și Dezvoltarea Competitivității.
În 2012 Banca Mondială a inițiat procesul de elaborare a noii Strategii de parteneriat cu țara (SPT) pentru perioada
2014-2017, care va susține Republica Moldova în creșterea în continuare a prosperității și în reducerea sărăciei,
prin beneficierea deplină de deschiderea și de integrarea europeană, și de un nivel mai înalt al economiei globale.
Au fost sugerați trei piloni care vor contribui la diversificarea și extinderea capitalului instituțional, uman și natural
al țării: (i) creșterea competitivității, (ii) consolidarea capitalului uman și minimizarea riscurilor sociale și (iii) promovarea unei Moldove ecologice, curate și optimiste.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de
Investiții, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. BERD și BEI sunt doi dintre

cei mai activi parteneri de dezvoltare în domeniul investițiilor
de infrastructură. Cu suportul acestora s-a reușit realizarea
unui șir de proiecte în domeniile infrastructurii drumurilor,
transporturilor, aprovizionării cu apă și canalizării etc. În
anul 2012, cu BEI și BERD au fost semnate două proiecte
majore pentru Republica Moldova și mun. Chișinău, cu un
buget de 52,6 mln. de euro. Primul proiect vizează reabilitarea
rețelelor electrice ale Î.S. „Moldelectrica”, obiectivul acestuia
fiind consolidarea interconexiunilor regionale și dezvoltarea
comerțului regional în domeniul electricității, ajutând astfel la
integrarea Republicii Moldova în Rețeaua Europeană a Operatoriilor Sistemelor de Transmisie a Electricității (ENTSO-E).
BERD este activă în domeniul eficienței energetice, în anul
2012 deschizând două linii de creditare în acest sens pentru
mediul de afaceri.

200,000,000

150,000,000

100,000,000

50,000,000

0

Integral (mln. EUR)
Buget total

Investiții capitale (mln. EUR)
BERD/BEI/BDCE

Sursa: Cancelaria de Stat, elaborat în baza informației raportate de la
donatori și Ministerul Finanțelor

14 Pentru mai multe informații accesați pagina web http://ncu.moldova.md.

27

BDCE este prezentă în Republica Moldova la realizarea proiectelor de infrastructură preponderent socială și este
parteneră la reabilitarea Spitalului Clinic Republican. Proiectul pentru construcția spațiilor locative pentru păturile socialmente vulnerabile faza I a fost deja finalizat, iar în 2012 a fost semnat Acordul pentru finanțarea fazei II
a proiectului „Spații locative”, cu un buget de circa 20,3 mln. de euro, unde împrumutul BDCE constituie 13,4
mln. de euro. A demarat pregătirea studiilor de fezabilitate privind lansarea unui nou proiect ce ține de protecția
drepturilor omului prin îmbunătățirea condițiilor de detenție a persoanelor în arest.

Regatul Suediei. Și în anul 2012 Suedia rămâne cel mai mare donator european bilateral al Republicii

Moldova, implementând proiecte în trei sectoare: 1) democrație, drepturile omului și egalitate de gen; 2) infrastructuri durabile, cu accent pe energie și 3) dezvoltarea pieței. În țara noastră, Suedia sprijină programe prin
intermediul SIDA, într-o alocare de țară de aproximativ 13 mln. de euro pe an și printr-o alocare specială pentru
ONG-uri, care se ridică la aproximativ 812 mii euro pe an.
Menționăm că Guvernul Suediei acordă o atenție deosebită capitolului drepturile omului și egalitatea de gen, și
putem afirma că este singurul partener de dezvoltare ce susține programe cu tematici adresate direct implicării femeilor în sfera politică, socială și de business. Și pe parcursul anului de raportare au fost lansate diverse programe
dedicate femeilor, pentru sporirea abilităților de lider ale acestora sau a cunoștințelor necesare inițierii afacerilor.
În curs de desfășurare sunt 16 proiecte cu un buget total de 36,8 milioane de euro.

