Ortodontie

Teste de evaluare la disciplina Ortodonţie pentru
examenul de stat
1.C.S. Molarii unu temporali erup în jurul vîrstei de:
A) 24 luni
B) 6 luni
C) 30 luni
D) 12 luni
E) 18 luni
2.C.S. Indicele facial se calculează după măsurarea distanţelor:
A) Of- Gn şi Au- Au
B) N- Gn şi Go- Go
C) Of- Pg şi Au- Au
D) Tr- Gn şi Zy- Zy
N- Gn şi Zy- Zy
3.C.S. La copil, etajele feţei se măsoară de la:
A) Tr- Of; Of- Sn; Sn- Pg
B) Tr- N; N- Sn; Sn- Pg
C) Tr- Of; Of- Sn; Sn- Gn
D) Tr- N; N- Sn; Sn- Gn
E) Tr- Of; Of- St; St- Gn
4.C.S. Creşterea condiliană reziduală se termină în jurul vîrstei de:
A) 10-12 ani
B) 14-16 ani
C) 18-21 ani
D) 12-14 ani
E) 6-8 ani
5.C.S. Deglutiţia infantilă se întîlneşte la vîrsta de:
A) 6-9 ani
B) 0-6 luni
C) 4-6 ani
D) 5-6 ani
E) 12-14 ani
6. C.S.Prognaţia mandibulară apare în sindromul:
A) Marfan
B) Down
C) Klinefelter
D) Ellis van Crevald
E) Goldenhart- Franceschetti
7. C.S.Testul de retropulsie a mandibulei se face pentru a stabili diagnosticul de:
A) retrognaţie mandibulară
B) prognaţie mandibulară
C) laterognaţie mandibulară
D) ocluzie adîncă adevărată
E) endognaţie maxilară
8.C.S. Hipotonicitatea muşchilor pterigoidieni externi apare în:
A) ocluzia distalizată
B) ocluzia deschisă
C) ocluzia mezializată
D) laterodeviaţia mandibulară
E) ocluzia inversă bilaterală
9.C.S. Deglutiţia de tip adult se instalează în mod normal după vîrsta de:
1 an
B) 7 ani
C) 2-3 ani

D) 6 luni
E) 18 luni
10. C.S.Respiraţia orală o întîlnim în mod normal în:
A) în repaus
B) în somn
C) în eforturi mari
D) în eforturi mici
în starea de concentrare intelectuală
11. C.S. În rahitism apare:
A) heterotopia
B) anodonţia
C) compresiunea de maxilar
D) ocluzia adîncă adevărată
dinţii supranumerari
12.C.S. Accentuarea şanţului labio-mentonier apare în:
A) ocluzia deschisă
B) etaj inferior al feţei micşorat
C) angrenaj invers frontal
D) etaj inferior al feţei mărit
asimetrii faciale
13. C.S.Treapta labială inversată apare în:
A) ocluzia inversă frontală
B) ocluzia deschisă
C) ocluzia adîncă adevărată
D) ocluzia inversă laterală
ocluzia lingualizată
14. C.S.Faciesul adenoidian apare în anomalia dento-maxilară:
clasa I
clasa a III-a anatomică
clasa II/1
clasa a III-a funcţională
clasa II/2
15. C.S.Simetria maxilară se apreciază clinic după:
A) cheia lui Angle
linia interincisivă
linia frenului lingual
linia frenurilor labiale
supraocluzia frontală
16. C.S.Tipul de rotaţie facială anterioară are un prognostic favorabil în anomalia dento- maxilară:
clasa II/2
clasa II/1
clasa a III-a anatomică
clasa I
clasa a III-a funcţională
17. C.M.Dinamica mandibulară este blocată în:
angrenaje inverse frontale
angrenaje inverse laterale
ocluzia deschisă frontală
ocluzia inversă frontală
inocluzia sagitală pozitivă
18.C.M. Interferenţele ocluzale apar în:
prezenţa obturaţiilor ocluzale defectuoase
erupţia anormală a dinţilor
blocări ale dinamicii mandibulare
bruxism

nonatriţia caninilor temporali
19.C.M. Despicăturile labio-maxilo-palatine apar asociate în sindromul:
Edwards
Down
Patanu
Marfan
Pierre-Robin
20.C.M. Anodonţiile apar asociate în sindromul:
Patanu
Down
Turner
Ellis von Crevald
E) Klinefelter
21.C.S. În vederea amprentării copilului se utilizează următoarele anestesice:
A) xilina
B) lidocaina
C) izofluranul
D) nu de utilizează anestesice
E) halothanul
22. C.S.La copil se amprentează mai întîi:
A) arcada maxilară
B) bolta palatină
C) arcada mandibulară
D) hemiarcada dreaptă
E) hemiarcada stîngă
23. C.S.Pentru a prelungi timpul de priză al ghipsului se adaugă:
A) citrat de sodiu
B) sulfat de sodiu
C) sare de bucătărie
D) sulfat de potasiu
E) eozină
24. C.S.După cît timp apare fenomenul de sinereză a alginatului:
A) 1 minut
B) 40 minute
C) 5 minute
D) 60 minute
E) 10 minute
25. C.M.Amprenta maxilară trebuie să cuprindă:
A) frenul buzei
B) şanţul vestibular
C) bolta palatină
D) şanţul paralingual
E) arcada dentară
26.C.M. Lungimea arcadei alveolare se măsoară pe model de la:
A) prostion la alveolum
B) prostion la distomolare
C) incizale alveolum
D) prostion la un plan ce trece prin şanţul intercuspidian al PMI
E) incizale la un plan ce trece prin faţa distală a Mı permanent
27. C.M.Lăţimea arcadei alveolare se măsoară pe model de la:
A) faţa palatinală a MI sup.drept şi stîng
B) ectomolare la ectomolare
C) şanţul intercuspidian al PMI inf. drept şi stîng
D) cuspidul centro- vestibular al MI sup. drept şi stîng
E) foseta centrală a MI sup. drept şi stîng

28.C.M. Simetria sagitală a arcadei nu se apreciază după:
A) planul medio-sagital superior
B) foseta centrală a MI inf
C) planul medio-sagital inferior
D) cuspidul centro- vestibular al MI sup
E) tangenţa la faţa mezială a MI sup
29. C.M.Planurile medio-sagitale ale modelelor se trasează de la:
A) frenul buzei superioare
B) frenul buzei inferioare la frenul lingual
C) frenul lingual
D) cele două perechi de rugi palatine pe praful median
E) plicile labiale
30.C.M. Cînd valorile diferenţelor reale şi ideale de lăţime şi lungime sunt negative, arcadele alveolare
sunt:
A) alungite
B) îngustate
C) scurtate
D) lărgite
E) normale
31.C.M. Nu se pot stabili indicii Pont în următoarele situaţii clinice:
A) absenţa MI temporali
B) suma incisivă de 35mm
C) absenţa 4I sup permanenţi
D) entopia PMI sup
E) absenţa PMII sup
32. C.M. Nu se pot stabili indicii Pont în următoarele situaţii clinice:
A) suma incisivă de 28 mm
B) distrucţia coronară a MI inf. permanent
C) incluzia PMI inf
D) mezializarea accentuată a MI sup. permanent
E) ectopia Cinf
33.C.S. Orizontala de la Frankfurt se trasează de la:
A) nasion la basion
B) orbitale la auriculare
C) auriculare la gonion
D) subnazale la pogonoin
E) fanta palpebrală la auriculare
34. C.M.În retrognatismul maxilar, fotografia de profil indică:
A) un profil convex
B) un profil concav
C) o treaptă labială inversată
D) unghiul tangentei gurii sub 10º
E) subnazale înapoia planului Dreyfuss
35. C.M.În malocluzia clasa II/ 1Angle, fotografia de profil indică:
A) unghiul tangentei gurii peste 10º
B) un profil convex
C) baza superioară în poziţie transfrontală
D) baza superioară în poziţie cisfrontală
E) pogonion în poziţie cisfrontală
36.C.S. Semnele radiologice din anodonţie sunt:
A) os alveolar cu arhitectonie difuză şi neregulată
B) apexul dintelui închis
C) lipsa mugurului dentar
D) apexul dintelui deschis

