1907 06

Set se citeascd instiinfarea ce se gdsegte
la pag. 730 relativ la abonamentul
acestei Reviste. II
II
pi-a' BISERICA
ORTHODOXA REAM
1
Revista Periodica Eclesiastica
A
SIAN AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROME.
ANUL AL X X X I-lea, No. 6.
SEPTEMBRIE-
TABELA MATERIILOR
Peg.
1 Preotii rurali si rascoalele tarAnesti. . 611
2 Cate-va cuvinte despre dreptul Bisericesc 642
V3 Viata nomads; a vechilor Ebrei. 652
4 Incerciri poetice din 1793 663
5 Ciprian .
674
6 Catagrafia Bisericilor Bucurestene. 688
7 Virtutile cardinale. 697
8 Psalmii 708
9 Predica contra betiei 712
'10 Respectul si fanatismul ludeilor pentru
Sf. Scriptura 719
11 Tablou de parohiile vacante in Eparhia
sf. Mitropo , . 729
12 Instiinta . 730
11
TIPOGRAFIA C 18ERICEVi
/9
,
RTULDI
9
/
.
., Ilei,7:1,-"4-crlsie4
. ottir L-!1/4-e i 4.. cls. .
'1
4100.41INC." ?
1907_
19
. .
. ...
. . . . .
. . . . .
, . . . . . . .
I
www.dacoromanica.ro

ANUL XXXI. BISERICA ORTODOXA ROMANA" No. 6.
PREOTII RURALI SI RASCOALELE TARANESTI.
I.
Nu incape nici o %ndoiala, ca mare nenorocire a cazut
asupra tarii noastre in primavara anului acesta. A fost
parca un vis urat si rugam pe bunul Dumnezeu ca asa ceva
sa nu se mai intample. Tara noastra are mare nevoie de
liniste, de ordine, de o lucrare neincetata si armonica.
Luminos se cuvine sa fie in orice moment inaintea fiecarui
Roman mantuitoarele cuvinte evangelice : pace voud! Unde
nu e ordine, liniste si munca hotarata, nu poate sa fie pro-
gres, nu poate sa fie vieata crestineasca. Turburarile si
dezordinea sunt elementele dizolvarii!
Din pricina turburarilor din Martie trecut a suferit multa
lume,a suferit tara intreaga din punct de vedere ma-
terial si din punct de vedere moral.
Va trece multa vreme sa castigam ce am perdut!
Pentruca rascoalele s'au petrecut la tara, multi Romani,
in durerea lor din pricina pagubelor suferite, iar altii din
aite pricini, pe care nu voim sa" le studiem aici, au aruncat
aproape intreaga viva asupra preutilor si invatatorilor sa-
telor noastre. Tinem insa de datoria noastra sa afirma.m
aici, ca o asemenea invinuire nu e indreptatita. Preotii
si
www.dacoromanica.ro

612 PREOTII RURALI
nostri n'au fost si nu pot sd fie elemente de dezordine
si de raisboiu. Chiar daca unii dintre preoti n'ar fi fost la
inaltimea sfintei lor chemari, nu se poate insa ponegri In-
treaga noastra preotime. S'au !dent cercetari de cei la
drept sj rezultatele sunt din cele mai imbucurdtoare pentra
preotii nostri rurali si putem sd privim astfel cu mare
incredere In viitor. Preotii 'si cunosc chiemarea lor in so-
cietate; cunosc interesele supreme ale tarii si neamului!
D-nul Sp. Haret, ministrul cultelor si al Instructiunii a
prezentat M. S. Regelui un foarte documentat raport, prin
care arata felul cum s'au purtat preotii si invatatorii nostri
in aceasta dureroasa imprejurare si propune M. Sale si
rasplateasca o parte din ei, cinstind astfel intreaga noas-
tra preotime si invatatorime. Publicam aici atat raportul
D-lui Haret, cat si lista preoplor decorati, cum si o parte
din importantele anexe ce Msotesc acel raport.
II.
Tata raportul D-lui ministru Haret:
Sire,
In urma incercarii celei grele, prin care a trecut Cara
noastra in primavara trecuta, este de datoria conducato-
rilor ei a se reculege si a trage din cele intamplate in-
vataturile cuvenite, in vederea implinirii datoriilor lor.
Dureroasele evenimente din Martie au fost o surprin-
dere pentru multi; nu Insd pentru aceia cari nu sunt de-
prinsi a judeca starile de lucruri numai dupa aparentele
exterioare sj fara a intra in adancul lor.
Superficialitatea unora, si poate vederile nu destul de
objective ale altora, au facut a se credita multe idei gre-
ite in privinta cauzelor cari au produs rascdalele tara-
nesti. Cu timpul vor disparea toate in fata evidentei fap-
telor. Dar este una care trebue starpita.' fara intarziere
pentruca altminteri ea poate fi o piedica serioasa in rea-
lizarea reformelor destinate a face imposibila pe viitor In-
www.dacoromanica.ro

sI RASCOALELE TARANE$T1 613
toarcerea unor evenimente ca cele de acum patru luni.
Aceasta este invinovatirea ce s'a adus preotilor si invd-
tatorilor satesti, de a fi fost ei instigatorii si propagatorii
rdscoalelor.
Acuzatia aceasta era grava si, daca s'ar fi dovedit in-
temeiata, ea ar fi insemnat ruina iremediabila a speran-
telor pe cari oamenii prevdzatori le puneau pe acesti fac-
tori sociali, pentru a aduce cu incetul prefacerea in bine
a starii de lucruri dela tarn.
Datoria de a limpezi lucrul acesta revenia, in prima li-
nie, ministerului instructiunii publice si al cultelor. De aceea,
timp de patru luni am cercetat in toate amdnuntele ro-
lul pe care invdtatorii si preotii 1-au avut fata de rdscoa-
lele taranesti, si am adunat cu rdbdare toate informatiu-
nile ce am putut culege. In timpul acesta, patimile s'au
mai potolit, vederile oamenilor s'au mai clarificat, dove-
zile s'au acumulat, multi din cei acuzati au avut chiar tim-
pul de a trece in fata justitiei. Cred dar ca sunt elemente
destule pentru a se forma o convingere bine intemeiata,
si aceasta convingere, intru cat ma priveste, este in mod
hotdritor in favoarea preotilor si invatatorilor. Ma voiu sill
sa documentez cele ce afirm, pentru ca sa pot aduce in
sufletul Majestatii Voastre increderea deplina pe care o
am eu, ca in opera de regenerare si intarire a neamului
romanesc, la care Majestatea Voastra prezideaza cu atata
intelepciune si cu atata norocire de patruzeci si unu de
ani, ea se poate sprijini cu incredere pe spiritul de ordine,
pe respectul legii si pe devotamentul pentru binele pu-
blic al corpului didactic rural si al preotimii dela sate.
Pentru a se judeca cu toata dreptatea influenta pe care
acesti modesti lucratori o exercitd asupra mersului Ord-
nimii este necesar sa se considere mai intaiu locul pe care
1-au avut ei pand acum, in preocupdrile acelora cari aveau
conducerea trebilor tarii, si din cari unii ii critica astazi cu
atata asprime. Nu trebue uitat ca pana acum 15 ani se hiro-
toneau preoti tineri, cari nu aveau de cat patru clase de se-
minar si se numeau Invatatori cei cari nu aveau cleat patru
clase primare. De atunci a inceput a se cere unora seminarul
complect, celorlalti scoala normald. Dar educatia ce li se
da in aceste institute era mai mult aceea a unor fii de
www.dacoromanica.ro

614 PREOTII RURAL!
rentier, decat a unor tineri chemati a se lupta zilnic cu
nevoile celui mai greu apostolat. Odata trimisi la Cara,
nimeni nu s'au mai ocupat de ei. Uitati si oropsiti, lipsiti
de localuri, de concursul tuturor, in lupta cu reaua vointa
si cu lipsa de culturd a satenilor, izolati de orice miscare
intelectuala, ei erau condamnati sa vegeteze, urmariti toata
viata for de amintirea anilor cand in scoala li se deschi-
sese ochii si inima, spre o viata inteligenta, si de pare-
rea de rau pentru realitatea prezenta. Intr'o asa stare su-
fleteasca, nu ar fi fost de loc de mirare, daca i-am fi va-
zut cedand indemnurilor rele si devenind elemente de
neliniste si dezordine. Sa nu uitam ca fenomenul acesta
se petrece chiar azi in alte tari, unde o blind parte din
cauzele dela not lipsesc.
Si cu toate astea, in un sir destul de lung de ani, abia
se pot numara cateva cazuri sporadice, bine constatate,
de invatatori si de preoti pe care sä-i fi ademenit teoriile
nesanatoase cari bantuiau pe aiurea. Aceia cari, pe baza
acestor cazuri, s'au grabit sa arunce discreditul asupra cor-
pului intreg, poate s'ar fi scutit de aceasta nedreptate,
daca ar fi considerat isbanda cu mult mai mare pe care
in acelas timp aced propaganda o aved la oras, unde cu
toate acestea si conditiile psihologice, si cele economice,
erau cu mult mai bone decat la sate, si unde prin urmare
asemenea propaganda ar fi trebuit sa nu princla radacina.
Sunt numai putini ani, de cand devenise evidenta gre-
sala cea mare ce se faced de a se nesocoti rolul social
al invatatorilor si al preotilor si de a nu se aved nici o
grija de starea lor sufleteasca. Si a fost de ajuns un sin-
gur apel la patriotismu! si abnegatia for pentruca numai
in doi trei ani sä se injghebeze acea minunata activitate
care a dat bancile populare, tovarasiile cooperative si care
a desteptat in sate un inceput de sanatoasa viata intelec-
tuala, cum nu se mai vazuse pang atunci. Aceasta a fost
cel mai potrivit raspuns ce-1 puteau da si unii si altii la
invinuirile pe cari le aduceau acei cari, drept orice con-
tributie la buna stare a satenilor, se multumiau cu gene-
ralizari usoare.
Nu este nici o indoiala ca, daca activitatea aceasta ar
fi continuat a se dezvolta In liniste si bine indrumata un
www.dacoromanica.ro

sI RASCOALELE TARANESTI 615
limp mai indelungat, ea ar fi contribuit in mod puternic
pentru a modifica in bine starea lucrurilor si poate pentru
a inlatura chiar cu totul unele din cele mai insemnate din
,cauzele cari au adus turburarile de asta primavard.
Din nenorocire nu a fost asa! Turburarile au isbucnit
cu o furie al carei caracter de salbaticie si neinteligenta
ar fi putut numai cleat sa arate cat de straine erau ele
de miscarea cu un caracter filantropic asa de accentual,
in capul careia se aflau Invatatorii si preotii.
Cu toate acestea, cand veni vorba a se psi instigatorii,
cei cari fury mai mult designati ca atari, fura tocmai in-
vatatorii si preotii, si nu lipsira nici acei cari sä denunte
intreaga for corporatie ca un pericol public, contra caruia
trebuia sa se is masuri extreme. Este ceva propriu tim-
purilor turburate, ca oamenii piarda sangele rece si
sa vada peste tot pericole inchipuite. Dar cei cari au ras-
punderi, trebue sa stie a-si tine cumpatul in vorbe, ca si
in fapte.
Chiar daca cazurile de vinovatie ale invatatorilor si preo-
tilor ar fi fost numeroase si neindoioase, Inca era lucru
gray ca dela vina catorva sa se generalizeze acuzatia pen-
tru un intreg corp de tunctionari, cari tocmai atunci se
aflau in una din perioadele cele mai rodnice si demne de
lauda ale activitatii lor. Dar cercetarea facuta a dovedit
ca acele cazuri de vinovatie, departe de a fi numeroase
si neindoioase, sunt putine de tot. Cel mult daca a fost
in toata tara 9 preoti si 18 invatatori, a caror vinovatie
sa fie Inca in discutie; si Inca din acesti din urrna cel mai
culpabil este un suplinitor. Este oare rational, este drept,
ca pentru 27 de vinovati sa se condamne un intreg corp
de peste 11.000 membri ?
E adevarat insa ca.' cei invinovatiti au fost mai multi.
In primul moment al turburarilor, un mare nutriar de in-
-vatatori si de preoti au fost u5mariti, arestati, dati in ju-,
decata. Unii din ei au avut sa sufere neajunsuri mari, 'Ana
ce sa se larnureasca lucrurile si sa se cunoasca adevarul.
Dar atunci s'a vazut ca in marea majoritate a cazurilor,
invinovatirile ce li se adusesera proveneau din nestiinta,
din reavointa, din invidie, din graba unora de a arunca
raspunderea asupra altora, pentru a scapa ei insisi de ras-
sa-si
.
www.dacoromanica.ro

616 PREOTII RURALI
pundere, si foarte adeseori din dorinta de a se suprima
niste oameni cari incepuserd a deveni o piedica serioasa
pentru multe obiceiuri rele din trecut.
Astfel nu °data s'au vazut camatari de ai satelor de-
nuntand vindictei publice pe invatatori si pe preoti cari,
prin infiintare de banci populare, puseserd un frau came-
tei. Nu odata s'au vazut speculanti de parnant cautand
sa impiedice in acelas chip constituirea unei obsti de
rendare. Ne aducem aminte ca tot astfel in 1898, cand
cu agitatiile din cateva judete de langa Dunarer au fost
denuntati ca vinovati cativa invatatori, cari incepusera pro-
paganda contra alcoolismului, si ca denuntatorii for fuse-
sera carciumari.
Desi chiar din primul moment al turburdrilor am banuit
care trebue sa fie adevarul in privinta rolului preotilor si
invatatorilor in rascoale, am socotit ca sarcina justitiei era
deja destul de grea si ca trebuia lasata ca in deplind
sa lamureascd ea singurd. lucrurile.
E adevarat ca in felul acesta, suferintele celor implicati
pe nedrept puteau sa dureze ceva mai mult, pang la de-
plina recunoastere a nevinovatiei lor; dar in acelas timp,
aceasta recunoastere avea sa fie stralucita si scutitd de
once banuiala. Si cine stie ? poate ca incercarea aceasta
va avea si partea sa de folds, caci pe cei energici ii va
otell si mai tare in lupta viitoare pentru ridicarea tdrdni-
mii si va da la oparte pe cei slabi, pe cari obstacolele
ii sperie si-i descurajaza.
Sarcina justitiei nu este Inca implinitd, caci nu toti cei
acuzati au fost judecati. Dar din cat s'a fdcut pang. acum,
se stie deja cu siguranta ca invinuirile aduse in primul
moment invatatorilor si preotimii au fost exagerate trite°
mdsura foarte mare, chiar dacd s'ar admite ca toti cei
cari mai sunt sub urmarire ar fi recunoscuti vinovati pang
in cele din urma.
Dacd nu ar fi decat atatar si 'Inca ar fi de ajuns pentru
a se dovedi netemeinicia asertiunilor acelora cari, nede-
prinsi sau neputinciosi de a patrunde cauzele adevarate,
adanci si departate ale evenimentelor, se multumesc cu
explicatii superficiale, chiar cu riscul de a arunca pe ne-
drept discreditul asupra unor oameni care nu-I meritau.
a-
www.dacoromanica.ro

