1891 06

ffrOvAPWWAWY.~~-
B1sE R
ORTRODOXA REANA
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL XV-lea, No. 6.
Sl==1./1131=_
TABLA MATERIILOR.
I. Documente istorice inedite . . 385
II. Enceclica canonica a Episcopului
de Rimnic Filaret 403
III. Material pentru istoria lit. Romane 422
IV. Luptele papista§e§ti asupra Ordo-
doxilor de a-i face uniti . . .
Noul
425
V. St. Episcopie a Riraniculni
Severin , . 432
VI. Epistola lui Varnava . . 434
VII. Evolutiunea Moral 448
VIII. Despre Biserid 465
BUCURETI.
,9794ofeerA WaVidi St::;edecaci.1
34. Str. PrinciPattle- Unite, 34.
I 8 9 I.
,fflYfftY-FrAYAI4fflffei.ffl
II
ISTOP.
(P
Pag.
.. .
. .
11_
.4%31_10 itLti
(sECTIA
761'
te
Q-6
N
. .
i
:_.
*icH
N
,.,., k-G-b.-O--9
I
___.------ ,' I
17--1V
gc)
.
/g
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA.
MATERIAL
PENTRU
COMPLECTAREA ISTORIEI BISERICESTI SI NATIONALE
DOCUMENTE INEDITE.
eueaced tige vom aSo.a c sezie h
mai mulie (Law/I/made §i zeta/H.' iinke 51rf..-
tic/tali; §7. Oammi" Pzei au ,Mtzfa. dad;
,D1s evc. el eztadeace. Jcte aceste clammy/de
sunt sczfs. e 114 gzecege, pe caze Lam Aa-
dus ii4 Yomdwege, stze /claw/ tutuzaz
cetaz laitozi a cuwo§killa tzecutuS/H. ,12'-
tziei wdstze.
Patriarhul de Ierusalim Chrisant scrie Mitropo-
lituluT Moldavia Ghedeon de a da ajutor si sprijin
noilor EguineM trimisi de Patriarhul la Monastirile
inchinate Sf. Morment : Barnoschisi sf. Sava din Iasi.
www.dacoromanica.ro

386 DOCUMENTE ISToR10E IJFD.TE
I. Prea fericite, prea inOlepte si prea sfinte Patriarhe al sf,
cetAti Ierusalinlul, inchinAndu-me sarut frAteF,ite pre fericirea
V6stra.
Si nie rog in tot-deuna prea puternicului llumnecleii, ca
sa ye pAzasca in tirear sfAntul si apostolicul scaun intreg,
vesel si sAnatos, indelungat in (pie, in pace si in sAnatate
nezguduita si in prosperitate In multi
Scrisorea vostra sfin4ita si regpectatA, salutand'o cu in-
chinAciune am primit'o si m'am bucurat de sanAtatea ros-
tra, bung si doritA mie ; am vegut si cAte'mi scrieci pentru
Egumenil ce aci trimis la Barnoschi si la Sf. Sava, pentru
carii multamesc fericird v6stre ca ani trimis pe asemi9.ea
trebuinciosi, vrednicI si virtuosi in tote, si pentru &a-
rea evlavie si dragoste ferbinte ce am catra Sf. Mor-
mtuit, si eAtrA fericirea vostrA, vor avea F,;i de la mine a-,
jutorul putincios si sprijin, de aseminea si din partea
Iubitorului de llumnegeti Doran al I ostru, care arata
multi buna-voincA ingrijire catra sfinOtele v6stre Mo-
nastiri. si EgumenT, si despre aceste dar sa, nu alba nici o
ingrijire fericirea rostra. AI carii ani fie prea multi si
prea ferici0 si rugacIunele v6stre cele-catra solitore
sa fie cu Doi.
1712 lune.
Al fericirei V6stre in ehristos frate
si la ordine
Mitropolit G'hedeon.
(Iscalit Slavoneste).
(Orifinalul in Grecef e .
Mitropolitul Ungro-Vlahid An-thim Ivireanu re-
incepe corespondenta sa cu Patriarhul Ierusalimului
Chrisant, intrerumpta din cause politice. Ei au lu-
crat maT inainte mult timp impreunA la editarea
cartilor sub C. Brhncoveanu.
II. Prea fericitului, prea inVeleptului si prea sfantului Pa-
triarh al sf. Cetati Ierusalimul si a Oa Palestina, Domnului
ani.
s4
D-den
Moldoviehiei
www.dacoromanica.ro

DOCUMETE Is OK10E INED1TI 387
Doran Chrisant, prea respectatului nostru in Christos, in-
chinaclune evlavi6sa, parinteasca.
Prea respectatul Boer Vestiar Grigorascu, aducetorul a-
cestia, sa Ni fie noue deslegare indelungei taceri. N'am scris
de milli fericirel vostre eel cinstits de D-deti, nu din ur-
tare on nepasare, ci spre a nu ne arata Ingreuetori, intre-
Yorbind prin scrieri nefolosit6re cu privighetorul eel ce are
marl i ne'ntrerumpte ingrijiri pentru Biserid, si nenume-
rate pop6re. Dar ne mustra dorinta nostrA, evlavi6sa, 4ilnic
pentru parintesca v6stra lubire, si nu nevinovata mi se
represinta indelunga acere. Deci, ca sä nu and mat mult
dreptatea mustrarei ale evlaviel nostre, am lasat la o parte
ori-ce fel de observari §i ne-am incurajat a ye scrie.
Epistola presenta cuprinde mat inthiu inchinaciunea da-
torita aka prea cinstita v6strA fericire ; al doilea spre a
ye aminti, ca, de si suntep departe si de mult timp in til-
cere, conservam Ins nechimbata evlavia i dorinta, ce de
la inceput aveam catra inbirea de fit pbrinteasca. Pe care
suntem gata a o dovedi i cu fapte, dad ne-ati invrednici
chsnd-va cu ordinele v6stre inchinate. i cu tote d nu sun-
tern deajuns ca sa servim dupe vrednicie pe prea marea
v6stra fericire, cu tote acestea suntem siguri, ca ingscuta
vostra bunAtate va priori in tot-deauna cu buna-voinch
cu eke servicil dupe putint5 ye vom seversi. Aceste en In
chinaciune acum, i sarutAnd cu respect fericita vostra
dr6pta, ne rugam celui in Treirne Dumne$2,011, ca sA, acopere
si pe fericirea v6str5, sanatos i fericit in t6tA,
via0,. Amin.
1712 Septembre 20.
Al fericirel V6stre prea respectate
gata la ordine.
Al Ungrovlahiel Antirn.
(Isertlit Greeeqte).
(Originalul in Grecefte).
Causa reeelei relatiilor intre Anthim Mitropolitul
Ungro-VlahieT i Chrisant Patriarhul de Ierusalim
se fine
www.dacoromanica.ro

388 DOCUMENTS{ ISTORICE I1NEDITE
a provenit din restrangerea putinteT de a inchina la
Sf. Morment unele monastirT, ca Zuagovul si altele.
Se ingrija Domnitorul si Mitropolitul terei de a nu
ajunge tate rnonastirile 'fere): supuse la locurl streine.
III. Prea fericit ulul, prea inteleptului si prea Sfantului Pa-
triarh al sf. Cetati Ierusalimul si a t6tA Palestina, Domnulul
Damn Chrisant, pre respectatulul in Christos al nostru
parinte, inchinAcitme evlavi6sa.
Intru tot onorata epistolA a prea respectatel v6stre feri-
riciri, pe care cu respect si cu evlavie o am pritnit de la
boerul Vistiar Chir Grigorascu, Ni-au fost motiv de multA
veselie, pe deoparte pentru buna v6strA sanatate, Tar pe
de alta pentru lubirea pArintescA si lubirea de flu ce aratati
pentru noT, rease;lendu-ne pe not iarasi cu prietenie si
buna-vointa in vechia vostrA famillaritate. Pentru tote a-
cestea cu multarnitA socotintA ye aducem tote multAmirile
fericirel v6stre cei de D-c,leil cinstite, si ne rugarn din tot
sufletul nostru celul prea bun si a-tot puternic Dumnecjeu,
ca sa ye pazascA in prea sfantul ci apostolicul vostru troll
in sanatate indelungatA si in fericire nemarginita. Dar cu
bucuria ni-a adus si intristare nu mica, ve4end uncle
imputAri si vechile presupunerI pe care fericirea v6stra lice
en le-a aruncat in adancul War', dar ca, izbucnesc din
adancime si se re'noesc in memorie cu resunet. 5i ne mi-
nunArn ca lucrul este asa, stiind. sigur (dupe cum si Vol
nu ignorati) ca despre aceste am dat disvinovn.cirI in dea-
junse si inscris si oral acelora, ce din inceput ni le-au
atribuit. Dar, flind-ca (cum se vede) n'arernas fericirea vostrA
convinsA, este de nevoe sA mai presentAm incA justificarT,
spre o demonstrare mai mare si dovedire despre inocenta
nostra. Acestea cu harul lui Dumnecleti, nu ne lipsesc,
pentru ca avem ajutor adeverul ; dar find-en, bunatatea
v6stra parintescA ni ordonA sa nu ye scriem nimic in a-
cestA cestiune, tacem in totul pentru present, pentru su-
punere si evlavie. iii intru atata numal ne rugam bunAtAtel
v6stre iubit6re de fit, sA nu aveti asupra -n6strA nisi a
www.dacoromanica.ro

DOCUMhNTE ISTORICE fNEDITE 389
tniihniclune despre cele petrecute mal inainte ; pentru ca
poi daunA sfAntuluI Morment nici n'am voit'o i nici am
provocat'o. Niel odata nu ni-am pus in mintea nestrA astfel
de lucru nelegal. Ast-fel in con,tiinta curata ye asigurAm
pre fericirea vostra de Dumnelet cinstita, a caruia ru-
gaciune solit6re atra D-4e6 se ne fie noue de ajutor in
via0, sarutandu-ve cu respect sfanta vostra drepta.
1712 Noembre 15.
Al prea respectatei V6stre fericiri
in tot-deuna la ordine.
Al Ungrovlahie Antim.
(facalit Grecegte).
(Originalul 272 Greceyte),
PatriarliiT DosoteTu si Chrisant si prin scris si
prin fapte in tot-deuna au aparat Ortodoximul
-contra tendintilor de proselitism ale papistasilor in
Orient. Acum din noti lezuitiT ataca pe Chrisant,
iar Authim it incurajaza la lupta. Declara apoT
Antim ca va Indeplini promisiunea data, de a-i da
gratis tipografia greceasca din Targoviste Patriar-
huluY Chrisant, dar pentru present nu !Ate, pentru
ea este deteriorata. Aicea se vede cum Mitropolitul
Anthim se ocupa de a avea 6menT specialT pentru
tipografie, formand singur ucenicT, ca f3i pe acest
Mihail amintit in scrisarea acesta.
IV. Prea fericitului, prea inVeleptului, prea sfantuluI Pa-
triarh al sf. Ceti Ierusalimul si a tota Palestina, Domnulul
Domn Chrisant, respectatului met in Christos pilrinte
evlavi6sA inchinAciune.
Dupe cum mi-a urat parintesca dragoste a prea respec-
tatel vostre fericirf, aka s'a intamplat, i prin rugAclu-
nile v6stresfinte am serbtitorit cu norocire si cu bucurie
gi prea cinstitele 4ile ale nagtelei Domnulul yi inceputul
anulul not, care s'a bine-voiasca prea bunul Durnne4eil
si
www.dacoromanica.ro