E) prezenţa mugurului dentar într-o poziţie înaltă
37. C.S.Semnele radiologice ale dintelui supranumerar sunt:
A) forma şi dimensiunea modificată a unui mugure dentar
B) poziţia aberantă a unui mugure dentar
C) gradul de dezvoltare diferită a rădăcinii unui mugure dentar
D) prezenţa unui mugure dentar peste numărul normal de muguri
E) apexul închis a unui mugure dentar
38.C.S. La un copil, ortopantomografia se execută odată la:
A) 2 luni
B) 6 luni
C) 1 an
D) 2 ani
E) 8 luni
39.C.S. Rădăcinile lui 52 şi 62 sunt complet formate la vîrsta de:
A) 1,6 luni
B) 2 ani
C) 3,6 luni
D) 2,6 luni
E) 3 luni
A) 1 an
B) 7 ani
C) 8 ani
D) 9-10 ani
E) 4-5 ani
A) 9-10 ani
B) 7-8 ani
C) 6-7 ani
D) 10-11 ani
E) 13-15 ani
42. C.S.În prognatismul mandibular <SNB este:
A) micşorat
B) de 80º
C) mărit
D) de 78º
E) normal
43. C.S.În retrognatismul mandibular <NAPg este:
A) mărit
B) de 180º
C) micşorat
D) de 170º
E) normal
44.C.S. Unghiul format de axa Y şi planul Frankfurt se măreşte în:
A) endognaţia maxilară
B) ocluzia adîncă adevărată
C) rotaţia anterioară a mandibulei
D) rotaţia posterioară a mandibulei
E) prognaţia maxilară
45.C.S. Valoarea unghiului Tweed se micşorează în:
A) ocluzia deschisă frontală
B) prognaţia mandibulară
C) retrognaţia mandibulară
D) retroalveolia inferioară
E) ocluzia adîncă adevărată

46.C.S. Punctul A Down se defineşte prin:
A) punctul cel mai anterior de pe procesul alveolar superior
B) punctul cel mai adîncit de pe procesul alveolar inferior
C) punctul cel mai anterior de pe procesul alveolar inferior
D) punctul cel mai adîncit de pe procesul alveolar superior
E) punctul cel mai inferior de pe procesul alveolar superior
47.C.M. Radiografia pumnului se indică atunci cînd suspectăm o:
A) neconcordanţă dintre vîrsta dentară şi vîrsta cronologică
B) dezvoltare îngreunată a maxilarelor
C) dezvoltare osoasă îngreunată
D) anomalie dento-maxilară scheletată
E) condensare osoasă
48.C.M. Pe ortopantomografie se poate aprecia:
A) tipul de rotaţie mandibulară
B) morfologia articulaţiei tempero- mandibulare
C) conţinutul maxilarelor
D) vîrsta osoasă
E) vîrsta dentară
49. C.M.Analiza teleradiografiei de profil se face trasînd următoarele planuri de referinţă:
a) a bazei craniului
b) bispinos
c) ocluzal
d) mandibular
e)orbito- frontal
50. C.M.În prognatismul mandibular sunt mărite valorile unghiurilor:
a) SNA
b) SNB
c) NAPg
d) id. M
e) Go
51. C.S. În secţia de ortodonţie pentru un fotoliu se rezervează nu mai puţin de:
10 m²
12 m²
14 m²
7 m²
A. 5 m²
52. C.S. Regimul de sterilizare a instrumentelor în cabinetul de ortodonţie este:
T 120º 2 ore
T 100º 2,5 ore
T 180º 60 min
T 200º 30 min
T 180º 30 min
53. C.M. Sălile de bază a laboratorului de tehnică dentară este:
A. sală de modelare
garderobă
baia
sală de sudare
sală de gipsare
54. C.M. Cauzele apariţiei diastemei pot fi
A. Inserţia joasă a frenului buzei superioare
B. Meziodensul
C. Macrodonţie
D. Dereglări de respiraţie

E. Deglutiţie infantilă.
55. C.M. Pentru tratamentul diastemei superioare sunt necesare următoarele măsuri
Frenuloplastia buzei superioare
Extracţia dinţilor 1.4 şi 2.4
Expansiunea maxilarului superior
Înlăturarea dintelui supranumerar
Alungirea segmentului incisiv.
56. C.M. În tratamentul diastemei se pot folosi următoarele aparate ortodontice
Aparat ortodontic fix
Aparat mobilizabil cu arcuri în diapazon
Regulatorul funcţiilor Frenkel
Bionatorul Balters
Aparat mobilizabil cu arcuri în s
57. C.S. Ce perioadă de timp ocupă organogeneza:
primele 2 săptămîni de viaţă intrauterină
primele 3 luni ale veţii intrauterine
prima lună de viaţă extrauterină
prima săptămînă de viaţă extrauterină
prima lună de viaţă intrauterină
58. C.S. Ce perioadă de timp ocupă morfogeneza:
de la 2 pănă la 6 luni de viaţă intrauterină
de la 1 lună de viaţă intrauterină pănă la maturitate
de la 2 săptămîni pănă la 9 luni de viaţă intrauterină
de la naştere pănă la 12 ani de viaţă
de la 3 luni de viaţă intrauterină pănă la maturitate
59.C.S. Numiţi varietatea de ocluzie fiziologică din cele enumerate:
ocluzie mezializată
inocluzie verticală
ocluzie ortognatică
ocluzie distalizată
ocluzie încrustată
60. C. M. Enumeraţi perioadele de înălţare fiziologică a ocluziei:
cu erupţia dinţilor temporari
după erupţia incisivilor temporari
după erupţia molarilor temporari
după erupţia molarului de şase ani
după erupţia caninului şi molarului doi permanent
61. CS. Anomalia de ocluzie ceea mai frecvent întălnită:
malocluzia de clasa II/II Angle
ocluzia adăncă
malocluzia de clasa II/I Angle
ocluzie încrustată
62 C.S. Care poate fi cauza recesiei gingivale
respiraţia bucală
b.deglutiţie infantilă
inserţie înaltă a buzei inferioare
obiceiuri vicioase
igiena incorectă a cavităţii bucale
63. C.S. Studiul diametrelor transversale ale arcadelor dentare se efectuiază după metoda
Snaghina
Van der Linder
Tweed- Merifeld analiza spaţiului total
Korkhaus
Pont

