1893 12

BisERIcA
A
ORTHODOXA REANA
Revista Periodica Eclesiastica.
ANTI AL XV1-lea, No. 12.
TABLA MATERIILOR.
Pag.
I 8erisorea Episeopulia Kesaiie al Buzeulul. 8(in
II Documente inedite. 870
III Invetiitua bisericesen a vlAdiesiii Anthill) 912
IV Etica evolutionist: si etica . . 923
V Caveat la Dominica a patra a Santa Ira
post 945
VI Prediell bisericCac ...... . . 953
VII Cuventare la clamp, Principe la Ferdinand
si a Princesel Maria d'Edimburg . . 958
VIII Santul Iustin Filosoful si Martir . . . 961
IX Donatiunl 975
Tabela materielor pe anal 1892-1893 I
BUCUREgi.
54. Sir. Frmcipattle-Unite, 34. (1
I 8 9 3.
eltieZA Tdat cfe.)eVece4cO
, (;,w y, 7.11, wff
1
- /'/I 113,
f'il/z/ VX-7-
It-
. ,
-
_ X .
A.
SEC T'_'. 1 ;ORI,E
IS
yl
MARTI EL
.
kt1
...J
tr
t
y ..,,,,.
,,,,,
i
..,
I,,.*
---'
It)
6
'$'1
sk.,
:
t,,,,g i
, , . . .
::,,,%,
:
Ire
NI
I
I
. . . . . . . . . . , .
.
9,.
AIL
11 _-----...rt
'''''
1,
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA.
SCRISO A REA
EVISCOPULUI KESAINE AL BITZEULIII
Calla them Seminarist], adtmati pentru deschidm ea Seminarului la 16
August 1836
Eaisto la Prea Sfintitu luz Episcop al Bu:culut Ke-
s(arie, cu data din 12 August anul 1836, trimisa din
Bueurestz mire tineriz SOninari0 adunari la Episco-
pie in Ilu:eu, pentru (Weill& rea seminarulzalnfiintat
intatast data in anul 1836, care desehidere s'a facuf
In :iva de 15 Awjust firamul Bisericei Sf. Episcopiz,
/Juin parintele Archimandrit Elrosin Poteca, Egume-
nullionastiret illotru, trimisinadins din Bucuresti. ')
1 ineriloi seminal isle, luhilI at no,,,tril lit duhovnicesh,
pat mtesca bin e-cu (Mare din inima A e trimitem.
-egiaita bucmie am luat, cand ni s'ati Testi', ca s'au
galil [Ole ale .N.minarului, si cum ca hotarcill sunteli ca
-a incepet1 invelaturile regulat min insasi gitla prazniculul
Stin(el Episcopil, si cu tote Ca forte doritor eram ca sA
ne allam aci de fata. si noI la un acest fel p1M de bucurie
1) Acesta, EpistolI interesanta ni s'a dat sere imprimare de care
malt Prea SaMital Mitropolit al Moldova! §i Suave! D. D. Iosif
Naniescu, care atunci (1836) de curand calug6.rit in Episcopia Bu-
aulni qi. Diacon toner in vhsta de 15 an!, a fost unu.1 dIntre eal
din,til seminarist! si a avat acostii, copie arid, tot atuncl de Instill
mana I. P. S. S., dup6 original,
www.dacoromanica.ro

866 SCRIS )ARFA
praznic (serbatOre), dar din porunca Prea lnallalului nos-
tru Domn, m'ai popril Bind ale], iiu lipsim, datorie
rint6sca implinind, prinfr'acesla arhiereste sa ye scriem
si parinteste sa 10 sfaLuirn ca qt. incepet,i inveLaturile, si
sa le incepet,1 bine. Dar Ore a ineepe bine ce e-te? Cu
adeverat socotim ca nu este de cat a incepe de la D-de u :
Tot lucrul sal incepein de la Dumnedeit si la Dumnedett
sal sfarsim", dice marele intru leologie Grigorie Nazian-
zineanul.
De la Dunmedefi, dar, o iiihilil nostril fii, incepeA
pre Dumnedeu sa'l chemact iulru ajuforul yostru, pre 1J-clew
sal rugat,I ca sa ye triuiita din ceruri luminele Sale, si
sa ye lumineze mintea ca sa intelegeti cuvintele Lul si
sa umblat,i in cararile poruncilor Lui. Pre Durnnedett sa'l
avet1 pururea ui mintea vostra, Dunmedeu sa fie resu-
llama vOstra, frica Acestuia sa patrunda carnurile Ostle,
ca nu abatandu-ye de la 1 oile I,ui, intunericul sa ye cu-
prinda pre vo1 si sa ve depart* de la Darul Sell. Frica
Acestuia. o 1ubiti1 nostril fii, sa o avet,I tot-deuna in inimile
yOstre, cad Inceputul intelepcIunet, frica Donmulur este,
si pre acea frica sa o puneii temelie tuturor inMaturifor
vOstre. In zadar, o lubitil nostril fii, este de a zidi tine -vase
un palal frumos si a'i pone temelie putreda si asedata
pe nisip, pre care, un mic lint al nevoilor lu mesti yiind,
it va spulbera de pre f*. pamentului ; asisderea si voi
neavend temelie pre frica bu Dumneqeu, tOte invetaturile
ce veti lua vor fi desarte si nefolositOre.
lubicii nostril fii! lata alergarea s'a deschis, Nieinea a
sosit, lupta sta de fata, incepei de ye lupla1,1, si nu per-
detiI vremea, pretuiV'o pre acesta si nu o pagubil,i; cad.
trece anul, trece luna, trece septanana, trece diva, trece
ceasul, trece ininulul, si nu se mat inbirce mapoi; folo-
siti-ve de tOte acestea. lata vreme bine primila, rata Iremea
pocaincei, dice marele Apostol, fericitul Pavel ; acesta vreme,
o lubAil nostril fii, este cea mat scumpa si mai folositOre
pa-
:.
-a
www.dacoromanica.ro

EPISCOPULUI KESARIE AL BUZEULUI J 67
penlru vol; ace,ita reme este potrivita ca sa lepadatt IOW
lucrurile copilariel Si sa uttatt tineretele vOstre; acum este
vrentea ca sa lepadati deertaclunea tineretelor si sa luatl
sinttiri harhatesti; simtiri nohile, simfiri mhitOre de D-clefs
si de aprOpele, simtiri sfinte 5i dumnedeesti, simtiri do
slujitori indumnecleiti. Sa nu puneti in inimele vOstre, o
iuhilii nostril Iii intrebarea: Ore ce va fi noue dupe ce ne
omstradui atatia ani? Dupe CC otu castiga aceste inve-
talurt ce au a se preda inteacest Seminar?!
Noi iata vedem in thila de asta-di Ca preotia este de-
faimata si necautata, preotia este nepretuila si nebagata
in soma,? nu, si lar nu, o iuhtlii nostril fit! Sa nu treed
prin inimele vOstre cugetele acestea, ci mai varlos sa cau-
tati. imperatia lttl Dumnedea si dreptatea Lai, si apoi tote
cele-l-alte se vor adaoge one, adica sa ingrijiti din tOta.
iniina a ye face preoti bunt, preoti imbunatatiti, preoti
in etatl, preoti cu frica lul Dunmedet, folositori poporului,
folositort Patriot, si atunci negresit tOte cele-l-alte se or
adaoge voue, dice sr. Evanghelie; cad vrednic este lucra-
torul de plata sa dupe qisa fericitultu Pavel. Atunci cu
adeverat veal vedea, ca casele vOstre se vor umplea de
pail, de k in si de unt-de-lemta; cad poporul cu nerah-
dal e ash: pia numat sa at)a intre densil preoti invetati,
preoti imbunatatitt, preoti vrednici, preoti iscusitt. doftori
ai sufletelor lor, si apot indata gala sunt a jertfi cea mai
multa parte din avutul for spre hrana, incaldirea si man-
gaerea acelora. lubitit nostril fit! Nu ve trebue de cat sa
ingrijitt a e face bum, a ye face vrednici ministri ai lul
DumnedeCt, 5i o! ce bucurie va fi poporului, parintilor
vostri, rudeniilor vOstre, si in cele dupe 'Irma Noue du-
hovnicescului kosiru parinte, care-le pOte, cu lacrami a le
dorintel parintesti in ochi, astepta cu nerabdare procopsela
vOstra, si casele nu inceteza a ruga pre D-deul milelor ca
sa trimita Darul Sea din inaltime ogorasca pamentul
eel bun al inimelor vOstre, ca cadend seminta cut entulul
x
N
1
.,,i .t..a
www.dacoromanica.ro

86 8 SCR1S0 kREA
lul Duinneqen pre aces( pament sal faca', sa, rodeascA si sa
dea milt alla ,sa8e-gleci si alla o seta. Tubilil
nostril flu! SA nu fill nebAgAtorl de semi al dragostel lui
Dumneqeti, nisi sa suferitl a se defaIma tineretele vOstre
din pricina re unor neorinduelI resyratirl ce din ne-
luare aminteve ar putea urma intre vol; socoliti pururea
care este chemarea vOstra; socotiti uncle ye aflaft
atl venit aid cu adeverat ca sa invetatl carte bisericescA.,
sa ye facer!. madulare folosilOre la Iota plinirea poporulul
celul nine creclinclos. Grabill dar, o Iubitii nostril lit, de
lepadatl somnul lenevirei, curatili-A c simtirile Ostre si ve
aruncall ochii cel ganditort al sufletelor vOstre la mums(
faptelor celor bune. Facell-ve alt (lie rivnitorul, si lepA-
dand WO. desertaclunea, caulati cu mare Ware aminte, si
ink4indu-ve inintea vedeii, ve rugAm, de ce Dar mare
avetI sa ve invrednicili, de Darul preotiet, ciic!
Preolia este lucrare ingeresca, preolia este seN irsitOre
a atator marl lathe ale lul Dumneqetl; preolia este care
face pre om a padi cea dupe chipul lul D-deri nestricata,
preotia inalta pre om pan.A. la Scaunul lui Dumnederi
preotia face pre om se vadA pre Dumdeqeu pururea, nu
ca prin oglinda, ci a evea, si chiar sa'L alba in tote gilele
in mainile sale, seversind taina cea pentru mantuirea o-
menesca.
0 lubitii nostril fit! Multe ass ti volt a i e mai scrie,
dar pentru tineretele, slabiclunea si putina intelegere a
vOstrA acum, incetez de a ye mai yorbi, si numal ye qic:
ca intru t6te lucrarile vOstre sa nu ullati pre ci
pururea si in tot ceasul sa.'L chiematl spre ajutorul vos-
tru, ca tot-deuna impreunA cu vol petrecend, sa ve invete
cele bune si sa ye povatutasca a umbla in cararile drep-
tateI Lul. Faceti-ve inimile vOstre 16cas vrednic spre sA-
lAsluirea Duhulul Sfant, ca ajutoriti Iiind de cea preste
fire luminare a Acestuia, sa ve facets vase vrednice de
primirea Darulul Preotiel, si uImitl fiind cu ulinirea cea
trei-Veci,
asta-4I ;
si
D-dea,
www.dacoromanica.ro

EPISCOPITLUI KFIARTE AL BUZtULIII 869
bung a Mare lui Pavel, sa strigati in t6te Vele si In tot
ceasul: Imperate Ceresc mangaitorule! Duhul Adeverulul,
carele pretutindenea esti si t6te le implinesti. Vistierul
bunatatilor si clatatorule de viata vino si to salaslueste In
inimile nOstre, si ne curateste pre not de tota spurcaciu-
nea", ca sa. putem intelege cuvintele Tale si sa ne folosim
de invetaturile ce aii sa Ili se pue inainte, ca sa ne fa-
cern vrednici slujitori ai talnelor Tale; Asa, asa fie Parinte
DOrnne al Cerulul si al Pamentu lui; Asa sfinte ne bla-
gosloveste si intareste neputintele tineretitor nOstre. Asa
o lubitii nostril lii! si .Nol nevrednicul Arhierea si sluji-
torul al Acestui Parinte, cu starea NOstra de fata cea
gandita, blagostovim din inima, si tot-&una sa fiti
blagosloviti. Amin, Amin, Amin.
Suntern Al vostru Parinte duhovnice -.c si ferbinte calve
Dunine(lea rugator.
Kesarie Buzeii.
1846 .lirgust 12.
vt
www.dacoromanica.ro

DOCOMENTE INEDITE
privitore la
ISTORIA NATIONALA, POLITICA SI BISERICESCA aROMANILOR
Posedand Tlatiseriful prin care a fost numil Domnilor
Alexandru 1psilant in Valahia, it public spre eonsei vare.
Din el se constata, Ca Principatul Valahiei ca si Moldo a
erail adeveratul granaritl pentru Turcia. In el sa clescriti
atat drepturile cat si datoriele Domnitorului. SA mai con-
stata ca Turcia lega cu multe (rase pe Domnilorii fatiarioV
de a se ingriji de prosperilalea ocuitorilor terei, ei illqa
in fapta adus la sapa de lemn.
Talmacirea prea Inaitului imperAtesc Firman.
1) Lauda Domnilor din Nemul Mesiei, Alesule din eel marl
aT norodului cre§tinesc, eel ce mai nainte aT fost Domnu
al tail Rumanelti, qi acum farAlt &ad incredintat tie a-
cestii Domnie, Constandin Zade Alexandre, savAr§iturile
tale sa se inchee cu bine. Indata ce veT lua acest5, inalta
a mea imP6rAtesca vrednicA, (16 inchinaciune polunca, in
tire sa' l fie tie, ca to eel mai sus artitat Domni din ti-
neretile tale, i din cea mai intait p5§ire a ta, alcatuind
tote miritrile tale dupa inalta vointa (a) prea puternicei nide
www.dacoromanica.ro

DOC. tNEDITE PRIVIT6RE LA 1ST. NAT. POL. $I BIS. A ROMAN. 871
imperatit, te-al purtat cu credinta far piihanA,, ai cu multa
intelepclune spre indreptarea ai chibzuirile tuturor pric:_
nilor, ai iraperAteatilor mole slujbe ce s'au oranduit tie, din
inceput al arAtat semnile dreptAtii li a istetimil mintii tale ;
lar mal ales In curgerea anilor Domniel tale la Moldova
§i la tara RumAnescA, fiind di pururea te-al supus vointil
puterit mole, ai nestrAmutatelor imperateatl hotarArl, in multe
ehipurl luminat al arAtat credinta cea desAvaraitA, ai ne-
mArginita supunere cu acea din fire sAditA in tine istetimea
mintii tale ai sArguindu-te cu t6t1 strAdaniea ca sA gAseatl
mijloce de fericire terii ce s'al't incredintat tie ; Drept multe
at socotit ai mare silinta al eheltuit pentru repaosul ai buna
starea saracilor mole ra61e, pentru aasta prea placut te al
aratat la puternica mea marire, ai te-al invrednicit a tots
lauda csi buna cuventarea de insult tmperAtia mea, ai in-
tru tote ai covarait pe top eel mat nainte de tine prin ispit5 ,
cunoscendu- se de cAtra, Impel Atia mea iscusinta ai vred-
nicia ta, ai prin faptA arAtandusA petrecerea cea buna
ai a ta cu nemarginitA credinta slujba. Acum dar, far
de indoiala cunoscut fiind, li din cercArile de mal na-
inte vederat facendu se, ca ai de acum inainte te vet
purta dupe cea firesca a ta credinta, ai dreptate, cu inte-
lepte lucrAri ai potrivite cu prea inalta mea vointa, ai vet
arata a isn6v6, prea plAcut imperAteatii slujbe. IatA sl ha-
rAieate tie dupe eel de mai nainte dat infrumusetat sfantul
miell hat, la cinci ale fericitulul ramazat a anulnl 1213,
Donania ai StApanirea acel dupe moatenire mie teril Ru-
maneati, dAndu-se in mainile tale OW, stepanirea ai obla-
duirea, precum li buna chibzuire a pricinilor ai a tuturor
altor trebuinte aceatii Domnil. Spre acesta, s'ai'l dat ai
ac6stA a mea Malta imperateseA, sfantA poruncA, coprincle-
tore celor trebuinci6se imperAteati ale mele vointe ai prea
inalte hotAeArt. Deci cugetand cu mintea ta dupe cea qtiuta
intelepciune a ta, ai incredintandu-te cA acesta dup' love-
ratesca mea alegere data tie Domnie, ai ca sA fit mat cu
osebire ales din top eel asemenea tie Domni, este numal
www.dacoromanica.ro