I RASCOALELS TIRANE§TI 617
Dar rolul Invatatorilor si al preotilor in tristele eveni-
mente trecute nu poate fi judecat cu toata dreptatea, daca
ne marginim numai a respinge Invinuirile nedrepte cari ii
s'au adus. Ar fi o nedreptate Inca si mai mare, pe care
le-am face-o, daca nu am pune in evidenta si actiunea
de potolire si de protectie a persoanelor si averilor pe
care foarte multi dintre ei au avut'o de multe on cu pe-
ricolul vietei lor. Si aceasta dovedeste si mai mult ne-
dreptatea acelora cari aruncandu-le invinuiri pentru culpe
care de multe on era usor O. se vada ca sunt Inchipuite,
refuzau sä recunoasca meritul acelora, cari In cele mai
pericoloase Imprejurari nu au fugit sa se ascunda, ci si-au
pus in primejdie avutul si viata lor, pentru a proteja avutul
i viata celor cari aveau sa -i arate pe urma ca parta0 si
provocatori ai salbaticiilor petrecute.
Pentru a se judeca, cu toata nepartinirea actiunea a-
cestor oameni, trebue sä ne gandim si la furia salbatica
a razvratitilor, cari pierdusera orice sentiment omenesc si
cu cari nici nu se putea sta de vorba, si la situatiunea
celor cari, banuiti dintr'o parte si din alta, denuntati de
unii ca instigatori si amenintati de altii cu foc si pieire,
daca li s'ar fi pus inainte, nu s'au sfiit cu toate acestea
a se pune in calea devastatorilor si, lard alt mijloc de
actiune de cat vorba si autoritatea lor personals, sa scape
de multe on averea si viata celor amenintati, si sa fe-
reasca. regiuni Intregi de focul rascoalelor. Asemenea fapte
vor trebui tinute in seams, spre cinstea vesnica a preo-
timii si dascalimii rurale, si se cuvine sa. ne Inta'reasca
credinta pe care am pus-o In ele in vederea reformei vii-
toare a starii sufletesti si economice a taranimii.
Pentru a sprijinl cele spuse pans aci, cu respect alatur
pe langa acest referat o enumerare de faptele cari au
ajuns pans azi la cunostinta mea si cari se refers la ac-
tiunea, bung sau rea a preotilor si a invatatorilor in timpul
rascoalelor. Fara indoeala ca tabloul acesta va putea fi
mult largit cu timpul; dar atat cat este, alcatuit cu toata
impartialitatea posibila, el poate da o idee destul de justa
despre lucruri.
Impresia pe care o va lass el va fi, sper, o impresie
,de liniste si de multamire sufleteasca. El va face sä dis-
www.dacoromanica.ro

618 PREOTU RURALI
pard din sufletul nostru imensa deceptie pe care tindea
s'o faca sa se nasca aceia cari cautau sa ne faca sa ne
pierdem increderea in scoala si in biserica noastra. El ne
va arata ca tocmai ele au fost in prima linie printre acei
cari an luptat pentru potolirea patimilor pentru protectia
persoanelor si a proprietatilor. Si convingerea aceasta ne
va intari si va da putinta de a intreprinde mai cu curaj
marea opera de reforms, promise tarii de catre Majestatea
Voastra.
In adevar, greutatea cea mare a acestei opere nu sta
la facerea legilor, ci in gasirea nevoiein creatiu-
nea organelor, cari sa dea fiinta." legilor. Vina cea mare
a trecutului sta in aceea, ca a lasat sa se mareascd prea
mult distanta care separa satul de oras, asa ca glasul u-
nuia nu se mai auzia dela celalalt. De aci a urmat ca an
ramas sterpe atatea intentii bune, atata iubire pentru td-
ranime, pe cari atatia oameni de bine le-au presdrat in
o multime de legi. Caci ceea ce lipsia nu erau legile, ci
organele chemate a le explira, a le popularize si a le aplica.
Astazi lucrul acesta se intelege mai bine si departe de
a ne multumi numai cu primarul si cu jandarmul rural ne
dam seama ca trebue chemati in ajutor toti factorii cari,
intr'o mdsura oarecare pot servi pentru a micsora distanta
care separa orasul de sat, pentru a purta vorba de im-
paciuire si de intelegere, pentrii a face sä pdtrunda in
muttimea tardnimii priceperea dreapta a lucrurilor, pentru
a face din masa inerta de astazi, un element luminat si
intelegator si de datoriile, iar nu numai de drepturile lui.
Printre acesti factori, in prima linie vine corpul dascd-
lesc si cel preotesc. Ar fi fost o nemasurata pierdere,
dace aceste instrumente de actiune de prima ordine ne-ar
fi lipsit tocmai in momentul and avea sa se intreprindd
opera cea mare. Dar nu va fi asa.
Sire,
Documentele si stiintele pe cari ma intemeiez, au fost
reunite pang in ziva de 31 Iu lie trecut. De sigur ca cu
timpul, vor esi la iveala fapte noui, cari vor complete pe
cele expuse aci; atunci C11 respect yoiu supune din nou
la cunostinta Majestatei Voastre rezultatele noilor cerce-
.sila
www.dacoromanica.ro

§I RASCOALELE TARA.NE§TI 619
taxi. Dar cercetarea pe care am facut-o 'Ana acum, si al
carei rezultat it supun majestatei Voastre prin referatul de
fata, a pus in evidenta meritele multor invatatori si preoti
cu ocazia rdscoalelor, precum si vinovatia altora. Pentru
acestia din urma, justitia isi va face datoria si va pedepsi
pe cei ce se vor gasi ca merita; ar fi chiar de dorit ca
pedeapsa lor sa fie mai ..aspra, pentru ca vina lor este
mai mare, daca tinem seamy .de caracterul inalt al misi-
unii lor sociale.
Dar pe cei meritosi numai Majestatea Voastra are pu-
terea de a-i rdsplati, si este bine si drept ca, alaturi cu
reprimarea vinovatiei, sa se puny rasplatirea meritului.
De aceea cu respect supun semnaturii Majestatii Voastre
alaturatele proiecte de decrete, prin cari se confera me-
daliile «Rdsplata muncii pentru scoald» si «Rasplata muncii
pentru biserica,>, acelor invatatori si preoti, cari in Martie
trecut si-au facut cu vrednicie datoria lor. Multi dintr'insii
si-au facut aceasta datorie cu pericolul vietei lor, intr'un
timp cand numai faptul de a ramanea cineva in mijlocul
rasculatilor si de a se incerca sä-i faca.' sa inteleaga de
cuvant, era deja un act de mare curaj. Inaltul semn de
bunavointa al Majestatii Voastre va reda intregului corp
al preotimii si dascalimii rurale tot curajul si energia de
care are nevoie, va arata drept ceea ce in adevar este
in marea lui majoritate; harnic, modest, devotat si pri-
ceput muncitor pentru luminarea si indreptarea spre bine
a taranimii noastre.
Ca confirmare a celor aratate in raportul de fata, precum
si pentru lamurirea meritelor fiecaruia aratur pe langd acest
raport numeroase extracte din acte oficiale si documente
particulare, cari deja sunt foarte instructive.
Ma voiu sill ca ancheta dusa pand astazi sa o continuu
mai departe si sa o completez pe cat se va putea.
Dupa ce D-nul ministru propune o lista de preotii
invatatorii care ar trebui decorati, continua astfel:
Sire,
Nu am avut intentia ca in listele precedente sa cuprind
pe toti aceia, preoti si invatatori, cari au fost mentionati
si
si-I
www.dacoromanica.ro

620 PRROTII RURALI
In mod elogios, In rapoartele si informatiile cari se anec
seazA aici.
scopui propunerilor pe care cu respect le supun la Malta,
aprobare a Majeslcipi Voastre este, nu numai de a °mord--
individual pe aceia, can 1,4 au fdcut datoria, cdt mai cu-
seam& de a onora corpul intreg, in persoana cdtorva din
membrii sdi.
III.
M. Sa Regele a primit propunerea D-lui ministru si a
binevoit sä decoreze pe preotii propusi cu tRasplata muncii
pentru Biserica). Pub Ham aici decretul Regal cu numele
tuturor preotilor decorati.
CAROL I,
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationall Rege at
Romaniei,
La top de fats viitori sdndtate
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la
departamentul cultelor si instructiunii publice, sub No..
47.116 bis din 13 August 1907.
Am decretat si decretam :
Art. I. Conferim medalia (Rdsfilata muncii pentru Bi-
seried, urmatorilor preoti, cari In Martie trecut au lucrat
la preIntAmpinarea sau potolirea rascoalelor:
Clasa I.
Balaban Neagu, din comuna Osmanu (Braila).
BertWeanu I., din comuna Chiscani (Braila).
Ionescu Dima, din comuna Viziru (Braila).
Costachescu N., din comuna Gurgueti (Braila).
Micu T., din comuna Mihaiu-Bravu (Braila).
Berdan G., din comuna Rqetu (Braila).
Sburlan Andrei, din comuna Zi4teanca (Buzau).
Manoliu Teodor, din comuna Tg. Bere§ti (Covurlui).
Filiuta loan, din comuna Tutcani (Covurlui).
Bogatu Stefan, din comuna Tg.-Bere0 (Covurlui).
Arama N., din comuna Targovite (Dambovita).
Mihailescu N., din comuna Potlogi (Dambovita).
pri
www.dacoromanica.ro

RASCOALELE TARANEVI 621
Motateanu loan, din comuna Motatei (Do 1j).
Baculescu Al., din comuna Barca (Dolj).
Tucu loan, din comuna Caloparu (Do lj).
Popa Spiridon, din comuna Bozia (Falciu).
Sarbu Haralamb, din comuna Corni (Falciu).
Straichescu Mihai, din comuna Obar Oa-Camp (Mehedinti).
Hinovescu I., din comuna Hinova (NIehedin(i).
Dumitrescu Manole, din comuna Caline§ti (Muscel).
Sandulescu George, din comuna DragomirWi (Neamtu).
Constantinescu I., din comuna DanWi (Neamtu).
Stupcanu Grigore, din comuna Tazlau (Neamtu).
Cunescu Petre, din comuna Parcoveni (Romanati).
Pohrib I., din comuna Matca (Tecuci).
Popescu Anton, din comuna Cervenia (Teleorman).
Ulmeanu I., din comuna Ologi (Teleorman).
Popescu Stefan, din comuna Plopana (Tutova).
Raianu Zaharia, din comuna Tg.-Murgeni (Tutova).
Buiuc C., din comuna Odaia-Bursucani (Tutova).
Teodorescu G., din comuna Punt*ni (Tutova).
Corcioba Panait, din comuna Puntieni (Tutova).
la§el Teodor, din comuna tefarieti (Valcea).
Galaction D., din comuna Laza (Vaslui).
Teodorescu N.. din comuna Camineasca (Vlaca).
Georgescu Dragomir, din comuna .Magura (Vlaca).
Raileanu Grigore, din comuna Ibane§ti (Dorohoi).
Clasa H.
Stoicescu loan, din comuna erboieni (Arge§).
erboianu loan, din comuna *erboieni (Arge0.
Niculescu Atanasie, din comuna DragomirWi (Dambovita).
Ionescu D., din comuna Potlogi (Dambovita).
Strechescu 1., din comuna Plenita (Do 1j).
Bradi§teanu I. G., din comuna BradWi (Dolj).
Popescu I., din comuna Gangiova (Dolj).
Tanasescu C., din comuna Bucovat (Dolj).
Marinesur Pavel, din comuna Padea (Do lj).
Pretorian Ilie, din comuna Segarcea (Do lj).
Murg4eanu Stefan, din comuna Murgai (Dolj).
Andreescu Stefan, din comuna Mona (Falciu).
Vasiliu Petre, din comuna Hu0 (Falciu).
Iordachescu D., din comuna Hotaru (Ilfov).
Radulescu Marin, din comuna Seaca (Olt).
Savulescu D., din comuna Bu§tenari (Prahova).
Lugu Stefan, din comuna Buce§ti (Tecuci).
Damaceanu Joan, din comuna Cosmqti (Tecuci).
Folescu George, din comuna Cana (Valcea).
Ionescu Teodor, din comuna Zavideni (Valcea).
Ursescu Marin, din comuna Cire§u (Valcea).
.Predescu Anastasie, din comuna Ghidici (Do lj).
$I
www.dacoromanica.ro

622 PREOTII RURALI
Art. II si cel din urma.Ministrul Nostru secretar de
Stat la departamentul cultelor si instructiunii publice este-
insarcinat cu executarea acestui decret.
.Dat in Castelul Pe les, la 13 August 1907.
CAROL
Ministrul cultelor si instructiunii publice.
Sp. Haret.
Iv.
De o importanta deosebita sunt si anexele ce Insotesc
raportul D-lui ministru. Aceste anexe sunt privitoare la.
invatatori si la preoti. Publicam din ele pe cele privitoare
la preoti.
1. Adresa Sfintei Episcopii de Arges.
In urma rapoartelor primite dela P. C. Protoerei de
Arges si Olt, privitoare la rascoalele taranesti, se poate
constata urmatoarele:
Au fost arestati ca banuiti de instigatori si in urma.
liberati, dar dati in judecata civila, preotii: Stefan To-
mescu, paroh in parohia Bratia-din-deal, comuna Creme-
narii-Fldnzdnda, judetul Arg-es, pe baza unor cuvinte ros-
tite in acele timpuri, faira insa ca in acea comuna sa fi
fost rascoala, si Carp Popescu, paroh in parohia
judetul Olt, care, dupa cum ne comunica P. C. Protoereu
respectiv, va fi achitat, de oarece asupra-i nu exista nici
un indiciu de urmarire.
Parohul Ion Filipescu, din parohia Stolnici, judetul Arges,
nesuferind inchisoare, a fost dat judecatii pe simple ba-
nueli,el nefiind in stare a provoca. rascoale. In aces
parohie n'a fost miscare taraneasca.
Preotii: Ion Predescu, supranumerar in parohia Basenji-
Stcirci; Ion Serboianu, supranumerar la parohia
si Stefan Rudeanu, supranumerar la parohia judetul
Arges; de asemenea Ion Angelescu, paroh In parohia r -
bdneoli-De sp o t, §i Ion Pretorian, supranumerar in parohia
Tesluiu jud. Olt, au fost arestati ca instigatori. In urma
insa au fost pusi in libertate, dovedindu-se nevinovatia lor.
Serboieni,
Suici,
www.dacoromanica.ro