64.C.S. Care este profilul facial în malocluzia de clasa II/I, forma gnatică
profil convex
profil concav
profil rectiliniu
profil puţin concav
profil puţin convex
65. C.M. Metodele biometrice care pot fi folosite la depistarea compresiei de maxilar:
metoda Linder –Harth
metoda Gherlach
indicele Bolton
metoda Pont
metoda Korkhaus
66. C.M. Metodele radiologice folosite în anomaliile de ocluzie în sens sagital:
Ortopantomografia
Tomografia ATM
Cefalometria de profil
Radiografia în film muşcat
Reografia
67. C.M. În analiza cefalometrică în cazul malocluziei de clasa II/I se depistează.
creştere facială de tip anterior
micşorarea înălţimii posterioare a feţei
unghi goniac micşorat
unghi SNB micşorat
unghi SNA micşorat
68. C.M. Semnele clinice in respiraţia orală:
în repaos buzele formează o fantă deschisă
buze uscate şi fisurate
maxilarul inferior ocupă o retropoziţie
deglutiţie infantilă
fren scurt lingual
69.CS. Ce studiază electromiografia:
este o metoda de studiere a miscarii mandibulei in timpul functiei de masticatie.
studierea starii articulatiei dupa sunetele ce aparin timpul unei functii
studierea starii circulatiei sanguine a ATM
metoda de studiu al onusului muscular in timpul contractiei
este inregistrarea biopotentialuluimuschilor in timpul contractiei.
este o metoda de studiu al starii muschilor masticatori.
70. C.M.Semnele clinice ce caracterizează dezvoltarea incompletă a muşchiului orbicular:
fanta labială interdeschisă în repaos
cuplarea buzelor forţată
plica nazo-labială exprimată
plica mentonieră nivelată
deglutiţie infantilă
71. C.M. Care pot fi cauzele malocluziei de clasa III, forma falsă
cuspizi neabraziaţi a caninilor temporari
inserţie înaltă al frenului buzei inferioare
pierderea precoce a dinţilor laterali
proteze confecţionate incorect
dereglări de fonaţie
72. C.M. Aparate ortodontice folosite în malocluzia de clasa III cu decalaj frontal invers, forma falsă
aparatul Bruckl-Reichenbach
şlefuirea selectivă a cuspizilor neabraziaţi
extracţie dentară seriată
Regulatorul funcţiilor Frenkel, tip II
menţinător de spaţiu

73. C.M. Metodele de creare a spaţiului în arcada dentară în cazul malocluziei de clasa I Angle
Deplasări mezio-distale a dinţilor
şlefuirea selectivă a cuspizilor neabraziaţi
Expansiune de maxilar
extracţii dentare în cazul insuficienţei de spaţiu pănă la 4 mm
miogimnastica
74. C.M. Dereglările procesului de erupţie sunt
Macrodonţia
Vestibuloversia
incluzia dentară
dinţi natali
hipodonţie
75. C.M. Enumăraţi anomaliile de dezvoltare a dinţilor
transpoziţie
macrodonţie
adenţie
ectopie dentară
entopie dentară
76. C.M. Principiile de tratament în cazul pierderii precoce a dinţilor temporari
menţinerea spaţiului pe arcada dentară
protez mobil parţial cu dinţi artificiali
punţi protetice demontabile
punţi protetice fixe
tratament ortodontic după erupţia dinţilor permanenţi
77. C.S. Transpoziţia este o anomalie ce se caracterizează prin
rotaţia dintelui în jurul axului longitudinal
deplasarea mezială a unui dinte
deplasarea mezială a grupului lateral de dinţi
dereglare de erupţie dentară
schimbarea dinţilor vecini cu locul său pe arcada dentară.
78. C.S. Hipodonţie este o anomalie ce se caracterizeză prin
prezenţa dinţilor supranumerari
anomalie de formă a dintelui
reducerea numerică a dinţilor de pe arcada dentară
se întâlneşte atât în dentiţia temporară, cât şi cea permanentă
anomalia grupului incisiv în sens vertical
79. C.S. Criteriul de determinare a macrodonţiei
suma mezio-distală a 4 incisivi superiori de la 28 pănă la 32 mm
suma mezio–distală a 4 incisivi superiori de la 32 mm şi mai mult
suma mezio–distală a 4 incisivi inferiori pănă la 35 mm
corelaţia dintre incisivii superiori şi cei inferiori
suma mezio-distală a 4 incisivi superiori mai puţin de 28 mm
80. C.M. Semnele clinice caracteristice pentru ectopia de canini superiori
micşorarea spaţiului pentru dinţii 13 şi 23 pe arcada dentară
dereglări de deglutiţie
inserţie joasă a frenului buzei superioare
nivelarea plicei nazo-labiale
localizarea dinţilor 13 şi 23 în afara arcadei dentare
81. C.M. Semnele clinice caracteristice pentru malocluzia de clasa ІІ 1 Angle:
compresiune de maxilar
protruzia grupului frontal
relaţia molară distalizată
mărirea etajului inferior
baza apicală mai mică decăt coronară

82. C.M. Tratamentul malocluziei ІІ 1 Angle în dentiţia permanentă:
tratamentul profilactic
aplicarea aparatelor mobilizabile cu acţiune funcţională
activatorul Аnderezen-Haupl
regulatorul funcţional frenchel tip iii
aplicarea tehnicii fixe moderne.
83. C.M. Selectaţi factorii etiologiei care pot interveni în apariţia malocluziei de clasa ІІІ Angle:
ereditatea
dezvoltarea în exces a maxilarului inferior
hipoplazia maxilarului superior
rahitismul- tulburarea metabolismului calciului
tulburările de dezvoltarea primului arc bronhial (maladia Franceschetti)
84.C.M. Semnele clinice caracteristice pentru malocluzia de clasa ІІІ Angle:
relaţia molară mezializată
profilul feţei convex.
profilul concav, treapta buzelor inversată
relaţia inversă frontală
relaţia molară neutră
85. C.M. Selectaţi metodele de diagnostic aplicate pentru anomaliile de ocluzie în sens sagital.
ortopantomografia maxilarelor
teleradiografia de profil
teleradiografia în face
teleradiografia axială
examenul biometric al modelelor de gips (metoda Pont, Korkhaauz, Gherlach)
86. C.M. Metodele de tratament aplicate în cazul malocluziei de clasa ІІІ Angle pentru dentiţia
permanentă:
aplicarea aparatelor ortodontice mobilizabile cu acţiune mecanică
aparatul Bruckl-Reichenbach
dispozitiv exofacial de tip Delaire
tehnica adezivă-Edgewise-tehnique
miogimnastica
87. C.M. Sindromul de ocluzie adîncă are şi alte denumiri, selectaţile:
sindromul de supraapreciere incisivă
termenii de ,,over bite,, şi ,,deep bite,,
sindromul progenic
laterognaţia mandibulară
supraalveolodonţie incisivă şi infraalveolie molară
88. C.M. Selectaţi factorii etiologiei care pot interveni în apariţia sindromului de ocluzie adăncă
factorul genetic
obiceiurile vicioase (respiraţia orală, deglutiţia infantilă, sugerea buzei inferioare şi a limbii)
caria dentară şi consecinţele ei, în special edentaţia în zonele leterale
macroglosia
macrognaţia maxilarului inferior
89. C.M. Care din cauzele date pot interveni în aparişia ocluziei adănci ,,în acoperiş,,
factorul genetic
obiceiuri vicioase (respiraţie orală, deglutiţie infantilă, sugerea limbii)
prognaţia maxilarului inferior
caria dentară şi consecinţele ei
90. C.M. Alegeţi metodele de diagnostic pentru studiul sindromului de ocluzie adăncă:
teleradiografia în profil
studiul biometric al modelelor de gips
spirometria
radiografia cu ,,film muşcat,,