390 DOCUMENTE ORICE INED1TE
sa fie bun si norocos /An& la sfarsit pentru not si pen-
tru to Ortodoxil.
Am ve;lut conflictele, ce acum din noti au provocat fe-
ricirea v6stre vrAjmasia ne'npacata a apusenilor mult
ne-arn intristat, vecjend cum in presentele vijelif au alergat
acesti vatarnatorI Fsvi insAlatori sit adauge durere asupra
ranelor n6stre. Dar Dumnecleu iubeste dreptatea $i nu va
parasi pe cuviosil lul. Tar acestia ca nebuni ghlcevitorI
vor fi izgoniti si se vor int6rce Inahnitl inapoI i rusmatI.
Dupe porunca ce fericirea vastra ne-atl dat in prea cins-
tita v6stra epistola am scris pArinteluI Gheorghe, care
este la Seralul Domnesc, ca sit inmtmeze la adresa revasul
vostru, cAruia it data. 20 de carp de ale nostre, fiind-ca
ast-fel vi se pare de cuvtinta, impartilse la b;sericile sf.
Ceteti pentru ramtuirea n6strA sufleteasca ;. Iet,r despre tot
tiparul, ce ni insemnati, cum am hotarit ca sa -1 afierosina
tipografiel vostre celel nouT, pentru present nu este cu pu-
tintA sa is statsit prornisiunea, pentru cá este cu desevir-
sire stricat acela, ce ni-a remas. Insa, data va da
sanatate in acest interval, si va progresa aicea ucenicul
nostru Mihail, cele ce a, les't din aura met, nu le voth
calca. Acesta cu clleltuelele ruele va lucra, ca sa primescA
fericirea vOstrA aceea ce v'am promis, si despre acesta
nu aveti nici o indoiala.
Preasfintitul al Adrianopolului cu evlavie se inchin4
fericirel v6stre,de aseminea si prea micul vostru sery pro-
fesorul Avramie, cu t6ta evlavia supunerea ve trimite
inchin5cIune Ora la parnent. Nol iara i si ne'ncetat ne
rugam celuf in Treime cAntat, ca sa conserve pe
fericirea rostra sanatos i fericit, sarutilndu-ve cu evlavie
sftmta vostra dreptil.
Din Targoviste 1713, Ianuarie 2L
Al prea respectatet V6stre fericiri
Al Ungrovlahiei Anthim.
Iscalii Grecepe
Origin i& l in Grece1te .
tai
si
i
D-cjeti
sa
D-qetiluI,
9i
si
9i
www.dacoromanica.ro

DOC,TNLNTE 1-iTORICE tVFDITE 391
Patriarhul Chrisantrecomanda MitropolituluT An-
thim pe Arhidiaconul set ca Egumen la Monastirea
Calulu. Dupe area i se trill-lite din Copstantinopol
un tipograf, pe care Anthim se insarcineza a-1 per-
fections in arta tipografieT, in fine ucenicul Mihail
dup6 ce sta cat-va timp in Bucuresti este trimis in
Olanda spre a se perfectiona in arta tipografica.
V. Prea fericitulul, prea inteleptulul prea sfinOtuluI Pa-
triarh al sf. Cetrip Terusalinaul si a tots Palestina, Dom-
nului Domn Chrisant, inchinacinue cu evlavie.
Cel de curand asezat Egumen la respectata Monastire
Calulu adus prea onorata epistolA a fericirel vostre
ca. de Dumnecleu cinstita, pe care luand'o cu datorita
evlavie cetind recomandarea pentru el, n am lipsit a-1
arata bine-voitorea nOstrA dispositie si dupe putinta a-i da
fagaduinti. CAci avem datorie, pentru multe cause, ca pe
toti casnicii vostri Iubesc gi sA-i sprijin cu cuventul
cu fapta, dupe cat putem ; tai acesta o va cunoste in
praeticA, cand va cere trebuinta, Arhidiaconul care este
al vostru, numit mai sus.
Mult ni-a4 parut bine -pentru tipograf, despre care ni
spune fericirea vostrA, ca se MIA in Constantinopol gi ne
bucurAm aur,l'end ca este capabil si cu mintea en ma-
nile. Ast-fel it reclamA si arta si tipografia. Daca va voi
Dumnecleit sA vita aicea, nu vom lipsi pentru Iubirea catra
fericirea vostra sA I explicam aceea ce nu posede, spre usu-
rarea arteI si de ar fi chIar indAratnie, ins i ver,lend in prac-
tice invetatura adeverata, se va re'ntorce de la parerile
lui eel gangav va deveni uE,4or la limbo curand recu-
noscetor cu multamire. Elevul nostru Mihail are asta4i un
an de cand i lesit din Tvir dup., cum am audit, a
trecut forte gremu calea panA la Stolitza ; dar cu ajutorul
luI Dumnelet gi cu rugaefunele vostre sfir4ite, a sosit sA-
natos, si de aicea pentru dorinta de o mai mare invetA-
tura s'a dus in Olanda, dar nu stint cat timp va sta
acele locuri.
tai
si
5i
si
$i
si,
fn
za-n
ci
ei
ei
www.dacoromanica.ro

392 DOCUMONTE ISTORICFC TINIEDITE
Prea sfintitul Adrianopolului si cei-l-alti Arhierei afigtori
aicea cu evlavie se inching, respectatei v6stre fericiri. De
aserninea si profesorul Avramie ye trimite servila sa pang,
la pgment inchinAciune. Acestea pentru present. i cu
evlavie ve sarut fericita dreptg.
1713 April 6.
Al fericirei V6stre ca cinstite de D ;lea.
gata la ordine.
Al Ungrovlahiel Anthim.
[Iscalit Greceqte].
Originalul in G-recefte).
Mitropolitul Anthim da relatif Patriarhului Chri-
sant a a terminat de imprimat o carte, apoi spune
cá a predat §i tipografia greaca din Targovikstea
Arhiereului de Vetleem i ca. acuin II va da §i lite-
rile ce t6rna din no in Bucure§ti spre a fi tipografia
complecth. Declara Mitropolitul Anthim, ca stramuta
tipografia sa de la Targov*e la Bucure§ti pentru
u§urinta sa. In fine ni se spune ca se turnati clo-
pote in Cara sub ingrijirea MitropolituluT Anthim,
pentru care materialul necesar it lua si din literile
usate ski chiar Patriarhul Chrisant i -a daruit 50 de
ocale de liteth uzata pentru nest stop. Probabil
ca insui. Anthim era conducetorul turnatoria clo-
potelor.
VI. Prea fericitulul, prea inWeptulul si prea sfintitula
Patriarh al sf. Ceti Ierusaliraul $i a t6tg, Palestina, Dom-
nului Domn Chrisant, prea respectatulul nostru in Christos
parinte, inchinAciune cu evlavie.
Cu ajutorul lui Dumne4eu si prin ruggclunile sfintite
ale fericirei vastre celei cinstite de Dunme;Thii, in septa-
mAna trecutg, a luat sfttrsit Cartea, ce ati lgsat aicea a se
tipari ; s'a, terminat mai tarclia de cat ngdgjduiam, nu din
negligenta tipografilor, ci din lipsa multor litere, pentru
,c5. mai mult de cinct-fleci ocale s'aii turnat adoua 611,
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTS ISTOR10E INEDITE 393
fiind-ca s'ati pierdut pe drum din neluarea aminte a 6rne-
nilor voOri Intaia data, cand de la Targov4te s'a adus
lap.Bueureti. Cate (litere) s'ati turnat drept tote le-am predat
pArintelui de Betleem, §i in pucine Mile ii vom da intreg
qi far. lips5. tot tiparul ca sa -1 conserve, fiihd-c5, avem in
stop ca sa, stramutam iara,gi tipografia la Bucure§ti pentru
mai mare usurinth.
Am primit de la Arhieria sa oeale de metal,
pe care fericirea vasti4 prin buna-vointa ati bine-voit a
ne hartIzi pentru clopotele Bisericei nostre. Si acum
pentru acesta §i pentru altul, ce prin ordinul vostru am
eumperat putin, ariltrtm multe mulVi.miri de recunostinta.
celui ce le-a dat. Dupe aceea se va inscrie Ri respectabilul
vostru mime la Cartea, (pomelnicul) Proscomidiei, ca sa", fie
in _tot-deuna pomenit. Pentru clopotul ce ordonap fericirea
v6strA, ne vom ingriji cu persistenta pentru ca WA,' se fact
dupe t6t5, cuviinta. Dar ye aduc la cuno§tinta, vostrta, ca
pate va intiirclia de a se termina, pentru ca varaI scurtA,
artistul este singur, §i nu va ajunge sa facA, la timp
prepararea necesarit. i aceste cu inchinaciune pentru pre-
zent, iar fericitele i de catni, solit6rele v6stre
ne fie none de ajutor in vigil.
1714 Iulie 24.
Al prea respectatel Vostre fericiri
cu totul la ordine.
Al Ungrovlaitia Anthim.
[Iscalit Greeegte].
[07-igincan1 in Grecegte].
Patriarhul Chrisant cere de la Mitropolltul An-
thim, do a nu se da nicT o carte nitniintfi din cele
imprimate, dar Mitropolitul dadusg 24 cart T conlu-
cratorulm Profesor Mitrofan, care in urma devine
Mitropolit in locul Anthim. Spune apoi ca a
indeplinit turnarea literilor i ca le face daru tipo-
grafiei Sf. Mornaent, in fine ii multameste, pentru
cincl -4eci
]uY
si
gi
D-deal ru-
geclunl se
www.dacoromanica.ro

394 DOC UMENTE IS'! 0 RICE INF D.TE
darul de 50 ocale material uzat ce-i face, de i nu
l'a prima find intrebuiutat deja. ProfesoruluT A-
vramie nu -Y place vinul.
VII. Prea fericitulul, prea inteleptului si prea sfrintulut
Patriarh al sf. CetAti Ierusalimul Ili a tOth Palestina, Dom.
nului Domn Chrisant, prea respectatulul nostru in Christos
parinte, inchinaciune cu evlavie
Din inchinata scrisole a fericirel v6stre cei de D-4et
einstita, pe carea cu respect si cu evlavie am primit'o,
veqend ce scop aveti pentru eat-tile ce din not so vor ti-
phi, ca sa nu lasa afara nice una din ele, ne-am intristat
nu putin. Pentru ca ne avend despre aces'a instiintare
mai Inainte, am dat voe profesorului Chir Mitrofan, care
cu multele sale rugaeluni eonstrans ca sa alba, dupe
cum a scris, 24 carti pent' u osteneala lul ; dintre care
una a trimis Prea InaltRulut nostru Domnitor, de la care
a hat si o resplata valorosa, iar pe cele-l-alte a clis ca
are a le trimite in patria lul. In cat acum, cum sA, indrep-
tarn cea s a fault nu stim, si de aceea, de si fara stiinta,
am tins mina seeeris strein. Ne rugam sa avem bine-
voit6rea vostra ertare de la lubirea vostra parinteasea.
Cheltuelele ce au intrecut la turnarea literilor noul si la ti-
pografi nici le-am insemnat si nici este de trebuinth sa
ye dam dcspre Aceste stiinta sail de sunt multe sat patine,
pentru evlavie tote vi le har6zim fericirel v6stre, dupe
cum v'am fagaduit si prin vitt Kral, si nici alt ceva cerem
de la vol de cat rugaciune si bine-cuventare.
Ve multamim larasi si pentru alte cinci-qeci ocale de
metal pe care all ci is sa ni le dea prin buna-vointa a v6s-
tra. cu Vote ca nu le-am luat, pentru eh deja le chel-
tuise, not insa ast-fel ye multamim ca si cum le-am fi luat,
fiind-ca nu ne intam la dar. ci la socotinta filotima a dh-
ruitorului. Aceste la acestea. Iar fericitele si oatra D dal
solitorele v6stre rugacIum sa ne fie de ajutor in viath.
1714, August 9,
Al prea respeetatel Vostre fericirl
la tote ordinele
Al Ungrovlahiet Anthim.
[Originalul in Grece§te]. [Iscalit Greeelfte]
ne-an
in
www.dacoromanica.ro