872 DOCI:blINTF 1/111-1TE PIOVITART. TA
gi nurnat din acea cAtre tine desAvar5ita bunk apolicsis
osebita lubire a imperAtiT mele din cea incredintata Qi
negresita stiinta ce are imperatesca mea mArire, pentru
vrednicia credit* ta, dupe cele de mat nainte intelepte,
eredinci6se, iscusite intru tot lAudate ale tale slujbe
intru amand6u6 Domniile a Moldovit si terit Rumanesti ;
tar mat ales pentru ea negresit se nAdAjduesc si se as-
tepta si acum de la tine. mat mult de at de la on tine
alte slujbe vrednice de lauds, sti placute imperatestil mele
mAriri. Priimind amino aasta a mea inalta imperAt6scil,
poruncA, sa to sileytt dupe cum ti s'at poruncit, ea sa
mergi eat de in grabs la tara Butanes* si indata ajun-
gaud la Scaunul tern, i luAnd in mAinile tale Stepanirea,
ingrijasti-te dupa cea cu supunere a ta datorie si dupa vred-
niciea si ispitita ctiinta ta, pentru punerea la tale si in-
dreptarea tuturor pricinilor pamentului. Fit cu luare a-
minte pentru nizamul boerilor, p6rta de grill pentru sa-
racile mele ratele, ocrotindu-t aparandu-I de tote nedrep-
tatile, pAzes,ite cu luare aminte, cele grin imperatestile mele
firmanurT ai vrednice de inchinactune haturl, mat intat
p6 urma date porunci. CAutand si priveghind ea sa se pb.-
zesca cu tots scumpatatea cele Iludate i folosit6re lAgAturt,
cele bune nizamuri ce slut intre imperAtestile mele ser-
haturt, intre plmentul terit Rumanesti, ne ingaduind Hitt
intru chip a sa face cea mat midi calcare a celor aratate
bullet orfindueli. Silesti-te cu adesea necurmate trimiterl
a multor fellurY de zaharele i orz, la imperatesca mea
cetate,i cu ingrijire in vremt cuviinet6se a trimiterilor
eelor ce vor fi trebuinta, la imperatestile mele serhaturi,
dupA prea inaltele mele inaperatestt porunci ce vet lua
pentru acesta. In sfarsit, fit cu luare aminte pentru sevax-
§irile celor in grabs a inaltelor mele porunet, deobste
a tuturor pricinilor care s'au facredintat tern, intocmin-
du-le chibzuindu-le cu laudatele si cuviinclosele chipurt,
pururea aruncAnd ochit tai la cele din prejurul tent Ru-
rnanestt, si v64endu-le tote cu luare de sema, fit far de
si
al
ai
ai
ai
ai
ai
ai
ai
ai
ai
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT ONALA, POMICX $T tISERICtSCX A ROMANIIOR 873
pregetare, i cu tota desteptarea la tote lacrarile tale, prive-
ghiaza pentru fericirea stArii a pamentului, pentru odihna
gi rapaosul saracilor mele rage, pAzeste unire si bunk al-
cAtuire cu eel mart a pazitelor de Dumnecleu serhaturile
mele, ocArmuind cu intelepctune $i chibzuind cu bunk so-
cotintA t6te intamplAt6rele pricint, intru acestas chip pur-
tandu-te, si cu tote puterile tale silindu-te, si nevoindute
pentru buna sevarsirea pricinilor, fit cu luare aminte
ca sA nu sA, fack in potriva bunelor nadejdi cea mat mica
gresalA la Did unile din trebuintele gi pricinile ce vor fi,
inteun cuvent puind la tale ci indreptand tote luerarile
dupe, platerea tnalta imperAtiel mele nevointg, Qi pururea,
arAtand slujbe @i seversiri pntrivite cu a ta fir6scA trite-
lepciune, iscusintA i isteciune, sile5ti-te din t6ta virtutea
ca sa intAresti si mat mull acel bun cuget, dare tine
desAvarsitil buna ipoliasis a imperAtiet mele, i sa adaogi cu
innaultire prin inteleptile i lkudatele tale lucrAri, nazarul
iubirea mArirei mele cAtre tine, arata boerilor tuturor
de supt stepanirea ta locuitori, cA cugetat pohtit este
la imperat6sca mea marire, odihna fericirea tor, precum
ocrotire si cea fur' ingrijire petrecerea for supt umbra
puterel rude, gi cA de tot sent vedute si luminat cunoscute,
bogatile tndaiArt milostivirt eAtre sAracile mele raiele.
Asemenea sA cere ci de la Unlit nemArginita supunere la
hotarArile tale, si cea mat mare silinta la grabnicile lucrari
i seve'rsirt imp'eratestilor mele porunct, ca sA, se arate
cuti la prea puternica mea imperatie. Dintr'esnsit dar, sail
boer, sau altul de on ce trdpti, de va cuteza a sa abate
din calea cea dr6pta, pasind caquta ta supunere catre tine,
i sa va arAta ea, ail indraznit cat de putin a sA purta in
potriva ne aparatii sale eel de slug% datorie, ci sA va in-
vinovAti la cele ce s va orandui de tine, pe acela 11 vet
pedepsi dupA cuviintA, ci dup., masura gresalei sale; tar
tali credincioci robi find ai imperatiel mete sA vor arata
cu ravnA ci silintA, la inaltele mele porunct, ci cu desa-
versita supunere la ale tale hotarari, acelor le vet face si
si
si
si
§ i
si
si
si
si
si
pia-
www.dacoromanica.ro

874 DOCEMENTE tNEDITE PRIVTT6RE LA
euviincT6sele resplatiri kick sa, va cadea, dup. starea fieste-
carora. Deci povatuindute pururea cu cele de mai sus
aratate inainte imperatestile male poruncl, f}i supuindu-te
coprinderil acestul imperatesc vrednic de inchinaciune fir-
man, fit cu luare aminte ca sa nu sa intample cea rum
mica gresala. AF,4a sa, of sa, dal credinta la sfantul acesta
Pemnu. rare s'aii dat la mijlocul lul ramazan, la anal 1213.
Copia romalleasea).
Ori-ce cetitor trehue se tremure si singele sa 1 se races-
ca.. z &lend si pricepend continutul urmatorului document.
Nu e nici mai mult nisi mai puffin cle cat legarea cu trup
si suflet a Mitropolitului Roman, Dionisie Lupu. de catra
Consulul general al Rosie'', in ajunul izbucnirel Zaverei
(Eteriel) grecesti in Terile Romanilor! Pentru ce acesta ?
F.rati subjugate politiceste autoritatile constitnite la Romani,
Biserica si Guvernul nu puteatt lucra din initiativa for
nimic pentru Cara, ci dupe bunul plat si iniere,ele strei-
nilor. Dionisie Lupu fund Roman, cad de !a el se resta-
bileste Ierarhia nationala coplesita. de Episcopi Greci, tre-
buea dar sal lege si sal ferice, ca nu cum-va sumetindu-se
ca, este Roman, si dar probabil nu asa de usor induplecat
de catra Consult Rw,estl ca Mitropolitii cle pang atunci
Greci, s'a simtil nevoe de a i-se lua acesta declaratie,
scrisa si subscrisa de mana fin, Inainte char de a con-
firmat ca Mitropolit de la Constantinopol. Acebt inscris
cunoscut Portii, impreuna cu alte motive pretextate, ati
foSt causa depunerei rednicului Mitropolit Dionisie Lupu,
imediat dupe incetarea ZaA erei si a numirei Domimlui
pam('ntean. 0 tempos. o mores'
II) Ea subsemnatul Metropolit al Ungro-ValahieI me fa-
gaduesc in numele Preasfintei Treiml, ca, find el Dumne-
qeeasca pronie a binevoit a'nu in mana mie smeriotlui car-
ma pastoriel a celor de o potriva cu mine Vala,ni, void
'Astra obligator toate acele datorii, cate se cer de la ne-
mincinosul name de pastor i in cele bisericeqt1 voit
si
fi
t
www.dacoromanica.ro

TST. NAPONALA, POLITIQ $T msrmtscX A ROMANILOR 875
pune tog, osteneala ca sa asez spre mal bine sfintele servicil
bisericesti institituind se61a de Teologie, de Enciclopedie
de muz;c5, in limbs, Orel, pentru ca sA imprastift cat va fi
posibil intunericul nestiintel de la cler, cela ce din indiferentA
a ajuns mai pans la dispret. Voiil conduce pe popor cu chi -
purl adeverate spre corectarea moravurilor, si la calea
mantuirel, dupa dumner,leestile porunci. Me voi> ocupa
neintrerupti cu atentiune la cercetiirile partilor in litigiil
(judecatA) a turrnef euventat6re, fart a cauta in fats, (pAr-
tinire). i cele l'alte ce 'ml apartin le voiti urma farA
prihana. Ear in cele politice, dupa cat are inriurire Me-
tropolitul Ore, cu zel patriotic si cu caldura pastorale
voit ajuta cele obstesti §i cele particulare, facendu-m6
tot-d6-una tutor tote. Vom 'Astra curate si neintinata sin-
ceritatea catre Consulul general de aicea, a puterniciel Rosil,
Exelentia sa Domnul Pini, in orl-ce imprejurare voiti
anunta Excelentel sale abuzurile vatamatbre Patriel, ce-
rend sprijin i indreptare. 'Pot de-una unindu me cu cuge-
tArile, cu zelul cu dispozitia Exelentei sale, pentru aju-
torul obstesc, pe care o sinteste Cara din ora de cand a
sosit aicea Excelentia sa. Voiti conserva nepatat i ne-
schimbat respeetul Ri datorita corectitudine recunostinta
catra prea respectata si prea crestina ImperAtie a Rosil,
pentru protectiA, prin care apArA (protejaz'a) si mantueste
pe' sermanul popor de aicea. La ac4sta am tai inclinarea
sufletesca, acesta'ml impune si dragostea inaditft a Patriel
nadajduese, cu ajutorul lui Dumneleil, din lucruri se
dovedesc tote cele de mai sus neschimbate i neimputinate.
(Origivalul grece§te) 1819.
Iscalit : Al Ungro-Valahiet Dionisie.
Tata resullatul inbcribului slat de Mitropolitul Dionisie
Lupu rusesc 1. Pini. 11 mustra amar si-1 ame-
ninta numai pentru ca a indraznit, cu cats -t a hoed inchicfi
la ilet-vedet e la 5oseatta de a-ta-c111. a scrie la POrta si
gi
gi
i
rli
gi
Con-ulalui
www.dacoromanica.ro

876 DOM:MENTZ. INi D.TE PRIVIT6UE LA
a inform Guvernul turcesc, ca Tudor Vladimirescu nu
este un bandit, sef de talharl, ci un om linistit, care prin
forta locuitorilor pamentuldi a fost pus de el in capul for
spre a le apara drepturile incalcate si a 'scapa tara de
urgiele armatei Zaverei. Ca el, Mitropolitul si boerii as-
cultand plangeri]e si vecKnd mizeria ne mai pomenita in
care emu locuitoriI terel, s'ati unit cu el, ca cu nisle frail
adeveratt al lor. Ca Tudor Vladimirescu J11,1 s'a sculat cu
poporul a ataca drepturile de suzeranitate ale Portei, ci
asupra nelegiuirilor sevOrsite de Doinnii si slujbasil Gred
din Fanar, pentru ca nu-i mai pdte suferi mal mull po-
porul. Admonestarea data litropolitulul Dionisie de catra
A. Pini l'a facul sa dea de Irich si cal ra Imperalul Rosiel alta
jaluba, impreuna cu altl hoer', oind a se justitica, macar
de forma. Ce putea face ,,ermanul Alitropolit cand avea
dol stepani, cu inlerese opuse. Pe care sal multamesca?
ca Roman cauta, cal putea. a scapa tara sa mal
intal de nenorociri. Ca JlilropolituI Dionisie al ea inima
romana, si sinitea la durerile pametenilor se dovedeste
prin faptul, ca n'a parasit imediat tara dupe declararea
Zaverel, ci a persislat pana cancl it era iata push in
pericol.
ElermaWad (Sibiu
20 Julie 1821,
Prea Sfintite,
III) Epistola cu data din 12 a acestei luni, pe care Euai-
nentia Voastra facut on6re de a-mi adresa, mI -a
fost la timp data prin Domnul Paharnie Ralet.
Eminentia Voastra f6rte ulor judeca impresiunea su-
paraci6sa ce a trebuit sa m1 causeze cate-va tale inainte
de primirea acestei scrisori, noutatea participareT, ce atI
Mout cu trimiterea adresel catra Poarta.
In adever, eti nu putem nici intr'un chip awl
socotealet de motivele, care v'ar fi Impins pe Eminencia
sit'rni
c
'apol
mt -a
www.dacoromanica.ro

IST. NATIONALA, POLITICA SI BISLRIC&A A ROMANILOR 877
Voastra a uita un singur moment datoriele ce-i impun
inaltele functiuni, ce le indeplinitt de sef al bisericet si
de intaiul membru a Divanulut valah, subsemnand in u-
nire cu clerul Vostru diecesan un act basat pe date e-
vedent denaturate si facute pentru a atrage neinlaturabil
asupra V6strA desaprobarea Curtei protectore, t,i resenti-
mentul prea drept a poporului, a carui protector spiri-
tual este Eminentia VOstra, si aparatorul intereselor sale
celor mai scumpe
Erb trebue cu t6te acestea a ye spune adeverul, ea
data acesta purtare blamabila din mai multe puncte de ve-
dere mi-a causat suparare, declaratia ce Eminentia vOs-
tr4 imi faeeti ea ati subscris adresa catre Ports prin insi
nuatiile perfide a rM.voitorilor, care au surprins sinceri-
tatt a V6str5, imi pare ca anuntati din parte-v6 francheta si
loyalitate. Ast-fel m'am grabit a transmite sefilor mei, spre
a fi supusa Majestatei sale Imperatorului, suplica ce Emi-
nentia VOstra a subscris impreuna en mai multi boeri,
spre a arata la Curtea Imperials, ca revenind din o gre-
pia, fara voe, Eminentia Vostra v'ap retraetat formal, si act
protestat solemn in contra continutulul adresei, desapro-
band cu totul faptele, ce aunt istorisite, ca find cu de-
sovarsire opuse realitatil, despre ralile la cart nenorocita
Valahie este prada.
-Eminentia VOstra, nu se va indoi, sper, de placerea
sincera ce am, ca justificatia rostra, sprijinita prin expu-
nerile mole, sA pota obtinea un resultat satisfacator.
Am onorea de a fi, eu considerarea cea mai dislinsa,
al Prea sfintiei Vostre, prea umilit si prea aseultator servitor.
(Originalul in limba franceza §i o copie in greceote).
A. Pini.
.1.11.1.11.......a......yell
Dupe cuprinsul acesteI Note s'ar parea, Ca autoritatile
ruse ti din Principate nu stieau nimic despre m*area
revolqonara. a Grecilor mai inainte; dar din docomente
www.dacoromanica.ro