91. C.M. Indicaţi tratamentul necesar pentru dentiţia permanentă în cazul sindromului de ocluzie
adăncă:
miogimnastica
regulatorul funcţiilor Frenchel tip ІІ
aparate ortodontice fixe
aparatul Brukl-Reicheinbach
aparate ortodontice mobile cu platou retroincisival
92.C.M. Semnele clinice caracteristice pentru inocluzia verticală:
fanta labială intredeschisă
profilul feţei rectiliniu
etajul inferior micşorat
acoperirea incisivă 1/3 cu persistenţa contractului incisivo-tuberial
93. C.M. Semnele clinice caracterictice pentru sindromul de inocluzie deschisă, forma adevărată:
scurtarea dento-alveolară în regiunea frontală
alungirea dento-alveolară în regiunea laterală
profilul feţei drepr
persistenţa inocluziei verticale, cuplarea forţată a buzelor
94. C.M. Selectaţi metodele de diagnostic aplicate în cazul sindromului de inocluzie verticală:
studiul antropometric
studiul biometric al modelelor de gips
teleradiograma în faţă
teleradiograma în profil.
95. C.M. Metodele de tratament indicate pentru inocluzia deschisă:
regulator Franckel II
aparate ortodontice mobilizabile cu gutieră mobilizabilă
bionatorul Balters tip ІІ
bionatorul Balters tip І
96. C.M. Selectaţi varităţile de anomalii de ocluzie în sens transversal:
malocluzia de clasa a ІІІ Angle
laterodeviaţia mandibulară
laterognaţia
sindromul de ocluzie adîncă
sindromul de inocluzie deschsă
97. C.M. Selectaţi factorii etiologiei care pot interveni în apariţia anomaliilor de ocluzie în sens
transversal:
dezvoltarea neconcordantă a celor două hemiarcade
malpoziţii dentare izolate
dezvoltarea în exces unilaterală a mandibulei
deglutiţia infantilă
respiraţia orală
98.C.M. Semne caracteristice pentru laterognaţia mandibulară:
asimetria facială cu devierea mentonului
retruzia labio-mentonieră
deviaţia liniei frenurilor şi a liniei interincisivilor
subdezvoltarea a unei jumătăţi a mandibulei
99. C.M. Metodele de diagnosticare aplicate pentru studiul anomaliilor de ocluzie în sens transversal:
teleradiografia (în face) facială
teleradiografia axială
radiografia cu film ,,muşcat,,

100. C.S. Aparate ortodontice în cazul laterognaţiei mandibulare:
aparate ortodontice mobilizabile cu plan înclinat în regiunea laterală
aparate ortodontice mobilizabile cu acţiune mecanică
bionatorul Balters tip ІІІ
miogimnastica
101. C.M. Complicaţiile depistate în cursul tratamentului ortodontic sunt:
rezorbţii radiculare
hipercementoza
rezorbţia laterală la nivelul rădăcinilor
rezorbţia radiculară a dinţilor temporari
curburi radiculare
102. C.M. În ce sectoare vor avea loc transformări tisulare în cadrul înlăturării compresiei arcadei
dentare superioare:
ATM
Transformări de tipul deplasării orizontale în regiunea dinţilor laterali
În regiunea dinţilor frontali inferiori
Lărgirea suturii palatine
Întinderea şi aplatizarea bolţii palatine
103. C.S. Care dintre elementele numite are atăt funcţie de ancorare, căt şi de retruzare a dinţilor:
croşetul Adams
arcul vestibular
arcul în ciupercă
croşetul Ştahl
arcul în ,,S,,
104. C.M. Elementele de ancorare ale aparatelor ortodontice mobilizabile sunt:
arcul Coffin
croşetul Adams
gutierele
croşetul Ştahl
croşetul Schwarz
105. C.S. Arcul vestibular este format din:
curbura centrală, 2 bucle, zonele de retenţie
curbura centrală, zonele de retenţie
dintr-o porţiune liberă asemănătoare cu un diapazon
ansă, buclă, zonă de retenţie
porţiune centrală, bucle în ,,S,, zona de retenţie
106. C.S. Regulatorul funcţional Frenкel de tipul ІІІ este indicat în tratamentul:
malocluziilor de clasa І Angle
malocluziei de clasa ІІI Angle
malocluziei de clasa ІІ 2 Angle
ocluziei încrucişate
107. C.S. Bionatorul Balters tip ІІ se foloseşte în tratamentul:
ocluziei încrucişate
inocluziei verticale
ocluziei adănci
malocluziei de clasa ІІІ Angle
108. C.M. Activatorul Andrezen-Haupl are următoarele părţi componente:
placa palatinală
arcuri în ,,ciupercă,,
masa acrilică interocluzală
placa la arcada inferioară
arc vestibular

109. C.M. Neajunsurile activatorului Andrezen-Haupl sunt:
este un aparat voluminos
nu permite exercitatea funcţiilor de bază
nu acţionează la nivelul bazelor osoase
este foarte scump
necesită o igienă foarte riguroasă a cavităţii bucale
110. C.M. Care din aparatele funcţionale se foloseşte în tratamentul malocluziei de clasa ІІ/ 2
regulatorul Frenкel tip ІІІ
activatorul Andrezen-Haupl
regulatorul Frenchel tip І
regulatorul Frenchel tip ІІ
bionatorul Baltres tip ІІ
111. C.S. Care din elementele regulatorului funcţional Frenchel va stimula creşterea sagitală a
arcadelor dentare:
arcul vestibular
pelotele labiale
scuturile laterale
arcul palatal
cărligile pe dinţi canini
112. C.M. Care din elementele regulatorului funcţional Frenchel vor stimula creşterea transversală a
arcadelor:
arcul vestibular
arcul palatal
scuturile laterale
arcul lingual
pelotele labiale
113. C.S. Aparatele ortodontice fixe sunt aparate:
cu acţiune funcţională
cu acţiune mixtă
cu acţiune mecanică
aparat tip gutieră
aparat reciproc
121. C.S. Dispicăturile labio-maxilo-faciale sunt:
tulburări de embriogeneză ale aparatului dento-maxilar
tulburări ale procesului de erupţie
tulburări de poziţie a maxilarelor
tulburări de dimensiuni şi formă a maxilarelor
tulburări funcţionale
122. C.M. Variaţiile de malformaţii congenitale a feţei sunt:
despicătura oblică a feţei
despicătura transversală a feţei
despicătura labio-maxilo-palatină
erupţia tardivă
erupţia precoce
123. C.M. Indicaţi care colaboratori interdisciplinari trebue să consulte copiii cu sindromul Pier-
Roben:
chirurg
ortodont
pediatru
neurolog
logoped
124. C.M. Semnele clinice ale despicaturilor labio-maxilo-palatine:
breşa labială
asimetrie facială