DOCC 111 k.N TE bTOR10E INMATE 395
NB. Profesorul Avramie servul fericirei vostre en
respect evlavie inchinfindu-sesArutq fericita vostra drepta,
a caruia respect cntra angretia v6stra patriarhalk (Tina §i
noptea este nDadormit (dupe cum spune el) i nicl °data
nu este cuprins de somn, dar semnele simtite ale mfinei §i
mirarea limbel din altA dust s'au impedicat, pe care.
vrend Dumneqeit, ve volu In alt limp.
Din causa framintarilor politice si a detronarei
lui Constantin BrAncoveanu, la care lupte politice
impreuna cu Domnitorul lua parte si Mitropolitul
Anthim, corespondenta intre Chrisant si Anthim
fost suspendata (Joy am, de teama spre a nu fi prinse
de Turci scrisorile si a cunt to relatille politice ale
PITT MuntenestY. Dar resultatul final a fost, ca atat
Domnitorul cu fiii seT, cat si Mitropolitul Anthim
au fost omoriti tiraniceste de MITI. Pentru acesta
tacere indelungath se justifica prin acesta scris6re
Anthim.
VIII. Prea fericitului, prea inteleptului i prea sfintitulm
Patriarh al sf. CetAti ferusalimul §i a tota Palestina, Dom-
nului Domn-Chrisant, prea respectat al nostru In Christos
parinte, inchinacTune cu evlavie.
Pentru ca, aI fost dilele re'e, qi presupunerele ne'ncetate
§i de a corespunde ne sigur, am fost nevoid §i fart vola
nostril O. sa tAcem atata timp despre relatiile cu cea de
D-dett cinstita fericirea vostra, ca sa nu dam pricinA celor
vicleni sa scrie se misce contra nostra limba vicleana.
Dar, fiind-ca cu ajutorul lui D-clew lama a trecut, §i vijelia
s'a dus, nu este nici cuviincios nici convenabil sa remand
inert in Intiircliere vorbirea prin scris6re. Pentru aceea cu
respect ye trimitem acesta, ca sa se fact, prin acesta in-
trerupere tAcerei. Ne cucerim si ne rugam prea inSleptei
v6stre fericiri sti, nu me socoteasea afarii, de partea aleasa
a familierilor vo§tri prea lubiti ; ci ca lubitor de fit
arAta-o
kti
qi
si
www.dacoromanica.ro

396 DOCUMF NTE ISTORICE INEDITE
bine-faMor sa, ne aibA fn, acea bunk-vointA i plh,cutA dis-
posiOe in care ne aflara inainte de thcere, pentru ca bu-
curia vostra sa fie deplinA in totul.
Aid aucjim ea in curand ne vom invrednici de placerea
de a ye avea acolea, rugAm pe prea sfantul D gat ca sa
ve aducA pre fericirea v6stra in buns, sanAtate si in totul
vesel. Dar data in acest restimp, ce va fi panA atunci,
ne va invrednici plrinteasca vostrA, lubire cu cinstitele
v6stre ordine, cu mult ne va creste bucuria vederei apro-
piate. i aceste cu respect cu acesta. lar fericitele i catrA
Dumne(Jeu solit6rele v6stre rugAciuni sa fie de ajutor noue
i servului vostru Avramie, care cu inchinaciune ye sAruta
sfanta vostrA drepta.
1716, Martie 24.
Al prea respectatel VOstre fericiri
gata la tate ordinile.
Ungrovlahia .Anthim.
[Iscalit Greee,t,]
[0 ginal rl in G-recegtc7.
Mitropolitul Mitrofan, fost profespr i colaborator
la editarea mai multor caret sub Dosotelu si Chri-
sant Patriarhif Ierusalimului, era grec de origina;
dupe caterisirea nedrepta a hit Anthim, numaT pen-
tru cg, a fost om devota+ politicel nationale si prieten
al Itu Constantin Brilncovearm, dupe m6rtea tragica,
a lui Anthim, care a fost taiat in bucati i aruncat
in riul Marita de catra 6menii pusi de NeculaY Ma-
vrocordat, carula ii trebuea uu Mitropolit Grec;
dupe ce s'a terminat cu Anthim, atuncT sa face,
pentru forma, o alegere Ilona de Mitropolit in per-
sona lui Mitrofan, recomandat i agreat de Domni-
torul NeculaT Mavrocordat. Acest Mitrofan era deja
betren, prin acesth scrisdre declara ca nu s'a
gandit la asa ceva, dar cá Dommil l'a ales. Sa roga
de Chrisant a-T da povete spre, a nu gresi in mi-
siunea sa ca Mitropolit.
At
si
@i
www.dacoromanica.ro

D ICI-Nth:WM 1tT )RICg 1NEDIT1J 397
IX. Prea fericitulul si prea inteleptului si prea sfrintului
Parinte si Patriarh al sf. Cetati si a OM Pa-
lestina, Domnulul Domn Chrisant, inchinaelune evlavi6sa,
impreuna cu sarutarea in Christos.
Si niai inainte adesa doream sa scriem si sa, ne inchi-
Dam fericirei v6slre, pentru ca am cunoseut parintesca
v6strA lubire si dispositia v6str bine-voit6re, ce o aveti
cAtre micimea mea; dar fiind-ca stramutarea din loc in be
a fericirel vostre mi-a fbst neeunoseuta, de aceea si numal
cu amintirea ne aflam in relatia harurilor fericirel v6stre si
numai cu mintea ne inehipuim privirea v6stra ; acum ins&
fiind-ca am audit de la Prea Inaltatul Domn si al nostru
obstese bine-facetor locuinta rostra, suntem nevoid nu nu-
mai pentru bunAtatea cea mai dinainte catre noi, ci si
pentru ea datoria si schimbarea de arum a situatiel n6stre,
cu voia lui Dumnedeu, reclama cu necesitate sa ye scrim
si sa ne inchinam cu evlavie raportandu-ve si aratandu-ve
cele despre noi. Deci, fiind-ca Authim al Ungro-Vlalliei
de atunci nu a tinut ordinea datorita Alhiereilor, ci a
Intreprins a se amesteca si in luerari politice, si se pare
ca probabil prietenil lul spus acesta pe larg, de aceea
acela caterisindu-se de marea Biserica si faandu-se o ale-
gere de persona care sa prirnesA Ingrijirea acestei de
Dumnedeti pazite eparhil a Ungro-Vlahiet, si s'eversindu-se
votarea canoniceste si prin indurarea si vointa prea Inal-
ptulut f$ i prea inteleptului nostru Doran si Egemon a t6tA
Ungro-Vlahia, s'a inaintat micimea nastra la acest prea
sant Scaun, cu tote ca not cunoseond slabiciunea si node s-
toinicia nastra ne-am lepadat de ac4sta, ca fiindu-ne none"
o sarcina grea de purtat ; dar fiind-ca fort cu putinta,
pana in sfarsit a ne opune, ne-am supus Domnulul si am
inclinat grumazul, sperand in Dumnecled eel a tot puter-
nic c1 iubitor de bine 4i in ajutorturile celor ce ne -au
ales, prin voia luY Dumnedeti, si mail ales de tote in rut
gaciunele vastre cele primite de Dumnedeti, pentru care ye
rugam dupre eum inainte, asa si acum si de aiel inainte
Inca maY mult sa ne fie de ajutor, prin dispositie parint6sca,
lertrsalimul
ti
bail
n'an
www.dacoromanica.ro

398 DOM.. N rE 1 TuRICe. INED1TE
cu cuv.entul cu fapt-a,. Prea fericite al met stepane, fOrte
bine stici scopul rued, ca era ea, sa me due la metania
mea fli acolo sa -rui phitesc sfarsittil, dar fiind-ca asa a
bine-voit llumne;lett, lucru ee nici ()data n'ait trecut prin
mintea mea, the rog sa am ajutorul vostru prin rugaciuni
i mangaere prin respectatele v6stre scrisorl. Fiind-ca
tronul acesta este cu multa grija plin de invaluiri, de
care fiind lnpresurat am nevoe do mUlte rugaciuni si aju-
tor spiritual. Aceste cu smerenie si me rog sa me -pro-
tejaci tot-deuna, pentru ca am multA d.orinta sa servese pe
fericirea vastrA la cele dupe putinVa. Tar prea sfintele
de Dumnegeu indurAt6rele v6stre iugaciuni sa -mi fie mie
in ajutor.
1716, Septembrie 29.
Al fericirei Vostre prea intelepte sery mic
si in totul la ordine.
Al Ungro-Vlahiet Mitrofan.
[Iscalit Grecef;te]
[0 .igi9zalul in Greceft ].
Prin acest act Sinodal sa daritna t3stamentul
disposifiile Mitropolitului Anthim, ca fundator al
BisericeT Tuturor Sfinfilor din BucurestT, sa ridica
greutatea pedepselor canonice si blestemele biseri-
cesti pentru ceT ce ar calca decisiunele fundatorului
si 8e permite instreinarea avereT imobile sub pre-
text cá Biserica ar avea datorii. Trece Biserica
Tuturor Sfinfilor sub privighereai administrarea
absoluta a Mitropolifilor timpuluT din BucurestI.
Tote acestea numaT pentru a se putea 'instr6ina
fondul fundatoruluT.
X. Scris6rea pecetluita Patriarhala i Sinodica despre sfin-
ita monastire a Tuturor Sfintilor din Bucuresti, zidita de
Mitropolitul Ungro-Vlahiei Anthbv.
ieremia cu mila lut Dumnecleu etc.
Lucrurile tale &cute pentru 6meni cate-o-data pentru
edificarea adicA si infiintarea binelui i spre folos, aceste
eke o-data se intamplA a cadea lute() situatiune contrary
si
si
¢i
si
www.dacoromanica.ro

DOCUM EN 1 H.; 1,TORECE IN ED1TE 399
din imprejurarile timpurilor, purtandu-se de ventul vre-
ruel ce curge caria sunt supuse lucrurile, cate-o-data
schimbandu-se si prefacandu-se fn alt mod, pentru ea sunt
sehimbatore si mutat6re dupe natura for ; unele din im-
belsugare gi propasire devin mat re'e, urmarite de saracie
si lipsa ; tar altele din contra din neindestulare in imbel-
sugare naturalmente Inaintesc spre progres. De aceea si
ingrijitorii dupe tinapuri si supraveghetorii lucrurilor se
ocupa a le vinde dupe euviinta, si a be aduce ajutorul
putincios si a le puree de-a fi afara de primejdie ; tot asa si
Intie lucrurile bisericesti din vechime sa pot vedea multe
parichil si asilzarninte sfintite, unele ajungend de la bogatie
la saracie si Injosire, far altele din injosire inaltandu-se,
pe care aceea carora li s'ati ineredintade sus dupe timpurl
protectiunea biseric6sca urmAnd poruncilor) ce dat,
cu timpul obicinuit a administra intr'un chip deosebit
intamplarile asazamentelor la parichil sfintitele
Deci, protectorii obstescl datoresc in tot-deuna sa alba o
prevedere comuna, lucrurilor de sub et, ca cele ce sunt si
au mij16ee sa le tie nesehimbate, sa le ingrijesea si sa be
imbunatiltesca cat Este cu putinta ; pentru ea este lueru
potrivit ai in conformitate cu acesta, pentru care se si
recunosc in adever protectori si ingrijitori celor de sub
mina lor.
Apoi fiind-ca si eel ce a fost mitropolit al Ungro-
Vlahiei Anthim a zidit din temelie inlauntrul Bucurestilor
o sfintita monastire pe numele Tuturor Sfintilor en pro-
priele lui cheltueli, facend Inca si ehilii in deajuns spre
locuinta si linistea parintilor sedetorl in ea, $i a Inzestrat'o
si afierosit multe si deosebite proprietati, cu, necesare
si trebuitore, miscat6re si nemiscatdre si a infrumusetat'o
cu obiecte si vase scumpe, si de aid s'a ingrijit adica
si despre traiul of neintrerupt si a existentei of si a carat
de la privegherea Patriarbala si maretia tronului nostru Pa-
triarlIal ecumenic si apostolic ca sa o faca neatarnata, cTe
sine stepanitore, autonomg, si de nimenea altul stepanita
qi sa se administreze numai si numai de eatre egumenil
s'ail
§-i biserici.
I-a
a
Ii
set
www.dacoromanica.ro