878 bOCUMENTE 1NEDITE RRIVIT6RE LA
sa constata contrarul eu profusiune. nu ne insalam:
Nota este act official si care are menire a salva forma,
lar nu fondul. Acosta se chiama politicii on diplomatic,
adica una dicT, dar alta fact Nola era neceqara fata de
Turcia spre pune maqca pe fata.
N 0 T A .
IV) Lipsa autoritAtel legale capitala Valachiei, adica a
Divanulul si a Caimacamilor, desordinea manifestatil, care
gilnic devine mai generalit fn t6te pArtile Valahiel, de-
sordinele la care se dedail faro retinere Albanesil tli Ber-
banO, caril se afla in Bucuresti si in districtele acestel
t6rI, obligA pe subsemnatul general Consul a prea pu-
ternicului Autocrator a tuturor Rosiilor, sa pArAsascA a-
cesti Capitala sa se retragA la loc sigur.
Dar inainte de a face ac6stA plecare, pe care impreju-
rAri grele I-o impun, subsemnatul crede de a sa datorie
prea santA sa protestezD prin aceautA NotA ht timp, in
contra a toata actiunea ce ar combate ordinea tai linistea
publica si in contra autorilor rebelnict, carii sunt respon-
sabill atat catrA Curtea auto-ratich a Rosier, cat si cAtra In-
nalta PoartA, fiind-ca, acestia zguduese grin faptele for
tratatele existente si convenOunile ce acestea au incheat.
Subsemnatul din causa lipsei Divanulul si a Caimacami-
lor insArcinati cu administratia Valahiel, crede de a sa
proprie datorie a adresa acestii obligat6te Nota si decla-
ratie, coprinsa si in cea cAtrA Preasf. Metropolit, rugan
du-1 s'o r6spandeascA si catra unul si cAtra altul, la au-
qul a tot Principatul.
(Originalul in greewe)
Subscris: Alexandra Pini
Bucure§ti in 17 Martie 1821.
a-I
to
Fist
1i
www.dacoromanica.ro

NATIONA' A, POLITICA B1SERIaSCA A ROMANIL OR 879
1cesta jaluba impreuna cu alta ce o vom publica cu-
rind, pm care se justifica rescularea poporulul Roman,
ce 'si-a pus in frunte de conducetor pe Teodor Viadimi-
rescu, a provocat mustrarea din partea Consululul Ru-
sesc A. Pini asupra Mitropolitulul Dionisie, pe care am ye-
dutu-o.
Consulul Rusesc A. Pini s'a declarat nemultumit contra
Mitropolitulni si a boierilor, pentru ca scopul political ru-
sesti era de a sustinea indirect si in secret Zavera gre-
ciasca si nu putea suferi o contra revolutie din partea
Romanilor asupra Grecilor ; cad s'ar fi paralisat de la
inceput le,coala grecesca. Prin acete doue jalube, re-
presentantii autoritatilor romanesci, Alitropolitul si bole-
rii, aratail Portei, ca el nu hunt unit1 cu re olutionaril
greet, ci din contra '1 combat si reclama sprijinul Portel
in acest scop.
V) Noi prea plecatil rob! a! prea puternicii impergtil, Mi-
tropolitul terei, Episcopil, EgumenTI, Boeril marl §i
maziliI ci t6ta obltea locuitorilor pamentulul Wei
Valahel, vechtului cheler ai prea puternicel imperatiI, cu
cele pans, la pament acternute prea plecatele nostre in-
ehtnacinni, facem alatare prea puternicie imp6rAtiI, ca
sosind Win& aid, la Bucurecti Theodor Yladimirescu, insotit
bu multime de norod, cu lacrami de umilinck inbracaci
in vacmantul jalel, si ace! desevesrcit prapadiri ci saraciI,
acum and era vremea muncel pamentulul, pentru jafurile
ce in multe chipuri at cercat, pentru pierderea drep-
tatilor, §i a priveleghiurilor ce din vechime aI avut .cara
acesta, cu milostivire aratate de prea puternica inpentie
atre noI supulii el, far acum alcate, ci ail ajuns mal cu
totul a sa pierde, nu din pricina nostra a boerilor pa-
menteni precum bAnum norodul, ci din pricina obladuito-
rilor Domni ce au statut, carora din slabiclune, de nevoe
trebuea sa ne pleam noI supucil ci eredinciogiT prea pu-
IST. $1
capitanif,
si
mid,
www.dacoromanica.ro

880 nOCUMENTR iNEDITE PRIViTORE LA
ternicei imperatii, boeril pamenteni, pentru care apururea
gasind vreme de indeletnicire am incetat a ne plange catre
prea puternica imperaVe, precum §i acum am fost siliti
dupe datorie a asculta dreptele plangeri ale ticalosulut
norod, insarcinandu-ne pentru cererea acestor dreptati per-
dute, Tar acum cerute de norod, nn cu chip de inpotrivitori,
catre prea puternica imperatie ; ci cu chipul celel mat a-
clAnci supuneri si plecacluni. Privind dar la vrednica de
jale pl'angea for de patimile ce ail cercat parintesca datorie
inplinind, indraznim a face cunoscute catre prea puternica
imperatie ale sale drepte rugaciuni, insocind §i cele cu
ferbintela, din parte-ne, ca cu milostivire sa ni sa dea voe
a arata maI pre larg greotatile ce au suferit acest norod,
din pricina numitilor obladuitorl si a pierderel dreptaOlor,
si a preveleghlurilor ce din vechime sit avut cu milostivire
harazite de catre prea puternica §i a nostra hranitore im-
peratie, rugindu-ne ca yci acum sa ne umbr4sca cu cea
deplin obisnuita milostivire a sa, acoperind cu densa pre
acest norod credinclos, §i despre o parte inpilat din pri-
cina necazurilor ce ail patitnit ; lar despre alta ingrozit de
intamplArile ce pot sal vie asupra-I, si sa se intampine on.
ce navalire de decinde (ingrozit6re), eh dupe cum ne-am
inerediMat, chiar din cele ce am veciut acum Cu ochil
ridicarea norodulul nu priveste spre inpotrivire, ci spre
eererea dreptAtilor sale, insi-ne nol care vom indrazni a le
arata, cand prea puternica imper4ie sa va milostivi a ne
da voe ca sa facem o aratare ca acesta din partea supusului
§i credinclosuluI norod. A§teptam dar cea milostiva prea
Inalta §i sffinta porunca a prea puternicel imperatiI 1).
1821 Marte 27.
I) Acosta jalubil din partea olerulul §1 a boierilor este publicatli
de r6posatul Aricescu in vol. II, pag. 131 §1 135 in cartea nu-
mitt Ade justificative la istoria revolqiund Romano de la 1821".
Copia ce posed este conceptul original corectat de insg.§1 Lama MI-
tropolitulul Dionisie Lupu, §i care ouprinde gi in Greceste textul
jalnbel, qi in care limbs, de Edgar a fost trimisi Porte!,
§i
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT1ONALA, POLITICA BSI BISERICESCA A ROMANILOR 881
Acesta scrisore a lul Schneider are de object tratativele
Alitropolitului Dionisie cu Consulatul austriac asupra mo-
dulus cum qe asigure arhiva, hriqOvele si alte obiecte ale
Mitropoliei. Apoi asupra chipulul cum ar putea trimite in
secret lucrurile de mare pret, la Brasov, spre a le scapa
de jatul zaA ergiilor. Sa stie, ca mare parte din obiecte
au fog depuse la Consulatul austriac din BucurestI, si care
s'au pierdut, etextandu-se Ca s'au ars si jafuit de rebell,
Tar acele transportate in Brasov au scapat adus
mai tarditi in tara.
Sibiu 8 iulie 1821.
26 .1111lie
Preasfintite ,,si in Christos prea respectate Petrinte.
VI) Din acurta scris6re cAtra Preasfintia VostrA a Dom-
nului agent v'ap informat In cat-va despre aceea ce do-
reap se, ye instiintap, si Aga Alecu Villas ve va esplica scri-
soarea, incunosciindu-ve prin viii graill de celelalte. Vorbind
despre cunoscuta cestiune cu Segniorul Agent, mi-a spus
ca consimte nobletea sa transportul, dacii este posibil
sa se face, fare, pericol si f ira sa se dea presupus la eel
puternici; v'a ordona cunoscutei pers6ne din Bucuresti
ca se, urmeze cu atentiune orice vointA a Preasf. V6stre.
Serutand respectos Arita v6strA dreapta me insemn al res-
pectabileT V6stre PreasfinOniI fid in Christos sery supus.
(Originalul greceqte)
Subscris : (Schneider ?)
Mitropolitul Dionisie a qcris autoritatel din Brasov de
a cere ospitalitate din partea Curter Austriace pentru boern
si cooinelor for refugiate acolo, din cau,a Zaverei. La a_
testa mijlocire a sa i se respunde: ca cu plkere Curtea
Austriei a dat cuvenitele ordine. Tar respectiv de sfatul
ce-i cere acestui Ilaknau, ca ce este de facie?, acela-I req-
punde: sã lucreze in Cara cum imprejurhrile si Dumnellea
va lumina
SIscirica Orthodoxii Romaa
si s'ati
Ii
si
si
J.
www.dacoromanica.ro

882 DOCUMENTE INEDITE PRIVIT6RPI LA
Prea S fintite fi Prea respectate Petrinte.
VII) Dup6 cum m'am bucurat anuntandu-ml prin dorita
VOstra epistola din 21 lnnie, Prea Sfintite Stepfine, pentru
sAnittatea V6stra placutA mie, tot asemenea m'am intristat,
effi, la presentele multe imprejurArl critice, nu pot s6, ye
&al o opiniune categorica la intrebarea V6strg, pgrint4scA.
Prea Sfintia V6stra si cel-l-altI boeri nobili al Valahiel
s'all instiintat in adever, socot, ca, Curtea Austria* Cesaro-
Imperateascrt, aparg, pe Valahil refugiati in Transilvania,
caril vor fi sprijinitl si de acum inainte de catre indura-
tOrea stepAnire a Sa, petrecend aci in liniste.
Ed void remfinea aicea pAna void primi ordin precis de
la Inalta mea Curte, ca sA merg in Valabia, lar Prea Sfintia
Vastra si eel-l-alt1 bolarI lucrati aceea ce Imprejurftrile
tli judecata ye impune. V6 doresc sanatate si fericire. Sunt
cu datoritul respect al Prea Sfinttel Vostre gata serv.
Sibiu, 7 Iulie 1821.
(Originalul grece0e)
25 Iunie
Feld. Haknau.
Acesta-1 jaluba adresat& de Mitropolitul Dionisie si de
Boerii Terel Imperatului rusesc. Asemenea jaluba. s'a trimis
si catra. POrta, arAtand starea de jale a poporului Roma-
nesc din causa stepanirei vitrige a Fanariotilor domni si
slujbasi in limp de un secul si mai bine. Corona abusului,
jafului si barbariel a fost Zavera. Prin aceste ialube apara
pamentenii pe .Tudor Vladimirescu, Marele martir al nea-
mului nostru, Fenixul nationalit&tel nOstre, si sustin cu
Wta puterea mintei si a inimei lor, ca Tudor nu este nici
un revolutionar, nici un sef de bands, dupe cum V pre-
sentat Rusiel si Portel Grecii fanarioti, si unil din Boerii
'pre' fanariotisati. N'am citit o descriere mai patetica si o
expunere mai plastic& asupra stares triste a fratilornostri
www.dacoromanica.ro

I,T. NATICNALA POLITICA *I BISERICgit A A ROv1ANILO 883
pAmenteni, causata prin impilarl volnice si prin jafuri bar-
bare. Cine a compus acesta jaluba a fost patruns Ora
in adancul sufletului lul de indignare si numal sentimen-
tal sett de Roman suferind 1-a putut dicta aseminea frase
pline de durere ! Dar tot in zadar. Turcii tot ail venit in
caril ail comis si alte noul nenorociri, lar Rusil as-
teptail timpul oportun pentru a nAvAli asupra Turcilor.
SA intelege ca nits nu trecea prin mintea vre-unui diplo-
mat turc sati rus ca sa ajute sinter desvoltarea poporului
Roman. S'apoi acesta ar fi lost o naivitate din partea
unui Roman a o spera. Timpurile de la 1828 ail probat
contrarul, ca adicA sa planuia a ne lua Rusia sub obstesca
sa obladuire, cum la 1812 a ripit Basarabia. D'apoi pare
ca. Turcia a lost mai umanA' ? Daca am capiitat Domnie
pArnenteanA la 1822, causa a fost ca Turcil nu mai pu-
teat' trimite Domni Greci, iar prin darea unor prerogative
Principalelor si punerea for sub protectoratul puterilor,
Turcia s'a fAcut un fort mai mult contra Rusilor nAvAlitori.
Asa-1 dictau interesele. Numai staruinta Omenilor nostri
politici si sacrificiile for 'ail itithrit si inchegat Poporul
Roman. Citeste si reciteste Romane acesta jaluba si to
vet convinge de suferintele grele ale parintilor si stramo-
silor nostri ! Posed o copie in limba francesa si una in
cea greaca. Ambele scrise de atunci.
Prea laminate Autocrator!
VIII) A ajuns, insfir§it, chiar in acestA capital, a Va-
lahie Teodor Vladimirescu, urmat de o mulime de popor,
nu ca revolucionar, dup6 cum s'a parut mai nainte, ci
credinclos, dar plin de necazuri de lacrimi pentru ja-
furile de tot chipul §i neintrerupte, §i pentru perdirea ve-
chilor dreptur! §i prerogative ale Orel, pierzandu-se din
causa Stepanirel. Pe care noT subsemnatiil v'edend'o, din
nenorocire supu§1, neputinciosi sa ne opunem voine1 Dom-
nitorilor, ni-am atras indignarea asupra nostra prin igno-
Cara,
si
si
www.dacoromanica.ro