breşa maxilo-palatinală
proporţionalitatea păstrată
macroglosie
125. C.M. Varietăţile de tratament ortodontic la diverse vărste pentru copiii purtători de despicături
labio-maxilo-palatinală:
tratament ortodontic precoce
tratament ortodontic tardiv
tratament profilactic
tratament ortodontic biomecanic
miogimnastica
126. C.S. Tratamentul protezic la copii este indicat:
microdonţie
anodonţia parţială sau totală
erupţia precoce
poziţia labio-bucală a dintelui 12
micrognaţie maxilară
127.C.M. Protezele mobile parţiale sunt indicate în cazul:
anodonţiei parţiale sau totale
extracţie precoce a dinţilor temporari
stimulatoare pentru erupţie dentară
aparate ortodonticee cu acţiune mecanică
hiperdentiei
128. C.S. Care este metoda de tratament aplicată la copii în anodonţii:
aplicarea punţilor protetice
proteze mobile parţiale
dinţi cu pivot
aparat ortodontic mobilizabil
se lasă aşa pănă la vărsta de 12 ani
129. C.S. Căt de des se schimbă protezele mobile parşiale la copii:
o dată în 6-8 luni
o dată în 2 ani
o dată în 3 ani
o dată în 2 luni
o dată în 5 ani
130. C.S. Perioada de contenţie în ortodonţie este:
perioada tratamentului terapeutic
perioada tratamentului chirurgical
perioada tratamentului ortodontic propriu-zis
perioada de stabilizare a rezultatelor tratamentului activ
tratamentul profilactic
131. C.M. Selectaţi greşelile şi complicaţiile apărute în urma tratamentului ortodontic:
recidiva anomaliei
tratamentul anomaliei scheletale cu aparate ortodontice mobilizabile
dereglarea de masticaţie –absenţa intercuspidării dentare
tratament ortodontic cu ajutorul monoblocurilor
aplicarea tehnicii fixe în dentiţia permanentă
132. C.S. Durata perioadei de contenţie pentru tehnica adezivă fixă este:
egală cu durata tratamentului ortodontic
egală cu ½ din durata tratamentului ortodontic
egală cu o lună
egală cu 3 luni
egală cu 4 luni
133. C.S. Durata perioadei de contenţie pentru aparatele ortodontice mobilizabile cu acţiune mixtă este:
egală cu durata tratamentului ortodontic
egală cu ½ din durata tratamentului ortodontic

egală cu 1 an
egală cu 2 ani
egală cu 3 ani
134. C.M. Sindromul de compresie de maxilar prezintă
lipsa semnelor faciale
în formă de protruzie, aliniere dentară
în formă cu protruzie, înghesuiri dentare
în formă cu protruzie, spaţieri dentare
ocluzie distalizată frecvent
135. C.S. Poziţia capului lăsat pe spate în timpul somnului poate provoca
ocluzie distală
ocluzie adîncă
ocluzie mezială
ocluzie încrucişată
136. C.M. Respiraţia orală este considerată obicei vicios în situaţiile
lipsa schimbărilor patologice a aparatului respiratoriu
după sanarea aparatului respirator
prezenţa schimbărilor patologicea aparatului respiratoriu
depistarea adenoizilor
lipseşte răspunsul corect
137. C.S. Acţiunea nocivă în perioada prenatală poate provoca
anomalii de dezvoltare a dinţilor, maxilarelor, vicii de sistem
disproporţia între dimensiuni de maxilar şi dinţi
anomalii a arcadelor dentare şi de ocluzie
dereglări de respiraţie
dereglări de deglutiţie
138. C.M. Anomalia de inserţie al frenului lingual poate provoca
înclinaţia orală a grupului incisiv inferior
diastema
înclinaţia vestibulară a grupului incisiv inferior
retropoziţia maxilarului superior
prognaţia maxilarului inferior
139. C.M. Deglutiţia infantilă poate dezvolta
protruzia grupului incisiv
dereglări de erupţie a dinţilor permanenţi
transpoziţie dentară
tortopoziţie dentară
140. C.M. Exerciţii de antrenament pentru muşchii propulsori al maxilarului inferior sunt indicate în
compresiune de maxilar
retropoziţia maxilarului superior
retropoziţia maxilarului inferior
ocluzie adîncă asociată cu hipoplazie mandibulară
laterodeviaţie mandibulară
141. C.M. Aparatele ortodontice profilactice sunt
aparate folosite în tratamentul anomaliilor de ocluzie
aparate ce previn formarea anomaliilor dento-maxilare
aparate folosite la stabilizarea rezultatelor obţinute
aparate folosite în tratamentul anomaliilor dinţilor izolaţi
aparatele folosite în urma pierderii precoce a dinţilor temporari
142. C.S. Aparatele de contenţie sunt
menţinătoare de spaţiu
aparate folosite în tratamentul malocluziilor
aparate ce previn formarea anomaliilor dento-maxilare

aparate de înlăturare a deprinderilor vicioase
aparate folosite la stabilizarea rezultatelor obţinute
143. C.S. Este o mişcare de pivot în jurul axului radicular
mişcare de versiune
gresiune
ingresie
rotaţie
deplasare corporală
144. C.S. Deplasarea rădăcinii dintelui în plan vestibulo-oral
mişcarea de torgue
rotaţie
deplasare corporală
gresiune
intruzie
145. C.S. Element ce se foloseşte la înclinarea orală a grupului incisiv
arcul vestibular de retracţie
arcul Coffin
şurubul ortodontic
gutiere ocluzale
croşete
146. C.M. Element de expansiune maxilară
şurubul ortodontic
arcul Coffin
arcul vestibular de retractie
arcul in forma de ciuperca
arcul in diapazon
147. C.S. Elementul care se fixează pe suprafaţa vestibulară a dintelui la un anumit nivel de la suprafaţa
incisivă
inele ortodontice
resorturi
bracket
butoni
tuburi ortodontice
148. C.M. Selectaţi aparatele ortodontice în tratamentul în cazul ectopiilor dentare
capelina cu tracţiune extraorală
tehnica adezivă (sistem- bracket)
aparate ortodontice mobilizabile
aparate ortodontice mobile funcţionale)
149. C.M. Selectaţi aparatele ortodontice folosite in cazul malocluziilor în sens sagital
tehnica adezivă ( bracket-sistem)
regulatorul funcţiilor Frenkel,tip II
bionatorul Balters, tip II
menţinătore de spaţiu
aparate ortodontice mobilizabile
150. C.M. Factorii etiologici, care pot interveni în apariţia despicăturilor labio-maxilo-palatine
factorii genetici
radiaţii
factori locali
deprinderi vicioase în perioda postnatală
acţiuni nocive în perioda prenatală
151. C.S. Dispozitivul ortodontic folosit la copii cu malformaţii congenitale în perioada de nou- născut
aparat ortodontic mobilizabil
apatarat ortodontic mobil
menţinător de spaţiu