400 DOCUMENTE 1STOKICE INEDITE
timpurilor si epitropil ei, ca sa fie mai presus de tote pe-
ripetiele si ispitele timpulul, ce tote le rastorna, ; eareia
( monastiri) dope cererea facuta i s'a dat mai inainte si
scrisore patriarhala sinodica pecetluita de catra, Patriarhul
de atunci, intarind nu still cum, asemenea cerere si hota-
rand, ca acesta monastire sit fie de sine statatore si ne-
supusa nici unel fete si nici ecumenicului tron sa se supuna,
precum nici numele Patriarhului sit se pomenesca, si la
juraminte si pedepse supusg, pe eel ce ar indrazni sa sdrun-
cine aces,t-fel de stare a el, afar& de cum este, si neatarnarea
ci independenta el, care neatarnare nu se judeca vrednicg,
de primit ca fart', de euvent. Deci depunendu-se multe
cheltueli si ostenell la zidirea el si a chiliilor din jurul ei,
inca si a afierosirelov eI, a urmat o datorie in de ajunsa,
si multiplg, ceea ce ctitorul fundatorul el, Mitropolitul Un-
gro-Vlahiei Antim, avea in stop sa platese si sa o admi-
nistreze, dar n'a ajuns ail duce scopul sell pang, la rea-
lizare, si sa scape acesta amintita monastire de datorie, fiind
eg, a murit ; i monastirea acesta, a remas supusa si in-
greuiata la multe datoril, primejduindu-se din causa, da-
toriel sa fie nedesevirsita. De aceea s'a socotit lucrul cu-
viincios si de trebuinta s'a predat acesta sfintitii mo-
nastire sub stepanirea, privegherea si administratia Prea
sfintitului de acum Mitropolit al Ungro-Vlahiei, pre onorat
si Exarh al Plaiurilor, fratelul si conliturghisitorului nostru
Cubit in Duhul Sant, Chir Mtrofan, ca sa se Ingrijasca de
existenta, asazarea si imbunatatirea eI si sa aseze egumen
in ea dupe timpuri pe eel desevirsit si vrednic de a o ad-
ministra, si sa, alba voe de a vinde uncle din proprietati
sr afierosirl ale ei, pentru ca s'a ingreuiat de datorie
sa-1 platesca datoria scape de superarI si greutatI
sfintita monastire, pentru ca sg, nu mai fie expusg, imputgxel ;
de aceea s'a cerut ca sa se intaresca acesta cestiune si
prin scris6rea n6stra Patriarhala, spre mai desev6rsita
cunostintg, si o siguranta mai statornica.
Drept aceea acest fel de cerere, fiind euviinei6sa si pri-
vind catre un stop bun, la asezarea si Intarirea sfintitel
1i
1i
ci sh
www.dacoromanica.ro

DO IJNkNTE ISTORICE INTFDITE 401
monastiri, nu o respingern, ci cu bung, cuviintl primind'o,pen-
tru ca despre fiintarea sfintelor si respectabililelor monastiri
si in general a bisericelor lui D-clett multa dorintA avend,
scriem si hotararn cu sorotintA obsteasca sinodicA, si cu
prea fericitul prea invetatul Patriarh al Ierusalimului
D. D. Chrisant si cu Prea sfintitii mitropoliti din jurul nos_
tru si cu prea ouoratii iubitl frati al nostri in Sf. Spirit
si conliturgisitori, Ca, neatarnarea tai starea de sine sail
mai bine a dice fira cap, ca fArA de euvent si nevrednica
de primire, sA fie desfiintata si fara putere ; Tar amintita sf.
monastire a Tuturor Sfintilor ce s'a zidit din temelie in1A-
untrul Bucurejilor de catrA fostul Mitropolit al Ungro-
Vlahiei Anthim, de acum si in urma sA remae si SA fie sub
stepanirea, privegherea si administrarea Preasfintitului de
acum Mitropolit al Ungro-Vlahiei Chir Mitrofan si a celor
ce vor fi Mitropoliti in Ungro-Vlahia cu tote afierosirile
el miscat6re si nemisc,.tore. far blastAmurile si pedepsele.
cuprinse in amintita scrisore Patriarhala SinodicA pdcetluita,
sA fie ca nefacute si fara luerare si deslegati sA fie si feriti
de aceste juraminte si pedepse atat Preasfintitul Mitropolit
al Ungro-Vlahiel Chir Mitrofan, cum si ce! dupe el Mi-
tropoliti, carii ar primi ingrijirea Ungro-Vlahiei, de ase-
menea F,H1 Epitropii dupe timpurl, precum si egumenii acestel
monastiri. Apoi Mitropolitul Ungro-Vlahiei Mitrofan sa
alba voe Ba una din props ietA(ile acestel monastiri,
pentru ca s'a ingreulat datoria ei, cum s'a (fig, sail molii
sail vii sail vite s n alt-ceva si sA plateasca datoria sA
scape de superare si de greutAtile ei ac4stA sf. monastire.
Tar proprietilp si afierosiri ale el, dupe plAtirea
datoriel, sa r6rnanA neatacate si nejefuite pentru tot-deuna
la acestA monastire. Datoresce Chin Metrofan al Unaro-b
Vlahiei de asemenea precum si eel ce vor fi Mitropoliti
in Ungro-Vlahia dupe el, sA pazasca si sA conserve ne-
schimbate si nestramutate acele ce ctitorul monastirel
Anthim fost al Ungro-Vlahiei a asezat si despre primirea
Biserica Orillodoxd Romani 2.
i
vincpi,
ccle-l-alte
gi
www.dacoromanica.ro

402 DOCUMENTE ISTOR10E iNIFD TE
crestinilor ce aleargA la acesta sfintitA morastire despre
primirea streinilor ingroparea for i despre alte fa-
cerl de bine Lsi mile si despre t6te acelea ce contribuesc
la buna stare si buna asezare a sf. monastiri, sa se in-
grijascA de tinerea i imbunatAtirea el si sa se ocupe
sa o supra,vegheze yi pe ea si proprietatile ei si BA aseze
egumen dupe timpurI pe eel vrednic si de trebuinta, spte
administrarea §i asezarea cea de folds a el, diriguind cele
de cuviintA si ocupandu-se de cele ce contribuesc pentru
fiintarea si buna starea a el, i sa inlAture si sa evite cu
puterea acele ce ar aduce perdere si produce nere-
gularitate, BA facA acele ce contribue spre folosul, buna
asezare i statornicia eT, sa. orinduescA i sa reguleze bine
pe phrintiI nevoitori in ea, ca sa petreca in lini to i cu-
viint'A si sa o conduca cu intelepciune si sfatu6scA pe
to in SrAntul Duh, i sa porunc6scA a se pazi hotarele
sarcinei lor, dupe cum all fagaduit inaintea lul
a 6menilor. Ast-fel sa se fact si nu in alt chip si niminea
sa nu barfeasca si sa se impotriveasca, fie sfintit sail laic,
sub greutatea optirel neertate i afurisirel nedeslegate
vecInice a a-tot puternicului D -4eu. Deci spre dovada
vecinica sigurantA s'a dat amintitulul Preasfintitului Mi-
tropolit al Ungro-Vlahiel Chir Mitrotan acestg, scrisore
intaritore a nostrA sinodicA Patriarhala pecetluita in
pergament.
1717, luna Decembrie, Indictorul 11.
Subscrisi :
leremia cu mila lul Duninecleg Episcop al Constantino-
pola Roma 1V-ort Patriarh Ecum nic; Pat archztl le-
rusalimul0 Chrisant hotar6sc; Pais'e al N omidia; Gerasim
al Niched; Neofit al Nalpactulut pi Ar a; lerota al
Dristra; Nicodim al Derculza ; Car nic al Varna.
(Din manuscriptul sub No. 605).
[0, iginalul "n Greceinel.
Erbicena.
D-det.
gi
gi
tett
gi
gi
gi
yi
C.
www.dacoromanica.ro

ENCICLICA CANONICA
A
EPISCOPULUI DE RiMNIC FILARET
Urmata de comentarli canonice priuitOre la ea.
FILARET en mila lui annnecleil Episcopul
Rimnieulut 1)
1) Filaret, care mai inainte a fost Arhierea cu titlul
11upiw Mirelor, si care era de origin& din Ioanina, adec&
Macedonean, a fost ridicat la demnitatea de Episcop al
Rimnicului pentru meritele sale, ca carturar. Filaret Epis-
copul de Rimnic de la 1780-1792 si in urma de la 1792
1793 Mitropolit al Ungro-Vlahiei sub numele de Filaret
II, a lucrat irnpreunti eu predecesorul seti Chesarie al
Rimnicului (1773-1780) la traducerea in RomAneste a
tuturor Mineilor, care On& la acest timp nu eraii traduse
in limba nationala, ci se serveau preocii n.ostri cu eels
grecesti, in epoca fanariot& pe la orase unde stieau limba,
far mai inainte cu cele slavonest. SA [tie, ea numal An-
tologiul exists, tradus de E,?is'opul de Rimnic Damaschin
(1710-1726) si in care nu exist& de cat serviciile de la
sfintii cel mai insemnati de preste an ; Tar la eel mai putin
insemnati li sa Azusa o slujbA comuna in Antologiul gre-
cesc. Prin urmare meritele ce au zadicat pe Filaret la
Episcopatul de Rimnic emit, ct a lucrat impreuna cu Che-
sarie la traducerea din G-receste a celor 12 volume de ri-
tual, numite Minee (serviciul Sfintilor pentru 12 luta). C.
Filaret Episcopul de Rimnic era om inVelept si invetat, o
www.dacoromanica.ro