Conflicte, Pace și Securitate 1%
Sănătate >1%

Dezvoltarea Segmentului de
Piață 8%

Infrastructură și Servicii Durabile 30%

Democrație, Drepturile
Omului și Egalitatea de
Gen 56%

2012

16,4

mln. USD
Altele >1%
Agricultură și Silvicultură 3%

Mediu 3%

Distribuirea surselor financiare pe Sectoare
Sursa: Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Suediei în colaborare cu Agenția pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională Suedeză

Statele Unite ale Americii. Asistența oferită de către Guvernul SUA susține în continuare tranziția
Republicii Moldova spre un stat mai transparent și participativ, bazat pe supremația legii și pe o economie de piață
funcțională. Programele realizate prin intermediul Ambasadei SUA, USAID și CPM contribuie în mod practic la
lupta cu corupția și crimele transnaționale, inclusiv traficul de ființe umane, la dezvoltarea agriculturii și reabilitarea drumurilor, la creșterea economică și îmbunătățirea guvernării centrale și locale.

Cele mai mari proiecte în derulare ale CPM - pentru reabilitarea de drumuri și tranziția la agricultura performantă - au demarat deja lucrările de șantier pe parcursul anului 2012. Alte trei proiecte, care țin de îmbunătățirea
mediului de afaceri și creșterea economică, de susținerea autorităților publice locale și de consolidarea instituțiilor
statului de drept, au fost suplinite cu finanțare adițională pe parcursul anului de raportare cu un buget de circa 9
mln. de euro.
Astfel, pentru anul 2012 datele IDEA indică un număr de 26 de proiecte în derulare cu un buget total de circa
278 mln. de euro (inclusiv CPM) și 21 de proiecte începute în perioada de raportare cu un buget total de circa 16
mln. de euro.

28


40

37.2

35
30
25

21.4

22.3

20
15.7
15
10
5
0

2009

2010

2011

2012

Sursele financiare planificate de S.U.A. către R.M.

Organizația Națiunilor Unite. Unul dintre cei mai mari avocați ai politicilor de dezvoltare orien-

tate spre combaterea sărăciei și protecția drepturilor omului este echipa Organizațiilor Națiunilor Unite prezentă
în Republica Moldova. Printre realizările importante ale anului 2012, obținute în comun cu ONU, se numără
definitivarea Cadrului de Parteneriat ONU - Republica Moldova pentru perioada 2013-2017. Documentul a fost
elaborat în mod colectiv de către Echipa de Țară a ONU și Guvernul Republicii Moldova, precum și prin consultări extinse cu alți parteneri, cu scopul de a susține eforturile țării noastre de a realiza Obiectivele de Dezvoltare
ale Mileniului și aspirațiile de integrare europeană. Acest proces denotă capacitățile sporite ale Guvernului de a
deține rolul de lider la identificarea agendei de dezvoltare, dar și disponibilitatea partenerilor de dezvoltare de a
coopera întru sporirea eficienței asistenței pentru dezvoltare.
Proiectele în derulare implementate, în anul de raportare, cu suportul ONU au decurs în aceleași arii prioritare,
stabilite încă de Cadrul Națiunilor Unite de asistență pentru Dezvoltare (UNDAF) 2007-2012, și anume: (i) buna
guvernare, supremația legii, accesul egal la justiție și promovarea drepturilor omului; (ii) accesul echitabil și garantat la serviciile de bază și (iii) dezvoltarea regională și locală.
Date fiind capacitățile de flexibilitate și prezența largă a agențiilor Națiunilor Unite în țara noastră, ONU realizează
proiecte în calitate de agenție de implementare pentru alte structuri internaționale și multilaterale. Astfel, pe parcursul anului 2012, ONU a realizat proiectul „Energie și Biomasă în Moldova” din fondurile UE, ale Programului
Comun de Dezvoltare Locală Integrată, cu Suportul Guvernului Suediei, proiectul „Sporirea capacităților instituționale”, din fondurile Guvernului României, proiectul „Îmbunătățirea sistemelor de irigare în scopul sprijinirii
micilor fermieri”, cu suportul Guvernului Ungariei ş.a.
Sumarul proiectelor în derulare în cooperare cu agențiile ONU, pentru anul 2012, indică drept active 98 de
proiecte, cu un buget total de circa 50,5 mln. USD.

Republica Federală Germania.