obturator
arcul Coffin
152. C.S. Obturatoarele sunt schimbate în termen de
4 luni
6 luni
2 luni
12 luni
10 luni
153. C.M. Selectaţi părţile componente ale protezelor mobile
bracket
baza din acrilat
dinţi artificiali
gutiere ocluzale
croşete
154. C.M. În cazul anodonţiei secundare parţiale în dentiţia mixtă sunt folosite
protezele mobile totale
dinţi cu pivot
proteze mobile parţiale
155. C.M. Protezele mobile parţiale sunt indicate în cazul
pierderii precoce a dinţilor temporari
stimularea erupţiei dinţilor permanenţi
restabilirii osluziei patologice
normalizarea curbei ocluzale Spee
anodonţii parţiale
156. C.M. Ce metode de diagnostic sunt indicate în anodonţiile parţiale primare
studiul biometric
cefalometria axială
radiografie de contact
157. C.S. Recidiva se numeşte
perioda de stabilizare a rezultatelor tratamentului ortodontic activ
complicaţie în perioda tratamentulu ortodontic activ
apariţia mobilităţii patologice a dinţilor
dezechilibrul dintre formă şi funcţie apărut după finalizarea tratamentului ortodontic
dereglare fncţională
158. C.S. Durata periodei de contenţie în cazul utilizîrii aparatului ortodontic fix este
egală cu durata perioadei de tratament ortodontic activ
egală cu jumate din durata tratamentului activ
6 luni
1 lună
2 luni
159. C.S. Apariţia mobilităţii patologice dentare se numeşte
recidivă
contenţie
complicaţie
greşeli
dereglări funcţionale
160. C.M. Enumăraţi complicaţiile întălnite în urma aplicării forţele excesive
stabilirea incorectă a diagnozei
apariţia mobilităţii patologice dentare
rezorbţii radiculare
stabilirea incorectă a planului de tratament

afecţiuni ale periodonţiului
161. C.M. Ocluzia distalizată se însoţeşte de:
profil convex
subnazale înaintea planului nazo-frontal
treapta labială accentuată
devierea liniei interincisive inferioare
prezenţa sau absenţa inocluziei sagitale
162. C.M. În sindromul de compresie, arcadele pot fi:
îngustate simetric
lărgite anterior
alungite
scurtate
îngustate asimetric
163. C.M. În tratamentul profilactic al sindromului de compresie se recomandă:
la sugarul alimentat artificial, folosirea linguriţei pentru a asigura o alimentaţie completă
reeducarea rеspiraţiei nazale după adenoidectomie
decondiţionarea sugerii degetului prin coaserea mînicii de la pijama
păstrarea integrităţii zonei de sprijin şi refacerea ei căt mai corectă
extracţia dirijată
164. C.M. În profilaxia compresiei de maxilar se include:
asigurarea unei alimentaţii raţionale a mamei în timpul sarcinii
decondiţionarea tuturor obiceiurilor vicioase
diversificarea alimentaţiei căt mai precoce în primul an de viaţă
eliberarea pasajului aerian nazo-faringian
prevenirea meziopoziţiei generalizate
165. C.M. Disjuncţia intermaxilară:
se realizază la nivelul ambelor maxilare
se realizază la nivelul arcadei superioare
constă în desfacerea suturii medio-palatine şi incisivo-canine
se utilizează forţe medii şi mari, cu aparate mobile
este obligatorie o perioadă de contenţie minim de 45 de zile
166. C.M. Disjuncţia intermaxilară este indicată în:
compresia de maxilar, formă cu protruzie şi spaţiere dentare accentuată
îngustarea foarte mare a arcadei superioare şi a bolţii palatine
arcada inferioară dezvoltată normal
pacienţi care necesită o terapie rapidă
la pacienţii tineri, între 8-12 ani, cu compresie de maxilă
167. C.M. În etiopatogenia ocluziei adănci acoperite sunt incriminaţi:
factorii eriditari (studii făcute pe gemeni şi familii)
factorii endocrini –ocluzia adăncă acoperită din acromegalia juvenilă
siderarea creşterii verticale în regiunea laterală a arcadelor
obiceiul vicios de sugere a degetului ( vestibulo-poziţia incisivilor laterali)
dereglări de respiraţie
168. C.M. La pacientul cu ocluzia adăncă:
etajul inferior este micşorat
unghiul mandibular este micşorat
este prezentă procheilia superioară
şanţul labio-mentonier este şters
mentonul este uneori proeminent
169. C.M. În tratamentul ocluziei adănci acoperite:
egresiunea dinţilor laterali se obţine cu uşurinţă în cursul tratamentului ortodontic şi este stabilă
la pacientul adult se tatonează protetic înălţarea ocluziei
ingresiunea dinţilor frontali
ocluzia lingualizată îngreunează tratamentul
contenţia este de scurtă durată datorită pantelor cupsidiente

170. C.M. Complicaţiile ocluziei adănci sunt:
cariile aproximale la grupul frontal
hiperestezia dentinară
paradontitele cronice marginale
edentaţia laterală inferioară
моdificări patologice ale articulaţiei temporomandibulare
171. C.M. Mijloacele ortodontice ale aparaturii mobile de înălţarea definitivă a ocluziei sunt:
scutul lingual
croşetul Scwartz
platoul retroincisiv
gutiera unilaterală
gutierele bilaterale
172. C.S. Unghiul ANB poate fi mărit în:
retrognaţia mandibulară
prognaţia maxilară
prognaţia bimaxilară
retrognaţia bimaxilară
micrognaţia mandibulară
173. C.M. În tratamentul profilactic al anomaliilor din grupa prognaţiilor mandibulare se urmăreşte:
prevenirea apariţiei şi desfiinţarea contactelor premature ocluzale
dispenzarizarea copiilor ce provin din familii cu prognaţii mandibulare
saltul articular
antrenamentul musculaturii obrazului
decondiţionarea tipului de propulsie
174. C.M. Planul postlacteal poate fi patologie:
în treapta distalizată
în treapta dreaptă
în prima fază a erupţiei molarilor de 6 ani
în treapta uşor mezială
totdeauna evoluеază spre normal odată cu creşterea
175 C.S Diastema şi tremele de pănă la 2 mm la copii de 4-5 ani prezintă:
creşterea fiziologică în sens sagital
anomalie de dezvoltare a dinţilor
distalizarea dinţilor anteriori
mezializarea dinţilor laterali
factor de risc
176. C.S Planul postlacteal în treaptă dreaptă la vîrsta de 6 ani este prognosticul formării:
ocluzie distalizată
ocluzie mezializată
ocluzie deschisă
ocluzie adăncă
ocluzie ăncrucişată
177. C.S Relaţia molară neutră se stabilizează atunci cănd planul postlacteal este:
în treaptă dreaptă
cu treaptă distală
cu treaptă mezială-2mm
cu treaptă cu mult mezializată
cu treaptă cu mult distalizată
178. C.S Relaţia molară distalizată se stabilizează atunci cănd planul postlacteal este:
în treaptă dreaptă
cu treaptă distalizat
cu treaptă cu mult distalizată

