2. Se numeşte triunghi figura geometrică
A formată din cele trei segmente
determinate de trei puncte necoliniare.
Δ ABC
B C Unde: Δ ABC = [AB]∪[AC]∪[BC]
- vârfuri - puncte: A, B, C
- laturi - segmente: [AB]; [AC]; [BC]
∧ ∧ ∧
- unghiuri -
ABC ,BAC, ACB sau
∧ ∧ ∧
A , B ,C

3. interiorul triunghiului
exteriorul triunghiului
∧
ABC - se opune laturii [AC], iar laturile: [AB], [BC] sunt laturi
∧
alăturate unghuilui
BAC - se opune laturii [BC], iar laturile [BA], [AC] sunt laturi
∧
alăturate unghiului numesc alătura
ACB - se opune laturii [AB], iar laturile [AC], [CB] sunt laturi
alăturate unghiului
Mai notăm laturile astfel: AB = c, AC = b, BC = a

4. I. Măsura unghiurilor
1. triunghi ascuţitunghic: toate unghiurile sunt ascuţite
A ∧
m ( BAC ) < 900
∧
m ( ABC ) < 90 0
∧
m ( ACB ) < 90 0
B C
2. triunghi dreptunghic: un unghi drept şi două unghiuri ascuţi
M ∧
m ( NMP) = 90 0
∧
m ( MNP)< 90 0
P ∧
N m ( MPN) < 90 0

5. 3. triunghi obtuzunghic: un unghi obtuz şi două unghiuri ascuţi
∧
E
m ( DEF ) > 90 0
m( EDF )< 900
∧
D F m ( EFD )< 90 0
II. Măsura laturilor
1. triunghi oarecare: lungimea laturilor diferite
A
[AB] ≡ [AC] ≡ [BC
a≠ b≠ c
B C

6. 2. triunghi isoscel: două laturi congruente
E
[ED] ≡ [EF]
ED = EF
D F
3. triunghi echilateral: trei laturi congruente
M
[MN] ≡ [MP] ≡ [NP]
MN = MP = NP
N P

7. 1. triunghi obtuzunghic: 2. triunghi ascuţitunghic:
E 1 A
1 2
2
1 1 1 1
D 2 F B C
∧ ∧ 2 2∧ ∧ 2
E 1 ≡ E2 ∧ ∧
A1 ≡ A2 ∧ ∧
∧ ∧ F1 ≡ F 2 ∧ ∧ C1 ≡ C 2
D1 ≡ D 2 B 1 ≡ B2
Unghiul care este adiacent suplementar cu un unghi
al unui triunghi se numeşte unghi exterior
triunghiului ∧
∧ ∧ ∧
m(DEF ) + m( E 2) =180
0 m(BAC) + m( A 2 ) = 180 0
∧ ∧ ∧ ∧
m(EDF ) + m( D2 ) = 180 0
m(ABC ) + m( B 2 ) = 180 0
∧ ∧ ∧ ∧
m(ACB ) + m( C 1 ) = 180
0
m( EFD ) + m( F 1 ) = 180 0