Guvernul Republicii Federale Germania este alături la realizarea
reformelor structurale și îmbunătățirea infrastructurii locale în Republica Moldova. Sectoarele Agricultură, Educație și Dezvoltare regională sunt beneficiarele celor cinci proiecte, cu un buget total de circa 12,9 mln. de euro,
în curs de implementare pe parcursul anului de referință. Urmare a vizitei Cancelarului Federal Angela Merkel la
Chișinău, asistența germană pentru dezvoltare a fost majorată cu circa 19 mln. de euro, destinate realizării în continuare a proiectelor de infrastructură în regiunile de dezvoltare ale țării.

Republica Populară Chineză. Pe parcursul ultimilor ani, Guvernul Republicii Populare Chineze

participă activ la realizarea dezideratelor propuse de către Guvernul Republicii Moldova, în mod special, în sectorul tehnologiilor informaționale și cel al sănătății, prin oferirea de echipamente moderne. În 2012, Beijingul a
oferit Republicii Moldova asistență în valoare de 6,6 mln. de euro, 4,7 mln euro fiind destinați pentru dotarea cu
calculatoare a căminelor studențești și pentru monitorizarea traficului rutier.

Cu suportul Guvernului Austriei a fost posibilă activarea creditelor preferințiale, fiind oferite 7,5 mln.
de euro, destinate pentru îmbunătățirea serviciilor medicale de la Spitalul Clinic Republican din Moldova.

29

PRIORITĂŢILE STRATEGICE DE ASISTENŢĂ EXTERNĂ
ÎN 2012 ÎN BAZA PROGRAMULUI DE ACTIVITATE AL
GUVERNULUI (PAG) PENTRU 2011-2014

La 14 ianuarie 2011, Parlamentul Republicii Moldova a acordat vot de încredere Guvernului și Programului său
de activitate. Din start, noul Guvern și-a propus să continue implementarea acțiunilor începute de precedentul
Executiv care, de asemenea, a fost mandatat de către majoritatea parlamentară intitulată Alianța pentru Integrare
Europeană. Aceste acțiuni sunt îndreptate spre democratizarea continuă a societății, relansarea economică a Republicii Moldova, integrarea țării în UE și construirea unui veritabil stat de drept cu un înalt nivel de bunăstare.
Programul de Activitate al Guvernului „Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare” oferă cadrul de
politici de guvernare a Republicii Moldova pentru perioada 2011-2014. Viziunea strategică a programului este
creșterea bunăstării populației. Obiectivele majore pentru atingerea viziunii strategice sunt creșterea nivelului de
trai al cetățenilor și integrarea europeană.
În vederea realizării acestor obiective mari, pe parcursul anului 2012 Guvernul a continuat să întreprindă acțiuni
având drept scop protecția socială a cetățenilor, dezvoltarea economiei, consolidarea statului de drept, creșterea
numărului locurilor de muncă, dezvoltarea relațiilor cu partenerii externi, atragerea investițiilor, eliminarea vizelor
și altele care au ca finalitate o viață mai bună pentru cetățenii țării.
Asistența externă acordată Republicii Moldova are același obiectiv - de a susține realizarea programelor naționale de
dezvoltare și de a contribui la creșterea economică și a nivelului de trai al populației. Tendința din ultimii ani, manifestată de partenerii de dezvoltare în contextul eficientizării asistenței pentru dezvoltare, este de a alinia cât mai
mult posibil suportul oferit la prioritățile de dezvoltare ale Guvernului. Astfel, Strategiile naționale de dezvoltare
sunt elaborate de manieră participativă, fiind consultate cu toți partenerii; și Strategiile de suport ale donatorilor
sunt pe larg consultate și agreate cu Guvernul, pentru a spori eficiența rezultatelor scontate pentru societate.
Urmare a exercițiului de evaluare a asistenței externe acordată Republicii Moldova versus Planul de Acțiuni al
Guvernului, s-a constatat că numai 40% din acțiunile prevăzute în Plan beneficiază de suportul asistenței externe
pentru realizarea lor. De aici rezultă că celelalte acțiuni ale Guvernului sunt realizate din resursele bugetare proprii.