179. C.S Relaţia molară mezială se stabilizează atunci cănd planul postlacteal este
A în treaptă dreaptă
cu treaptă distală
toate răspunsurile sunt corecte
180. C.S. Fiecare dinte contactează cu 2 antagonişti în exclusivitate este incisiv inferior central şi
ultimul molar superior în dentiţia:
temporară, perioadă deja formată
mixtă, prima perioadă
permanentă, perioadă finală
mixtă, perioada a doua
Е toate răspunsurile sunt corecte
181. C.M. Dimensiunea etajului inferior este redusă în:
ocluzia adăncă în acoperiş
ocluzia аdăncă prăbuşută
ocluzia inversă laterală
ocluzia lingualizată bilaterală
supraacoperirea frontală 2/3
182. C.M. Semnele orale ale prognaţiei mandibulare cu macrognaţie:
diasteme mari în dentiţia temporară la arcada inferioară
disociere a ritmului de erupţie între dinţii superiori şi inferiori
dinţii inferiori erup mai greu
distanţe mari între germenii dinţilor succesionali inferiori
baza apicală la nivelul arcadei superioare micşorată în sens sagital
183. C.M. În pseudoprognaţia mandibulară (retrognaţia superioară) avem:
profil concav
subnazale posterior planului nazo-frontal
gnathion anterior planului orbito-frontal
procheilie superioară
etaj inferior mărit
184. C.M. În plan vertical, în regiunea frontală, putem întălni:
inocluzie sagitală
supraacoperire incisivă 1/3
devierea centrului estetic
decolaj frontal invers
185. C.M. Anodonţia de incisiv este:
de cele mai multe ori simetrică
se însoţeşte de nanismul dintelui omolog
se transmite întodeuna ereditar
se însoţeşte de modificări de volum ale celorlalţi dinţi
se întălneşte doar la dinţii temporari
186. C.S. În anodonţia unilaterală de incisiv lateral:
*dinţii temporari persistă timp îndelungat pe arcadă
este indicată extracţia dinţilor temporari căt mai devreme
migrarea mezială se realizează la orce vărstă, cu maximă uşurinţă
nu este obligatorie extracţia incisivului lateral de partea opusă
se recomandă extracţii dirijate în scop ortodontic
187. C.M. În plan transversal ocluzia se analizează:
la nivelul molarului de 6 ani
la nivelul premolarilor
la nivelul de incisiv cu devierea centrului estetic
la nivelul grupului lateral
la nivelul molarilor de minte

188. C.M. În plan sagital în zona frontală putem întălni:
inocluzie sagitală
devierea centrului estetic
ocluzie inversă
supraacoperire frontală
189. C.M. Ocluzia distalizată se întălneşte în:
compresiunea de maxilar
pseudoprognaţia mandibulară
retrognaţia maxilară
ocluzia adăncă acoperită
190. C.M. Tratamentul curativ în prognaţia mandibulară urmăreşte:
frănarea creşterii mandibulare
stimularea dezvoltării ambelor maxilare
deplasarea mandibulei distal
efectuarea saltului articular
asigurarea unei supraocluzii incisive 1/3
191. C.S. Dinţii supranumerari pot determina:
tulburări nervoase senzitive de tip nevralgiform
tulburări nervoase motorii sau vegetative (vasomotorii)
tulburări de erupţie
tulburări de dezvoltare
formaţiuni tumorale maligne
192. C.М. Dinţii supranumerari se pot dezvolta:
ca formaţiuni total independente
са un dinte din seria normală
doar în dentiţia temporară
doar în dentiţia permanentă
în ambele dentiţii
193. C.M. Suma incisivă pentru a aprecierea dezvoltării transversale a arcadelor reprezintă:
suma celor 4 incisivi superiori în dentiţia temporară
suma celor 4 incisivi superiori permanenti
nu poate fi făcută cînd nu sunt toţi incisivii pe arcadă
este în limite normale între 28-32 mm
la arcada inferioară suma celor 4 incisivi
194. C.M. Factorii etiopatogenici în ocluzia adăncă acoperită sunt:
factorii ereditari
breşe dentare în regiunile laterale ale arcadelor
interpunerea între arcade în zonele laterale ale limbii, degetului, obrazului
o anumită constituţie anatomică
factorii locali de mediu
195. C.M. În tratamentul ocluziei adănci acoperite se urmăreşte:
egresiunea dinţilor anteriori
ingresiunea dinţilor anteriori
egresiunea dinţilor laterali
redresarea axului incisivilor superiori spre oral
poziţionarea posterioară a mandibulei
196. C.M. În tratamentul ocluziei adănci în acoperiş:
ingresiunea dinţilor frontali
egresiunea dinţilor laterali
retracţia grupului incisiv superior
propulsia mandibulei este un obiectiv important al tratamentului
stimularea creşterii maxilarului superior
197. C.M. Unghi SNA;SNB pot fi mărit în:

prognaţia maxilară
prognaţia mandibulară
retrognaţia maxilară
micrognaţie mandibulară
198. C.M. Tratamentul profilactic al ocluziei deschise include:
alimentaţie raţională
profilaxia rahitismului
purtarea plăcuţei vestibulare, pentru antrenament muscular
decondiţionarea obiceiurilor vicioase de interpunere între arcade
înlăturarea deglutiţiei infantile
199. C.S. În ocluzia adăncă acoperită, ocluzia este distalizată datorită:
retrodentiţiei incisivilor superiori
retrodentiţiei bimaxilare
deplasării posterioare a mandibulei
mauializării dinţilor laterali superiori
distalizării dinţilor laterali inferior
200. C.S.Meziodensul este:
A. anomalie de poziţie
anomalie de număr
C anomalie de formă
D. anomalie de dimensiuni
E. anomalie de ocluzie
1.C.S. Prima înălţare de ocluzie se face odată cu
A.erupţia incizivilor inferiori temporali
B.erupţia incizivilor inferiori permanenţi
C.erupţia molarilor temporali
D.erupţia molarilor doi permanen
E erupţia molarilor unu permanenţi
2.C.S. Rădăcinile lui 16 şi 26 sunt complet formate la vărsta de
A. 1 an
B. 7 ani
C. 8ani
D. 9-10 ani
E. 4-5 ani
3. C.M. Diagnosticul de vîrstă dentară se apreciază după
A. teleradiografia de profil
B.radiografia mănii
C.ortopantomografie
D.examenul clinic
E.examenul modelelor de ghips
4.C.M. Bilanţul dentar radiologic constă în analiza
A .Dinţilor incluşi
B.mugurilor supranumerari
C. îngesuirii germenilor dentari
D. anodonţiilor
E.anomaliilor dentare de formă
5.C.M.Suma incisivă în cazul indicilor Pont, nu se măsoară
A. în dentiţia mixtă
B.în dentiţia temporară
C. la arcada inferioară
D. cănd au erupt doar incisivii centrali permanenţi superiori
E. cănd pe arcadă e prezent doar un singur incisiv
6.C.S. Dentiţia mixtă este cuprinsă între