884 DOCUMENTS INEDITE PRIVITORE LA
ranta poporuluT. Si chiar nuroat privirea nenorocitei 'mul-
tinal a celor zdrenturosT $i oveliti compatrioti ni -au fort
de ajuns spre a ne uni cu et. Lacrimele infocate ale for
au invins pe ale n6stre, si vaetele for s'au unit cu ale n6s-
tre ea a ajunga asta-cli 'Ana la urechele au4616re ale
Majestatet tale autocratoriee.
Poporul acesta, Prea puterniee Imperate ! nu s'a pornit
spre rebeliune, dupe, cum s'a respandit fama, fi subsem-
natil servi, dupre cum am presupus'o la inceput, si pre-
snpunand'o ne-am temut si temandu-ne am anuntafo. Ajun-
end insa la ultima desperare si totals, consternatie a luat
(poporul) in fruntea lui pe numitul Vladimireseu, dueendu-1
si purtandu-I, nu cu spirit resvrAtitor, ci condus de ze-
lcil patriotic, spre cerirea drepturilor Patricia. Subsemnatit
supusii vostri, ca fit intai nascuti ai acestii Provincil, ce-
rend adese ajutor de la Consulul autocratoric rusese de
aicea (nediscifrabil) n'am neglijat nits -o data, datoriile n6stre
de fit .
Dar neputinta n6stre i neascultarea plangerilor n6stre
la urechile Domnitorilor, a rAdicat strigatile multimei po-
poruluT si l'a condus pan& aicea, gol si zdrentos, reseulat
in timp de tarns si imbracat in haine de jale rumpte,
semnul deseversitet desnadajduirt.
Ve4end pre fratit nostril in acesta jalnica stare, not,
supusil vostri servi, $i considerand miscarea for bine so-
cotita $i nevinovata si unindu-ne dupe, datorie cu el',
am vestit intr'un glas si la Inalta Porto cele ce ni se
intampla, $i am cerut voe ca sa aratAm mal artarunt su-
ferintele poporulut si sa ve' cerem vindecarile ranelor mult
durer6se ale Patric* milele imperatestl, reinoirile proroga-
tivelor haraclite noue de demult, cu totul nimicite si cu
persistenta reelamate de popor, impreuna Cu terminarea
cu totul a nedreptatilor de pans, acum.
Servila n6stre anafora okra Inalta Porta in copie in-
chilendu-o in acesta smerita a nostra si cea originals
pentru consulul autocratic rusesc din Constantinopol ex.
www.dacoromanica.ro

IST. NAT1ONALA POLITICA $1 BISEINICSCA A ROMANILOR 885
pediindu-le, n'am lipsit a-1 ruga ca sa, sprijin4sca drop-
tele n6stre plAngeri §i sk lucreze ca sA Impedice trecerea
armatelor turee0i aicea. Venirea acelora amenintA o to-
talA catastrofa, a nenorocitel noastre Patric, qi o desavar-
sitAimprastiere a cetatenilor ce aft -mai remas in ac4stA Capi-
tals. Acesta este scopul si care ni-a impus jaluba servilA
present, c4tra Majestatea voastra autocratica, incurajin-
du-ne sA substernem Inaintea pici6relor Sfintitului vostru
trop, ac4stA scurta. descriere a nenorocitel situatil a po-
poruluT Valahic, de sub puternica vostra protectie, cu fier-
bintelA rugendu-Va ca sa nu-1 pArAsescA la acAstA ultimo,
eonsternatie 0 desaviraitA desperare. Ci al dea hotarire
eAtrA ImperAtescul autocratoric din Constantinopol, Con-
sulul Vostru, ea A, starueaseg, cu punere la intarirea ce-
rerilor poporulul, si sa lucreze puternic la cA0igar ea ve-
chilor n6stre drepturi.
TotY cu totul afierositT la puternicul vos tru sprijin au-
tocratic, sintem cu eel mac profund respect.
(Originalul in grece§ce).
Fara data'.
Cu numirea lul Crigorie Ghica, Domn pamenten, la.
1822 1 s'a cerut, de catra po]iticianil Portii, a inlatura
din Mitropolie 0 pe Dionisie Lupu, ca unul ce ar fi de
politica Rusasca, pOte si presupuq de a fi fost cu Eteristil.
Sa siie insa. ca 0 Banul Grigorie Ghica avea de platit o
polita Mitropolitulul Dionisie, pentru ca la cerirea Banulul
de a-1 desparti de 'luta% sa sotie s'a opus puternic. Ajun_
gend Domnitor l'a pus la index. DecI indata ce a fost
numit Domn a si cerut ecdos de la Patriarh, cu mime
deschis, de a hirolonisi alt Mitropolit in locul lui Dionisie
Lupu. Lucrul s'a facut grabnic, pentru ca si Patriarhatul
nu 1 edea cu oche huni pe Dionisie, din causa ca n'a fost
pa na in sfarsit cu Ipsilant. 'apoI pe atuncl ,chimbarea
www.dacoromanica.ro

8 86 DO( UMENTE INEDI i E RIVIT6RE LA
Mitropolitilor era un venit sigur pentru Patriarhie. Ast-fel
Mitropolitul Dionisie far. sa. stie, a fost inlocuit. Cand s'a
intors Ghica ca Domn I-a facut de forma, invitare Mitro-
politulul Dionisie de a se reint6rce in tara, dar el find
si bolnav, stiind si situatia lul NA de Banul Ghica de
alta, data, si sprijinindu-se pe ajutorul puternic al Rusiel,
a intarqiat intru cat-va intrarea sa in tarn. Domnitorul
acesta tocmal o doria, si la inceputul anulul 1823, Ghenarie
10, se hirotoniseste de Mitropolit Ungro-Vlahiel Grigorie.
Augind despre acesta Dionisie, alerga in tara, protesteaza
la Consulil rusestI din Pricipat, la Consulul din Constan-
tinopol, la Imperatul Rusesc, ]a Boeril 161.4 dar in zadar
I-a fost. Asa patasca. tots cel ce se sprijinesc pe proptele strei-
ne si pe ale streinilor ! POte ca Dionisie Lupu data, n'ar fi
protestat i s'ar fi dat cel putin onorurile de Mitropolit in
retragere si mijlOce de subsistenta, pe care nu le-a obtinut
de cat tamp si insuficient. A facut dar o gresala apeland
la streinl sere a-I reda ei drepturi]e de Mitropolit. Suplica
sa catra, Consulul din Bucuresti ne spune, ca era originar
din BucurestI si ca, in timpul Zaverel el a adus adeve-
rate servicil terei. TOM Ierarhia a fost primenita cu ince"
tul de Grigorie Ghica; cad Episcopul de Arges, Ilarion,
neintorcendu-se curand din Brasov a fost inlocuit cu Gri-
gorie, Arhimandritul Mitropoliei la 1823 ; Gherasim, Epis-
copul de Buzeii, s'a dat demisia la 1824 si a fost inlocuit
cu Chesarie, Iar Galaction Episcopul de Mamie Noul-e-
verin larasi a demisionat s'a lost inlocuit cu Neofel lot
la 1824. Pe totI dar cei ce ail participat in Eterie pe
timpul Zaverel i -a inlocuit Domnitorul Grigorie Ghica, in
timp de un an si jumetate.
_Excelen(a,
IX) SimOnd indeajuns nedreptMile ce am incercat in ulti-
ma epoca, si pe care continuti Inca a le suferi, IndrAs-
nese de a presenta Exelen0e1 V6stre ac6sta scurta descriere:
www.dacoromanica.ro

TST. NATIONALA, POLITICA $1 B S ,RICgiCA A ROMANILOR 887
Originar din acest pilment, am imbratisat din cruda
mea tineretA starea eclesiastick si dup6 ce am adus
merit6se Bisericel Patriel mele, inaintand treptat, am
ajuns Mitropolitul el legitim.
Imbracat Cu ac6stA demnitate m'am dedat afacerilor
spirituale in diecesa mea, cAnd incepandu-se turburarile
i vita aid, qi de o-datA cuprins de bandale perturbiltori-
lor de linistea publick am riscat mai de multe oil de
a fi victima acestor sefl, pentru ca m'am opus intreprin-
derilor for pericol6se intrigilor for diavolesti. Nenoro-
cirile, ce am incercat din partea lor, aunt dovecTile male
n eimputabile.
Abea scApat de amenintArile ret facetorilor si multa-
mit, ca am contribuit la conservarea CApitalel Provincial in
prada anarhiei, et am cugetat a-mi mantui viata, dup6 ce
mi- am numit locotenentul met pre unul din archiereil stre-
ini, §i prin mijlocul a mil de pericole, pe care le tree sub-
tacere, pentru a nu sup6ra pre excelentia v6strA prin des-
crierea for amanunOtA, am ajuns in sfirsit la Brasov, in
Transilvania, pentru a astepta acolo in 1ini to s6rta Pa-
trial mele, restabilirea ordinal in sinul el.
La noutatea numirel printului Domnitor, am trimis pe
Ediscopul de Buz6t pentru a m6 represinta si a gera a-
facerile eclesiastice in abseMa mea. Din nenorocire bol-
nav la Brasov, la sosirea Printulul Domnitor aid, am fost
invitat de InAltirnea sa, ca sa ()cup locul. Dar
neputand ca sA naA, intorc la invitatia sa din causa
de care sufeream, T -am respuns prin o scris6re, a atria
traducere o inchid aicea, pentru a-mi servi de justificare.
Inaltimea sa, in loc de a n16 compAtimi, Ili a apara
drepturile ca am asupra Mitropoliei $i asupra MOnAstiref
Dealul, m'a privat si de una si de alta, cu tote documen-
tele ce cuprind sus lisele naorastirI, inteun moment, caul
usurat de b6la mea, eram mai gata de a pArasi Brasovul.
Atribuind tote acestea la imprejurAri mai mult de cat la
yin, sA -mi
b6lel
ser-
vich
@i
@i
www.dacoromanica.ro

888 DOCUMENTE 1NEDITE PRIVIT6RE LA
bunul plac al Printului, nadgjduiam in epoca din urmg,
cg drepturile mele vor fi deasemenea restabilite.
Insufletit de acesta, sperantg. am sosit aici, sunt aprOpe
§6se lunl, fait a me indoi, cg, voiti fi bine primit de
Inaltirnea Sa, elf i-am cerut o audienta, dar nu mia fost
acordatg. nici la sosirea mea, nici dupit chipul dupg, care
am cerut'o, conform caracterului
Ultima speran14 a sprijinulul mein este sosirea Exe-
lentei V6stre aicea, atilt vol me adresez, rugandu-ve
cu tot dinadinsul pentru ca sg, bine voiti a ye interesa
de aorta unul batrin prelat, atat de nedrept despoiat de
drepturile sale de a persista la restabilirea lor.
Mitropolitul Dionisie protesteaza la Conte le Vahlen sl
Diebicz contra mesurilor luate de Domnitorul Grigorie
prin care it inlocueste cu meritosul diacon din Monastirea
Caldarusanii, ce sta ocupandu-se la Cocioc, Grigorie. Tot
odatA arata ca. Domnitorul a inlocuit fara cuvent canonic
si pe Episcopil de Buzeii si Arges. Caracterisaza aceste
schimbari de necanonice si contra traditiei terei. Apol isi
spune singur serviciile sale in Biserice, ca si persistenca
sa la post in timpul Zaverel pang 1-a lost amenintata
cand a trecut la Brasov. Mai spune ca a trimis un
protest si la Ministrul de Culte al Rusiel. In fine cere a
a judecat si condemnat, data va fi vinovat, la din contra
a i se da mijlOce spre a'si plati datoriile contractate ca
Mitropolit si a se putea susIinea. Acest protest fara data
trebue sa fie dupe 1824, adica dupe inlocuirea Episco-
pilor amintip.
Domnule Comte,
X) Dupg dorintele tuturor compatriotilor mel, qi votu-
rile tuturor Bisericilor, conform algzemintelor Principatului,
am fost chemat in 1819 a ocupa scaunul de Metropolit
§i
Ghica,
viat,a,
melt,
si
sit
www.dacoromanica.ro

1ST. NATIONAL A, POT 1TTCX QT RTSPRTCO,RCA A ROMANI! (111 889
al Valshiel si am fost aseqat i recunoscut dupe legile
bisericel. Abea un an s'a strecurat, and providenta prin
decretele ei neintelese a permis, ea ac4sta, Ora sa, fie
bantuita: de lovitura revolutiunet Ed nu am cre4ut, ca
datoriile sarcinei mele fro! ingaduesc de a pArasi turma
si resignandu-me in vointa diving, am comsimtit de a im-
parti, cu unit din principalil t6te pericolele ce
menintad oile mele, pang, and o lic6re de speranta 'ml
da mangfterea, cg, aT putea prin propriele mele sfortari
a miesora reul, neputend sa '1 opresc, neputind in
sfirsit priva pe fiii mei spirituals de manglierele unite
cu sfinta mea datorie ; dar in timpul invasiunel trupe-
lor Otomane, nenorocirile care ad lovit biserica din Cons-
tantinopol nu-mi lasa' mal mult alteperspectiva de cat de
a-mi da pers6na mea ca victima infructu6sa, pentru turma
mea si o insulta mai mult bisericei, m'am retras prin ur-
armare la Brasov.
Domnul Banal Grigorie Ghika, fiind in urma radicat
la demnitatea de Pricipe domnitor, m'a invitat prin o seri-
sore a me reint6ree sa-mY iau in posesiune tronul melt
Archiepiscopal.
La acesta epoca, ministrul plenipotentiar al Puterii pro-
tect6re, fiind absent din Constantinopol, consulul ge-
neral din Bueureoi, t6te portile prin urmare erad deschise
vexatiunelor si inchise reclaraatiunelor.
In ae4sta stare de lucruri, ce ar fi putut vocea mea
slaba ? $i am crecjut mai propriti de a temporiza, tiara tri-
mis, pentru a nu intimpina mustrarea de nesupunere, unul
din cel mai respectabill Archiepiscopi, ca vicar al met
in locul protoiereului ce l'am lasat la pornirea mea fa-
gaduind, a me voiu intorce curind. Dar en m'am insti-
intat indata ca fala nice o forma, in contra tuturor pri-
vilegiilor n6stre $i in contra canonelor Sfinte" n6stre mume
a bisericei, un altul a foist numit si a§ zat in locul med.
Toti dintre Boieril principal' remasi pang, atunci pe
boson,
Qi
a-
1i
pA-
www.dacoromanica.ro

890 DOCUMENTE 1NEDI rE PRIV116RE LA
mentul de exil, s'ai'l grabit de a protesta la Consulat con-
tra neregularitAtel unul act fail ecsemplu in analele Prin-
cipatula Destituirea Episcopului de Buc,1611, pe care l'am
fost trimis ca vicar, aceea a Episcopulul de Argeti, at
urmat in data. Cel intfif a fost constrans de a da dimisia.
Destituirea celul de al doilea a fost de asemenea neregu-
late ci a mea. Ce gresala facusena ? care erat invi-
nuirele mele ? pentru a -mt at rage o resplata, care sit me
umple de amaraelune. Acesta intrebare ml am facut'o a-
desea in desert. Singurul pretext, ce a putut schimba pur-
tarea mea este, ea nu m'am grabit la moment, la o in-
vitare neoportuna, mi-am inturnat tote privirile mole
dire Puterea protect6re acest paladin al legelor n6stre,
al acezemintelor n6stre si al privelegiilor n6stre, §i a cauta
sa temporises alteptand momentul, cand relaOle amicale
restabilite intro ambele Curti ar face presenta mea de Ore-
care folosinta spre norocirea oilor mole.
Cad fara acest sprijin, eft fi putut de cat a fi mar-
tor pasiv a restringerilor drepturilor n6stre, §i a insultelor
acute bisericel pans In proprietatile sale. Et am expus
atunci motivele mole de temporisatiune (intarziere) Exe-
lentiel Sale Domnulul Ministru de Culte, §i curend dupa
acea conclusia Conventiel de Akerman Exelentiei Sale
Ministrului Plenipotentiar de pe langa sublima Porta, §i
ExcelentieT sale Consulul general in acela§i timp, cand en
me grabeam de a me reint6rce in Patrie.
Care a fost resultatul atator sacrificil, incArcat de sla-
biciunele virstel, coprins de desgust, ne avend alt ajutor,
alto mij1.6ce de existents, de cat acelea pe care zelul unor
credincioli bine voese a mi-1 acorda. CacI singura repa-
ratio ce am putut obtinea, cam de un an, a fost recaltiga-
rea unel MonastirT ce mi-a fost asigurata pe viati, cu
multi anI inainte de arcliiepiscopatul mea, la a carer re-
parat'e am sacrificat o mare p 'irte din averea mea, pentru
a o pune in cea mar buns stare posibila, et me puteam
si
ca
si el
n'all
www.dacoromanica.ro