SCOALELE TARANEVTI 623
In comunele unde an fost turburdri, preotii respectivi
si-au facut datoria for pe deplin, in marginile
Asa in sVerboieni, jud. Arges, Ion Stoicescu si Ion .ser-
boianu, supranumerar au mers pand a ingenunchid inaintea
rdsculatilor, cdutand a-i opri dela pornirea for nesocotitd.
Iar in localitatile unde nu s'au produs miscari, persoa-
nele bisericesti, cum este parohul Ion Marinescu, din pa-
rohia Beria, com. Oporeiu/, judetul Olt, si altii, au luptat
cu barbatie si au izbutit, cu concursul celorlalte elemente
chemate in asemenea imprejurdri, sä destepte in populatie
sentimentele de datorie, de respect si de iubire catre a-
proapele si catre patrie si prin aceasta au putut inlatura
nenorocirile ce au cazut asupra acelor comune, unde gla-
sul pastorului sufletesc a fost IndbusitD.
2. Din raportul protoieriei de Boto,sani.
«In nenorocita rdsvratire tardneasca din acest judet,
'And in prezent este amestecat numai preotul Gavril Neagu,
parohul parohiei Simnicea-Bal,s, despre care preot se zice
ca a provocat pe sateni la devastare, fapt ce se afla in
instructie. Numitul preot n'a fost arestat.
Aproape toti ceilalti preoti din acest judet si-au facut
cu aceasta ocaziune datoria de lumindtori ai poporului,
sfatuind pe sateni a pardsi calea gresita ce apucasera.
Iata numele acelora cari s'au distins in aceasta grea
imprejurare:
Economul Constantin Constantinescu-HdrMu; Preotul A-
drian. Leontinescu-7drgumS'tefdne,sti; Preotul Vasile Gaspar-
Tc2rgu-,,Stefane,sti; Preotul Vasile Mircea-Targu-Stefane,sti;
Economul Dinzitrie Lucinescu-Gorbdnersti; Preotul Const.
Angkelescu-Tdrgu-Frumu,sica; Economul Andrei Moisiu-
Leorda ; Economul Ion Popovici-Leorda ; Preotul Vasile
Crua'u-Tudora; Preotul Ion Murdrasu-Bdluisani ; Preotul
Nicolai Costinescu-Mdscdteni ; Preotul G. Constantinescu-
Mihdidsani ; Preotul Constantin Dron-Todireni; Preotul
Const. Cfasminc-Lunca; Economul N. Filip-Dunzbrdveni;
Preotul Nicolai Nichila-Cdldra3s-i; Preotul Alexandru Bdn-
cild-Cdldrarsi; Economul Const. Bit,sild-Truse,sti ; Economul
Gkeorghe Groza-Leorda; Ion Diaconescu Unteni.
$1 IU
posibilitatii.
www.dacoromanica.ro

624 PREOTII RITRALI
Toti acesti preoti an stat necontenit in mijlocul sate-
nilor respectivi, atunci cand rasvratirea ajunsese amenin-
tatoare, reusind a-i opri dela orice dezordini si devastari;
iar in urma an dat un concurs pretios pentru pacificarea
judetului».
3. Din raportul protoieriei de Braila.
«In comunele din judetul Braila n'au avut loc rasvratiri
taranesti cu caracter sangeros, ci numai niste miscari de
protestare contra invoielilor prea grele, la care satenii e-
rau supusi; totusi, daca pe langa munca de pacificare ce
an pus autoritatile administrative si scolare n'ar fi inter-
venit si preotii nostri rurali in cate-va locuri, acele mis-
cari ar fi devenit poate si sangeroase.
Preotii nostrii au fost bine pregatiti si luminati de mo-
dul cum au a lucra; pentru aceea au si luptat pentru pa-
cificarea spiritelor, mai mult de cat s'ar fi asteptat cine-va
fiind expusi pe a locurea si la amenintari din partea mul-
timii.
Desi agitatia s'a resimtit in majoritatea comunelor, insa
cele mai turbulente an fost in comunele: Viziru, de unde
s'au intins si in comunele Osmanu, Valea-Canepii, Gro-
peni, Ceacaru, Tichilesti si Chiscani, ai ,caror locuitori
parte din eiau si venit asupra Brailei, in ziva de 13
Martie, dar cari s'au intors la vetrele lor, in baza pro-
misiunii ce li s'a facut de autoritati, arendasi si proprie-
tari, ca le vor micsora invoelile. Pentru pacificarea for an
lucrat in mijlocul for si preotii: Neagu Balaban din parohia
Osmanu, I. Bertercteanu din parohia Chiscani, Dima La-
nescu din parohia Viziru.
In genere toti preotii, dup . a for putere, an dat con-
cursul autoritatilor pentru domolirea spiritelor agitate.
Despre preotii: Niculae Costdchescu, din parohia Gur-
gueti, si T. Micu, din parohia Mihai-Bravul, mi s'a co-
municat chiar dela onor. prefectura ca au facut mult pen-
tru potolirea agitatiunilor; iar despre Gh. Berdan, proestos
onorfic din parohia Ru,s,citu, depe domeniul Coroanei, arm
luat cunostinta dela persoane vrednice de credinta, cari
1-au vazut in mijlocul poporenilor, luptand pentru pacifi-
care.
www.dacoromanica.ro

sI RASCOALELE TARINEm 625
N'am auzit in timpul agitatiilor pe nici un proprietar
sau arendas, cu care am venit In contact, ca vre-un preot
sti fi stat nepasator in acele timpuri de grea Incercare.
Dupe cum se va vedea din rapoartele lor, multi spun ca
an primit multumirile verbale ale proprietarilor si aren-
tlasilor, altii chiar scrise, cum spre exemplu, cel din Fi-
lipesti, Sutesti, Strambu, Fleasca, Osmanu, etc.
Singurul caz nenorocit este acela cu preotul econom
I. Vasilescu, din Ulmu, a carui arestare, precum am aratat
in raportul No. 195 din 4 Aprilie a. c., pe langa care am
inaintat scrisoarea d-lui arendas Catuneanu si adresa pro-
curorului de Braila No. 2.522, se datoreste numai unor
intrigi tesute de inimicii preotului.
Dintre ceilalci slujbasi bisericesti, nici unul n'a luat parte
ca agitator, dupa cum constata rapoartele parohiilor si
epitropiilor; numai doi epitropi se vede ca au luat parte si
anume:
Loan Perianu, din comuna Stdncuta, care a fost arestat
si apoi eliberat, dar care in urma a si demisionat din e-
pitropie, si Dimitrie V. Calnianu, din Surdila-Giiiseanca,
care a luat parte la bataia crancena a notarului, ce era
banuit ca complice cu arendasul. In potriva acestui epi-
trop ar trebui luate masuri de distituire.
Preotii au fost ajutati foarte mult in cuvantarile for si
succesul in mare parte se datoreste manifestului guver-
si al ministerului cultelor, semnat de toti ierarhii
bisericii noastre, precum si de epistola pastorale a Sf.
Episcopii, dupa cum ei insisi marturisesc in rapoartele lorD.
4. Scrisoarea administratorului mosiei Filipesti, adresatd
preotului I. Todescu din acea comund
Filipesti, 25 Martie 1907.
Administratia mosiei Filipesti,
proprietatea
Nicu Gr. Filipescu, gara Faurei.
,, Onorabile Parinte,
(Dace in aceste timpuri destul de grele, prin care a
tirecut scumpa noastra Cara, comuna noastra a fost ferita
tie acele rasvratiri taranWi, cari prin alte parti ale tarii
adus jafuri, incendii si omoruri chiar, in mare parte a-
sului
as
www.dacoromanica.ro

626 PReOTIL RURALI
vem a Ira multumi onorabilitatii voastre, care, prin binecu-
vantatul tact si adanca-va pricepere ati stiut sa influentati
asupra sufletelor satenilor nostri, luminandu-i si indem-
nandu-i prin sfaturi si predici alese la respectarea legilor
dumnezeiesti si omenesti de Stat.
«De aceea, respectuos va rog sä binevoiti a primi si
din partea administratiei acestei mosii Filipesti, rnultumiri
pentru priceperea si tactul cu care conduceti pe paro-
hienii acestei comune.
«Primiti, onorabile parinte, asigurarea distinsei mele
consideratiuni».
Administratorul moqiei Filipe$ti, Moga.
5. Scrisoarea administratiei Strdmbeni, judetul
Briii la, adresald preolului din acea comunti.
Cacernice parinte,
«Astazi de dimineata" sosind dela Bucuresti, unde am
fost refugiat, cu mare bucurie si mangaere sufleteasca am
stat privind la toata gospodaria mosiei, vazand-o intacta
si neatinsa, cand stiti prea bine ce era acum trei zile,
cand am plecat, cand spiritele agitate nu mai cunosteau
marginile posibilitatii; dar bunul Dumnezeu, in fine, le-a
luminat mintile intunecate si acum din nou au apucat pe
calea cea dreapta).
«Tot odata cu aceasta si chiar in acest moment, ime-
diat dela sosire, rugandu-va sa binevoiti a priml multu-
mirile mele si recunostinta ce In veci vä voiu 'Astra pen-
tru munca ce ati depus in aceste momente critice, care,
de nu erati S-tia Voastra, ca prin cuvantarile si sfaturile
ce in continuu le-ati dat locuiiorilor, pe cari din fericire
ii pastoriti de 30 de ani, fiind incontinuu in mijlocul lor,
nu stiu daca astazi, in loc sä ma bucur de casa in care
locuesc de noua.' ani, nu asi fi stat la o parte, privind cu
tristete si ochii uzi de lacami.
«Din inima va spun, ca daca multi din preotii din In-
treaga tara ar fi fost la inaltimea Voastre si ar fi
fost in adevar apostoli ai pacii, poate astazi nu am vedea
ce vedem intreaga tarn.
-S-tiei
masiei
www.dacoromanica.ro

sT RASCOALELE TARANESTI 627
CSunt mandru ca Roman, cand comuna noastra poseda
un asemenea pastor, si nu ma indoesc CA oricand cuvan-
tul vostru va fi inteles si ascultat, dui:A cum am vazut
in acest moment.
«SA ma scuzati daca nu viu personal a va multumi, fi-
ind prea agitat.
«OdatA cu aceasta am scris si proprietarului de frumoasa
S-tiei Voastre fapta».
p. George Mandrea, I Boidreana.
6. Scrisoarea administratorului dela «Domeniul Brdila»,
comuna Vddeni, judetul Brdila, adresatd preolului
paroh respectiv.
Parinte drag&
«Cu ocaziunea rascoalelo tarAnesti, prin care Cara a fost
greu sdruncinata si mai ales prin pierderea a miilor de su-
flete, cat distrugerea atator comune frumoase si conace
(curti boieresti), care inteadevar prin frumusetea for de-
deau un frumos aspect la sate.
«Zic, toate acestea as-02i nu se mai vad absolut, decat
ruini si cenusa pe care vanturile o spulberai dintr'un loc
intr'altul.
«Asa dar, drags parinte, pe cand dela un cap al tarii
la celalalt nu era decat tipete, schingiuiri, crime, devas-
tali mai stiu eu ce; aci in comuna noastra Vadeni pot spune
ca era liniste ca in toti anii din urma; nu s'a auzit ma-
car ca veri-unul din ei este agitat. Nimic absolut.
«Subsemnatul, in calitate de administrator la aceasta. mo-
sie (Vadeni din domeniul Braila), in tot timpul rascoale-
lor de prin alte unghiuri ale tArii am stat prin mijlocul
locuitorilor, vorbind cu dansii ca in totdeauna. Bine inte-
les ca. aproape toti locuitorii stiau de toate ce se petrece
in tarn; cu toate acestea nici nu se gandia vre-unul la ras-
coala sau lucruri rele; ei spuneau ca ce dreptate vor ca-
pata acei cari se omoara, tot aceias vom avea-o si not
Biserica Ortodoal Rom Ana 2
www.dacoromanica.ro

628 PRFO'pI RURALI
Oda cari stain linistiti. Foarte cuminte le zicem, de sigur,
parintele draga, ca predicele si Indemnarile la sfaturi bune,
ce le-ati tinut atat Sfintia Ta cat si invatatorul, au con-
tribuit mult la linistea care a existat in comuna noastra
pentru care rog Sfintia Ta a primi viile mele multumiri,.
Iacob N. lacobesca.
7. Scrisoarea fratilor Grigorescu, de pe mocia Fleaica, judetui
adresatd preolului Ilie Bdrbulescu din acea comund.
Cinstite parinte,
iVijelia nenorocita, ce a suflat asupra poporului roma-
nesc, s'a linistit. Taranii Incep a-si da seama de raul ce
1-au facut, ascultand povetele acelora cari i-au Indemnat
la rascoala si devastari. Bunul Dumnezeu ne-a ferit de a
vedea si not locuitorii acestei comune rasvratiti si dedati
la rele. Am credinta ca sfaturile Sfintiei Voastre, mai mult
decat parintesti, ce in totdeauna le-ati dat, faptele frumoase
cu cari vesnic ati ilustrat cuvintele Sfintiei Voastre, in fine
pacea si blandetea, pe cari mereu le-ati propovaduit, au
contribuit mult la linistea ce a domnit si domneste In co-
muna. Locuitorii comunii Fleasca, ce pastoriti, v'au ascul-
tat si v'au inteles.
(Toate acestea ne fac cinstite parinte, sa apreciem si
sa cinstim si mai mult purtarea si munca ce depuneti spre
luminarea pastoritilor Sfintiei Voastre si va rugam a priml
Inca odata multumirile noastre desavarsite».
Cu cea mai perfecta stima, Frafii C. Grigorescu.
8. Scrisoarea de multumire, adresatd preotilor Petre G. Efiu-
reanu C. Constantinescu, din comuna Sutze,sti, judeful
Braila, de cdtre administrafia g-enerald a domeniilor
principelui C. D. Soutzo.
SfinOei for parintelai paroh Petre G. Epareanu si supranume-
rarulai C. Constantinescu.
Loco
cPrin aceasta viu a va aduce multumirile mele Sfintiilor
Voastre, pentru intervenirea ce ati facut la timp si pen-
Braila,
si
ci
www.dacoromanica.ro

sI RISCOALELE TARANE§T1 629
tru sfaturile impaciuitoare ce ati dat locuitorilor, cu oca-
zia rdscoalelor, in ziva de 13 Martie a. c., in urma carora
locuitorii s'au linistit si s'au retras la vetrele lor.
«Faptele Sfintiei Voastre si devotamentul catre datoria
de pastor al obstei locuitorilor vorbesc dela sine si sunt
vrednice de imitat de toti preotii din Cara noastra, care a
trecut prin incercdri grele».
p. Const. B. Soutzo
Administrator general, (Indescifrabil).
9. Aclul de mul(umire aciresat de arena'apil mosiei
penclinte de comuna Fleasca, judetul Braila, preotului
Ilie Bdrbulescu
At de mulfumire,
«Prin care subscrisul, arendas al mosiei Scarldtesti, pen-
dinte de comuna Fleasca, judetul Braila, aduc inscris viile
mele multumiri preotului nostru Ilie Bdrbulescu, care prin
buna sarguinta si dibacie a facut ca intreaga obste a sa-
tului si a comunei sä fie in perfecta liniste, astfel ca n'am
nimic de obiectat, si multumesc din suflet acestui demn
preot, care cunoaste s faca datoria in constiinta prin
pace, liniste si cuvantari dela Dumnezeu.
Pentru care subscritn>.
A. C. Gogolis.
Dat astazi, 9 Aprilie 1907, in comuna Fleasca.
10. Scrisoarea proprielarului comunei Nazdru, judetul
adresald preotului paroh din aced cornund.
Cucernice parinte,
«Vdzand dispozitiunile din ordinul P. S. Episcop Epar-
hiot, am onoare, cucernice parinte, a vA face cunoscut ca
locuitorii din aceasta comuna au avut in timpul rdscoale-
lor o atitudine pasnica.
«In urma sfaturilor ce li s'a dat de cucernicia voastra,
cum si de Care autoritatea comunald, d. diriginte al scoa-
lei si a noastra, ei s'au patruns de rani care ar fi avut
1oc, daca urma excese de jafuri si 'altele.
Scar latesei,
www.dacoromanica.ro