404 ENCICLICA CANONICI
Cucernice Protopope! 2)
Din sud.-... blagoslovenie. Dup6 cuprinderea aces-
tor ponturi, fiind ca ne-am incredintat qi te-arn
stiti acesta si din manuscriptele ce ni-au remas In Biblio-
teca Seminarulul central din Bucurestl, unde am dat peste
scrierl de ale sale istorice, teologice si exercitiT in limba
greaca, latina si francesa. Ca o noun dovada de cunostintele
lul canonice si ritualistice, dal publicitatel acum prima sa
Enciclica canonic adresata Protolereilor de sub jurisdictia
sa, In timpul cat a fost acolo Episcop. Enciclica fiind din
1781 (?) sunt sigur ca forte putini din onorabilh paring, ceti-
torii Revistel, o cunosc, si el-liar pentru cel ce ar fi veclut'o
nu este reit a's1 Improspata aceste invetaturi curat Biseri-
cesti, si care sunt de mare folds spre pastrarea ne'ntinata
si curate a traditiilor si a datinelor sfintelor nestre credinte
Ortodoxe (Vecli ,flespre activitatea, sa literary : S hie Bio-
grafiee din viata MitropolituluI Ungro Vlahiet" de Preasf.
Melhisedec. 1886).
2) Citcernico Protopope, expresie ce Inca sa 'Dentine In
limba biserieesca. Curtrnic va sa elicit pios, religios. Pro -
topop este cuvent grecesc din 1103-coc,- §i Trsornk (gal cu
TCPWTO:: icpeU4de uncle la nol protopop si protoiereti, adica
cel Intain intre preoti din pullet de videre administrativ f,4i
discipliner, le premier des pretres. Numirea greaca nu
exista in vechile lexicene, ceea ce insamna ca euventul 'a,
luat inceputul in Crestinism. Dupe interpretarea Canonis-
Willi Zonora la canonul XIV din Neo-Cesaria s'ar 'Area
cii, Protoiereii existat. Inca pe acel tirnp. Alt-fel nu se p6te
intelege frasa : Horepiscoph fiind in locul celor 70, de a-
ceea nu hirotoneau nisi preoti, nice diaconi, precum nici
hand Saintului Spirit nu puteau al predea ; dar a proa-
duce nu erau opriti, cinstindu-se pentru ingrjhea cea eittra
saraci. Can da,toreal ca veniturile Bisericilor peste care
er u pu0 sir le disiribue la seraci, si acesta facend erau
in cinste..." (Ve41 vol. III. Euvra-yrla 'toy Othov .7.7I ispwv x.,-
v6vwv 676 P &).A x7i 116TAY), pag. 92). Iar In Balsamon, alt
Canonist, Interpretgnd canonul X din Antiohia clice: Este
oprit de can6ne ca sa, se fad, Episcopi in orasele midi si
sate, si de aceea hirotonewa in acestea presviteri, adica
ProtopopI (7rporroTca-n6`;gc) qi HorepiscopY..." (idem, aeelasi
www.dacoromanica.ro

A EPISr 01 LILL l DE R1MNIC FL' ARET 405
oranduit cu acesta dregatorie bisericesch a proto-
popiet, intru tote sa fit sarguitor a sa urma in-
tocma, Insutt mat intaTu purtandu-te cu incelep-
volum, pag. 142). Aristen, alt Comentator al can6nelor, In
explicarea canonului XIII din Anghira dice: X(operckxonot
criglEpov Fv TVA XWf..161.t4 xcd piy-x1.4 "Ttp-O3TOTCCOtaE.;
XErSELEvot. ,fChorepiscopi sunt eel ce asta-di se numesc Pro-
topopi in unele orate localitati" (Opera cit. vol. 111,
pig. 48) In ordinea officiilor $i a boeridor mares Biserici
din Constantinopol se vede Qi oficiul de Protopop : Proto-
popul (6 7tpuroTraTcc) se ridicb la propriul sell grad fail
alt ordin si demritate" opul citat, vol. 5, 1 ag. 539)
losif Bingam In cartea sa : Origines sive antiquitates ec-.
clesiasticae la pag. 332 dice : Quod non de urbis tantum
Romae presbyteris accipiendum, sed de primis sacerdotibus
aliarum urbium, quibus paraeciae, id ist, tituli commisi.
Graecorum infinyt aetas TcpwcorcaTci814 vocavit, qui videtur
in locum Chorepiscopormn successisse..." Sf. Athanasie in
a II Apologie a sa (editia din Paris 1698, pag 200, vol I)
dice Localitatea Mareota apartine Alexandriei, nici-o-
data In acea tara a fost Episcop sati Horepiscop ; ci Biae-
ricile aces localitgti se supuneati Episcopulta Alexandriei.
Fie-care dintre pregviteri propriile for sate ca gece
mai multe In numer". Din aceste citate regalia, eá oficiul.
Protopopiatului In Biserica n6strA Or hodoxa este forte
vechiu, se gaseste de °data, cu orpnisarea ierarhica, ca
njutiltori Episcopilor Mitropolitilor in administrarea E-
parhiilor. Tot acesti Prototerei se numeati gi revisers cum
4icem not astql 'O Cr.Pi7TOCTO; TCpurpUrEpo4 x l 7LEpt03EJ-
T-4 'A)42v8po4=Prea piosul presbiter i revizor Alexandra
(Concil din HaIcedon Pi act. W, torn. IV, pag. 535).
Protopopul nu este de cat conajutaborul, omul de incre-
dere al Episcopului, pentru a-1 usura in administratia Epar-
hiala. Filaret Episcopul de Rimnic it numeste pe protopop
epitrop al Arhieteului, adica omul seu de incredere ; pentru
ett, acesta insemna cuventul grec, 1.cirpo-co4, procurator,
vicariug din toinco=ircrrpimo=permitto, trado, con-
cedo. Ca functiunea de protopop in tara nostra a atarnat
In tot -donna de Episcopul respectiv ni-o spune tot Filaret
Ne-am incredintat s4 le um oHnduit cu acesta diregator'e
Biserithscd a Protopopiet". La not la Romani protopopiile
OE stab, el.
si
(idcm,
$i
Elj)
Qi
au
tel gi
www.dacoromanica.ro

406 tNCTCT1rA CANONICA
cTune ca un epitrop al ArhiereuluT, si sa aIbT viata
cucernica cu fricaluiDumne4eti, ca sa fii spre pada.
i celor-l-alts preotT, ferindu-te in tot chipul de
asuprele i nedreptati, Tar ne purtandu-te
cu oranduTala, ne silindu-te spre Iniplinirea aces-
tor porund bisericesti a sa urma, macar ca aT cgs-
aunt forte Peal, se pierd in noptea timpurilor ca si tote
cestiunele straveclii. Cand ne cunastem c6, suntem crestini
Oahu urmele protopopiatelor. (Consultk Iliklosich, Acta
patriarhatus Constantinopolitani tomus posterior). Lucrul
se explica usor. In Verne ocupate de Romani nici odati
n'at fost multe Episcopate, si dar Eparhiile fiind fOrte
intinse nu puteaii Episcopii singuri, cat de activi ar fi
fost, sa administreze el singuri constiincios Eparhiile lor,
care se compuneail din mai multe districte; de aceea s'att
refugiat la acest Tap)°, numindu-se la orasele principale,
capitalele districtelorcite un preot de incredere, care
ajuta pe Episcop in !Astoria spirituals luandu-i dintre cei
mai cult!.
La Romani apal ex st pant astAcji multe familii vechi ce
pOrtil pronumele Protopopescu. Ast- fel dar, Protopopil s'ati
Protoiereii exist din OM vechimea in Biserica Orthodoxa
el au luat locul Chorepiscopilor, emit se ocupat cu ad-
ministratia unor Bisericl din un oras al unei Eparliii. dar
carii timjend a abuza att fost dtsfiintati si in locul lot
s'att asezat Protoiereii, acestia dupe aceea au ocupat lo-
cul visitatorilor, devenind ei revisor i. Deci pentru ca Proto-
iereii de pe timpul Episcopului do Rimnic Filaret sa stie
ce trebue sa fact in functiunea for sa's1 cun6sch m-
datoririle ce sunt strins legate de misiunea lor, ark thcut
acesta, Enciclica canonica, cheman lu -i la indatoriri Epis-
copie Ara Protoierie p6te iar Protoierie care sa n'aiba
o Episcapie de unde se depinda nu se p6te. Protoierie
electiva, este un lucru anticanonic, caci nimic de felul acesta
nu cunosc. in vechlul Orthodoxism s'apol ce ar insemna
a fi ales de un colegiu ce n'are dreptul de a-I numi? caci
acest drept 11 are numai Eptscopul, in numele cAruia a-
juta la mersul administrativ al unei Eparliii. Apoi cum s'ar
putea sa fie ales, impus Episcopultu, pe cand dupa canhne
numal Episcopul este respuncetor de starea bunt on rea
a EparhieT?
§i
§i
oil
fi,
rapirl
qi si
1i
;
www.dacoromanica.ro

A It PISCOPULUI Dr RIMN C Fl ARET 407
tigat cinste i mila de la noT, dar precum c item
arAtandu-te nevrednic stiff ca atuncea veT avea
ne cinste si urgie, acesta poruncim :
Ponturile de urmarea ce sa cade a face si a da
povacuire cucernicul PreotKir Popa... ce s'au oran-
duit Protopop la sud a) precum maT jos aratA.
a) Nimenea s'a nu indraznesca a face Beserica Iii
Eparhie, far de voia i blagoslovenia nOstra, dupe
porunca PraviliT, ci maT intam sa ni sa arate
si mosia a cullaste, i departarea BesericiT cata caste
una de alta, adunarea crestiuilor cata Taste, siasa
dandu-i-s6 voe de incepere sa se faca, si- ispravin-
du-se, Tar sa ne instiii4eze cum ca savarsit,
cum ca are tote cele trebuincTose deplin, ca sa alba
i blagoslovenie de tarnosire. 4)
8) Preot Kir Popa ce s'au orinduit protopop la sud... Cn-
ventul preot probabil ea se deriva din latinescul prae-eo,
a merge inainte, a conduce pe cine-va in eele spirituale,
a interpreta aitora cuvintele Scripture) etc., cat despre cu-
ventul popa, apoi este cu totul latin popa $i inset:inn sa-
erificator, cu tote ca cuventul iereu-tEpek, sfintit greceste,
este molt intrebuintat in textele vechi romanesti. Sad este
envent slavon insemnaz L tinut, district, asa se numea
districtele din vechime, mac ales in Valahia.
4) Data, s'ar fi pazit acastA. dispositie luata, in Eparhia
Rimnicului de ci tiL Filaret Episcopul, asta-di n'am intim-
pina atatea grentati in formarea parohit. or. Dupe carmine
nu pate cine-va zidi o Biserica prea aprope de alta, pen-
tru cuventul ea, nu s'ar putea cu deinnitate ambele intretinea.
Apoi despre acasta aca se expt ima Fotie Patriaihul in Nomo-
canonul sn: Ca eel ce voeste a zidi cash de rugactune
san Biserica sa vorba4ei despre acest% cu Episcoput cetatei
$i sa, o dotez.- cu cele de nevoe pentru Munnt si sfanta
liturgics), cum si conservarea loculnt nestramutat ci intretil
nerea servitorilor, i atunef Episeopul ficend tuturor cu-
noscut lucrul, se duce acolo cu public si cu rugactune,
infinge crucea, si apoi incepe chdirea. Dupe aceea eel ^e
incepe a zidi o Biserica noun, sari a restaura una veche
sit
locul,
s'au
si
pi
pi
si
www.dacoromanica.ro