1ST. NATIONALA, POLITICA :I BISER CtiCA A ROMANII OR 891
intr'un fel considera ca al doilea fundator ; dar in ce stare
mi-a fost data, ruinata, sfaramata, tots gospodaria cam-
peana ce am facut'o pe pamentul ce-I apartine, sfartoata
ast-fel, ca era mat mult o sarcina de cat un ajutor, cu
atat mai mult ca junAtate din veniturile anului corent
ati fost luate de predecesorul meld prin anticipatie.
Indraznesc prin urmare a recurge la Exelentia VOstra
spre a obtine ca purtarea mea BA fie supusa la un exa-
men, data nevinovatia mea se va, arata in tota lumina
el, daca pot procura o apasare fait replica tutulor ces-
tiunilor ce 'mi vor fi adresate, indrasnese a reclama o
satisfactie plina i i intrega. Dar, daca cu tote acestea sunt
condamnat a perde pentru tot d'auna scaunul Archiepis-
copal, sa bine-voeasca eel putin a-mi acorda la virsta mea
Man gaerea de a eqi din starea de nedumerire in care sint, dan-
du-mi-se cu ce sa-mi termin pacinic cariera, mea, spre a inceta
de a fi in genere la mila credineiosilor, si ca sa platese onora-
bil angajamentele ce au trebuit s t contracteze in streinatate,
spre a'mi sustinea acolo d,mnitatea positiunel mole §i a ca-
racterului men, pentru ca constiinta mea sa nu-mi p6tA
imputa, ca a i fi surprins increderea acelora ce mi -au
venit in ajutor ; i indrasnesc cu umilinta a v6 ruga in
acest stop pe Excelentia VOstra, ca sa bine-voiti a face
intrebuintare de acesta pe langa eel in drept. i in plina
. intrega incredere ce am in sentimentele de dreptate care
caracterisa tote actele Excelentiei V6stre, am on6rea de
a fi, cu consideratia tea mal distinsa.
(Srisd catre Contele Vahlen §1 eatre Contele Diebicz.)
(Copia in limba francesa)
Alt protest adresat Imperatului tuturor Rusiilor, prin
care isi arata, drepturile sale ierarhice, serviciile ce a adtP,
Bisericel si nedreptatea ce 1-a facut Domnul teret Acen-
tueasa, causele pentru care a fost indepartat. Cere sa fie
§i
www.dacoromanica.ro

892 DOCUMENTE 1NEDTTE PRIVIT6RE LA
judecat si pedepsit pentru gresalele sale, dad. le are, fail
nici o crutare sae la din contra se recomanda milei
sale Imperiale. Mai bine facea betrenul Mitropolit de nu-
mai protesta in afara din tail, pentru ca la urma urmeT
tot n'a fost integrat, tar in plus s'a atras ura compatrio-
Olor si s'a vedit de om prea pretentios 'tar nu de bray
si de iniruntator imprejurarilor timpului. Dace POrta n'a-
vea cuvinte contra Mitropolitului, si data n'ar fi gasit
dispus pe Patriarh Domnitorul pentru a scliimba pe Mi-
tropolit, singur Domnul n'ar fi avut curagiul de a-1 in-
locui, numai pentru ca avea ciuda asupra sa cä nu l'a
despartit de sotia .a intai. Ace 4a-I sigur, Mitropolitul la
inceput era cu Ipsilant si numai mai titrclia si de frick
s'a dat pe partea Jul Tudor Vladimire-cu impreuna cu
Boerii insusi cu el.
Sire,
XI) Creatorul cel a-tot putinte, prin buna vointa a sa
parintesca depunend pre nenorocita n6strti, Provincie sub
acoperementul egidel v6stre puternice, ne-a dat in acelaq
timp nom) prea supu§ilor §i prea credinclo§dlor servitorl
al Majestatel V6stre Imperiale, locuitorii acestel ter!, drep-
tul de a recurge la nevoile §i necazurile n6stre, numai la
umanitatea Majestatel Vostre Imperiale, spre a gAsi man-
gaere §i ajutor. Acest drept trimis de Dumnecjet me in-
tAre§te in intristarea sufletulut met, de a supune la picI6rele
augustulul tron acesta prea umilita §i prea tanguit6re jail*
Prin o alegere unanimit a tuturor celor intai din Cara n6s-
tra, prin consimtimentul insu§t a generalulul consul din
acel timp a Majestatet Vostie Imperiale, si prin intarirea
Printulul Domnitor a acelel epoce in Sara n6stra, am fost
ales Mitropolit la anul 1819 li recomendat, dupe vechlul
obiceilt al 'pre, la Marea Biserica din Constantinapol, fli
recunoscut de ea printr'o hotarire afirmativa. Ve asigur,
pe inswp Dumneclett si pe 6meni, ca in timpul catastrofel
www.dacoromanica.ro

iST. NATIONALA, POLITICA 31 IMSERICtSCA A RomANmoR 893
seversite aci de vagabonqi, en am asistat pe langa staulul
mei si am facut tot ce mi-a fost prin putinta pentru a-1
proteja. Capita la, orasul nostru si locuitoril Bei, din feri-
cire an fost salvatt, si pentru care en am fost arestat ca
prizonier de perturbatori. Gaud arma turcescA a invadat
in Valahia, neputend gad ghndul si purtarea lor, nici dace,
intrarea for in Valahia ar fi cu permisiunea Puterei protec-
t6re a terei n6stre, en. m'am refugiat cum am putut la
Brasov, uncle asteptam cu alti boeri, compatriot) ai mei
restabilirea ordinel politice in Patria mea, prin protecOa
puternid, a Majestacei Vostre. Dar Grigoria Ghica, hos-
podarul ales de POrta, de indata, ce a exit din Brasov,
de necaz, cg, n'am consimOt la cererea sa sburdalnica de
a-I da in o 'tail streina si fara de nici un cuvent legal
carte de desparcenie intre el si socia sa, mai intAi el mi-a
radicat dreptul ce aveam prin hrisave asupra Monastirel
Dealului, in urni6, indata ce a pus mana pe franele G-u-
vernamentului, inainte chiar de a esi din Constantinopol,
a ajuns sa obcie prin scris voie de a me scate si a me
inlocui cu altul, ceea ce s'a sever§it in acest chip. Se
prefacu la inceput de a me invita prin o scris6re sit me
reintorc, pe and era f6rte sigur de bola mea primejdi6sa
de pici6re, de care suferiam, O. de durerile acelea ce mi
be pricinueau ranele , pentru care eA n'am lipsit de a-I
comunica fait intardiere printr'un respuns ce i ram facut,
Cu asigurare, ca, indatA ce starea sanat64e1 mele imi va
permite, en nu voin esita un moment de a me reint6rce,
si am trimis un altul, cu puOn inainte, din cel mai respec-
tabili Episcopi ai mei, in calitate de representant in ab-
sents mea. Deci, &and me afiam ceva mai bine, si faceam
pregatire pentru a me reinforce, am fost de odatA instiincat
en noutatea, ca in contra tutulor regulilor, contra obicem-
rilor si chiar contra privilegiilor Ord, nu cd, a proclamat
numai un altul in locul men, dar inctt ra si sfir4it. Eu am
raportat ma,1 de multe on aceste imprejurarl atat clerului
sfinIit din St. Petersburg, ca vi Excelenciei sale Minis-
www.dacoromanica.ro

894 DOM. MENTE INEDITE PRIV116RE IA
trului Cultelor i chiar excele4ei sale ambasadorului Ma-
jestAtei V6stre Imperiale in Constantinopol, dupe tratatele
de Akerman.
Sire, et nenorocitul, inaintat in varsta qi betran Mitro-
polit, care nu incetez nici odata de a aduce rugaciuni
fierbinti Dumner,leului Eternitatei pentru MajestateA Veitra
Imperiala, asta -41 acoperit de insulte Ili de nedreptate, cu
glasul intrerupt de lacrimi csi suspine, prosternandu-me la
mila nemarginita a MajestAcei V6stre Imperiale, implor cu
caldura sat o pedepsa severs, politica i ecclesiasticA, dupe
o cercetare exacta ci impartiala a grelalelor mele ce am
comis §i aratarea veluta i nescusabila, sat mila ci fa-
v6rea Majestatei V6stre.
Bine vo'p, Sire, de a primi cu incredintarile ce ye dati,
pentru Majestatea Vostra Imperiala, expresiunea sentimen-
telor re4pectului celui mai profund, cu care am on6re a fi.
(Iscalit) Dionisie.
Consulul austriac din Bucuresti recpunde Mitropolitulu1
Dionisie asupra pierderilor si jafurilor ce a 'uferit aveie
Mitropolie) in timpul Zaverei. Mai intai dice, ca Udrischi,
agentul Consulatului n'a primit in Con ulat acele doue-
dee' de ladi si alte documente in Consulat si bine a facut;
cam ar ii fosi atacat Conqulatul. El le-a primit in casa
sa part'culara si pentru care a suferit si el arzendu-i-se
case si jafuindu-se si parte din lacjile depuse. Nu este el
vinovat, mai ales find cunoscut de om cinstit. 'Rite bune,
dar documentele pierdut!
21 Septembrie 1821.
XII) Primind onorata scris6rea a Preasfi. V6stre din
Braqov la 16/28 a trecutei luni m'am informat de nenoro-
cireace a urmat la atatea documente de pret (val6re)
sfinte od6re ale Metropolie, dintre care multe s'ati nimi-
cit la 19 August prin foc. Sper ca Preasf, Sa este infor-
s'ad
ci
www.dacoromanica.ro

1ST, NATIONALt, Po LrricA. $1 BISERkESCA A ROMANILOR 895
mat qi ca s'a mAhuit foarte audind acOsta nenorocire ; este
dar de datoria mea a respunde venerabilitatei vostre ci
Et ye esplica in scurt causele, earl dovedesc indeajuns ca can-
celarul Cesaro-imp6r5tesc al Agentiel, Udrischi nu este
responsabil pentru perderea atator od6re a Metropoliei.
Mal intai qi Preasf. rostra, dup4 ce yeti cerceta lu
crul cu amAruntul 5i WA suparare, vets intalege de si-
gur cit Domnul Udrischi n'a putut sa primesca in casa
Agentiel Cesaro-imp6rate5ti lucruri streine : de exemplu
dour zeci de lade cu amintitele od6re, documents etc. ale
Metropoliei, cu tote ca. Preasf VOstrit ati rugat pe nobleta
sa in imprejurarile plimejdi6se de atunci. Cad aca fel ar
fi compromis, prin o neertata orftnduiala, locuinta Cesa-
ro-impiiratesca a celul intai Imperat in Valachia qi sa se
fact pricina de co mplicatie in resboiul general din 19 August.
Acosta cause este forte puterniea qi nici et. nu i-alt fi dat
nici o data voe Domnulul Udrischi la acesta, de 5i im-
prejurarile ar fi permis lul a avea timp indeajuns ca EA
se intorca li sa actepte dispositiile mele ; dar se pare din
contra, ea Domnul Udrischi a cugetat bine acesta, pri-
mind amintitele od6re ale Metropoliel in casa sa. i mai
ales Preasfintia VOstra yeti fi de acord ci dupa impreju-
rarile de atunci, ac6sta cash a fort azilul eel mai sigur,
care lug. a devenit pliincios sand, nobleta sa, fund om
einstit, dupa cum este cunoscut tuturor, n'a cugetat bine
acesta 5i 5i-a pierdut OM averea ea cu regret, devenind
vrednic de jelit pentru averea sa, avend o familie nume-
roasa.
Deci ast-fel trebue considerate acesta durer6sa nenoro-
cire 5i nu DA indoesc ea acesta este qi socotinta In9ltei
mele Curti. Prin urmare dupa cunoscuta patrundere 5i
dreptate a Preasf. V6stre nu puteti face respondabili pen-
tru acOstrt plerdere pe Domnul Udrischi, nici nu trebue
sa credeti ea in acesta afacere numitul a negrijat dato-
ria lui, ci mai cu same trebuea sa luereze ada, caci de ar
fi facut alt-fel iti nu ma de cinstit, de sigur ca n'ar fi
-
www.dacoromanica.ro

896 DOCUMENTE INEDITE PRIVITORE LA
ajuns plarc,la tota averea lui, Afara de ac6sta ar fi
compromentat Agentia Cesaro-craiasca, fara ca sa pota
a se justifica inaitea Inaltei Curti.
pe langa acestea curajul sa obsery ca ark' in-
doiala ar fi Post folositor §i mai ales mai drept ca Preasf,
vostra sa depuneti asemenea lucruri de pret precum : o-
d6re biserice§ti, documentele Eparhiei sub sprijinul (paza)
administratiei, pentru susIinerea caria Imperatul a ordonat
si au intrat deja armatele otomaniceqti. Pe langa aceste
Preasf. Voastra 'mi notati ca intamplator s'a aflat parte
din lucrurile jefuite, de aceea ordonam in special Dom-
nului Udrischi sa caute ca sa ye aj ute, dupa putinta sa,
in acesta afacere, pentru a se mic§ora eel putin pierde-
rea, suferit Preasf. V6stra, dupa legea cunoseuta
adica, : proprietarul trebue sä sufere pirederea nepreveduta.
Cu acesta ocazie aduc Preasf. V6stre asigurarea
mole incredintari.
(Originalul in greceste si neinteste, iraduceiea s a facut dul a textul giecese.)
Mitropolitul Diornste face cunoc,cut, Consulm Russel 11-
dicai ea sa la Mitropohatul Ungro Valalliei. Declara ea va
fi la disposAia sa cere dragostea sa. Cam scump l'a,
costal la urma urmelor acesta dragoste, caci q'a implautat
pang peste cap in influinta ru-asca Si pentru care era
vequt cu ochi de argus de calrA. POrla, de aceea and a
putut l'a distituit.
Exelentet,
XIII) Prea incredintat find de ingrijirea ce aveti Exce-
lenta V6stra pentru s6rta Valahilor, pentru bunele afar-
situri ale apucaturilor 'or, am cinstea a me aritta inaintea
Exceleuttel V6stre priateaastA seris6re cu vestirea suirei
mete pre scaunul Mitropoliei Valahiei.
Ajungend la acesta dregatorie Bisericeseit, aria Maria
salt
dep11-
nei
'Mt -tall
ire art
qi
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT1ON.ALA, POL1TtCA,yI BISERIGLCA A RoMANILOR 817
Sa, cest de acum Domn al Valahiei, primind alegerea I3oe-
rilor pamenteni, m'a Invrednicit, dorind a castiga dra-
gostea Escelentiei Vostre, ca sA me pool face de folos Pa-
triei mele, vrednic atat treptel acestia in care me aflu,
cat qi in bunele plAceri a Escelentiei Vostre, cu smerenie
me rog ca sa bine-void a-mi clarui dragostea Escelentiei
v6stre, caria me voili sili, dupe putee, a me arAta dostoinic.
In fruntea clirosului Valahiel, nu voitt conteni a intinde
catra cerilz fierbinte rugaciune pentru norocita sporire, si
pentru pazirea scumpel vied a Escelentiei V6stre.
Recomandarisindu-me la dragostea Escelentiel V6stre, am
cinstea a fi cu cea mai mare cucernicie.
Al EscelenOei V6stre.
(1'e-wit in frantuzeete Ri romineqte, serierea romilndseii de insufr mane. Mitre
politului Dionisie, Para data, probabil din 1819.)
cesla -i re,punsul Patriarhului Grigorie, acel spanzurat
de Turd in clina de Pasti la 1821, ca fiind asociat in
Eterie. Respunsul ne spune c'a primit suma de opt mil
lei, ca poclon pentru a i se trimite cartea patriarhala de
reeunOstere, ca Aletropolit al Ungro-Valalliei. Itespunsul
este scris si subscris de chiar inana martirulul Patriarli.
Salut pe fratasca V6stra. Preasfintenie.
XIV) Am primit, lubite frate, darul vostru catrA not de
opt mil lei qi 1e multamim, dorind frate§tei V6stre inbirt
§1 spirituals gi baneasa folosinta din bine-cuventata V6s-
tra turma, poftind ca mal des sit ne in§tiintati despre sA-
natatea V6str6, dorita Nona, a aria si anii fie de la D-cleti
forte multi e i intru tot fericiti.
1819, Iunie 12.
Al Constantinopolului in Christos frate.
(Urigitialul in geeqte)
Din a 04 document Sa C011gitia ca Alittopohtul Dioniste
pc akin I era superior ori Egumen la AIOnaqirea Tismana,
mainte de a fi ales ca Metropolit. LI n'a fort, dup6 cum
Biagi= OxthodoxIL
si
Rona].) 3
iji
www.dacoromanica.ro