630 PREOTII RURAL!
«Totul ce locuitorii au cerut, nu a fost alt cleat sa li
se usureze invoelile agricole.
«Nici unul din ei n'a avut tendinta a se dada la jafuri
sau la alte rele.
«Primiti cucernice parinte, stima si respectul ce Ira pas-
tram».
p. Alex. I. Su liotu, proprietar, Teoharide.
11 Certificalul de mulMmire, eliberal preotului proeslos
Neagu Balaban, din partea comunei Osman,
judeful Bra-Va.
Certifleat,
«Noi, primarul comunei Osman, din plasa Silistraru, ju-
detul Braila. certificam ca preotul Neagu Balaban, din a-
ceasta comuna, in tot timpul rascoalelor taranesti ce au
avut loc in administratia acestei comune in anul curent,
Sfintia Sa si-a pus toate staruintele, cuvantand prin sfa-
turi parintesti catre locuitorii comunei, de a nu se dada
la fapte rele fata de Cara si de guvern; astfel ca cu aceste
sfaturi si multa punere ce a pus Sfintia Sa, a ajuns de
i-a calmat pe too, convingandu-i de faptele ce erau a sa-
Tarsi, asa. ca. In prezent domneste cea mai mare liniste
intre locuitorii din administratia acestei comune.
Pentru care etc.»
Primar, D. lonesca
No. 359. Aprilie 17 din 1907.
12. Din raportul revizorului scolar de Buzdu.
Secretar, N. G. Ciortana.
Preotul lon Gurifd, din catunul comuna
Scurtesli. Se trimisese niste anonime infame si in urma a-
cestora a trebuit sa fie adus in convoiu la oras. Ad., in
fata justitiei se dovedeste imediat nevinovatia preotului,
care e singurul acuzat dintre clerici si e pus in libertate,
Preotul Andrei Sburlan, din comuna Zigsleanca, a avut
un rol din cele mai salutare, si 'anume: Pe cand satenii
se indreptau in grup spre proprietatea d-lui Nicu Cerkez
www.dacoromanica.ro

SI RASCOALELE TARANErl 631
arendas Olandezzel Kopmannpreotul le-a esit inainte si
cu autoritatea de care se bucurd intre poporenii sai, le-a
adresat mustrari si sfaturi intelepte, i-a convins sa se re-
traga si s'a evitat orice stricaciuni la aceasta proprietate.
Si erau aceiasi sateni cari devastasera in chip salbatec
proprietatea d-lor C. Catuneanu si Mihail Antonescu, din
catune invecinate. Proprietarul si arendasul recunosc ca- si
datoresc pozitia for de azi numai preotului Sburlan care
si in mijlocul noptei a reusit sa goneasca o ceata de vre-o
20 de insi, cari incercau sa prade.
13. Adresa Slinlei Episcopii a Dundrii de jos, asupra
celor peirecule in judetul Covurlui.
No. 663. din 1 April 1907.
Domnale Ministrq,
«Este de netagaduit ca. Cara noastra, din pricina rascoa-
lelor tdranesti a trecut prin cele mai grele si dureroase
imprejurari.
Nu indrasnesc sa discut cauzele cari au hotarit pe tä-
ranul nostru ca, Intr'un moment dat, sa devina asa de crud
si rdsbunator, cand cu totii it stim bland si rabddtor.
Imi este insa dat si chiar sunt obligat de pozitiunea ce
ocup in Statul si in Biserica noastra, de a ma interesa
despre atitudinea si rolul preotului nostru in aceasta ne-
norocita afacere.
Cu mahnire am auzit Ca de multi si din multe parti s'au
ridicat grave acuzatiuni in contra preotilor, numindu-i ras-
vratitori, incendiatori, socialisti, ba chiar Indemnatori la
ispravi anarhice, si Va marturisesc, domnule ministru, ca
m'am ingrozit fata de asa invinuiri aduse clerului nostru.
In invalmaseala prin care am trecut in timpul acestor
rdsvratiri, lesne s'a putut ca cu drept sau fara drept sa
se aduca de catre unii asa mari invinuiri si contra preop-
lor; sa naddjduim insa, ca limpezindu-se aceasta atmosfera
turburata, se va putea constata ca multi dintre acuzatori
au pacdtuit aducand asa grelele invinuiri.
De altfel, in marea mea intristare, fata de acest cu-
rent nenorocit contra preotilor, m'am mangaiat vazand ca
d- voastra ati hotdrit a se face o anchetd care sd. stabi-
www.dacoromanica.ro

632 PREOTI! RURAL!
leased pans unde se pot ridica acuzatiile aduse contra pre-
otilor, cum ca in timpul rascoalelor taranesti ar fi indem-
nat pe sateni la rasvratire, jefuire, incendii, etc., si care
ancheta va stabill si responsabilitatile.
Pans atunci Insa, fie-mi iertat, domnule ministru, de a
Va exprima adanca mea parere de rau, ca asa invinuiri
pe nedrept s'au adus si preotilor celor cloud judete din
aceasta eparhie: Covurlui si Braila caci, precum sunt in-
format, unii dintre proprietarii si arendasii din judetul Co-
vurlui, in memoriul ce 1-ar fi prezentat d-lui prim-ministru,
dace asa va fi, ar fi aratat intre altele, ca una din cauzele
rascoalelor ar fi «propaganda socialists, anarhica, revolu-
tionard si subversive, pe care o fac preotii la sate, I'm-
preuna cu invatatorii, etc.» si pentru care acesti domni,
ca prima masura ar fi cerut dela onor. guvern glnlatura-
rea unor asa preoti dela sate».
M'am mirat cum d-nii proprietari si arendasi au ajuns
la asa convingeri si au propus asa masuri, cari lovesc asa
de crud demnitatea, pozitiunea si rolul preotului nostru.
In timpul rascoalelor, prin protopopii de judete zilnic
am fost tinut in curent asupra miscarilor din cuprinsul
eparhiei si mai ales din judetul Covurlui, cu stiri luate si
dela prefectura respective; nu am cunoscut si nu cunosc
absolut nici un caz, in care 'vreun preot din vreun sat
sau catun al judetului Covurlui sa se fi lncercat sä in-
demne pe tarani la rascoale. Din potriva sunt cazuri cons-
tatate, marturisite si recunoscute, ca in multe comune si
catune, preotii an fost niste adevarati aparatori ai avutu-
lui si chiar a vietei proprietarilor si arendasilor, fats de
taranii rasvratiti, pe care preotii i-au sfatuit a se linisti.
La mine nu s'a prezentat nimeni si nici nu mi-a scris
vreun proprietar sau arendas, plangandu-se contra vreunui
preot, si asa fiind, sunt in tot dreptul de a ma mire si
sunt nevoit de a protests domnule ministru, fata. de asp,
invinuiri aduse contra preotilor din judetul Covurlui de
catre acesti domni proprietari si arendasi.
De altfel nu cred de prisos de a va incunostiinta si
despre masurile ce s'au luat, ca preotii din acesta epar-
hie sa-si. poata. Indeplini cu pricepere rolul si chemarea
for de impaciuitori, in aceste triste imprejurari.
www.dacoromanica.ro

fp RASCOALELE TARINE§TI 633
Inca de and au inceput a se manifests aceste neno-
rocite tulburari taranesti in partile de sus ale Moldovei,
am comunicat tuturor preotilor printr'o note circulars, din
ziva de 6 Martie a. c., sfaturi si instructiuni pentru a in-
demna pe tarani la ordine, liniste, respectul legilor si as-
eultare de stapanire.
Cateva zile apoi dela data acestei circulari, si anume
pe ziva de 10 Martie a. c., am intrunit in conferinta la
resedinta episcopala pe toti protopopii de judete si pe
toti proestosii de circumscriptie si de plasi, cand perso-
nal le-am dat sfaturi si instructiuni, pentru a-i pregati si
mai mult asupra rolului ce preotii au de indeplinit In a-
ceste nenorocite Imprejurari; iar ei in aceeas zi, reintor-
candu-se la domiciliul lor, au convocat pe toti preotii din
plasile respective, carora le-au comunicat toate hotarlrile
luate in aceasta privinta, si care hotariri se pot vedea In
alaturatul sumar al acelei conferinte.
In sal-sit am mai luat masuri pentru a se face anumite
sfinte rugaciuni la savarsirea dumnezeestilor slujbe in toate
bisericile, dand totodata si o epistola pastorale catre toti
preotii si catre toti crestinii din cuprinsul acestei eparhii.
Va mai alatur aci cateva copii dupe diferite acte, din
care yeti putea cunoaste chipul cum preotii acestei epar-
hii si in deosebi cei din judetul Covurlui si-au indeplinit
datoria In aceste triste imprejurari, prin cari a trecut Cara
noastra.
Pe temeiul acestor probe se cuvine domnule ministru,
ca D-voastra la timp sa fiti aparatorul preotilor fata de
nedreptele invinuiri ce li s'au adus.
Totodata yeti binevol a cunoaste, domnule ministru, ca
not Insine am fost foarte atent asupra faptelor preotilor
din aceasta eparhie si ca fats de cei rataciti, dace s'ar
fi ivit, am fi luat fara crutare cele mai aspre masuri; insa
multumita lui Dumnezeu, nu ni s'a adus la cunostinta ca
vreunul din preoti sd se fi facut culpabil de un fapt ass
de mizerabil si cu totul nepotrivit misiunii preotului in
societate.
Primiti, Va rugam, d-le ministru, asigurarea distinsei
oastre consideratiuni si arhiereasca binecuvantare).
Episcop, Pimen al Danfirii-de-Jos.
Director, P. Baicaleaca.
www.dacoromanica.ro

634 PREOTII RURALI
14. Din raportul protoieriei.
«In acest judet nu a fost nici un preot sau alti servi-
tori bisericesti implicati sau dovediti ca instigatori in ne-
norocita rdsvratire tardneascd. Nici o comund din acest
judet, dupd rapoartele anexate, cum si dupd informatiunile
ce le-am avut la timp dela autoritatile respective nu a fost
scutita de a nu fi expusa miscdrilor tardnesti, cari in unele
parti ale Orli au avut un sfarsit atat de trist.
Dar dacd in acest judet nu am avut de Inregistrat ca-
zuri cum s'au petrecut in alte parti, aceasta se datoreste
si preotilor in cea mai mare parte, cari prin autoritatea
for si in urma ordinelor ce au primit, cum sa procedeze
In asemenea imprejurari, din timp au reusit sa linisteasca
spiritele revoltate, detragandu-i dela calea cea rea pe care
apucase. Vesnic preotii s'au gasit in mijlocul poporului,
indemnandu-1 la liniste si la pace.
Daca am avut de Inregistrat mici devastari si dezordine
in cateva comune, apoi acesteadupd cum rezultd din
rapoarteau fost faptuite de rezervisti si de oameni fa"rd
cdpataiu, cari cautau a jeful si prada, cum s'a intamplat
In parohiile: Rogojeni, T.-Bujor, Mastacani, Slobozia-Ko-
naki, Stoicani.
Printre preotii cari s'au remarcat mai mult la impaciui-
rea spiritelor au fost: Preotul Econom Bogatu si
Economul Th. Mano liu, din Tg.-Beres-ti; Economul .,Stefan
Neofit, din Tulucesti; Preotul Vasile N. Vdrgolici, din Val--
lezi; Sachelarul Emanoil Bogatu, din Filesti, Economul 1.
Filiu!d, din Mdlusteni, si Preotul I. Tascd, din Tg.-Drci-
gu,s-eni».
15. Din raportul inspectorului comunal al pldsii Beresti.
«Plecat spre Tutcani, unde satenii se resculase, am tre-
cut prin satul Malusteni. Din departare am auzit tragdn-
du-se clopotul la biserica din satul Malusteni; fiind singur
ma apucase groaza, cand am Intrat in satul Malusteni, ne-
vazand nici un satean.
« Ajuns in fata bisericii, am vaziit peste 200 oameni
avand in mijlocul for pe preotul loan Filiutd,
,Stefan
cre-
dinciosi,
www.dacoromanica.ro