408 ENC1CLICA CANONICA
b). SA aTlYa purtare de grija a eereeta lipsele
dupe la sfintele Beserid, atat c4le din launtru cat
este obligat, impreunit cu clironomii set, de economt
de administratorul (Provinciei) ca sa seversasca ceea ce a
inceput". Tot Fotie (lice : Data cine-va ar severs; liturgie
in casa particulars in soprone proastii-aule, sate ar permite
cut-va sa seversasca, sau fart, de preotT consacrati de Epis-
copul locurilor, locul in care s'a Mout cu stiinta stepanului,
se consfinteste Bi ericet prin Episcop, Econom si admi-
nistrator, dupe dispositia III-a a cap. II din Nearale.., Iar
data stepanul nu stia despre acesta, nu se supunea pter-
dere, dar ingrijitorit ceT ce stiau, amenit salariatt $i ernfiteutii
se exilaii din Provincie averea lor era luata de Biserica;
tar administratorii provinciilor neglijand acestea cu stiinta
erau supust la o dare de 50 litre (aur)" (Veclt Nomo-ca-
nonul Fotie, vol. I. pag. 117 si 118 in opera I1'.ra
-r6i) Or wv xxi isp&v xxvtivwv). Aceste dispositit hate de Im-
periul Bisantin, in curgerea timpulut ni conservat
Fotie si din care resulta, ca nu on tine, ori i caud $i in
on -ce loc si distanta pate cladi o Biserica, ci lucrul trebue
sa se faca cu stiinta $i aprobarea Episcopulut Eparhiot,
alt fel era supus locul acela confiscarei, in favarea 13isericet,
tar oficialii la pedepse -de exilare §i confiscare. Pentru ce
are s'au luat aseruinea chspositit energice ? Pentru a nu se zidi
Biserici de cat acolo unde se simta nevoe $i se da admisiunea
Episcopultn? Respunsul este usor de dat, pentru c t can6-
nele 'I pre-ved. Era Interclis sub aspre pedepse cononice
de a nu se antrum crestinii in adunart (Biserici) particu-
lare, despretuind Biserica" (canon VI din Gangra). care era
oficial recunos 'uta, sere a nu se nutri eresiile, saismele-
si atnbitiile celor bogati, cant n'ar fi volt a urma la Bise-
rica cornura impremni en poporul. Biserica in tot-d6una
ati combatut mandria ingamfarea bogatilor si a aristo-
cratilor, impunendu li obligatiunea de a merge itnpreunit
cu poporul la aceeast Biserica. Cu t6te acestea $i in Orient
si in tarn not in timpurile de decadent], nafonala si cand
puterea boerilor era far margent, s'au ridit atatea bisericuti
paraclise pe 'ADO palatele lor, in cat am ajuns a avea
prin nrmele principal nenuro6rate bisericuti, care cu dis-
paritiunea acelor familit, au disparut qi putinta intreOnereT
lor ; tar clerul de pe la acele bisericutt boeresta a ajuns sa
luT .rf.1
le -au
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

A ?Pi .ICOPULUI DE RIMNIC FILARET 409
qi cele de afara, adeca de vor fi Begricile dezvA-
lite, qi va ploa inteansele, sail vor fi ne ingradite,
vor zAcea pe Pang6 Bes4rici sari intinda dobi-
t6ce, sá aYbk" a da porunca Preotilor, i in tire
locuitorilor, sail ctitorilor ce vor fi ai aceT Beserici,
cersitoresea. Cine are ochi n'are de cat sti, se uite in Bu-
curesti si Iasi etc. si va constata faptul prin sine insusi-
Dupe dispositiile canOnelor (31. Apostolic,- 2 si 5 din An-
tiohia, 51, din Laodicia si 31 si 39 din Sinodul Ecumenic
din Trula) este obigat fundatorul unei biserici a o inzestra
en cele trebuttore pentru vecinicie, tar gerarea averei era
lasata neconditionat pe sama Episcopulut locultu. Ctitorul
n'avea si nici succesorit lui nice un drept de a numi ort
recomenda el personalul Bisericet, nice a-1 distitui ad pla-
citum ; ci aeest drept II avea absolut numai Episcopul. El,
ctitorul, avea, numai acest drept perpetuu de a fi pomenit
in tot -donna numele lut si a families luI in acea Biserica.
Averea con-,acratl, Bisericei era declarata prin dreptul Bi-
sautin nealieuabila, sub ors -ce formet si in on ce impre-
jurarf. (Consults Fotie, Nomo-canonul vol. I. pag. 82-108
unde sunt citate tote nuvelele Imperatorilor 13isantint in
acesta cestiune, de aseminea comentariile lui Balsamon,
Z morn si Aristen la canonele citate, i.i opera EUTMICLOC
1WY iEpwv zavovw). Dupe ce se termina Biserica
cu tote cele trebuit6re, apoi se instiinta. Episeopul, care
trebuea s'o sfintascit (tarno9easca, dupe expresiunea veche
bisericeasca). Putea, nu numai el singur, Episcopul, s'o
sfintiasea., ci tritnitea, ceea ce se face si asta dr, pe Prototerei
sfi severla ca sfintirea, numai aciea trebue s atbi sfintitul
Antirnis, prevedut en sfintele m6. e ale until martir si care
trebuea sa, fie sfintit si subs iris de Episcopul locului. Sa
nu uttam ca, in vechime trite Iustitutiile de bine facer! ea :
casele de asiluti pentru calaton si seraci, o piciile, orfa-
notrofiile, easels de betrani (gherondocomille) casele pentru
f2itaci, tote erau puse sub sprijinul si ingnjirea Bisericei
de okra, legile bisantine si de unde a venit datina si la
no la RoniAni, pentru ea leg'slat;unea nastr veche era
cuprinsa, din obiceinl Wet si legile Wzantine. Nu yeti gisi
o singurit institutie sociala de bine-facere la Romani, care
sa nu fie puse sub patronagiul Bisericei, tar acOsta pentru
pi
cci
t
www.dacoromanica.ro

410 EINCICLICA CANONICA
ca, dupe datoria ce ad sa le in.Valesch, sa le ingra-
descg, ca sa, numaY intre dobitdcele in tinda sad
in curtea Besericii preste mormenturile crWinilor 5)
ca fundatori! u'aveail incredere in alte persOne, ce se stre-
cora prin timp. In firea omeneascit sta inascut simtul si
dorinta de a trai in vecinicie, adich si dincolo de rnorment,
lucru pe care numat sf. Biserica Crestina fl invatA, crede
si it realiseza prin acte si cerimoni! religiose, prin urmare
garantOzh pe donator pe vecinicie. Acosta insamnh pomeni-
rile pentru cei r6posati ctitori si donator! si miluitori sfin.-
telor locasur! si altor asez6minte pentru binele obstesc, ce
sa fac anual pe la Biserici.
5) Tot! Protoiereii in reviziile for prin judete aunt obli-
gati a observa strict, ca sfintele Biserica sa fie bine intre-
tinute de ctitori, enoriasi sau de comune, adech: sa fie
carat spoite, bine acoperite, pentru a nu plota pe cupole
si ziduri si ast-fel de timp a se deteriora. Este mare ru-
sine si lipsa de respect pentru sf. nastrA, Religie de a se
lasa in neingrijire si paraginire sf. locasurt, pentru ch ele
aunt cartea vie in care streinit privitori citesc definitiv simtul
religion si moralitatea ce predomina in acea localitate, ]a
acel popor ! Chiar onorabilii parohi si superior! aunt da-
tori insist a sfatui poporul de a'kti intretinea Biserica tor,
care este casa de obste a tor, locul de asil si alinare la,
nevoi si necazuti. Dui:16 canonul 88 al Sinodulul din Trula
nu este permis a se introduce in sfintele B'serici animale
si nici miser! si nimic din alte creatur, pentru eh Bisetica
este infiintat, nutria! pentru ow, ca fiinth religiosa si wo-
mb,. Numal putin trebue onorab. Protoleret a observa
strict data imprejurimele Bisericet sunt in stare bunt!, spre
a nu intra in curtea Bisericea animale, cad este o pro-
fanare de cele sfinte, tar preotul vrednic de canorisire.
Asta-di prin o nouti dispositie a G-uvernulut, pentru igiena
publich, cimitirile aunt seas° afara din curtea Bisericilor,
nu cum era panh in present. Trebue dar ca si aceste cimitire
sa fie bir e mgradite, pi evOute cu santurt si in ruijloc
daca -i posibil cu o mi,,,i, capela, unde la nevoe sa se poth,
face si serviciul inmormentaret. Este o pi ofanare larAV
de cele sfinte de a se lasa desgradite si in negligent,
cimitirile. pentru ca atata recunostinth conservam pentru
phrintii si rudele nostre cAta se arata prin fapta, adich' prin
www.dacoromanica.ro

A EPISCO I DE RIM IIC FILARkT 411
SA cerceteze si in sfautul oltar pentru Sfanta Pri-
cestauie, sa vada in ce loc, si cu ce pastrare o tin
preotii. Sa is aminte sa nu fie in loc care sA mu-
cezescA, sari sa albA stricAcmne de sarecT. Sa nu
cum-va sl. o tie pre la casele preotilor, ci sA se
pAstreze intru o cutiora in sfantul oltar. 6) Asijde-
ingrijirea ce o avem pentru mormintele lor. Din t6ta e-
chimea locurile unde eran depuse remasitile pamentesti ale
parintilor, fratilor si rudelor nostre, erau respectate cu
multa religiositate si aspru pedepiiti eel ce le-ar profana,
on le-ar deschide spre a le jefui (Consults, can6nele 61 si
66 ale Sf. Vasilie, idem can6nele 7, 8 si 9 ale Sf. Grigorie
Nisis din Pidalionnl romane e).
6) Despre pastiarea Sf. Agnet, adica a sf. Cominecatun,
este dator Prototereul a cerceta, dar mat ales sub as-
prt pedeapsa canonica preotul este obligat a se ingriji en
eel mat mare respect si sfintenie de a-1 _pastra pe sfauta
Afasa, bine Inchis si la loc uscat spre a nu niucezi. Sa
tie ca, sf. Cornineeatura se pastreza pentru trebuinti ur-
gente in tdta vremea preste an gata in sf. Altar, in Chi-
vot, asa numit metaforic, care nu-T de cat o cutie de metal
bine inchisa. Nu este penis ca acea cutie Ed fie de sticla,
lut sau si de lemn, dupe cum am vedut en regret pe la
unele biserici de lard, In asa numite rachitepentru ca
aunt fragile si represinta putinul respect ce'l avem catrt
Sf. Corp al Domnulut Christos. De ordinar Chivotele sunt
de metal. aur, argint, platina si aram t, dar amita pentru
a evita ocsidat ea. Chivotele in decornun an forma unei Bi-
serici si cite-odata chtar a Bisericel acelia. Chivotul trebue
sa stea in tot-deuna pe Sf. Masa in Altar si nu este inga-
duit de a se lua sf. Corp in casele preotilor si a sta pe
corde on prin saltarele lor, sau a se purta in sin de cat
la nevoe, si indata ce preotul a seversit Nf. impartasire, cu
mult respect sa duca grabnie restul sfantului Corp tzi s t-1
aseze in Bisetica in Chivot. Nu-i vorb, am audit si acesta,
ca unit din Protoiereii tinipunlor vechT, pentru a putea
elupi ceva de la preotii mat cu stare, apot sverleatt fari-
matun de pane prin jurul Chivotultil pe sf. Masa st pre-
texta in urtnit ci ar fi din Manful Corp, si atunci vat de
preot, nuroaT el stia cu cat scapa! Abuz 11 este de candu-t
omul si va dura cat va fi, dar tot abuz se va chema!
?Litt
@i
@r
www.dacoromanica.ro