898 DOCLMENTE INEDITE' PR,ViTORE LA
era obicelu, mai intaiti Episcop s'apot Meiropolii, el a fort
de-a-dreptul ales Metropolit. Sa stie ca cu mult inainte a
servit Bisericet in multe funcljutn, si mai ales in acea
de presediute de consiqoria.
Prea Inaltate Ddmne,
XV) Pentru cele ce ail patimit sfanta Monastire Tismana
din Sud G-orj, milostivindu-te Innaltimea Ta, dupe firesca
Marie Tale rftvnrt ce ai asupra obltescului folos, §i mal virtos
asupra sfintel Manastiri, 1-al harazit prin luminat hrisovul
Mariel Tale, doua-leci §i §ase dintre panduril ce slat seu-
titl de dajdie la nuadtul judet, ea se, fie cu rondul pe
septamana Intru paza MonastireI, seutici cu peceturl Dorn-
ne§t1; lar hrana for sa, fie de la Monastire, dupe care
luminat hrisov, facendu-se si cartea cinstitei Vistieril catre
Domnia-lor ispravniciI judecalui ca se, se face, urmare, precum
Maria Ta to -al milostivit, §i al hotarat, all fa'cut qi Dorn-
nia-lor In§tiinare, la einstita Vistierie, cum A, va da Mariel
Tale pliroforie de catra Domnialui vel visterme, ci fierbinte
rog milostivirea Marie' Tale, dupe cum dintr'un inceput
al cugetat, ca sa fie spre vecinica Mariel Tale pomenire,
se, fie luminata porunca 3/Thiel Tale a se, face i cea de-
severlita hotarire, cu urmare de facerea acestor pandurl, ca
se, nu mai patimesca sfanta Monastire li cum va fi mila
Maria Tale.
Al Mariel Tale, smerit cetra Dumneged
fierbinte rugator li sluga,
(Originalul in romane;te) Apostilul
Sevastias Dionisie Proestos.
Domnia-ta Vel Vesternic theorisid jalba ace sta sa vezi
qi in§tintarea ce arata ca ati venit de la ispravnicul jude-
Viluf, li se, ne arati Inscris.
Biv. vel. Caminar.
1818 Iulie 27.
PatriarlAul Grigorie respunde sinodiceF,,te Metropolilulffl
si Domnitorulut Terel laudand intreprinderile de reforma
si organisare romaneasca a Bisericei Untgo-1 alahiet. la
acest respuns se zugraveste foarte posomorat si negru
www.dacoromanica.ro

NATIONALA; POLITICA *I B SSRICg,CA. A ROMANILOR 899
slarea trista a Bisericei Valahe din secolul (recut de sub
Metropolitii si Episcopil Greet Se declara oficial ca tote preo-
tii erari ignorant.' si ca Teranii, fara, nici o cultura, si Ca se
faceatI preoti numai pentru a scapa de bir si toll prin
Shnoltie. Erau call -va Arhierel Greet tilulart ca Troado,,
si Mireon, emit nu faceati alt de cat hirotoneati preoti pe
ban(, si o parte din acea suma, de care tineau condici
o dadeall Mefropolitului ca enit. Acum explica pentru
ce la dare capra ccila, mile si allele qa opuneati Episcopil
si Metropolitil de a nu se trece in condicele de dart, ti-
nute de Vistierie, mai mutt de cat 3,500 preoti, pe cand
in realitate erati 9,000 In Valahia pe la sfarsitul seco-
lulu'. Aceste inceputurl de reforme si stingerea simoniei
si a abuzurilor in Biserica sint titlurl vrednice de amin-
tire si de laude pentru Mitropolitul Lupu. Este adeverat
ca 'si pusese in gaud sa realiseze cu timpul urarea unul
hoer roman, ce i-a facut cu ( casia alegerel sale de Me-
tropolit: Acum sa te ved Lupule, sa te portlasa, ca sa nu
mat remana nici o capra (adica nici un grec in der.)
Origorie cu mila lug Dumnecleg Patriarh Constanti-
nopoluha Bowl none ci Patriarh Ecumenic.
XVI) Presfintite Milropolite al Ungro-ValahieT, prea Cin-
stite si Exarche al Plalurilor si locotenent al Cesaria Capa-
dochiei, in sf. Spirit iubite si prea dorite crate si conlitur-
gisitor al modestiei n6stre, Chir Dionisie, har fie de la
Noi Sfintenie tale si pace de la Dumnedeit.
Dupre cum viata celor sfintiti s5, cuvine sfi intreca
purtarea deasemenea si ingrijirea despre of
trebue sä intreca on ce ingrijire. Si dup5, cum acela este
vrednic de respect, dna lucreza cele ale sale cu tots ce-
ruta desversire, ast-fel si acesta este vrednica de iubire
si se aran spre ajungerea multor laude, and lucreaz5, cu
acurateta necesara. Sfatuirile cele din gurA, a celor sfintiti
cu manuducerile vietei particulare constituesc viata cea
placutA, en necesitate dar urmeza sa fie impartAsiti de Inve-
tAturri, si de viata, curatA, pentru aceea sa se invredni-
dar de har, pentru ca BA nu sa supuni de lacilia, in
se
ei
www.dacoromanica.ro

900 DOCUMENTS INSDITE PI IVITORE LA
inceput motivului de castig simoniac, misterele bisericesti.
Pentru care s'ar'i asezat si canone sfintite, $i dispositil in-
spirate ne aunt predate, si care impun epitimil forte grele
asupra calcAtorilor. Dar precum $i aiurea, ceea ce nu s'ar
cuveni, asa $i in acesta de Dumnegell pAzita Eparhie, a
fost predominat in timpurile trecute atata abuz, incat mai
top Cu mani necurate vi cu suflete nepreparate au intrat
la altar, a ajuns ca sa nu fie Vlah preot cu caracter nici
intern nici extern, in at sa se deosebesek de teranul sim-
plu. Iubita de Nol sfinteniti, a Voastra, care prin o fericita
intimplare, iar mai ales prin Pronia iubitore de oameni
a celui prea-Inalt si a bunei vointi a Prea InAltatului si
Prea-Prudentului in noblete Domn, inaltandu ye la acest
prea-sfant tron §i primind carja piistoriel ha legal $i ca-
nonic, ati inaintat, dupe iconomia greutatilor banesti a bi-
sericei Dacilor, si la organizsrea .i infrumusetarea clerului
el, indemAnfindu-ve din 4iva intaia ca sit imbogatiti cu
fapte bune succesiv turma spirituals de sub ingrijirea
VOstra. Deci indat6 ce v'ati initiat in cele de facut de la
InAltimea cea pacjitfi, de Dumnecleti, ati dat anafora sub-
scrisA de cfi,tra iubitori de D-zeii Episcopi, si lufind ceea
ce este natural, intAxirea inalta, domnescA, cum i confir-
marea sincera a prea nobililor boleri, ap suprimat abuzul
de mai nainte, li ati deschis calea cea mai dinainte le-
gala, $i libera, interqicend mai intaitl hirotoniele pe bani
a celor ce as prezintA, qi acl hottirat apoi a as prefera
la acesta demnitate aces ce s'ar'i pregatit in rola roma-
nes* si de unde dupil, putinte au cules invetatura, avend
vrednicia marturisita si pentru inv6latura si pentru viatil.
Care alts auqire ar fi fost de dorit In Biserica ? Sail care
alts, Instiintare putea sa descrie acurateta caracterului is-
rarchic, si sa mite spre bucurie neesprimata inimele ce-
lor bine simtitorl ? De aceea tai cetindu-se in public prin-
cipalele dispositii a theophiliei VOstre in plin Sinod s'a re-
cunoscut $i din acesta precum ci din cea anterioara zelul
necomparat a unui vrednic archierell si incordata vostra a-
tentiune, catre Dumnec,leestile si sfintele can6ne, nea-
dormita $i neostenita visitare spre mantuirea turmel, si
ingrijirea filotima in conservarea buns! disciplini ce se cu-
vine sistemei preotesti, din care ese si disciplina laicilor si
placuta lui Dumneleu si in t6te s'a distins evident pur-
tarea vostra evangelick aseunlend in ea pe csa a pro-
www.dacoromanica.ro

1ST. NATIONALA, POLITICA gt BISERICSCA A ROMAN1LOR 901
decesorilor, (land esemple gener6se succesorilor. Aceste
fapte plilcute lui Dumneqei'f este evident cri nu numal Epar-
hia ee vi s'a incredintat de Dumneclell prea-sfintitele Epis-
copil impreuna se folosesc in tot chipul $i se infrumusetezg,
dar misca i zelul a altora multi, cArora este indispensa-
bil a li se vesti despre acestea, i concurg la renumele
mumel comune, dupit cuventul relativ catrA ea, si noue
tuturor in genere frati in Christos ne daA motive drepte
de mandrie. De aceea plinI de neesprimatA bucurie su-
fletesca am dat Sfintenie V6stre plata virtutel, impletin-
du-ve cunune de laude spiiituale i depunandu-vi-le cu
mintea qi acoperindu-v6 cu bine-cuventArile rugAcIunile
noastre bisericestI din adincul inimel, de care multa-
mirl pArtasI facem qi pe Iubitoril de Duronelett Episcopi
de sub vol, ca de asemenea gata filotimi spre cele bune.
Providenta ceIuI Prea Malt, care conduce t6te, care ico-
nomiseste toate pentru interesul nemulul omenesc con-
duce, fie, ne rugam din suflet, sA ye pgzescA intreg, sit -
natos si disous, iconornisindu-ve cuvintele in judecatA, pa-
zindu-v6 adeverul in vecl, facend judeeatA dreptate in
mijlocul poporulul de acolo, cu numele de crestin, um-
bland in cale nepatatA §i agricultAnd agrul vostru spiri-
tual cu stiinta, ca prin esterminarea plantelor role i spi.
n6se, F.li prin insadirea prudentit a plantelor cu fruct bun,
sit ve arate in totul fructifer in virtutea cea dupa Dum-
necleti, si inflorind in fapte bune spre obtinerea si a cu-
vinci6sel ultime resplatirT, in timpul recompense faptelor.
Si acestea pentru acesta dupa datoria fates* ca semn
a 'Acute n6stre dispositil. lar harul 1111 Dumner,leb. sA
fie cu vol.
1820 August 20.
Subscrisi :
Al C onstantinopol et ;si in Christos iubit irate
Al Cesariet knichie 77 71 77 17 17
Al Efesula Dionisie 17 17 11 /7 11
Al Kiziculul Constantie 11 77 77 11
Al .Nicon2idiei Athanasie 7/ 71 71 17 17
Al Nichiet lilacarie 77 77 77 77 77
Al Thesaloniculia losif 71 77 77 77 77
Al Adr7anopoleiDorotheig 77 77 ,, 77 77
Al Berrie Zaharta 71 71 77 71 77
Al Pisidief Evghenie 77 77 /7 77 77
yi
1i
Qi
1i
1i
si'l
si
www.dacoromanica.ro

902 DOCUMEN CE INEIATE nivrroctE LA
Al AnghireI Metodie
Al Vizief lerenzia
Al Sifirizi lut Ca linic
77
77
71
77
77
77
77
77
77
,,
77
77
77
77
77
(Docuinentul in grece§te.)
Acesta-I respunsul Patriarhulul de Ierusalim, tot in a-
cesta cestiune, adica a reformelor intreprin'e de Metro-
politul Lupu. Lauda si acesta meritele vredniculul Me-
tropolit.
Po licarp cu mila 10 Du2nnecleit Patriarh a Sfin-
td Cetd Ierusalimul s.i a totd Palestina.
XVII) Prea Sfintite, si paqite de Dumngeti Mitropolite a
Prea Sfintel Mitropolil a Ungro- Valahiel, Prea Cinstite si Ec-
sarche al Plalurilor. in Sfratul Spirit iubite si prea dorite
trate al rnodestieT n6stre, Chir Dionisie, salutam prea iu-
bita None Prea Sfintenie a V6stra frateste in Christos
Dumngeh, si ve acoperim cu placere sfintitul vostru cres-
tet, pe care sa-1 conserve sanatos Divinitatea, neatins pen-
tru amendoue, conservendu-1 neschimbat si obtinend mul-
tarairele placute.
Iubite noun sfintite frate, prin o Inttmplare ajunend si
la auclirile n6stre cele seversite de vol', dupe inspirare di-
vina in genere in tota pazita de Dumngett Eparhie a
v6strit si cuviinci6se si de laude lucrari ale caracterulul
arhieratic, spre dovada de datorita pastorie spirituala, res-
pectiv de turma cuventAtOre Incredintata voile, avend pen-
tru ac4sta conlucrfitor si conajutator pe Inaltimea Sa cea
paclita, de Dumne4O, care a admis Cu placere si veselie
cererea vostra (care in tote maret, si prevecietor si filotim,
relativ la afacerile de obste qi In particular conlucrfincl
cu Ingrijire si intre tote, aratand si dovedind un zel ne-
intrecut in cele sfintite si religiose, din care tote cunt
sus-lise si acestea pe langa altele 10 Tali dependin0 for
dupre cum si tot nemul nostru, recun6stem din experienta
1}i pre fata prin mil' de glasurT, marturisim si aplaudam
dupa datorie), nu numal at& un-Iplut inima nostra de bu-
curie si de fericire spirituala, ce Inca a impins-o F$ i spre
lauda v6stra, dupa vrednicie, ca bucurAndu-ve sufieteste
pentru cele clise si 'n tote ne-act facut, dupe datoria fra-
www.dacoromanica.ro