§I BA COALELE TAEANEVI 635
care li sfatuia a fi linistiti si pacinici, caci numai asa vor
putea castiga in fata lui Dumnezeu si a oamenilor. Mult
m'a bucurat vazand un preot din eparhia P. S. Voastre
linistind sate de spirite agitate spre revolta si numai gratie
acestui preot s'au linistit atat cei din satul Malusteni, cat
si cei din comuna Tutcani. Fara interventia caruia s'ar fi
putut face multe devastari
16. Din raj5ortul protoieriei de Dambovita.
«In cuprinsul acestui judet, nici un preot sau alt servitor
bisericesc n'a fost implicat sau dovedit ca instigator in a-
cea nenorocita miscare.
Numai asupra preotului N Georgescu, parohul parohiei
Sdcueni, unde se declarase un inceput de rascoala, au
existat oarecari banueli; dar fiind chemat la parchet, nu
s'a putut dovedi nimic contra lui.
Rascoala cu caracter gray, unde a fost nevoe sa se
traga focuri de arma in multimea rasculata.', a fost numai
in comuna Rasyadu. Aci si preotii au fost amenintati de
furia poporului.
In celelalte comune, cum de exemplu: Vacaresti,
Balenii-Sarbi, Adanca, Gura-Ocnitei, Potlogi,
Odobesti, Gaiseni, Poiana-de-Sus, Cornetu, Branistea, Dra-
godana si altele, unde au existat agitatiuni si inceputuri
de rascoale, preotii si-au indeplinit datoria de impaciuitori,
pe cat le-a fost cu putinta, pe de o parte facand rugaciuni
si sfatuind la liniste si rabdare poporul, iar pe de alta in-
tervenind pe langa d-nii proprietari si arendasi, spre a mai
usura invoelile.
In special ma cred dator a supune la cunostinta I. P. S.
Voastre, ca preotul N. Mihdilescu, parohul parohiei Po-
tlogi, s'a remarcat mai mult decal altii prin purtarea si
activitatea desfasurata. Astfel in ziva de 16 Martie, dupa
ce a inaltat rugaciuni catra cer, fiind mai toti satenii adu-
nati in fata primariei locale, imbracat in vestmintele sacre
si cu crucea in mana, a rostit o cuvantare prin care a
putut sa potoleasca furia multimei revoltate.
Tot prin sfaturile sale, in ziva de 25 Martie a oprit un
grup de 100 locuitori, hotarati sa devasteze avutul unui
Ba-
lenii-Romani,
www.dacoromanica.ro

636 PREOTII RURAL!
consatean al lor, care tine la dansul harta delimitarii din
anul 1864. In ziva de 8 Aprilie, locuitorii rasculandu-se
din nou, a Intrat armata aci cu ordin a impusca pe capii
rascoalei. Preotul, cu autoritatea sa, a Intervenit din non
intre comandantul trupei si locuitori, reusind sa-i impact,
sa Incheie contractul de invoeli Intre arendasi si locuitoni
si sa evite o varsare de sange, ce era aproape iminenta*.
17. Din raportul d-lui defensor ecleziastic Gr. Popescu-
Breasta asupra celor peirecute in Da j.
4In toate comunele rasculate, atat eu cat si protoiereul
judetului am vorbit taranilor, adunati in biserica satului,
indemnandu-i la pace, liniste si grabnica iesire la munca
campului. Le-am adus la cunostinta inteleapta hotarare a
Inaltului guvern, de a lua cele mai folositoare masuri pen-
tru imbunatatirea traiului for si a usurarii nevoilor. Cu
totii regretau nenorocirea venita asupra tarii si fagaduiau
cu lacrami in ochi ca se vor indrepta. Aceasta dovedeste
ca ei singuri s'au Incredintat acum de prapastia in care ii
impingiau neprietenii for si ai neamului nostru. Ca man-
gaiere sufleteasca, protoiereul judetului, cu genunchii ple-
cap, le-a citit obisnuitele rugaciuni de iertarea pacatelor.
Ceea ce am constatat cu surprindere este faptul ca a-
ceasta miscare nenorocita a fost sistematic organizata. De
aceasta organizare era straina nu numai autoritatea comu-
nala,In multe comune prea inconstienta de menirea ei,
dar chiar notabilii satului, Intre cari sunt preotul si inva-
tatorul. Dovada despre aceasta mi-a dat-o faptul, ca pang
in momentul cand se punea foc la vre-un conac sau la
vreun patul cu porumb, nu se stia de nimeni, afara numai
de cei initiati, adesea derbedeii si drojdia satelor, cari tot-
deauna au trait numai din jaf si pradaciuni. Un singur
exemplu va proba adevarul afirmatiunii mele.
Comunele Horezu-Poenari, Valea-Stanciului, Grecesti si
Gangiova sunt in apropiere de o jumatate pana la un ki-
lometre una de alta. Conacele si patulele cu porumb ale
acestor comune au fost incendiate in timp de 3 ore, si
iata cum: In ziva de 11 yartie a. c., ora 121/2 p. m., s'a
www.dacoromanica.ro

Sl RASCOALELE TIRANESTI 637
pus foc la Horezu-Poenari, in urma la Valea-Stanciului,
Grecesti si Gangiova. Tot in acest interval de timp se o-
morara arendasul Virgil Tarnoveanu in Horezul-Poenari,
comptabilul Petre-Hagi Mihail in comuna Grecesti si aren-
dasul Haralambie Constantinescu in Gangiova. Lucrarea
aceasta de incendiare era dirijata in chip tainic de o ca-
mta cu doi cai negri, ce ducea in goana mare cinci tarani
si o femeie, cari alergau din sat in sat, puneau foc si in
urma se fa.ceau nevazuti. In urma for venia grosul multi-
mii, alcatuita din derbedeii satelor, inarmati cu topoare,
sape si frigari, cari in sunetul clopotelor bisericii si al goar-
nelor alarmau, tarand in drumul for pe toti curiosii, ame-
nintandu-i cu topoarele la caz de refuz.
In fata acestei multimi, turbata de ura, majoritatea sa-
tenilor se ascundeau de groaza. Altii parasiau satul, cau-
tand adapost prin paduri. In asemenea imprejurari, multi
dintre preotii si invalatorii satelor n'au indraznit sa iasa
in mijlocul for spre a-i potoll. Ceice au facut-o au fost a-
devarati eroi. Printre acestia merita a fi citat preotul Loan
Tucu, din comuna Catopcir, care, ajutat de invatatorul sa-
tului, iese investmantat in haine preotesti, purtand in mani
potirul si sfanta cruce, si se adreseaza multimei infuriate
cu aceste cuvinte: «De voiti sä ardeti averea proprietaru-
lui, treceti mai intai peste corpurile noastre l D. Cuvinlele
auloritare ale energicului pastor inmuiard inimile invdrto-
,sate ale nzullimii si salzil fu salval.
Tot prin sfaturi si indemnuri potrivite au fost ferite de
turburari si salvate de incendiu averile proprietarilor din
comunele Padea, Segarcea, Ghidici, cum si parte din a-
verea proprietatii din comuna Barca. Linistea spiritelor in
aceste comune se datoreste in mare parte energiei si sfa-
turilor urma'torilor preoti: Pavel Marinescu, din comuna
Padea, Ilie Prelorian, din comuna Segarcea, Anastasie
Preciescu, din comuna Ghidici, si Alexandru Bciculescu, din
Barca. Acesta din urma, insotit de doi servitori ai sai, s'a
repezit in mijlocul flacarilor, salvand o magazie cu grata.
Alaturi insa cu acesti preoti, constienti de rolul for e-
dificator in mijlocul poporului, s'a gasit,o spun aceasta
cu durere sufleteasca, si de acei ce nu au voit sa spuna
un cuvant spre linistea spiritelor. Atitudinea for pasiva, in
www.dacoromanica.ro

638 PREOTII RURALI
niste imprejurasi atat de grave in urmarile lor, a fost foarte
pagubitoare pentru prestigiul lor preotesc, cum si pentru
averile ruinate sau pierdute. Acestia sunt : Preotul Nicolae
Voinescu, din comuna Drdnic, care s'a ascuns in cash, a-
tunci cand invatatorul, fratele sau de lupta pentru lumi-
narea poporului, era in mijlocul rasculatilor; preotul Vasile
A. Ionitd, din Urzicuta, cum si preotii Al. Popescu, P.
Dumitreseu si Const. lonescu, toti trei din comuna Bea/esti.
Activitatea pastorala a acestor trei preoti din urma lass
foarte mult de dorit. Asa, ei nu voesc sä face parte din
comitetul conferentiar din localitate si numai unul, preotul
C. lonescu, este membru al bancii populare.
Aceasta lipsa dela datorie a sus numitilor preoti e foarte
pagubitoare pastoritilor lor din comuna Bailesti, cari nu
putin au suferit dupd urma rasvratitilor.
Furia bandelor Irish', in unele din comunele rasculate,
vizitate de mine, era asa de mare, incat preotilor si ce-
lorlalti notabili ai comunii le-a fost imposibil s'o potoleasca,
Rolul lor, in urma incendierii, s'a marginit numai in a
linistl spiritele rasvratite, indemnandu-i sa curme aceste
nelegiuiri si sa aduca inapoi graul si porumbul furat. Cel
ce se deosebeste mai mult in aceasta privinta e preotul
comunei Aloidtei, loan Moldteanu, care adund la biserica
multimea infuriate si de aci, investmantat in haine preo-
testi, purtand crucea si evanghelia in ma.ini, porneste spre
marginea satului, implorand iertare. Ajuns aci 'Lreotul, im-
preuna cu multimea, ingenunchie in fata artileriei sosite
pentru bombardarea satului, implorand iertare. Promite li-
niste complete si o asigura cu pretul vietei sale. Artileria
'si is drumul, iar satul e mantuit din pierzare.
Din cele expuse pane aici si din constatarile facute in
comunele rasculate, mi-am format convingerea, ca preoti-
mea noastra rurala din aceste comune, nu numai ca n'a
instigat pe taxani la rascoala, asa cum pe nedrept o acuza
unele gazete cotidiane, ci din contra, majoritatea a avut
o atitudine demna si linistitoare, fie prin prevenirea ras-
coalelor, fie prin potolirea lor, salvarea averilor si inlatu-
rarea bombardarii satelor. Acelasducru if pot afirma, dupa
asigurarile date de protoieria locale, si de preotii celor-
lalte comune rasculate, din partea nordica a judetului Dolj.
www.dacoromanica.ro

st RASCOALELE TARANESTI 639
Numai unul singur a fost ispitit de spiritul cel rau, ames-
tecandu-se in aceste miscari nenorocite. Ace la este preotul
I. Dumitrescu, din comuna Adunatii-de-Geormane, ce se
afla depus in arestul prefecturii. Daca instructia va dovedi
vinovatia lui, merita sa.'-si ia plata faptei lui, conform legi-
lor noastre civile si bisericesti. Tin a arata., D-le ministru,
ca svonul pe care I-au dat unele gazete, cum ca.' armata
postata pentru mentinerea ordinei in Bailesti ar fi fost a-
magita de o inmormantare simulata, este cu totul falsa.
Din registrele starii civile ale primariei locale se dovedeste
ca in zilele de 13, 14 si 15 Martie a. c. s'a facut inmor-
mantarea a trei sateni. Inmormantarea despre care s'a facut
mare sgomot in gazete, a avut loc in ziva de 14 Martie.
Era cadavrul lui Joan Dumitru Nicolae Gaciu, mort in tim-
pul rascoalelor, care dupa dorinta familiei trebuia sa fie
purtat pe strada principala, ce duce spre curtea proprietatii,
pazita atunci de armata. La vederea cortegiului, armata a
somat pe cei ce duceau mortul, sa ia pe aka strada, ceea
ce s'a si facut. Deci dar, despre o inmormantare simulata
nici vorba nu poate sa fie».
18. Dintr'o scrisoare a Obstei din Murgasiu-Dolj.
«Desi ne aflam in mijloc de comuna, care si-a pierdut
cinstea prin faptele comise in aceste zile si cari au cam-
tat a molipsi si satul nostru, totusi prin chibzuinta noastra
si prin sfaturile si conferintele sanatoase ale invdgitorului
qi preotului, astazi respiram in liniste, activitatea isi ur-
meaza cursul in toate directiunile ca si in trecut.
«Cu totii, dela mic pana la mare, am veghiat si vom
veghia.... ca sa ne pazim hotarele de rauvoitorii din co-
munele vecine, cari acum privesc cu gelosie la linistea
noastra..
«Am mers inca 'Ana acolo, de am scapat chiar doua
averi din comuna vecina Balota..., a d-nei Ecaterina An-
dronescu si a d-lui colonel Baltaceanu, cari erau pe punctul
de distrugere de care flamanzii dupa rau din catunul Cru-
cile..., pe cari i-am infranat si i-am pus pe fuga...
, .
www.dacoromanica.ro

640 PREOTII RURAL!
19. Din raportul protoieriei.
«... In adevar, in timpul miscarilor, cand spiritele intregii
populatiuni romanesti erau in fierbere, cand groaza cuprin-
sese intreaga suflare romaneasca, s'a cautat si s'a gasit
ca instigatorii si capii rascoalei au fost preotii si invatatorii.
and insa linistea a fost restabilita., cand recea si dreapta
judecata reluat locul, spre cinstea clerului in general
si in special a clerului doljean, lucrurile au luat alta fata.
De unde, in primul moment, preotii erau considerati ca
capi de rebeliune si prin urmare: «trebuiau cu totii im-
puscati», acum ei au lost gasiti cu desavarsire nevinovati;
ba mai mult, au fost gasiti la postul for de propagatori
puternici ai ordinei si linistei.
In primul moment, parohul din Prede,s-ti, I. G. Paunin,
ca sa citez numai un caz, era sa fie impuscat de ofiterul
Amzulescu, ca cap de rasvratiti; mai in urma alt ofiter,
prin biletul de voie de a merge la oral constata contrariul.
Pentru a-mi putea mai bine da seama de veritatea lu-
crurilor, impreuna cu d. defensor ecleziastic, Gr. Popescu-
Breasta, delegatul ministerului de cu]te, si in ziva de 25
Martie a. c. am plecat in judet, cercetand comunele:
Segarcea, Dranic, Padea-Barza, Valea Stanciului, Horezu,
Poenari, Grecesti, Gangiova, Macesu-de-Sus, Gorcea-Mare
si Mica, Barca, Urzicuta, Afumati, Boureni, Bailesti, Galicea-
Mare si Motatei.
Am avut Intrevedere la cancelaria protoeriei mai cu
toti preotii din judet. Am cercetat cu minutiozitate totul
si pe cat mi-a fost cu putinta, am cautat a patrunde chiar
In forul constiintei lor. Am rugat pe d. prefect al jude-
tului, I. Mitescu, ca avand la dispozifiune mai multe or-
gane de investigatiuni, si prin urmare in masura de a sti
totul, sa-mi comunice si numele preotilor gasiti vinovati
sau macar bgnuiti, si mi-a raspuns ca nu-si is pe constUnta
pe nimeni, ramanand ca justitia sa cerceteze si sa se pronunte.
and dar totul ramasese in atributiunile justitiei, care
cercetand, a aflat pe cei vinovati ca rasvratitori si i-a
depus, m'am adresat ei.
Dar nici aci nu am gasit preoti vinovati sau banuiti,
in afara de pr. I. Dumitrescu din Adunafi -de- Geormane,
depus Inca din primul moment.
Nu stiu ce va constata justitia in privinta rascoalelor,
www.dacoromanica.ro