412 ENCICLICA CANONIC/
rea §i sfantul Antimis spy aTtoa sfinte m6§te, sa nu
fie invechit, §i spart, nici sa fie al altui Arhierett
strein, ci al EparhieT. Sfintele vase sa fie de co-
7) 'A.v-cLuivcrtc4,'Arry.ivcrtasunt cuvinte din
timpul decadentei grecitatei, de aceea jumetate este gre-
cesc ecvTiin loc desi jumetate latinesc vdcrxmensa
masq, adica in loc de masa, aces ce tine locul sf. Mese.
In Lexiconul lui Suida cetim: 'Avcc;itivcrtov ,rapt Pcov.cdoL4
Tpc,-4ac Trpb tot.18tx2o-rrIpiou xEtf/girkAntimis la Romani era
masa ce era aozatrt inaintea tribunalului. In canonul 7
din Sinod at VII Ecumenic cetim Deci cite din res-
pectatele temple s'ausfintit fard sfintele m6,,tte ale maftirilor,
hotarim ca in acestea sa se faca depunerea mostelor cu obict-
nuita rugaciune. lar eel ce ar sfinti templu f Ira sfintele
molte s' fie catherisit, ca until ce calca traditiile biseri-
cesti". lconomahii pe langa ca combateaii uzul sfintelor
ic6ne in Biserici si inchinaciunea data lor, spot el nu in-
trebuintail nicT sf. in6te la sfintirea lor, ceea ce
a slat motiv Sf. Sinod de a-1 comb lte si a restabiii in
13iserica traditia. Sa stie ca la inceputul crestinismulut
crestinb se adunau pe locurile uncle suferise
cAnd Wean preferei a zidi temple cre§tine pe locurile unde
veteranii soldati at lui Christos primise mat tirul, pentru
care cuvent si Bisericele ati purtat numirea de Martiriu
(NI7F6pcx). De acolo vechia traditie ca pe locurile uncle
nu se martirizase vre nn crestin, clar era nevoe de a se
edifica o Biserica, se puneau sf. malte de ale martirilor nu-
maT in sf. Masa, si mat in urani in sfintitul antimis, care
Linea loe de masa. Balsamon interpretAnd canonul acesta
dice: Eta obiceni eclesiastic ca sfintitele temple sa se
sfintasca prin sfintele rn6lle ale martnaloi.... Ar dice tine-va:
cum se sfintese ast at casele de rugacturn depu-
nerea m6;telor? i de ce nu se fac in aceste si servicii de
catri Episcopi, ci nuniai de catra preoti? S'a audit ca
antimisele ce s t dart din paitea Arhierellor, to timpul chnd
se face sfintirea templultu, eand se dau la casele de ruga-
mini, in lot de sfintire, adeca de intronare, inoire si des-
chidere. De aceea dar s'au Si nunait antiruise, adeca repre-
tatiuni si into cuirea tuturor acestor minse, ce co mplectezi.
sf. Masa a stenanulni" .. Tot Balsamon continua... Intre-
band cine-va, cum se face sfintirea Bisericilor? Am audit
ULericilor
si
Si fora
')
n..
martiria, ei
www.dacoromanica.ro

A El I;( 0- UI UI DE RIM NIC Fl ARKT 413
sitorT, de nu sh va putea de argint, Tar nu de p-
oi infingirea temeliei se face nurnai grin rugactunea E-
piscopului locultii, si devine stavropigiu local ; tar consa-
crarea dupe terminarea templului, cand se seversesc cele
pentru deschidere, 0 intronarea si t6te cele trebuitare Int,
atunci cand se unge cu sf. mir si se depun radstele martirice".
(Vetlin!»071-fp.a. -reiiv ..c.tv:wv -hat ispar) xxv6auv, vol. II, paw.
580-582). 13,,spre acest suet lath ce ne spune ski Manuel
Episcopul Beilensiei la intrebart: tiat cum sa fac anti-
nrensile. Cand Arhiereul el insult severleste sfintirea, din
panza cu cake acopere si face invalirea meset, tiind o parte
mica si subscriind'o o da preotilor, si farg de acesta nu
pot servi". Nol insa Clericii ortodox] n'avem nevoe de ata.tea
explicari, pentru ca stim, ca sfintitill Antimis sa sfinteste
de catra, .Arhiereul loculm, se prevede cn o particica de
sf. maste ale vre-unui martir, s'apoi it subsciie ku'l da Bise-
rice] ce are nevoe, dupe canine in dar, adica taxa, vreo
plata de cat costul brut al materiel. Nu se pate face din
Ate materi] de cat matasiti, in si panz 1. Nu este permis a
se spala ski nief a-I iutrebuinta fiind rupt sau taeat de ve-
chime, in aseminea caz preotul trebue sa'I aduca la Pro
toierie, care este obligati), a-1 da unul nun in toe. Na este
bine c,t de cafe ort sa schimb.1 un Episcop in o Epiuhie
sa se dea Antimise non], &and cele existents de la predice-
sorul Episcop Bunt in stare buna; de aseminea sub nice un
cuvent nu pate s6versi preotul liturgia pe un Antimis ce
1-ar aduce cu sine din alta Eparhie, sail n'ar a isealit de
Epi. copul loculut, sau ar fi carpit on spltlat. Fara de An-
timis nu se p6 e severi sfai to liturgie. Antinusul singur,
in easurl de nevol, turburart, rest ale ski resbae tine loc de
sf Make). Un act, din timpul Patliarhulul de Ierusalim
Chrisant, da deslega.ke Episcopulut de Beigrad, ca pot
set ersi sf. lituigie in timpuri de nevoe in padtri, nnintt si
pesters, numai data an cu el Antimisul, pentru ca acesta
asa se practica la poporele barbare din Asia si care's ere--
tine, apot ca acest obicetu, (lice Chrisant, are loe ski la
Moldova in multe imprejurari grele, bale Iii resbOe. tot
asa se practica ski in yalahia. Aceste ;Ilse de Chrisant
Patlialhul, au insemnatate mare pentru not Romanii. In
tot casul Antimisele dupe ce se invechesc trebuesc depuse
la Episcopia respectiva, pentru ca ele pot deveni cu timpul
www.dacoromanica.ro

414 ENC(CLTCA CANONICA
mart sari de lemu. 8) SA cereeteze de are zdravene
indicele eel mai sigure despre intinderea unei Episcopii *i
numele Episcopului si datele din diferite epoce (Vecji Sui-
ceri Thesaurus, vol. I, peg. 378 $i 379). Cel ce voeste sit
cun6sca mai molt despre Antimins sa citeasca respunsurile
lui Ioan Episcopul Chitrulni catra Constantin Arhiepiscopul
Dirahiului (EU rcocip.x Tc)v aEtwv xxv6vcov v. 5, peg.
415 si 416).
8) Sfintitele vaseiEpa axgfrilise si od6rele Bisericei,
unele din ele aunt in intrebuintare in Biserica chiar de la
inceputul el, de cand s'a s6verqit frangerea panel prin
Apostoli. Aceste vase odata consacrate pentru Biserica, nu
puteati sub nici tin cu eat fi intrebuit tate la cite trebuing.
anonul 73 Apostolic (lice: Vas de aur sail de argint
consacrat, sat panz i, nimeni sa nu le substraga pentru in-
trebuintarea proprie. Iar data s'ar surprinde cine-va sa
se pedepsesca cu aforisenie". (Consulta *i canonul I al Si-
nodului Constantinopolitan tinut in Biserica SLApostoh si
interpretarea lul in Balsamon. EUvrotyp.cc TC61., aElcov xxi iepiov
xxvovwv, vol. II, pag. 684 si 685). Numai pentru eliberarea
din robie a crestinilor de la paghni era permis a se da
chiar sfintitele vase *i argintariile de pe icone, dupe ce
mai intaiu le topeau (Veli Codicile lui Iustinian I, II. 21).
Pentru conservarea vaselor sfinte Inca in cele mai vechi
Biserici exists un be anumit Scltevofilac1 21=EXEU97;164XLOYz---
V e§n entarie= (adica be m care se conserva vasele) si era
incredintate unei anume personeSchevofilachiului, de uncle
cu timpul a iesit si bo,.ria de Schrwofilaes. Iata cite aunt
vasele sfintite in intrebuintare in Biserica nostra ortho-
doxa :
1) PotirulPaharulffonjatov, Calix, Poculum, fabricat
din metal de aur, argint, platin'i, tar de era de bronz Si
cositor, trebuea sa fie a -trite, pentru a nu o s la. Si, gasesc
gi de pietre de pret ca matostat etc., ba si de sticla in
timpurile primare, case din causa fragibtlit tel au lost sus-
pendate din nz. Forma era acea a vasului arnforei, adica
paharul en pedestal si mai des his la gurA. Nu se stie ce
forma a avut paharul cu care a servit lisus Christos pe
Ucenicii eel la sf. Cina, probabil, insa ca a t fi avut acesta
forma orientala. (Consulta Suieeri Thesaurus vol. II, pag.
813).
xai icp(w
ei
www.dacoromanica.ro

A EPISCOPUI Ut DE FIMNIC FILARDT 415
Beserica odajdiile tole trebuindase tote. Adeca
2) Steatiaecat07xo4Stella, al cAria serviciu este de a
nu se atinge de sf. Corp aeoperementul. Nu se aminteste
despre ea de eel vechi sf. Parini, dar necesitatea el este
evidentA. Ea sirnboliseza steaua din Bethleem.
3) Su litaCopia)Oyxlculte, cu care se state din
prescure sf. Corp §i cele-l-alte particele stiute ; ea, sulita se
terminii, de obicelu la vela -l-alt capAt cu o cruce. Despre
ea anninteste i Patriarhul German, cum $i liturgierele rids-
tre orthodoxe vechT.
4) BureteleEIT6m4Burete de mare si a arum intre-
buintare in Biserica este f6rte veche (Vegt Sf. loan Chri-
sostom, Omilia a 3 cktrA Efeseni). Serveste pentru a curati
corect sf. Potir de micile tAramaturi din Potir $i de ume-
ditatea rmasit in sf. Potir.
5). Discultalerul---AE0-744, pe care sa pune sf. Agnit
t6te -particelele sedse din prescure. Vechimea lin este de
()data en a Potirului.
6) LinguritaAo (iic, Koy,),tiptov, cu care ne'npartasim
care s'a inventat de buns soma, pentru a evita viirsarea
sfintelor de pe timpul cand crestinit se cominecail direct
din Potir. Introducerea linguritei se atribue de Goar Sf.
Joan Crisostom (Vecii intmoducerea lui in liturgie, Bzo),67Lov
sive rituale Graecorum). Biserica Romani papistasascA a
suspendat lingurita, s'a introdus elestele, pretextand ca
undo este corp. acolo singe, treaba tor.
7) Ripidele, despre acestea sa face amintire in
Constitutiile Apostolice (8 12). Ele serveati pentru a pre-
veni de a nu ca-dea insecte s tt1 pulbere din Ref in sf. Potir.
La incept t erau purtate de Economt Sachelart in Bise-
rica pataialhala, ash. di Ins de diaconi. Amintirea for a
lemas acum in d p inderea on traditia liturgica, child adeca
se dice Credal, pipotul descoperind Potirul it urnbreste cu
aeopei ementul.
8) Ibricelul de fiert aptt:iovpe care o varet preotul
In sf. Potir la timpul stint. Aceste aunt sfintele vase sail
od6re in Biserica n6str . Tote aceste insemnare sim-
boliea, asa Potiiul simbolisaza mAntuirea nostia prin co-
municale Petharul mantuii ef vau lua ,si numele Domnulut
vOu chiema". Steaua de deasupra disculul preconis6z steaua
-e a condus pe Magil din Persia la B thleem. Copia,
§i
an fp
ai
ai
P6rit3tx,
ai
www.dacoromanica.ro