1ST. NATIONALA, POL1TIrA $1 13ISER1CgSCA A ROMAN1L OR 903
t6scA, puternici rugatori in fav6rea vostrA, dui:16 cum vedem
din cele precedente concludem $i 6re-cum profetisAm
$i alte inca sa audim 4i sa, vedem in zilele vastre fapte
eroice, plAcute lull Dumnedeu obstei, care sa r6mae ne-
schimbate in v6cul urmAtor $i canon necAlcat, tip de mo-
del, remangnd color ce vor primi succesiv franele spiritu-
ale. Deci inAltand multumiri dumnedeestei Providente care
mal dinainte prevede ast-fel v'a iconomisit prin cuvinte
nespuse indeplineste acestea, ca prin vol puterea ei sA
se deseversescA, cerem pentru vol de sus ca din putere
in putere, in lucrurile dumnedResti mergend progre-
sand prin dumnedeesca sa conducere, sa vietuiti placut lul
Dumnedeu sAniltos vesel, dupa dorinta vostra dumne-
qeesca, a caret protectiune spiritualA ati primit-o prin a-
legere, pentru ca dintr'un fort sa conduceti admi-
mstrati turma spirituals, cea cu numele de Christos, in-
credintatA vou6, spre pasuni mantuitore a harulul evan-
gelic, $i tronul eel cu vrednicie prin permisiune dumne
de6scA data vou6 s5-1 infrumusetati arhieraticeste Cu gra-
tiele spirituale. Astfel ne rugAm ca plata de datorie catre
fratele nostru, ce Inca convenind cu spiritul cu turma v6s-
trA ca prin alegerea cu harul lui Dumnedett a unui ast-fel
de pastor spiritual s'a intamplat $i protector sufletese si
acestea frAteste, iar anii vostril sa fie de la Dumnedeil
cat mal multi, sanAtosi, veseli $i mantuitori.
1820 August 22.
(Documental iu greceste.)
Subseris. Al lerusalimulta Patriarch Irate al Vos
tra in Christos.
Prin acestA anafora Metropolitul Dionisie Lupu pone
margine rale' deprinderI din trecul. prin care Terarbia
streina din Ungro-Valahia conliacta datorii asupra eni-
turil or F,pi,copiitor si Metropoliilor, nn numal pentru pre-
sent, ci si pentru viitor. Daloriile eraii cleclarate ca din
partea autoritatilor inscrise pe comptul proprietgilor si
venituriloi Episcopiilor Aceste inscrkuri
se numeau (Ab)cal), pentru ca erati edate pe nu-
mele liistitutiunilor In document se fed cifrele
si
si
si Mitropoliilor.
alicesti
Bkerice,?ti.
si
si
1i
ei et
1i
gi
www.dacoromanica.ro

904 noctmENTE INEDITE PRIVITURE LA
de dalorii ce au liisat dupe ei DositheI, Ignalie si altn.
Cere (Tar a se opri in viitor Epic,copii do a
mat da asernenca inscrisuri si contractari noui de
datorii sa se faca de la acest Limp nurnal cu stiii-0 Dom-
Prea Inaltate Dthnne,
XVIII) Din 4iva ce cu ajutorul lul DumnecIeil si cu acla-
postirea Kiriei Tale m'am suit la Seaunul sfintei MitropoliT,
nu este cu cuviintA a -mT aduce aminte mai adese de alt
ceva, de cat pentru pricina suirel mele, nisi a me inde-
letnici cu mai noulta filotimie la alt ceva, de cat a arAta
drepta alegerea blagorodnicilor bosrl, si cea pentru mine
Intru-o unire Domn4sea Mariei Tale cugetare. 0 ast-fel
de Ingrijire, la rrulte lucrurt pcite a me indemna, insa
lucru cel mai Intaiu si mat stepanitor, am soeotit de a
scApa pe Mitropolie de obstesca el datorie, si dupe ce vol
arAta eu cuvent, cand este trebuinta a sa inprumuta, si
cand trebue a fi dat6re sa opr4scit cele intamplatore cata-
hrisis ale inprumutArei. Mitropolia. Eniscopiile si totA obstea,
atunct numai are dreptate sa alerge la inprumutAtori si sa
iscAlescA zapise avlicesti, cand intA,mplarile vor arata lueru
neapArat, adicA cand este pusa Inainte o netAgAduitA ob-
stescA trebuinta a terii, sl pe langl cele-l-alte obstestI aju-
torinte, sa indatoreazA si Mitropolia 111 Episeopiile la a-
naloghia impreunei ajutorinte, spre Intampinarea acelel ne-
aparate a Orel trebuinta, atunci scAcjendu-se cheltuelile din
t6te Vele, de nu vor ajunge veniturile acestor sfinte locasuri,
spre plata pArtii sinisforalet ce le va ajunge, ail voe a sa in_
prumuta cu soroc numit, care inplinindu-se sa raful'ascl §i
avlicescul zapis ca sa se spare], tar cand nu sä va prizi un
acest fel de soroc, atuncl duhul zapisulul sa rarnae ornorat, no
mai avend nicl tarie, nici putere, si Episcopii sA, nu mai fie
slobo4i a marturisi de desupt zapis avlicesc al sfintei Mitro-
polii, nici Mitropolitul sa nu aiba putere a intA'xi avlicestl
zapise ale Episcopilor. Asemenea si (and feresoA Dumneleil,
sa va intampla, on cutremur sari ardere de foc, in cat
sa se dArame sau sa se arty, cjidirt ale Mitropoliel gall ale
Episcopiilor, Tar otcarmuitoril acestor sfinte 16caluri fa-
cend socotell veniturilor lor, nu le vor gasi de ajuns a
sg, radica, sail a an preinnoi acele clarapanate, sail arse
Alotropoliin si
aNlicesti,
nitorulul.
;
www.dacoromanica.ro

ST. NATIONALA, POLITICA $t 131SRR irgSrA A ROMANI! OR 905
zidirl, atunci 0, sa face aratat stepanirel si stepanirea sa
oranduiasea acesta intamplare in cercetarea, celor mai alesi
al Orli, si dupe ce sa va cerceta cu drept cuvent f}i in
frica lui Durniied.eil acesta cerere, sa se fad, anafora tetra
stepilnire, care gasindu-o cu cale, A o intaresca, spre ade-
verire de trebuinta cea netrigaduita a alerga la inprumu-
tatori; intr'acestas chip urmandu-se acestea, si sfanta Mi-
tropolie, si Episcopiile, sit alba voie spre facere de avlieesti
zapise, intru care sa se coprinda tote nolma, atat a obste-
stel anaforale, cat si a intarirei stepanirel, si cftnd inprumu-
tarea va fi in soma mare si nu va sta mijloc A se respundit
la un soroc, atunci plata sa se pue in soroace de casturi ;
tar cand inteacest chip nu sa va plati datoria, atunci
Iarasi duhul acelor avlicesti zapise sä remfte omorat si fat%
putere, intr'acest chip cugetiind pentru datoria obstel si
inpartasind parerea mea atre in Christos frati, ce sa afla
supt sfanta Mitropolie a Ungro-Vlahiei, lubitorl de Dum-
nedea Episcopi, am primit anafaraoa de la fratia lor, prin
care fieste-care arata obstea Episcopiei sale, sloboda de
avlicesca datorie, cael si datoria cea veche prin filotimie
ail rafuit, si nowt ail ingrijit a numai adaoga. Deci f5i eil
tot inteacesta filotimie cadend en smerenie arat Muriel
Tale, a afara din datoria cea veche (din) (Tilde mill Dositei si
Ignatie procatohilor met eel bine socotiti, care sa aduna
in sums, de tal. 43,500, frig, tal. 31,000, de la Chir Do-
sitel si tal. 12,500 de la Chir Ignatie, ne mai primind
nici de cum altiti datorie, nici adaogand vre una not*
dupe paretisis cella' ce m la inaintea mea ail statut lerarh
Chir Nectarie, me fagaduesc ca in putinit vreme O. arat
Mitropolia sloboda, de mai sus disa veche datorie, si Ed o
pgzesc de aci inainte ne apucata de datornic mai not, afar,
numai de sa va intglinpla feresca Dumnedet, de obste tre-
buinta a obstei netagaduita, si cunoscuta de stepanire, efind
atunci inprumutarea luandu-se dupe cuvent drept en chipul
ce mai sus am dis, urnika a sa face cu zapis avlicesc, a-
eesta vestire a fi bine placuta fail indoiala bunel eredintel
Mariei Tale, fiind intr'un glas cu cea deobste folositore
cugetare a Mariei Tale, la eel deobste al nostru sprijinitor,
si forte mat nainte ingrijitor Domn, care sl nevoeste in
tot chipul spre desevirsita precurmare a relilor intrebuin-
tarI si asaza, din 00, virtutea cele bune si mantuitore, este
veselie a afla ea buna sa cugetare sa inpartasaste la eel
www.dacoromanica.ro

906 DOCUMENTE INED1TE PRIV1T6RE I A
dinprejurul sell, el pilda sa este ravnit6re, si ca lerarhiT,
cele mai intait obraze, sa filotimiseso, a'i inplini cea dupe
datorie buna multumire, prin fapte bune, precum ni este
indatorirea Episcopilor si a sfintei Mitropolil, dud nu este
obstesea, si drepta trebuinta. Pentru care ni)rturisese, si
in scris me flgaduesc, avend intru-o eugetare cu mine pre
iubitoril de Dumneget Episcopi si in Christos frati. Aceste
dar sint incredintat, fiind bine primite de chtre inatta in-
telepciunea Mariei Tale, ca unele ce sa afla inteun glas
cu cea deobste folositore Loma Mariei Tale vointa, de acum
inainte, on -care din frati intru Christos Mitropoliti ce vor
sta in urma mea oblAduitor, et va indrezni a calca acest
cuvent drept si sfant asAzatnant si buna starea a acestor
sfinte locasurt a stralucitel slavosloviT a crestinescului si
dreptulul credincios norod, de la care locasuri, atat Ed-
racil, Armanii, vaduve, si lipsiti, dupe datorie sa mAngae
cu cea pe tote 4ilele dare de milostenie, ce sa face prin
mainile arhieresti, un acest fel de vrljmasi acelut deobste
tolos, sä fie blestemat de to sfintil si de Duranecleti pur-
tAtorii pArinti, si supt judecata judecatorului celui drept,
Domnului nostru Iisus Christos si ArhipAstorului, la infri-
cosata sa a dolla, venire, cand are a rasplAti fies caruia
dupe faptele lul, si anil Marie Tale rugam a fi multi si
fericiti.
1819 August 9.
Al Ungro Vlahiel, Dionisie. Iosif, Episcop Arges. Ga-
laction, Episcop Rimnic. Gherasim, Episcop Buzeulul.
Anaforaua obstescA a Domnilor boerilor asupra acestil
prieini.
Prea Indicate Domne,
XIX) Dupe noima Domnesculul Mariel Tale pitac, citind
cu luare aminte anaforatta Preaosfintiei sale Parintelui Mi-
tropolit Chir Dionisie, am verjut cat este bine credincios
si mantuitor cugetul l'reaosfintiel Sale, cacl seapa Biseriea
Dachilor din cele pan/ acum aducetore de stricaciuni rele
intrebuintAri a inprumutarilor, inputinfind de acum Ina-
into, sari (mai bine am C,lice) taind cu totul mains ierosiliei,
carea fail poprire putea sa prefaca cea in parte Iubire de
bani, inchipuindu-o ca o buna si de Dumnec,leil iubitl
credinta si fArl nicl o cercetare, sa, hrapesca cele sfinte, cela
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT1ONALA POLITICA 1 BISE1.1 tSCA A ROMAN1LOR 907
ce are inima de patriot, si cea dupe datorie vitejie la a obstel
folosinta, dobandeste multa pricing, de bucurie citind a-
cesta anafora a Preaosfintiel Sale; tact fieste-care cuventare
arata invederat ea acest vitez pamenten ierarh, sa sargu-
este intru adever ca un privighetor pastor, spre nignjirea
turmel Sale §i spre a o ptzi din t6te partile nebantuita.
Dect ca niste partast si not de binele obstesc bucurandu-
ne, si multumiti Lind, liindam pe Preaosfintia Sa tact au
dat in vedere o mare dovada a pfirintestil sale ingrijirt,
k,i cinstim dupe cuviinta pre tubitorit de Dumneqeu Epis_
copt, cad au alergat inpreuna cu osardie unde i-at chemat
folosinta patriei aceste deobste folosit6re. Prea Inaltate
Domne, de sa, va cerceta cu amaruntul eel dintAiu ince-
put al lor, sä pogara drept de la a Inaltimei Tale bunk-
tate, kli cea dintaill multumita a borodului Dachiel dupe
dreptate sa. cuvine Mariel Tale, dinteansa izvoraste tote
cele deobste folosuri, dintrInsa sa ravarsa adaparea cea
preacurata a inbunatatirei, pre carea unul intr'o parte si
altul intealta p6te sa o abata, dupe masura trebuintet oste-
nelit sale $i adepand partea sa cu ind.estulare, sa aduca
in fiinta roduri frum6se si mantuitore. Ouventul nostru fl
adevereza luerurile, prin care parint6sca Mariel Tale in-
grijire lumineza, qilile Domniei Inaltimet Tale ; tar mat
virtos prin luminata Inaltimet Tale intarire ee s'all dat la
obst4sca nostra alegere a acestui bun patriot terarh (ce
este mirturisit prin cele bune si tuturor placute urmM ale
sale), sa dovideste ca. si la acesta nu va putea gqisi nici
°data, pre eel inpotrivitor si tagaduitor, pentru ea si eel
ce- mat anevoie crede O. va induplica, cand va privi nu
de odata t6te facerile de bine ale Mariel Tale, ci numal
acesta, iconomie a sfintei Mitropolii si a Episcopiilor ce
prin ocrotirea Mariei Tale s'ail. silversit. Care severaire nu
sa vede urmata alta data la letu pisetii al Valahii, fara
numal in fericite dilele parintestil Inaltimel Tale obladuiri.
Pentru acesta not slugile Mariei Tale ne rugem sa inta-
resti anafnraua Preasfintiei Sale parintelut Mitropolit $i sa
poruncelti sa sä tr6ca in condici Divanulut a Mitropoliel si
a Episcopiilor. adeverind intarirea sa prin deosebit Dom-
nese hrisov, ca sa, ramae neelatita de supt ocrotirea celor
din urnaa Inaltimei Tale Domni, $i sa se scrie de Inaltimea
Ta catre Preaosfintia sa si a tota lumea Patriarh, a ineu-
viinteze acest aciNzament, precum din vechime s'at obicinuit
www.dacoromanica.ro