I RASCOALELE TARINE§TI 641
adica daca ele au fost organizate din vreme sau a lost
numai o miscare spontanee.
M'am convins Insa pe deplin, ca preotii nu au avut ab-
solut nici o cunostinta de vre-o organizatie a lor; ci cu
totii, fiecare in satul lui; au fost surprinsi de aceste mis-
cari, Fiecare preot cunoscandu-si poporenii, avea credinta
ca ei nu vor face ceea ce faceau cei din alte comune;
/ma fiecare a fost inselat In credintele sale. in scurt, sub-
semnatul este convins ca nici unul dintre preotii din judet
nu poate fi vinovat ca instigator. Aceasta credinta o am
si de eel' din Adunatii-de Geormane, deli este Inca depus.
Ca cu totii, in nenorocitele miscari, s'au tinut strict in
rolul lor de apostoli ai pacei, de sprijinitori ai ordinei
publice, unde chiar cu riscul vietei, precum se vede din
raspunsurile dela punctul XVIII din chestionar si din cu-
nostintele personale ce am.
Mai la vale dau numele acelor preoti cari s'au distins
mai mutt:
Preotul C. Vladimirescu, din Addncata; D. Andreescu,
din Balta; I. Papazulescu, din Basarabi; A. Bdculescu,
din Bdrca; I. Dumitrescu, din Becizet, Al. Udrieanu, din
Bistret; C. Braboveanu, din Brabova; 1. Tucu, din Cabo-
pdr ; P. Stdnescu, din Cdldrasi; Al. Coveieanu, din Cd-
lugdrei ; Sabin Popescu, din Cornitesti; Pavel Mihdescu,
din Cetate, Gavril Popescu, din &tate ; Gh. Petculescu,
din Ciupercenii-Noi; I. Voiculescu, din Ciutura; Gh.
fanini, din Cofofenii-din-Fatci; P. Petrescu, din Coveni;
M. Vasilescu, din Giubega ; Arnza Nicolaescu, din Mdcesu-
de-Sus ; C. Popescu, din Mdcesu-de-5os; Nistor Dumitrescu,
din Maglaviti; Ilie R. Neagoe, din Mdrsani; I. Motdieanu,
din Motd?ei; N. Murgdsanu, din Murgas ; Ilie Gavrilescu,
din Muria; Toma Dobrotescu, din Nedea; I. Strdclzescu,
din Plenita ; I. Dinescu, din Piscu, plasa Bdilesti; P. Din-
culescu, din Gorcea-Micd; Gh. Dobrianu, din Poiana-Mare;
I. Petrescu, din Poiana-Mare ; I. G. Paunin, din Predesti;
Ilie I. Turcu, din Rastu ; T. Gr. Popescu, din Rojistea;
1. Saii,s-teanu, din Secdesti; A. Predescu, din Seaca-Ghi-
dieni ; Ilie Pretorian, din Segarcea; I. Abnojanu, din Sopot;
N. Pretorianu, din Tangireni; N. Bardianu, din Zaval.
(Va urnia) G...
Ste-
.
www.dacoromanica.ro

Catova cuvifite despre Dr 91,01 flisericmsc, si mai iut i despre lliscrica
Mai inainte de a intra in cercetarea si difinitia dreptului
ecclesiastic, socotim ca este necesar a expune aicea prea-
labil o diviziune a Bisericei, straina Bisericei Ortodoxa, dar
importanta de amintit, din causa ca se face multa vorba
despre ea la eterodoxi, si pe aceasta diviziune se bazeaza
aceasta idee a dreptului ecclesiastic.
Aceasta diviziune este, distingerea Bisericei in vazuta si
nevazuta. Biserica Ortodoxa leapada aceasta distingere,
pentruca Biserica este una si nedivizata, deli se compune
din cea vazuta si nevazuta.. Biserica propriu zis la Orto-
doxi este deodata si vazuta si nevazuta. Vazuta intru cat
a) se compune din oamenii vazuti; b) pentruca are o ie-
rarbie. vazuta cu un organism vazut; c) pentruca predica
si confesaza credinta crestind corecta si nealterata; d) pen-
truca efectua vazut s6ntitele servicii ecclesiastice; e) pen-
truca manuduce pe credinciosi la religiositate; si toate
acestea le sa' varseste prin moduri vazute si mijloace externe
ce cad sub senzurile noastre.
Dar este totdeodata si nevazuta pentruca: a) are de
Conducator nevazut al ei pe Hristos; b) pentruca nevazut
vivificand sfinteste pe toti prin gratia nevazuta a Sfantului
Spirit; c) pentruca cuprinde in sinul sau oameni sfinti, cu-
noscuti si vazuti numai lui Dumnezeu, ca ai sai proprii.
rievazurg.1,57A1
www.dacoromanica.ro

CATE-VA CUVINTE DESPRE PREPlUi. BISERICESC 643
Aceasta diviziune dar a Bisericei s'a format de catra
unii dintre Protestanti si principalminte de catre Reformati,
urmasi cu deosebire de ai lui Calvin, cari luptau contra
Bisericei Romane, care nu primeste decat o singura Bise-
rica externa, aruncand ideia de Biserica nevazuta ca falsa
si neavand loc. Dar este evident de aicea ca cei ce re-
clama ca Biserica cresting sa existe si sa fiinteze in interior,
necuprinzand nici un tip extern, ci existand numai In minte
ca o idee, nu se disting mult de cei ce ar pretinde ca
spiritul se savarseasca actiunile lui in lume, privandu-se
(desbracandu-se) cu totul de corp.
Este cu totul de prisos a insista mai mult asupra acestei
teorii, care este contrail si spiritului Fundatorului acestei
Biserici crestinesti, care din toate cuvintele lui se vede de
la inceput ca a avut in scop a institul in lume o noua
societate religioasa, nu numai pentru suflet si idee, dar si
pentru corp, prin legi externe si care se aiba o forma
externa.
Despre obiectul ,s-i inlinderea dreptului ecclesiastic.
Din ideia despre Biserica, dupa cum o am difinit, re-
zulta dela sine ideia dreptului ecclesiastic, adica: Biserica
fiind o societate religioasa zidita pe Hristos ca temelie,
si urmarind in lume un mare scop social sfintenia, sau
perfectionarea internd a omului si stabilirea (legaturei) co-
municdrei sale cu Dumnezeu, cu necesitate trebue sä po-
seda o ordine legala, pentru ajungerea dupa putinta a
scopului ei in aceasta lume. Aceasta ordine legala este
obiectul dreptului ecclesiastic, dupre cum dreptul in genere
se deriva din legatura (contactul) a cloud idei opuse, pe de
oparte din drept si apoi din obligatiuni (indatoriri) pe de
alta parte. In abstract vorbind este o ordine si ordine
externa, ordine obligatoare, opusa ordinei Interne si mo-
rale, care nu se reguleaza prin raporturi legaie, ci se lasa
cu totul la constiinta.
Biserica Ortodox& Roinana. 3
www.dacoromanica.ro

644 CATE-VA CUVINTE
Deci dreptul ecclesiastic este ordinea exterioard obliga-
toare a societatei religioase instituita exterior de catra fisus
Hristos, sau cu alte cuvinte, totalitatea invataturilor ofi-
ciale, care manuduc viata Bisericei, ca societate religioasa
vazuta. Daca dreptul ecclesiastic este o ordine externa si
obligatoare a Bisericii, urmeaza ca contine in sfera si ju-
risprudenta sa tot aceea ce se raporta in genere la scopul
moral al Bisericei si la mijloacele ce contribuesc la sfin-
circa vointei. Prin aceasta dreptul ecclesiastic se distinge
de teologia propriu zisa, pentruca teologia are de obiect
perfectionarea interna a omului, iar dreptul ecclesiastic se
ocupa numai de cele ale Bisericei si obligatiunile ei, dupre
cum s'a zis despre ordinea ecclesiastica.
Poate insa zice cineva ca Biserica ca societate religioasa
nu poate obliga, pentruca a obliga si cbnstrange este dat
numai societatei politice. De sigur Biserica nu poate obliga
dupre cum societatea civild, care singura poseda mijloa-
cele executive. Mijloacele Bisericei pentru ajungerea sco-
purilor ei sunt numai morale si spirituale si nicidecum
externe obligatoare, nu-i este permis ei nici un mijloc
extern obligatoriu si in aceasta consta superioritatea Bise-
ricei. Biserica, este tuturor cunoscut, si procura membrilor
ei diferite beneficii si materiale si spirituale. Daca procura
astfel de beneficii ca recompensa membrilor corpului Bi-
sericei, poate natural sä le si retraga dela cei nedemni,
precum : sa excluda on cateriseasca (suspende) pe unii din
membrii Bisericei, poate sa-i priveze pe unii de un drept
eclesiastic si se excluda pe altul dela comunicarea Miste-
riilor si pe altul chiar din corpul Bisericei ca pe Ereziarhi
si eretici.
Obiectul dar principal al dreptului eclesiastic este tot
aceea ce se refera la ordinea legala a Bisericei, tot insa
aceea ce se referd la morala si la drepturi, este cu totul
strain de stiinta dfeptului si trebue excluse cu asprime.
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL BISERICESC 645
Prin aceasta distingere caracteristica poate acest drept
sa se constitue legal, ca o si8temd in adevar stiintifica;
pentruca desi este sigur ca ordinea legala a Bisericei exista
gratie ideei religioasa, dupd cum acesta se realiseaza in
lume, este Ins diferita de aceea pur lumeascd si trebue
cu totul sa se distinga de ordinea bisericeasca curat re-
pentrucd dictantul curat al constiintei ar reclamd
un caracter de ordine legala, ceea ce ar fi adese nu nu-
mai insuportabil, dar ce este mai rau, ar diminud mult
activitatea Bisericei, ceea ce se cuvine din toate puterile
sa evitam.
Despre legile eclesiastice sau canoane.
Ordinea legala a Bisericei se normeaza principalminte
prin legi, pe care in dreptul eclesiastic le numim canoane.
Se normeaza insd cu deosebire ordinea legala prin canoane,
pentrucd, dupd cum vom veded in urma, ordinea legala nu
se normeaza numai prin canoane, ci si prin legi si prin
deprinderi (obiceiuri, datine) si prin traditia scrisd.
Cuvantul Canon are multe insemnari. Invatatii vechi cari
toate le dirivd din Asia, voesc ca si acest cuvant sa se
derive din limbile asiatice si in special din cea ebraica
«cane», ce inseamna condeiu sau metru geometric. De
aicea canon se numeste on ce norma, dreptar, precum d.e.
in musica metrul, masura prin care masurdm radicarea sau
pogorarea vocei si se numeste masurd canonica.
Jar sfintii parinti numesc canoanele bisericesfr dela me-
tafora canonului, a acelui dreptar si regulator al egalitdtei
ce'l intrebuinteaza zidarii la construirea edificiilor, iar Bi-
serica la corectarea si normarea vietei crestinilor, conform
invataturei evangelice. Astfel au intrebuintat acest cuvant
in locul cuvantului politic lege, si care aicea inseamna lege,
in care insemnare a fost intrebuintat si de cei vechi. Deci
cuvintele lege si canon sunt cu aceeasi insemnare, cu dis-
tinctiunea predominanta ca lege inseamna ordinile socie-
ligioasa,
www.dacoromanica.ro

646 CITE-VA CUVINTE
tatei civile, iar canon ordinile societatei eclesiastice. Aceasti
insemnare este foarte veche, Inca din seculii primari.
Ce este dreptul canonic si care este dislinctiunea intre
dreptul canonic si eclesiastic
Fiincica asezemintele Bisericei se numesc canoane, de
aceea si stiinta care cerceteaza originea, autoritatea si ra-
portul for fata de legi si aplicatiunea acestei legi, s'a nu-
mit drept canonic. Acest nume '1 poarta pang astazi, si
intr'un mod esclusiv mai ales in Biserica Apusului.
Noi insa lepadam aceasta numire pentru legislatiunea
canonica a Bisericei Ortodoxa si numim fara ezitare a-
ceasta stiinta Drept eclesiastic (bisericesc) pentru urma-
toarele cuvinte:
A) Pentruca numirea de Drept canonic se atribue astazi
in lumea canonica si stiintifica a Europei, acelui corp, care
cuprinde in special legislatiunea Bisericei Romane.
B) Pentruca asa numitul drept canonic cuprinde in el
multe invataturi straine, care astazi fac parte esclusiv din
jurisprudenta dreptului politic civil.
C) Pentruca nu voim sa confundam cu aceeasi numire
dreptul ce apartine Unia sfinte si apostolice Biserici cu
dreptul canonic al Bisericei Romei, derivat In genere din
episcopatul lumesc, (pe cand aveau si stapanirea lumeasca).
Des pre relatia dreptului eclesiastic cu Teologia.
Dreptul eclesiastic este asa zicand stiinta ce'si id bazele
din cloud mari sisteme de idei, pe deoparte din Teologie,
iar pe de alta din stiinta Dreptului. Situatia acestei stiinti
este intre aceste cloud sisteme de idei, din care'si detrage
locul ei convenabil intre stiinti, pentruca participa din prin-
cipiile amanduror acelor sisteme stiintifice, adica 'si is
materialul si forma sa si din teologie si din stiinta dreptului.
In evul mediu dreptul canonic faced parte din Teologie
si ca astfel se cultiva si desvolta ca parte practica a sti-
intei Teologiei. Aceasta are loc nu nu. mai in Apus pand
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL BISERICESC 647
la Centin, dar si in Orient, caci compunatorii canonisti
erau numai teologi ca Stefan Efesanul, compunand cea mai
veche carte de canoane, scolasticul Antiohean, presbiter
Si apoi episcop al Constantinopolului a compus 50 de to-
muri, dupre cum si Doxapatri economul, Balsamon si Zo-
nara, dar lucrarea teologilor putin au contribuit la desvol-
tarea stiintifica si la sistimatisarea dreptului eclesiastic,
pentruca s'a marginit la ordinarea materials a canoanelor
dupd legile politice.
Progresul la care a ajuns dreptul eclesiastic inainte de
luarea Constantinopolului, in acelasi a stat pang In pre -
zent la not Ortodoxii, cu putine esceptiuni. In timpurile
noastre aceasta stiinta a inceput a se desvolta si cultiva
cu mare ingrijire, lucru reclamat de situatia Bisericilor din
statele Ortodoxe. In Apus a luat alts reforms prin Refor-
mati, deli de atunci s'a separat, dar nu s'a rumpt cu totul
propriu zis de Teologie, pentruca canoanele Bisericei sunt
strans legate de stiinta Teologiei. Deci dreptul eclesiastic
este in general resultatul istoriei eclesiastice, a arheologiei
si a teologiei Dogmatice, lard de care ramane ne'ntales.
Pe langa aceste trebue a se lila in consideratie si legisla-
tiunea Imperiului Bizantin.
Despre situatia (locul) ce ocupd dreptul eclesiastic in
cuprinsul ,stiintelor dreptului.
Daca stiinta noastra, dreptul eclesiastic, face parte, pri-
vind la natura si scopul ei, la corul stiintelor dreptului,
cum am zis, se cere acum natural sa stim ce loc ocupd,
cu alte cuvinte cercetam daca dreptul eclesiastic face parte
la dreptul public sau privat.
Aceasta cestiune ne duce vrand nevrand la alts cestiune,
-adica de a sti, ce este drept public si ce este drept privat;
in genere din causa ca auditorul nostru este lipsit de a-
ceste notiuni, vom zice urmatoarele: Societatea politica,
-ca organism total, se compune din membrii ce au un ca
www.dacoromanica.ro