A. 4-8 ani
B.6-11 ani
C.6-13 ani
D. 7-14 ani
E.5-12 ani
7.C.M. Semnele clinice ale utilizării forţelor care depăşesc pragul de tolerabilitate a dinţilor sunt
A. durerea dento-parodontală
B. modificările de culoare a dinţilor
C. deplasare rapidă a dinţilor
D. mobilitatea dentară
E. reacţii parodontale
4. În prognatismul mandibular sunt mărite valorile unghiurilor:
A) SNA
B) SNB
C) NAPg
D) id. M
E) Go
5. În retrognatismul maxilar sunt micşorate valorile unghiurilor:
A) SNA
B) SNB
C) NAPg
D) PrAF
E) NSBa
6. În ocluzia inversă frontală se modifică valorile unghiurilor:
A) SNA
B) SNB
C) iM
D) IF
E) Ii
7. Pentru aprecierea tipului de rotaţie mandibulară se analizează pe teleradiografie:
A) unghiul mandibular
B) direcţia mandibulei
C) direcţia condilului mandibular
D) înălţimea ramului vertical al mandibulei
E) direcţia simfizei mentoniere
Terapia anomaliilor dento- maxilare prin
exerciţii musculare
B.Tip II ( complement multiplu)
1. Examenele paraclinice pentru aprecierea modificării activităţii musculare sunt:
A) electromiografia
B) extensiometria
C) dinamometria
D) spirometria
E) kinesiografia
2. Cauzele instalării unei deglutiţii atipice sunt:
A) macroglosia
B) anchiloglosia
C) sugerea degetului
D) imaturitatea neuro-musculară
E) respiraţia orală
3. Decondiţionarea obiceiului de sugere a degetului se poate realiza prin următoarele mijloace:
A) mănuşi fără degete
B) mănuşi cu nasturi
C) cotiere

D) coarerea mînecilor de la pijama
E) ciorapi cusuţi la mînecile pijamalei.
4. Creşterea eficienţei masticatorii se realizează prin:
A) înlăturarea fenomenelor dureroase
B) corectarea anomaliei dento-maxilare
C) reeducarea funcţiei masticatorii
D) alimentaţia raţională
E) reeducarea funcţiei de deglutiţie
5. Reeducarea deglutiţiei se relizează prin:
A) scutul lingual
B) bobiţa Walkhoff
C) sugarea bomboanei în bolta palatină
D) imitarea mersului calului
E) scutul vestibular
Terapia anomaliilor dento- maxilare prin
aparate ortodontice
B.Tip II ( complement multiplu)
1. Intensitatea forţelor ortodontice se măsoară prin:
A) dinamometrie
B) electromiografie
C) fotoelasticitate
D) determinări electronice
E) spirometrie
2. Prima reacţie a dinţilor împreună cu elementele sale de susţinere la acţiunea forţelor ortodontice se
manifestă prin:
A) tensiunea fibrelor parodontale
B) resorbţie osoasă
C) compresiunea fibrelor parodontale
D) apoziţie osoasă
E) resorbţie radiculară
3. Rezistenţa dentară la acţiunea forţelor ortodontice depinde de:
A) sensul deplasării dentare
B) vîrsta pacientului
C) tipul deplasării dentare
D) conformaţia dentară
E) reactivitatea individuală
4. Aparatele ortodontice mecanice produc deplasări dentare de tipul:
A) versiei
B) torque-ului
C) egresiei
D) rotaţiei
E) ingresiei
Literatura:
1. Prelegerile anului II, III, IV şi V.
2. P.Godoroja, Aurelia Spinei, I.Spinei - Stomatologie terapeutică pediatrică. Chişinău, 2004.
3. P.Godoroja, I.Lupan, A.Botnaru, I.Spinei, G.Mihailovici, V.Trifan, S.Railean - Stomatologia
pediatrică în teste. Chişinău, 2000.
4. Dorobăţi Valentina - Ortodonţie. 1990
5. Ovidiu Grivu - Ortodonţie. 1997, Timişoara anul V; anil VI
6. Corneliu Aldescu - Radiologie. Polirom, 1998.

7. Milicescu Viorica - Examenul clinic în ortodonţie şi ortopedia dento-facială., Bucureşti, 1996.
8. Dragoş Stanciu - Ortodonţie. Bucureşti 1991.
9. Колесов А.А. и др. Стоматология детского возраста. Москва. 1991.
10. Виноградова Т.Ф. и др. Стоматология детского возраста. Москва. 1987.
Cheia testelor
e 26.a,d
e 27.b,e
d 28.a,b,c,d
с 29.b,d
b 30.b,c
c 31.c,d,e
b 32. b,c,d
a 33.b
c 34.b,c,d,e
c 35.a,b,c,e
c 36.c
b 37.d
a 38.d
c 39.b

d 40.d
b 41.e
a,b,d 42.c
a,b,c,d,e 43.a
a,c,e 44.d
b,c,d 45.e
d 46.d
c 47.c,d,e
a 48.a,b,c,e
e 49.a,b,c,d
a,b,c,e 50.b,d,e
51.d 71.a,d
52.с 72.a,b
53.a,d,e 73.a,c
54.a,b 74.c,d
55.a,d 75.b,c
56.a,b 76.a,b,c
57.b 77.e
58.e 78.c
59.c 79.b
60.c,d,e 80.a,d,e
61.c 81.a,b,c,d,e
62.c 82.b,c,e
63.e 83.a,b,c
64.a 84.a,c,d
65.a,d 85.a,b,e
66.a,c 86.c,d
67.a,c,d 87.b,e
68.a,b,c 88.a,b,c
69.e 89.a,b
70.a,b,d 90.a,b,c
91.c,e 111.b
92.a,b,c 112.b,c
93.b,c,d,e 113.c
9 4.a,b,c,d 121.a
95.b,c,d 122.a,b,c
96.b,c 123.a,b,c,d,e
97.a,c 124.a,b,c
98.a,d,e 125.a,b,d,e
99.a,b,e 126.b
100.a 127.a,b,c
101.a,c 128.b
102.b,d,e 129.a
103.b 130.d
104.b,c,d,e 131.a,c
105.a 132.a
106.b 133.b
107.c 134.b,c,d,e
108.a,c,d,e 135.b
109.a,b,c 136.a,b
110.b,d 137.a
138.a,b 161.a,b,e
139.a,b 162.a,c,e
140.c,d 163.b,c,d
141.b,e 164.b,d
142.e 165.a,b,c,d,e
143.d 166.a,b,e
144.a 167.a,b
145.a 168.a,b,c,e

146.a,b 169.a,b,c
147.c 170.a,b,c,e
148.b,c 171.d,e
149.a,b,e 172.c
150.a,b,e 173.a,b,c,d,e
151.d 174.a,b
152.c 175.a
153.b,c,e 176.a
154.c,d 177.c
155.a,b,e 178.b
156.a,e 179.d
157.d 180.c
158.a 181.b,e
159.c 182.a,d,e
160.b,c,e 183.a,b
184.b,c,e 191.c
185.b,c,d 192.a,b,e
186.a 193.b,d
187.c,d 194.a,b,c,d,e
188.a,d 195.b,c
189.a,d,e 196.a,b,c,d
190.a,c,d 197.b,c
198.a,b,c,d,e
199.c
200.b

Ortodontie

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Empfohlen

Empfohlen (20)

Ortodontie