908 DOCUMENTF INFDITE PRIVIT6RE LA
de Biserica cea mare, sail cum sa va chibzui, si apoi srel
intar4scA, supuind in nedeslegate blestemuri pe unul ca
acela, care s'ar indrazni sa prefack sail sa schimbe eel mai
mic lucru, din cele ce inteansul sa c3princle, spre a fi cu
totul opriti eel dupe vrerni Mitropolitt si Episcopi ai Va-
lahiel, nici de cum sa nu fie volnici a sa, inprumuta cu
cat de putinY bani pentru orl -ce alte pricinl, de cat numai
pentru acele doul neapArate trebuinte ce sint sedate in
anaforaila Preaosfintiei Sale PArintelui Mitropolit, insa si
pentru acest fel de datorie sa pue pArintii arhierei tot felul
de sirguinta si mare ingrijire a iconomisi cheltuelile easel
cu bun oranduiala, ca in sorocu ce sa va pune, sail si
in urma sorocului, dar in scurta $i in putina vreme BA
plateasca, si sa desfaca acea datorie, a nu sa insarcina
sfintele case si a simti greutate eu plata dobanqilor. Tar ert-
tre acesta ne rugAm MAriel Tale se, ni FA dea luminata
voe, ca in vreme cuviinclosk sa instiintAm dupe putinta
cea deobste a n6stra buna, cugetare pentru Maria Ta, catre
Prea Ina]tul Devlet, care este eel dintaiii si bogat izvor
al bunatAtilor, ca cu acest chip sa ne inplinim catre Maria
Ta cate ca niste neputinciosi nu putem inplini, deosebl
in parte fies-oare din not, o blanda zimbire a prea iubi-
torilor de omeni si hranitorulul nostru Imparat, arAtatare
de bunt eugetare a iconomiel sale cei mart catre Inaltimea
Ta este cea mai mare din lume resplatire la Maria Ta
pentru cate bunatAti nol Area plecati si eredinciosi slug!
am dobandit de la parintesca Mario Tale otcArmuire ,
ci iarAsi cu plecaciune ne nigam MAriel Tale ca 0, Ma-
reqt1 acest obstese bine spre a retrial:lea nemuritor $i la
eel din urma luminat nume al Mariei Tale, rugandu-ne
catre milostivul Dumne4eil de a pAzi pe Inaltimea Ta far'
de elintire in luminatul MAriel Tale scaun si a indelungi
scumpa viata si fericirea MAriei Tale intim multi $i prea
slaviti ani.
1819 August 10.
Constantin Balacenu Dvornic, Mihalache Manu vel
vornic.
Costache Cretulescu ban. Grigore Ghica ban, Barbu
VacArescu vel visternic, Dumitrascu RacovitA vornic, Is-
trati Oretulescu vel vornic, Grigore Filipescu vornic, Gri-
gore Bel4nu vornic, Gheorghe Filipescu vel logofet, Con-
stantin Filipescu biv vel logofet, Ion tirbei vornic, Ior-
www.dacoromanica.ro

1ST. NATIONALA, POLITICA SI BISERIdSCA A ROMANILOR 009
dache Golescu vel vornic, Petrache Ritoride, Dumitrache
Bibescu, Alexandru Filipescu vel logofet, Nestor logot et,
Neculal VacArescu biv vel logofk, Constandin Caminar
vel logofk, Costache Ralea biv vel logofet, Grigore Ra-
lea biv vel logofet, Mihalache Sutu, Grigore Romnis
visternic, tefan Bal6nu vel hatnztan, Constandin Dudescu,
Yana Costescu biv vel vornic, Dumitrache Ralea biv vel
hatman, Mihalache Menu vel vornic, Mihalache Ghica
biv vel age, Fotache tirbei biv vel logofet.
DupO anaforatta data de catrk Metropolitul si Episcopii
Terei catia Domn, de a nu se mal putea contracta da-
toril pe iitor (le catra. Ierarhii timpulin prin dare de za-
pise, si pe care trebuia a ]e plat] succesoril Ion; Domnul
cld un pitac calra Dig anul (Sfatul terel) cerandu-le si
parerea lor. Boeril divanisti cercetand causa si cunoscend
si din experienta abuzurile cc le sever ail Green din le-
rarhia terei, s'ati dat opinia for unanima: ca se inceleze
pe viitor dreptul Ierarhilor terei de a se mai imprumuta
cu zapise pe nuinele MitropolieT si a Epiccopiilor, escep-
tandu-se causele de foga majora, pe care le socotesc a
II doue numai. Domnul admite conclusiile anaforalei Di-
vanului prin intarirea ce o da si dispune a se face si un
JIrisov Domnesc in acest cuprins. Este curios ca Domnul
declara in apostilul sett, ca mal intai trebue sa alba in-
scris respunsul Patriarhulul s'apoi sa -se faca llrisovul
Dupe" ce 1,w» priori de 1a, Preosfintia Sa, respuns
cu trimiteren cerutel patriarstistel carri, se va, in-
tocini atunei ,s1 Donmescal nostru IIrisov... Pentru
ce acesta? Grecil. subjuga.e Inca de demult lerarhia terel
Romanesti Patriarhulun kcesta-I o cestiune administrative,
de manipulare de bani, de ce era necesara clar opinia
Patriarhulul? Respunsul 1 a dat Christos, Domnul nostru
Unde este conlora ta, a cola va, fi si 1111.111U tU''
Dionisie Lupu, fiMd bastinas Roman, n'a putut suferi mil.
mull prelm4rea acestui abut, si temOndu-ie ca nu cum

www.dacoromanica.ro

910 DOCUMENTS iNTEDIIE PRIVITOKE LA
va 111 v iitor sa se re'ritOrch" larast Grecil din Fanar in
Ierarhia prat, Ia aceste masurl prolilactice. Acestei lio-
tarldri i se da publicitatea cea mai larga. Tata-o:
loan Alexandra 1Vicolae Sutul Voevod i Gospodar zendi
Vlaltiscot.
XX) Obst4sea rugitelune a Durnnia-lor Boerilor, ce ui
sa tace;aprinteacesta anafora chibzuindu-o Domnia mea in
dota clnpuri, o gasim laudata, intaia adeca caci coprin
derea anaforalel Preaosfintiei sale Parintelui Mitropolit pri-
veste spre intremarea si laudata ocrotire a sfintelor toca-
si al doilea, ea, inehipueste o buna cunostinta si mul-
turaita catre eel ce sa oranduese a arata in fapta catre a
Domnia-lor Patrie acest fel de rodire bine primite si fo-
losit6re, si dinteacesta sa pricinueste o simtitore indemnare,
spre a et osardui fiestecare, dupe starea treptil sale, ca sa,
arate cu asemenea rodire si urruari, care cu cat et in-
multesc, atat mai mult adaoga buna si fericita petrecere
a ,norodului, ce sa afla locuind intr'acesta de Dumnegett
pazita Domneasca 'Astra tara, o acest fel de petrecere,
tiind cel mai dorit sfarsit al Dornnestel n6stre obladuiri,
datorie neaparutit avem ca FA, o interim si sa o statorni-
cim prin t6te cele cuviinci6se si putinei6se mijlbee. De a-
ceea dar primita fiindu-ne acesta obstesca rugaeiune a
Domnia-lor Boerilor, poruncim Domniel-tale vel Logolet de
Cara de sus, sa1 dea domnesca nostra intarire la anaforatta
Preaosfintiei Sale Parintelui Mitropolit, cu osebirea insa
ce sa, arata mai jos, adeca : tend sa va intampla a sa, in-
prumuta Mitropolia sat Episcopiile pentru acele data ne-
aparate trebuinte ce sint aratate in anaforatra Preaosfin-
tiei sale Parintelui Mitropolit, sa ingrijasca cu tot felu de
sirguinta, ca on la soroeul ce sa coprinde in zapis, sau in
urma soroculul, in seurta vreme sa platesca raf
fulasea acea datorie, lar catre Preasfintitul atom lumea
Patriarh, vom sonic Domnia mea cele dupe cuviinta, si
dupe ce vom prinai de la Preaosfintia Sa respuns cu tri-
miterea cerutel Patriarsastil card, sa va intocmi atunci si
Domnesc al nostru hrisov, intocmal dupe coprinderea a-
naforalei Preaosfintiet Sale Parintelui Mitropolitul, cu ose-
birea de mai sus aratata, care anafora, poruncim sa, se tree&
atat fu condica Domneseulul nostru Divan, cat 0 Intr'a
suri
311-
@r
si sa
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT1ONALA, POLITICA *I BISERI ticA A Rom ANILoa 911.
tropoliel, i a Episcopiel Domnia for velitilor boerl, i a depar-
tamenturilor de aid din politie, i a divanulul nostru of
Craiova si a ispravnicirilor jude(ilor, facendu-se osebit si
porunci ale Domniel mele de publicatie a sa citi prin t6-
te orasile terii ski a FA face tuturor deobste cunoscuta a-
cesta bun& si folosit6re intocmire.
healitura Gospod. Peeetea(
k Gospod. ) 1819 August.
Vel Logofet.
Intarirea Domnesca ce s'ail dat la anaforaua Preaosfintiel
Sale Parintelui Mitropolit i a parintilor Episcopi.
Joan Alexandra Nicolae Sucul Voevod i Gospodar zemli
Vlahiscoi.
XXI) Privind Domnia mea la bunul si folositorul tai Lauda-
tul sfarsit ce urmeza a Ea naste din intocmirea ce sa arata
mai jos inteacesta anafora a Preaosfintiei Sale Parintelul
Mitropolit, precum in deosebita obstesca anafora a Dom,
nia-lor Boerilor de la 10 ale acestil luni i la intarirea ce
am dat ski la aceta,s1 anafora pe larg sa arata, o intarim
Domnia mea, si hotaram ca sAll alba fiinta si urmarea sa
In tocmai, $i far L catusi de putina stramutare, cu osebirea
numat ce sa arata inteacea obstesca anafora i in Dom-
nesca nostra intarire ce s'atl dat la acelasi anafora pentru
plata datoriilor cftnd sa, va intampla a sa inprumuta ori
Mitropolia sau Episcopiile pentru acele dota neaparate
trebuinte ce sint aratate in anaforaua Preaosfintiei Sale
Mitropolitului. Dupe care poruncim Domniel tale vel logofet
de Cara de sus, sa se faca si domnese al nostru hrisov,
in vremea cea cuviincl6sa, precum as arata in Domnesca
nostrA intarire ce sail dat la mai sus zisa obstesca anafora
a Domnia for Boerilor, cu osebirea ce s'ati qis mai sus.
1819 August 24.
Iscalitura gospod.
De la Logoferia mare.
Copie scosa din cuvent in cuvent, dupe tale adeverate
anaforale cu IntAriri Domnestl, care fiind in tocmai, spre
a fi crezutA s'ati adeveverit cu iscalitura.
1819 Septemvrie 28.
Vel Logolet.
(Va urma). C. E.
+.,,,..."3r4,- :+.
www.dacoromanica.ro

INVETATURA BISERICEASCA
A
VLADICAI ANTIMI.
Urmare VedI Biserica Ortodoxii, anal al XVI lea, lir. Il).
pECE PORUNCI
Ale lz,si Dumneclett, de la a II-a Lege cap. 5.
1) SA nu avem alt Dumnedeil inaintea lul.
2) SA nu luam numele Domnulu) in depart.
3) Sa cinstim si sA tinem serbatorile.
4) SA cinstim pe parintii nostri.
5) Sa nu ucidem.
6) Sa nu prea-curvim.
7) SA nu furam.
8) Sa nu marturisim stramb.
9) SA nu pohtim rauetea altuia.
10) Sa nu pohtim ver-ce lucru stlein.
APTE DARURI
Ale Duhulul Slant, carele sint: Isaia, cap. 1.1, stilt 2.
1) Intelepciunea. 2) Inielegerea. 3) Cunostinta. 4) Voia.
5) Blagocestia. 6) Vitejia. 7) Frica lui Dumne4eu.
7reI fapte bone ale Blagoslovief, 1, Cor. cap. 13, stih. 13
1) Credinta. 2) NAdejde. 3) Dragostea.
www.dacoromanica.ro

INVE rATI. RA B1SERICE SCA 913
Credinta, dupe cum (lice fericitul Pavel, la 11 capete
catra Evrei, taste fiinta celor nadajduite, qi lucrurilor celor
ce nu sa ved dovediri.
Nadejdea Taste o indraznela adeverata catra Dumne4eil,
data in inima omulul din Dumnecleiasca stralucire, ca 0,
nu sa deznadajduiasca nici ()data de darul lul Dumnegeit,
ci sa fie incredintat, cum cil va lua prin poolinta erta-
clune pacatelor, §i ver ce alta cerere, sail trecet6re sau
veciniea.
Dragostea Inca lake, dupe cum (lice fericitul Pavel, mai
mare de cat credinta, §i de cat nadejdea, temeiul §i vlrful
tuturor bunatatilor, carele unelte pre multi intru una, li
face cale catra, Dumnegen tutulor celora ce o lubesc.
Patru bunatari ale sufletului.
1) Vitejia. 2) Intelepemnea. 3) Dreptatea. 4) Curatenia.
Patru bunatiiii ale Trupulia.
1) Taria. 2) Intregimea. 3) Frumuseta. 4) Sanet'itea.
).S'apte pecate de morte.
1) Trufia. 2) Iubirea de argint. 3) Curvia. 4) Mania,
5) Lacomia. 6) Zavistia. 7) Lenevia la faptele cele bune.
0S'apte facers de bine in potriva acestora.
1) Smerenia. 2) Eftinatatea 3) Infranarea pohteT. 4)
Ingaduinta. 5) Postal inpotriva Ificomiet 6) Dragostea.
7) Nevointa.
Cele 12 RoduK ale milostenief, dupe cum scrie la Mat6iu,
cap. 25.
Flamandulul sa-t dea mancare.
Satosului sa-I dea sa bea.
Biserice Ozthodozi RomknII, 4.
www.dacoromanica.ro

914 INI/trATURA BISERICESCA
Pre str6in sAl primesca in cask.
Pre eel gol sal inbrace.
Pre eel bolnav sAl caute.
Pre eel din tenini0 sA'l cerceteze.
Mal sent Inc $i ac4stea:
Pre eel morp sa'i ingrope
Pre eel scarbitl a-1 mangaea.
A sfatui cele mantuitare.
A invi4a pre cel nestiup.
A erta gresalele celul vinovat.
A rabda cu multamita scarbele ce yin de la Dumnec,1 et%
si de la 6menI, si a ruga pre Dumnedett nu numai pen-
tru dansul ce si pentru top.
INVETATURA PENTRU ISPOVEDANIE 1).
Preotul carele va vrea sa fie duhovnic, si sa. printheA
1). Scrieri de felul acesta, prin care se dan regule qi sfaturi
preotilor duhovnici, asupra modulus cum sa savarpsca acesta
taina, au fost publicate in romane§te Inca de demult, de mal
mutts Metropoliti ysi Episcopi Romani. Aicea Insamn urmatbrele,
care au fost in mai mare intrebuintare in clerul nostru.
I). Sinopsis, adica adunarea celor qapte taIne, a celor f ap te laude a
sf. Biseria ; candnele din sf. pravild, ce sunt trebuinadse la tazna duho-
vniciei, ce s'au tiplirit acitin intdiii cu cheltuaa a Pi ea Sfiniitulut
Chiriu Chir lacov, Mitropolit a tdo Moldavia. De Duca Satinovia
1 ipograful de la 7 hosos. In la§t 7259-1751.
II). Rcinduaa sfinta f i curtqitthet ispovedanii, prin care pdte ccl
isgonit f i lipsit set dobdncic"sca cinstea cea dintciiu... Manuscript in
Biblioteca mea.
III). Ceresca Fiore... cu ostenaa §i cu tdtd cheltuaa a Preasfin-
titulia Mitropolit al Moldova Chir Jacob. intru a sa Tipografie, in
sfdnta Mitropolie, in lap. In anit de la zidirea lumen 7265 ; iar
de la na§terea het Christos 1757. 8' an tipdrit de Grigorie Stazco-
vict tipograful, f i .9'01 diorthosit (corectat) de Evloghie Monah.
IV). Catihis sau in scurt pravoslavnica marturisire a legii cre§
tine§ti, care acum s'au tiparit cu blagoslovenia PreasfilAitului
Mitropolit al Moldovei Chir Gavriil, in sfanta Mitropolie in lap.
Leat 1777.
V). PravilicirU, cu invqtiturd bisericesc4 de taina ispovedani6; po-
www.dacoromanica.ro

1893 12

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (10)

Andere mochten auch

Andere mochten auch (20)

Ähnlich wie 1893 12

Ähnlich wie 1893 12 (20)

Mehr von Dalv Alem

Mehr von Dalv Alem (20)

1893 12