648 CATE-VA CUVINTE
racter duplu. Mai intai aceste membre a corpului social
apar ca individe on ca fiinti supuse voluntar si Indepen-
dent dreptului, urmarind fiecare aparte interesul sau in-
dependent de interesele celorlalti membri a societatei po-
litice. Afars insa de aceasta activitate determinata si fo-
lositoare, individul ca membru deodata si a societatei
politice are in acelas timp si o activitate si mai estinsd
si mai inaltd ce datoreste catra celelalte membre a socie-
tatei politice, adeca catra concetatenii sai; deci pe laugh
folosul sau individual datoreste a aved in vedere si inte-
resul comun al tuturora, iar aceasta pentru cuvAntul acesta:
Fiindcd primeste beneficiile dela societatea politica, din
aceasta causa este obligat ca sa se ocupe si sd se ingri-
jascd de ea. Daca dar membrii societatei politice din causa
caracterului for duplu datoresc se combine interesul for
propriu cu interesul comun, cu atat mai mult societatea
politica datoreste sa aiba in vedere pentru aceasta parti-
cularitate (nota) dupla a ei membrele sale. Pe deoparte
asigure deplina si desavarsita libertate pentru des
voltarea for individuals, pe de alta sd li procure cerintele
necesare si mijloacele potrivite pentru activitatea reclamatd
de interesul comun. Daca dupa teoria aceasta am vol sa
distingem prin un princip general dreptul public de cel
privat, suntem obligati sd acceptam toate dispositiile
societatei politice ce au de obiect organismul total politic
si interesul general al societatei, aceste constituesc dreptul
public, iar toate cele ce sunt din contra, care au in ve-
dere cu deosebire interesul individual a membrilor socie-
tatei politice constituesc dreptul privat.
Ceea ce am zis generic despre societatea politica poate
sd se aplice si la alte iristitutiuni analoge, care poarta ca-
racter public si a cdror scop este general si comun, sau
dacd este supus societatei, sau dacd exists de sine si in-
dependent de societate.
Din toate acestea se distinge per excelentiam nu numaii
se' li
ca:
www.dacoromanica.ro

DESPRE DRIIPME, BISERICBSC 649
prin intinderea ei, din care causa vine in atingere cu so-
cietatea, dar Inca si prin scopul sau general si destinatiu-
nea sa, care este si mai generals si mai estinsa decat scopul
societatei. Daca aceste sunt asa, dreptul eclesiastic este
drept public, si dar nu o parte a aceluia, ci tot, pang si
In partile cele mai amarunte a lui, dupa cum se va proba
mai evident in cele urmatoare.
Toate relatiile omenesti se conduc de doua ratiuni, una
politica, alta religioasa; de aceea Inca in anticitate in so-
cietatea politica se intalneste si cea religioasa, alta data
supusa societatei politice, alta data, ca in anticitatea cla-
sica, cea religioasa predominand, (ca in teocratia Asiei si
in cunoscuta teocratie a Iudeilor). In general in toate so-
cietatile vechi, elementul politic si religios era amestecat
in ele, si din causa lipsei de distingere si a separarei for
una de alta n'a putut sa se desvolte pe deplin nici una
nici alta.
Lasand la o parte celelalte societati ale anticitatei, Re-
ligiunea In anticitatea clasica Greaca si Romans existand
In societate (contopita) si facand o parte individuals, sau
de o natura cu totul deosebita de societate, se prezinta
continuu ca un element politic si national, dar totdeauna
public, cu o legatura de ordinar stransa intre ele, adica.
Intre Societate si Religie. La Romanii vechi indecomun
prin Religie societatea si se inalta si crestea dupre cum
§i descrestea. La Romani elementul religios in special Gus
divinarum) faces parte din dreptul public, de aceea ca
drept public, Jus sacrum, era elementul cel mai principal,
caruia ii urma dreptul politic public, si cel religios era
considerat ca indeplinitorul dreptului public la Romani.
(Lex 1. 2. vezi. de lusticia jur. 1. 1.) Dupa legislatiunea Ro-
mans, dreptul sacru al Romanilor nu numai faces parte
din dreptul public, ci s'a considerat Inca in timpurile pos-
terioare, ca o ramura perfecta si deplina a dreptului, si
prin urmare dreptul a devenit intreit, dreptul sacru, pu-
www.dacoromanica.ro

650 CATE-VA CUVINTE
blic si privat. Aceasta este teoria dreptului Roman relativ
de religia nationala a Romanilor. Iar Religia Crestinismului,
cand a aparut pentru Int-6a data in lumea Romana, s'a
pus naturalminte in o situatiune vrajmasa fata de religia
nationala a Romanilor. Deci Biserica crestina nu numai ca
a fost esclusa dela orice protectiune a societatei, ci Inca
era persecutata si separata, considerate ca o asociatiune
particulara; insa Biserica crestina din causa naturei sale
crestine si a destinatiunei sale universale se considers pe
sine fate de societatea Romana, nu ca o asociatiune
private, ci ca o adunare universals publica. Teoria despre
religiunea crestina nu poate se atace natura si substanta
religiunei in genere, dupre cum nici orice idee religioasa
nu poate pentru acest cuvant sa schimbe natura ei.
Prin urmare Biserica crestina este si ramane o Institutie
publica, intru cat are constiinta de publicitatea si univer-
salitatea scopului si merge pururea in aceasta directie.
Dar cand Biserica din inimica s'a facut arnica societatei
Romane, cand Biserica nu states afara de corpul politic,
ci in interiorul seu, din care timp interzicerea aceasta de
societatea particulars a devenit religiune legala, adunare
publica. Religiunea crestina desi in multe feluri a fost per-
secutata de societatea 'Agana si crestina., insa n'a fost nici
°data absorbita cu totul in societatea civila, dupe cum a
fost vechia religie nationala a Romanilor, ci s'a conservat,
cat a fost posibil, independenta reclamata de doctrina si
perfectionarea ei, considerandu-se ca institutiune publica
alaturea cu societatea civila. Dela acest timp in societatea
civila Romans si in urma in toate societatile crestine au
existat in teorie doua autoritati publice separate: Imparatia
si Ierarhia. Aceasta deosebire in societatea religioasa cres-
tina s'a nascut de aicea, ca intai Religia si in societatea
veche etnica purta caracterul, dupre cum am vazut, publi-
citaterjsi at doilea pentruca Biserica crestina cand a fost
recunoscuta...^de societatea Romana, era considerate in so--
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTIIL BISERICESC 651
eietatea Romans, ca o institutiune aparte si. de sine sta.-
tatoare. Deci unindu-se aceste cloud autoritati a cautat
Biserica sa'si conserve integritatea si independenta sa fats
de societatea civild. Urmand aceasta teorie si M. Cons-
tantin, adica a distinge dreptul Ierarhic de cel Imparatesc
si a recunoaste cloud autoritati, si 'si-a exprimat pdrerea de
deosebire a acestor cloud autoritati, adica unii sunt Epis-
copi (observatori) asupta afacerilor externe, iar altii sunt
Episcopi asupra celor interne in Biserica.
Acest princip de deosebire a Bisericei de societatea
civila, si caracterul ei de publics, niciodata n'a fost puse
in discutie de autoritatea noastra civila., existents dela M.
Constantin. Acest princip a M. Constantin a fost con-
firmat si de Arcadie si de Onorie, and si recunoscand Bi-
sericei dreptul de a judeca cestiunile spirituale. Teodosie,
Marcian si in fine Iustinian in una din epistolele sale catra
Sinodul din Efes, an exprimat aceleasi principii, si in alte
locuri Iustinian se exprima foarte clar asupra distinctiunei
dintre Biserica si Stat respectiv de drept. El zice: q0r-
donarn ca se existe deosebire pe deoparte intre dreptul
divin (a Bisericei) si dreptul public (civil) si pe de alta intre
dreptul privat, deosebirea analoga». Iar in Nuvela a VII
zice: ca darurile cele mai mari Intre oameni sunt Ierarhia
divind si Imparatia.
Distinctiunea deci a dreptului eclesiastic cum s'a fa'cut
de unii in drept Bisericesc privat este ne admisibila, ca
una ce se opune naturei Bisericei, cu caracter universal.
C. E.
------re-3,179 PO ?).--------
www.dacoromanica.ro

VIATA NOMADA A VECHILOR EBREI
(Vezi Biserica Ortodoxa Romans, Anul XXXI-lea No. 4)
REPTILELE.
Ebreii au doua cuvinte spre a exprima reptilele, acestea
sunt : remes §i pref. Dar trebue a observa, ca ei sub a
ceste denumiri nu inteleg numai reptilele, vermi si cu un
cuvant animalele taratoare, dar Inca si pe toate micile bi-
pede si patrupede, cari au picioarele prea scurte si din
aceasta cauza se pare mai putin a merge, cleat a se tail
pe pamant. In sfarsit ei reduc acelas cuvant de reptile la
insecte si la pesti mici. In cele ce urmeaza vom spune in
putine cuvinte despre reptile propriu zise sau serpi, despre
insecte si despre pesti.
Printre serpi se deosibeste mai cu seama efhe, nume
derivat dintr'un verb, care in ebreeste Insemneaza a striga,
se zice despre strigarile unei femei In lucru si care in limba
araba are insemnarea a fluera, adaogand ca efhe insusi
se gaseste intrebuintat la Arabi, spre a exprima o speta
de searpe, care se crede a fi vipera. Se zice in sfarsit des-
pre vipera, ca flueratul sau este mai tare si mai lung, de
cat al celorlalti serpi, mai cu seama in timpul d'a face puii
sal si totdeauna, cand cineva o necajaste. Vipera nu este
eninoasa cleat prin muscatura sa. Oule sale se clocesc
interiorul corpului, astfel ca puii se nasc cu totul vii,
particularitate de unde ea 'si trage numele sau, dar un
In
www.dacoromanica.ro

VIATA NOMADA A VECHILOR EBREI 653
mare numar de alte specii arata aceiasi observatiune. Se
observe Insa, ca Santa Scriptura nu spune nimic despre
-o speta de serpi, care nu se potriveste celorlalte, ceea ce
(IA explicatiune despre fiecare din numele for prea grea,
ceea ce face, ca traducatorii si interpretii au trebuit sa o
confunde adesea ori.
Iudeii si fariseii sunt numiti cate odata in Evanghelie
rasa de vipere 1). Interpretii sunt Impartiti asupra Intelesului
acestei expresiuni. Cu toate acestea scopul acestei corn-
paratii pare a fi, mai Intai sa dea o idee despre rautatea
profunda a fariseilor si in urma a arata, ca ei nu erau ne-
gresit mai putin rai, ca parintii lor.
Cuvintele Kefir §i sahal insemnau pe leu, dar se luau
asemenea Cate odata, dupe Bochart, spre a exprima serpi
si invatatul scriitor probeaza parerea sa aratand prin exem-
ple, ca. la Arabi si Greci acelasi cuvant se reduce cate
()data la animale de clase cu totul opuse. Este invederat,
ca. chiar Ebreii au Intrebuintat fare deosebire cuvantul ti-
Femet In locul unui patruped sau unei pasari. Bochart, la
aceasta dintai parere, adaoga autoritatea vechilor versiuni
si crede, ca Kefir Insemneaza un sarpe Omar, de aseme-
nea ca In ake parte, se is drept un leu Omar si ca salmi
exprima serpi negri, ca si lei negri.
Sub cuvantul hac,sub In general se intelege naparca, dar
dupe cum se afla mai multe specii din aceste reptile este
cu greu a hotara, care este aceea, pe care a avut-o in
vedere Santa Scriptura, care de altfel nu Intrebuinteaza
acest cuvant decat numai odata, spre a zice, ca veninul
naparcilor este pe limba celor rai. Naparca se rostogo-
leste si face din corpul sau deosebite indoituri, din mij-
locul carora ridica capul si combate pe vrajmasii sai si
din aceia 'si trage numele naparca, care in latineste in-
semneaza un fel de scut rotund.
De asemenea interpretii explica dela naparca cuvantul
j5eten. Sfintitii scriitori vorbesc mai cu seamy despre ve-
ninul lui fieten. Deci se stie, ca otrava naparcei este cu
totul patrunzatoare si ataca intr'o clipa fluidul vital. Pre
cand Psalmistul vorbeste de o naparca, care este surd.
§i care 'si astupd urechile, voeste se zica numai ca lucru-
1) Mat. III; 4. XII, 37; XXIII, 33. Luc. III, 7.Evang
www.dacoromanica.ro