Acoperit, 186,
40%

Neacoperit, 277,
60%
Acoperit

Neacoperit

Prioritățile strategice de asistență externă în 2012 în baza PAG pentru 2011-2014

30


Dacă e să ne uitam pe prioritățile Programului Guvernului, vom realiza că domenii precum Administrația responsabilă și eficientă, Politica externă/Integrarea țării, Protecția mediului beneficiază de o mai bună prezență a asistenței
externe, pe când Politici pentru cultură/Politici de tineret, Educație și cercetare, Politici economice și financiare etc.
beneficiază mai puțin de prezența asistenței externe la acțiunile prevăzute de Plan.
100.0%
90.0%
80.0%

Acoperit

90.6%
76.3%

Neacoperit

71.9%

70.0%

65.0%

68.4%
62.5%

60.7%

60.0%

63.2%

62.5%

50.0%
40.0%
30.0%

39.3%

35.0%
28.1%

23.7%

37.5%

36.8%

37.5%

31.6%

20.0%

10.0%
0.0%

9.4%

Edificarea
Administrație Cultura/Politici
responsabilă și
de tineret și Statului de Drept
eficientă
sport/Integrarea
minorităților
naționale

Educație și
Cercetare

Politica Externă /
Politici
Reintegrarea
Economice și
țării
Financiare

Politici sociale

Protecția
mediului

Sănătatea
Populației

Prioritățile strategice de asistență externă în 2012 în baza Programului de Activitate al Guvernului (PAG) pentru 2011-2014

În următoarele subcapitole este prezentată informația privind realizările obținute, cu suportul asistenței externe, la
implementarea Programului de Activitate al Guvernului pentru perioada 2011-2014.

4.1. Edificarea statului de drept
Obiectivele Planului de Acțiuni al Guvernului
În vederea edificării statului de drept, Guvernul și-a propus să asigure respectarea drepturilor omului prin eradicarea torturii, a tratamentelor inumane și degradante; să elimine traficul de ființe umane și violența în familie; să asigure accesul liber la justiție și la un proces echitabil; să garanteze dreptul la libera exprimare și accesul la informație
etc. Toate acestea urmează a fi realizate prin reforma sistemului judecătoresc și a procuraturii, pentru a beneficia
de o justiție independentă, imparțială, funcțională și transparentă. Pentru asigurarea ordinii publice și a securității,
precum și pentru consolidarea sistemului național de luptă împotriva corupției, Guvernul și-a propus să reformeze
instituțiile relevante în conformitate cu standardele europene și internaționale. De asemenea, Planul de Acțiuni al
Guvernului prevede crearea unui cadru legal adecvat în scopul îmbunătățirii cooperării dintre societatea civilă și
sectorul public, precum și pentru liberalizarea spațiului mediatic și garantarea libertății de exprimare.
Suportul prin asistență externă în anul 2012
Cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, în domeniul edificării statului de drept, în anul 2012 s-au aflat în derulare
37 de proiecte, 17 dintre acestea fiind lansate în perioada de raportare.
Edificarea statului de drept a fost susținută semnificativ de către partenerii de dezvoltare, în special, prin finalizarea
negocierilor și aprobarea celui mai mare suport bugetar de care a beneficiat până în prezent Republica Moldova
din partea Uniunii Europene. Și anume, pentru atingerea dezideratului de integrare europeană, Bruxelles-ul ne-a
oferit cea mai impunătoare asistență pentru reformarea sectorului justiției. Suportul acordat de UE în acest sector
se estimează la circa 70 mln. de euro. Cea mai mare parte din acești bani a fost oferită în calitate de suport bugetar,
restul venind sub formă de asistență tehnică orientată spre coordonarea implementării strategiei, spre creșterea
eficienței, responsabilității și transparenței instanțelor de judecată, precum și pentru îmbunătățirea sistemului de

31

COOPERAREA PENTRU DEZVOLTARE Raport anual 2012 cu privire la asistența externă acordată Republicii Moldova

COOPERAREA PENTRU DEZVOLTARE Raport anual 2012 cu privire la asistența externă acordată Republicii Moldova

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Ähnlich wie COOPERAREA PENTRU DEZVOLTARE Raport anual 2012 cu privire la asistența externă acordată Republicii Moldova

Ähnlich wie COOPERAREA PENTRU DEZVOLTARE Raport anual 2012 cu privire la asistența externă acordată Republicii Moldova (20)

Mehr von Ghenadie Sontu

Mehr von Ghenadie Sontu (20)

COOPERAREA PENTRU DEZVOLTARE Raport anual 2012 cu privire la asistența externă acordată Republicii Moldova