654 VIATA NOMADA
rile surprinzatoare si incantatoare nu fac nici un efect a-
supra ei, ca si and ar fi inteadevar fard urechi sau ca le-
astupa. Este netagaduit, ca magicienii posedau arta d'a
fermeca serpii si prin acest mijloc a-i impiedeca d'a musca.
De aceia, and Santa Scripture ne vorbeste despre serpii
ingrozitori, numeste serpi, cari nu se lase a fi fermecati
sau cari sunt surzi la glasul fermecatorilor.
CuvAntul timaon, despre care se aminteste la Deutero-
nomiu VIII, 15, si Isaia XXXV, 7, a fost reprodus de Vul-
gata in primul loc prin dipsas, adica o speta de vipera a,
ear& muscatura trecea spre a pricinui o sete mortala, cu
toate acestea se intelege in general nu despre un animal,
ci despre un loc uscat si sterp, dupe cum aceiasi Vulgata
'1-a tradus in partea aratata de Isaia..
Tifah sau tifoni este numele unui sarpe, pe care Santa
Scripture '1 prezinta ca foarte ingrozitor si periculos. Se
crede a este vasiliscul sau reptila, care barbatul poarta
pe cap un fel de acoperemant sau coroana, de unde i-s'a
dat numele de vasilisc, adica regal. Este o veche supers-
titie, care se crede, ca o singura privire a vasiliscului pri-
cinueste moartea.
Dupe cum cuvantul chipoz se apropie mult de chipod,
Septuaginta si Fericitul leronim '1 au luat in loc de ariciu..
Dar se pare, ca acest searpe cunoscut la cei vechi sub
numele acontias sau jaculus (areas), pentruca el se repede
ca o sageata asupra celor ce'l ataca.
Numele acestui sarpe, care in limba araba este chifazah
si verbele cafet in cea haldaica si cafaz in cea araba, cari
insemneaza a sari, pare a nu lases nici o indoiala asupra
acestui subiect. Shaw vorbeste de un sarpe, care la Arabi are
un nume deosebit, si pe care '1 crede a .fi acelas: 1Zureik
zice acest calator, alt searpe din Sahara, de o lungime
foarte mare si corpul subtire, este insemnat prin aceia, ca
se repede cu o iuteala uimitoare, poate ca aceasta este
jaculus al celor vechi.
.5'efifonul este cerastul, numit astfel pentruca este inar-
mat de doua coarne carnoase. Acest searpe, speta de vi-
pera, suera miscandu-se si aceasta este fara indoiala cauza,
pentru care i-s'a dat in ebreeste numele de sefifon. El se
ascunde obisnuit in fagase sau in nisip, cu care se asea-
www.dacoromanica.ro

A VECHILOR EBRE1 655
mama In culoare si calatorul trece pe langa dansul, fara
a'l zari si astfel devine prada sa. Aceasta reptila ataca atAt
animale ca si pe oameni si daca trebue crezut Nicandru,
amintit de Bochart, otrava sa patrunzatoare Inbolnaveste
deosebi coapsele si pulpele picioarelor celor muscati de el.
CuvAntul ,sara/ §i la plural ,seranm, care dupa litera In-
semneaza arzator, arata o speta de searpe, trimis de Dum-
nezeu in contra poporului sau in desert, spre a'l pedepsi
pentru castirile sale. Sfanta Scripture aminteste despre a-
cesti serpi ca avand aripi, dupa cum asemenea incredin-
teaza un mare numar de autori, cari ne spun despre un
searpe zburator, prea comun in Egipt si in Arabia.
Dintre intrepreti, unii au tradus ,saraf prin cuvantul grec
.prester, altii prin hidrus §i multi alti prin chersidrus, dar
este invederata, ca aceste trei numiri se potrivesc la a-
ceiasi speta de reptile, in urmare ca unii le privesc In
stari si raporturi deosebite. In sfarsit, traducand ,saraf prin
&ester, care insemneaza, ca si insusi termenul ebreu ar-
zator, a voit sa arate efectul muscaturei acestei reptile,
al carei venin arzator pricinueste in fate o umflatura ne-
suferita si in acelas timp o umflatura generala peste tot
corpul. Acest searpe, adevarata reptila amfibie, este nu-
mita de greci cafe odata hidra, pentruca iarna el locueste
In mocirle pline cu apa, iar alta data chersidrus, din cauza
ca se gaseste toata vara in mlastini uscate si pentru a-
ceasta sunt prea veninosi.
Taninul, care se is cate odata in ebreeste, spre a arata
in general un searpe si chiar un monstru de mare, insem-
neaza un chip propriu dragonul, speta de o mare grosime.
Sfintitii scriitori ne spun despre veninul mortal al taninului,
si cu toate acestea unii autori ca Pliniu, Aetiu si Nicandru
marturisesc, ca dragonul nu are venin, insa Bochart, care
aminteste despre acesti autori, a observat, ca se poate cu
inlesnire a-i Impaca cu scriitorii inspirati, caci deli terme-
nul ebreu Insemneaza tot felul de serpi, aceia cari au pre-
tins, ca dragonii erau fara venin, au inteles pe dragonii
din Grecia si nicidecum pe cei din Africa si Arabia, cari
netagaduit au un venin mortal.
in
www.dacoromanica.ro

656 VIATA NOMADA
* *
Printre insecte se deosibesc mai cu seama lacustele,
cari se gasesc amintite in cartile sfinte sub mai multe
nume deosebite, dintre cari unele arata.' specii particulare,
iar altele simple proprietati, cari pot fi comune la mai
multe sau mai putine specii. Astfel se gaseste arbe, care
insemneaza belsug, numar mare; gob sau gobai nume a
carui asemanare in limba araba va sa zica, care iese din
pamant; gazam, adeca care tunde; hazab, care are multa
asemanare cu verbul arab hadjab, a acoperi; hasil, derivat
dintr'un verb, care insemneaza a consurna, a distruge;
hargol, care este mai acelas ca arabul hardjaleh sau trupa
de locuste, cuvant a carui idee primitiva este aceea de
a sari; yelec, a carui insemnare proprie pare a fi a linge
si prin intindere la aceia a consuma, a roade; solham,
care in limba haldaica de asemenea insemneaza a con-
surna, a distruge; telatal, nume pe care Septuaginta it
traduce prin ipuaf.671 si Vulgata prin rubigo, dar care in
general se intelege o speta,' de locusta, despre care multi
pretind a fi greerele, din cauza strigatului as-Cutit al acestei
insecte, cuvantul telatal, Insemnand de alta parte un sunet
patrunzator. Dintre aceste locuste Moisi a prenumarat ca
curate numai arbe, solham, hargol si hagab. Nu s'ar putea
da un mijloc mai bun, spre a intelege mai cu inlesnire
numeroasele locuri din Sfanta Scripture, care aminteste
despre locuste, de cat reproduc cand cuvintele D. Shaw,
despre cele ce a vazut in Barbaria: «Locustele propriu zise,
despre cari se aminteste adesea on de autorii sfinti si pro-
fani, zboara totdeauna in trupe mari. Acelea pe cari le-am
vazut in 1724 si 1725 erau mai mari, ca locustele noastre
obisnuite; aripile for erau patate cu negru, iar corpurile
si picioarele for de un galben frumos. Ele incep a se a-
rata pela sfarsitul lunei lui Martie, vantul batand despre
sud cu putin mai inainte. Pela mijocul lui Aprilie ele se
inmultira extraordinar, astfel ca in puterea zilei ele for-
mau un fel de nori, cari intunecau soarele. Aproape pela
juinatatea lunei Maiu ovariile for fiind pline, incepeau a
se retrage unele dupd altele in ca.mpiile Metjicah si alte
locuri invecinate, spre a depune oule lor. Luna viitoare
www.dacoromanica.ro

A VECHILOR RBREI 657
Incepea a se vedea locuste tinere si este de Insem-
nat, ca Indata ce ele se iveau se alaturau impreuna si
formau o trupa stransa, care acoperea mai multe sute
de prajini patrate. Luand in urma drumul drept inainte,
ele se agatau de arbori, de ziduri si case si nimiceau
toata verdeata ce gaseau in drum, astfel ca.' nu scapa nimic
in aalea lor. Spre a le opri, locuitorii tarei sapau gropi
In latul gradinilor lor si le umpleau cu apa, sau puneau
pe aceeasi linie o mare catatime de buruieni, paie si alte
materii arzatoare si be dedeau foc la apropierea locustelor,
dar toate aceste prevederi nu slujeau la nimic; gropile
fura Indata umplute si focurile stinse de aceste roiuri fara
numar, cari urmau unele dupe altele. Cele ce mergeau
in cap, inaintau fara a se teme de nimic si cele ce urmau
impingeau pe cele d'antaiu atat de aproape, in cat le era
cu neputinta a se da Inapoi. La interval de una sau doua
zile, dupe ce unul din aceste mari corpuri au trecut, alte
locuste aparute din nou le urmeaza si veneau a spicui dupa
cele d'Antaiu. Ele consumau micile ramuri si cojile ar-
borilor ale carora celelalte nimicise deja fructele si foile,
justificand astfel expresiunea profetului, care asemanan-
du-le cu o armata numeroasa, zice: Focul distrug-e inaintea
fetei sale si inapoia lui flacdra arde ; Cara era inaintea
venirei sale ca grddina din Eden si dupe ce el va fi plecat,
ea va fi ca un desert de mdknire, si nu va fi nimic, care
sd -i scape 1).
Aceste locuste vietuind astfel timp aproape o lung de
zile, nimicind tot ce ele pot intalni ca verdeata, se gasesc
in sfarsit ajunse in marimea naturala, si schimba starea
lor acatandu-se de arbori si desfacandu-se de pielea lor. Spre
a le InlesnI aceasta metamorfoza se prind cu picioarele
dinapoi de un tufis oare-care, ramura de arbore sau de
un colt de piatra si in urma facand o miscare ca aceia a
emizelor and umbla, se vede mai Intaiu aratandu-se capul
lor si apoi restul corpului. Toata prefacerea se terming
in sapte sau opt minute, dupre care ele raman in scurt
timp intr'o stare de amortire, dar indata ce soarele si
a erul au intarit aripile lor si usuca umezeala ramasa, ele
reiau prima la."comie, devenind chiar mai puternice si mai
I) Prof. Ioil Cap. II.
www.dacoromanica.ro

658 viATA NOMADA
iuti ca mai inainte. Cu toate acestea ele nu traesc mult
timp in aceasta stare si se imprastie indata, ca si mamele
lor, dupe ce au depus jos oule lor. Dupe cum zborul si
mersul lor era totdeauna in partea despre nord, se pre-
supune, cal ele pier in mare, cari dupa cum spun Arabii
serve de mormant la toate insectele inaripate.
4Locustele sarate si fripte se apropie de gustul racilor
din apa dulce si era ingaduit Iudeilor a le manca. Nu'mi
inchipuesc, ca a putut cineva produce pand acum vre-o
autoritate, care sa fie primita, spre a probe ca. cuvantul
grec acrides trebue luat drept fructul unui arbore sau
drept somitdtile plantelor, ci este mai multa probabilitate,
ca s'a dat locustei numele acris, pentru ca ea se nutreste
inteadevar cu varfurile erburilor! Acridele despre cari A-
ristot si alti istorici vorbesc, sunt locustele in chestiune.
Septuaginta a tradus totdeauna arhab prin acelas cuvant
si este natural a crede, ca scriitorii Noului Testament 'lau
luat in acelas inteles. Astfel acridele, despre cari .se zice
ca Sfantul Joan Botezatorul se hranea in pustie, trebue
sd fie speta de locuste despre care vorbesc».
Santa Scripture deosibeste mai multe feluri de insecte,
cari se reduc la muste, adeca: zebub, este musca obis-
nuita; debora, adeca albina; harob, care este prea inve-
derat zuvol_totoc, musca caineasca, dupe cum se aminteste
in Septuaginta, una din speciile taunului; Ken si la plural
Kinirn, azi.cpec, speta de musculite, cari prin intepaturile
lor pricinusc corpului marl mancarimi; Konops, zthvogp,
despre care aminteste Sfantul Evangelist Mateiu XXIII,
24 si care este astfel descris de J. F. Schleusner in dic-
tionarul sau al Noului Testament: «Musculita de yin, o
speta de mused mica, sau un mic vierme cu aripi, care
is nastere in vin, cu care se hraneste, dupe cum spune
Aristot».
Sfintitii scriitori ne arata pretutindeni musca, ca pe una
dintre insectele de patina. insemnatate; Bochart face asupra
acestui subiect o reflexiune, care merita cu atat mai mult
d'a fi reprodusa, caci ea slujaste a ne face sä intelegem
bine un loc din cartile sfinte: 4Nu este fard ratiune, zice
acest prea invatat autor, ca a fot oprit Iudeilor a manca.
reptile si mai cu seama muste, caci este un animal mur-
www.dacoromanica.ro

A VECHILOR EBREI 659
idar si infect, care se hrdneste din gunoae si de cari iu-
beste a se alatura. Si, fie ca el zboard pe mesele oame-
nilor, fie ca se apropie de altarele zeilor, el ataca cu o-
braznicie alimentele ce gaseste si le murdareste atingan-
du-le. Mai mult, cat de mic ar fi, dacd din intamplare
cade si moare intr'o sticla cu parfum, infecteazd tot con-
tinutuh. Astfel, cand Sfanta Scripture aseamand pe cineva
cu musca, sau ea ne arata pe Dumnezeu, ca s'a slujit de
aceasta insecta ca de un instrument, spre a exercita dreapta
sa razbunare in contra unui popor, se intelege cu Inles-
nire, ca aceasta insemneaza spre umili mai mult.
insecta parorc; este puricile, caruia regele David se a-
seamdnat spre a se umill. Aceasta asemdnare era prea
obisnuitd la cei vechi.
Numele ebreu nemala, insemneaza furnica, a cdrii lu-
-crare si prevedere sunt cunoscute. Dupe ce a vorbit despre
numele, ce ea poarta in limba greaca, Bochart adaoga:
«Dar numele furnicii in ebreeste nemala, derive dela namal,
care insemneaza a tdia, a deosebi.
Nu existai indoiala, ca hacabis nu insemneaza in ebreeste
pdiajenul, care in cea haldaicd si arand se exprima prin
un asemenea cuvant. Deci pdiajenul este o insecta, care
intinde cu multa arta tin fel de panza, pe care o scoate
din propria sa substanta si care se aseazd in mijlocul ei,
spre a stabill aci locuinta sa, a prinde muste cu cari se
hrdneste.
In ebreeste sas si has, ca si in greceste ats, insemneaza
coolie, insecta prea distrugAtoare, care se ascunde in ma-
terii de land si haine, pe cari le roade.
In ebreeste se afle cloud cuvinte, cari arata viermele,
acestea sunt: rime si tolah, cari se scriu Inca tolehc'z si
tolahat. Aceasta insecta Third os, nici vertebra, nici articu-
latie, se naste in pamant, in fructe, in plante si chiar in
animale. Sub aceasta denumire generald in sfanta Sriptura
se intelege deosebite specii, ce trebuesc a le cunoaste,
spre a pricepe locurile unde ea le aminteste. Astfel este
de observat, ca expresiunea tolahat sant insemneaza li-
teral vierme stacojiu, adecd culoarea, ce se obtine din a-
cest vierme, care se alaturd la stejarul verde si care este
asa de cunoscut la Arabi sub numele de Kermes.
Biserica Ortodoxit Romkni 4
a'l
www.dacoromanica.ro

1907 06

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (19)

Similar to 1907 06

Similar to 1907 06 (18)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (12)

1907 06