416 ENCICLICA CANONICA
epetrahilul, stihariul, felonul, .rucavitele si poTasul,
sau far de acestea sluj6sc, 9) asernen.ea i eartile
lar.cea cu mare a fost impuns Baas Christos pe Cruce
k57, tenu/ did °stag cu soli fa in costa ha a impuns ysi in-
data a Ieit sange ape. Buretele, eurAtirea nostrii, de
pe'eate prin sf. Cominecare. Discul, eslele ba si mormentul
lui Iisus Christos Lingurita, elestele prin care unul din
Serafimi a hat carbunele de pe sfesnie si l'a dat profe-
tulni Isaia pentru a se curAti de pecatele lut. Ripidele, a
carora loc la not asta-di tin acoperemintele (proeovetele)
insammt. splenclorea 8,i majestatea divine, incunjurata de
cetele ingeresti. In fine. spa ( alda, zelul credintei cum si
imitarea ettldure interne a Angelut lui Christos. Pe aceste
vase trebue sa le cerceteze eu de amaruntul Protmereul la
on -ce Biserica, si (Nce le-ar psi in negligenta sa pedep
SeSCIL pe preot, lar de ar fi cu lipsa sal opreasea de a mai
oficia, pPna nu le va avea t6te si in conditii canonice.
9) Vesmintele necesare pentru servirea in sfanta nostrA
13isetica Orthodexrt, la tote imprejurArile si timpurile si in
special la seversirea sf. Liturgic, aunt urmatorele, pentru
tote gradele terarhice, diaconi, preoti si arhierei.:
1) StihariulE-nx4tovalga, tunica, dalmatica, ( amisia,
talaris. Accst vesment nu era alt-ceva de cat llama sau
vewentul lung pana la glezne ce se intrebuinta in Orient,
si Cu deosebire era fabricat din panz de in ; Grec i it nu-
mean Tco;rip-r.; si xvrthy io-rpocrAcuro;, adeca hlina villa la
glezne. Li Romani in Roma era interdis tinerilor de a
purta dalmatica, ci o S'a numit Stihariu
pentru dungele on ver ile ce avea acest vesmant pe care-1
purtau Episcopif cet mat insemnatt. Gherasim Patriarhul
se expiima asa : Sterile ()opi,x) cari aunt la extremitatea
manieilor insamna legaturile Jul Uses Clnis-tos la nani; Tar
cele de pe laturi (dungele) insamna sangele varsat din
costa lui Christos pe Cruce". (Vedt Goar. pag. 110). Sa
mal infrumuseta si cu litere si triunghturi, cum De spume
Balsamon. Cand era simplu se nurnea cameracamisia.
Stillariul in genere a fost in vechime de culdre alba, mac
ales al Episcopului, la diaconi variati eolorile, de aceea se
asamilna mult ctt dalmatica (VOA `Pop.Tc6-cou lEttoupyocil pag.
201). La papistas1 mal _este o haina, numita amictus, care
tam uniet.
si
tntna,
www.dacoromanica.ro

A EPISCOPUILI L E RIMNIC FILARET 417
corespunde cu anavolarN1 nostru impus de marele Paho-
mie pentru monahi, acest vesment la not nu existii. L'abbe
Martigny in Dictionarul sea Antiquit4s Chretiennes, la pag.
651 dice : Arnictul este singurul vesment asupra canna
este nesiguranta.... Isidor de Sivila it numeste anabolarium
afirma ca a fost mai intaiu un voal de care se servea fe-
meile pentru ascunde umerile... Unii socot ca ankietul
ar fi fost acel voal ce acoperea capul si care la eel" vechi
se numea mafort... La inceput amictul se purta pe deasu-
pra si nu pe de desupt cum se practica acum". Nos nu-1
avem acest vesment, care n'are nice o intrebuintare
necesarA.
2) Orarful'flp4tov, care se deriva din latinescul os-
oris i corespunde cu prosopul sari basmata cu care se
stergea pe lata( Vedt TrebelliusPollio; Istoria Imperatorilor
Romani). Orariul on sudariul era obiectul de care se ser-
vea in timpul oficieret, si de aicea a devenit un semn
distinctiv. In Sinodul din Laodicia prin canonele 22 si 23
se interclice ierarhiei inferiare, ipodiaconilor, cetetilor
preotilor de a purta Orariu. Pana pe timpul lui Isidor
Pelusiotul (seculul al V-le) Orariul avea forma batiste.
Sf. loan Chrisostorn compara oranul cu aripele ingerilor.
Dupe cum eel din jurul Imperatorilor ordonau poporului
cele ce erati de realisat prin un semn fAcut cu hlamida,
on mai adese cu haina de deasupra ; de aseminea i dia-
conal conduce prin el pe popor in ruggeluni, tinend cu
cele trey degete ale mane drepte Orariul.
3) Epitraltiliu1-1-rarpaxiiMovstola, dis corupt i patrahir
patrafir, este ornamentul de distinctiune al Preotului, de
aceea se numeste de extra, latim stola, adica vesment prin
escelenta. Epitrahiliul era un semn de ornament distictiv,
mai ales la Perst, $i de unde a irnprurnutat apoi Imperatorii
bizantini aka. numitele 7-ct?ox-ciy.ex, adicit engolpiile.
dice : Ca preotul pune in fnrul grumazulta set epi-
trahiliul" ; Latinii numeau epitrahilia §i Orariul, de unde
deducem eii orariul diaeonului a luat forma de acum (in
loot! bastuale ce era alta data) de la epitrahil, porta
atarnat de unaerf, in cat pus in jurul gatului pe deasupra
stihariului devine epitrahilia. Insemnarea lui smabolica, in
cretinism erte franghia cu care a fost legat Eats Christos
(Verli `Pv.Tc6-co'i Au oupytz-l) pag. 202).
4) Cingulul, Z4)nCingulum--4is beau si peas in ye-
Bis erica Orthodoxit Romani 3.
ciala
Evhoto-
gild
see
.spe-
pi
0-1
www.dacoromanica.ro

418 ENCICL ICA CANONICA
chime la Romani. Intrebuintarea hit este evidentA, ajuta
pe servitor'', preott Zvi Arhieret, spre a fi mat comocli in
efectuarea serviciulut: Bina-cuantat fie Dumnecleg care
me incinge cu putere".
5) Manecarilettcy.,ivwx&rreo6.1.Tca., alto data se nu,
mean rucavite, slavoneste, la ,z:nant. Tot pentru usura-
rea si-indamanarea laY serviciti s'ad introdus maneearele,
pe care in vechime le purtati numai Episcopit, dupe Balsamon,
ca semn de onore distinsa. Mat tarliti 1i s'ati permis preo-
tilor a le purta. ManecArile corespund cu manusile Impe-
ratorilor, dar fiind -ct eel sfintitt ba i poporul in vechime
puteau sf. Corp cu manele g61e, pentru acest cu-
vent a moat forma de asta di in intrebuintare (Vedi `Pop.itOtou
AELTvipyLx-s) pag. 203). In urma ati devenit manecarile in
intrebuintare $i la diacont.
6) IpogonatulrnorPX-cmNebidernita. Ipogonatul co-
respunde cu traista apostolic'' in care depuneau strangend
de la credhictosit avuti mile, si pe care apoi le impartati
la cei sitraci. Cu timpul a ajuns un ornament de distinc-
thine la tot'' Arhiereir si se da ca semn de onore de acestia
si preotilor distinct prin eruditie i conduits. Ipogonatul
se leaga de Cingul in partea drdpta. .
7) Feloniulra6vtov---cintv6Mov, casula, planeta sag pae-
nula=penula, care se mat numeste la not i Sfit/. Vesment
in forma clopotulut bra maned, intrebuintat de eel vecht
in calatorie. Acosta imbracaminte o purta de bun 1 sama
Apostolic, si de acest fel de vesment vorbeste Apostolul
Pavel in Epistola a II-a catra Timoteiu.
Probabil ea prin imitare felonul s'a consacrat ca vesment
sfintit in Biserict in amintirea Apostolilor, insemnand ca
trecetorl §i nestabili suntem not Crestinii pe acest pment.
Felonul era veqment comun atAt pentru preott cat i pentru
Arhierei, en deosebire ca eel al Arhiereilor avea multe
eruct pe el si pentru care se nrtmea polislavru. Un a-
seminea odor, polistavrul sf. loan Chrisostom, exists Inca
in tara nostra, In Episcopia de Roman, descris de Preasf.
Episcop Melhisedec. Col6rea este preferata acea alba, cu
tote ca ort-ce coldre este in uz i numai la qile de intris-
tare pot fi negre (Consulta Balsamon in prerogativele
Patriarhatulm, idem Dimitrie Honiatus). Insemnarea aim-
bolien este hlamida cu care a fost imbracat Iisns Christos,
and a fost dus la rastignire.
8) SacosulVotxo;pe care1 ports asta-di top Arhie-
sa is
si
1i
¢i
¢i
1i
si
www.dacoromanica.ro

A EPIS( OPUL UT DE R1MNIC F1LARET 419
reit de pe timpul caderel eonstantinopolulut. Pe timpul
Imperiulut Bizantin munat Patriarhil it purtau si mat in
special eel de Constantinopol, cum ne spune 13alsamon.
Dupe Diniitrie Honiat si Patriarhul pe atuncl ii -imbraca
nuinat la Pasts, Qinct-Became $i la Nasterea Doran-111w.
Forma Saco,sulut a provenit din dalmatica, pe care opur-
tau Imperatorit Romer. Despre Felon si Sacos asa se ex-
prima Simeon al Tesalonieulut : Sacosul (felonuppreconisazet
prin credin(et hatna cu care a lost imbracat Itiantuitorul, de
aceea are ,,si forma saculut, pentru ca nu are acele ce se
numesc manecare. Prea evident tot aceea represintet si Sa-
costa pe care-1 imbracet cet mat disting dintre Arhieretsi de
aceea se numeste si acesta sacos"-. (Verb Goar pg. 113, sa
se observe si paginele 114 si 115 unde cunt reproduse ve-
chile vesniinte ale Bisericet nOstre Orthodoxe, §i din care
resulta Ca, not n'am facut nict cea mat mica schimbare in
vesmintele bisericest).
9) Chnolortuld y.op6pLov, Pallium, pe care-I porta Ar-
hiereit peste Sacos. Observam ca" la papistast it porta nu-
mat Papa si unit din Arhiepisco as, carora li se -concede
acesta, prerogativa. Omofonul in Biserica nOstra are done
forme, mare si mic. Este curios ca pe unele ic6ne se vede
ca si unit din Imperatorir crestint purtau tin fel de ()ardor.
Pentru intaia dra se intalneste facendu-se amintire de Omo-
for in Isidor Pelusiotul (Epist. 136. I) care rata ce ne spune
de formarea $i insemnAtatea lui : Oinolortul Episcopulut
fiind din leina ,si nu in, insgmnd 6ta cea pterdutet, pe carea
cautand' o Domnul a adus' o pe umere la ale sale. Dect E-
piscopul find in chipul lut Christos, indeplineste lucrul
aceluta si arata- prin forma cet este urmdtor a bunulut si
marelut Pastor si taaminte cu scumpatate: Cdct rand insu,st
adeveratul Pastor este de fafa prin aratarea Evangeliilor la
inchinatort, sd ridicii in padre ,si depune Episcopal forma
imitaret, find cd se vede a fi de lard insust Domnul ,si Atm-
nedeu, conducetorul Staululut".
10) MitraW.TpaKiapt; infula, tiara, recinum, trireg-
nium. SA stie ca servitoril orthodoxi in vechime serveau
cu capetele descoperite, si numai Patriarhii de Roma $i
Alexandria, dupe Simeon al Tesaloniculut, purtau pe ca-
pete in timpul liturgies mitre. Aetna cu totit, Episcopir
porta mitre. Ae6sta mitra a Post sterna Imperateasca, care
dupe aceea a luat forma conica, tar acuma forma chidaret.
www.dacoromanica.ro

420 ENCICLICA CANONICA
Se ved multi Imperatori bisantini purtand aceeasi
care o au asta-di Episcopii, cu putine deosebiri. Mara este
forte veche in us in Biserica, data facem abstractiune de
forma; asa Policarp spune, dupe cum ni raporta, Emebitl
(Ist. Eccl. 3, 31. si 5 24) ca Evangelistul Ioan purta pe
cap petalg. La latini rnitra a avut diferite forme pang a
ajuns a fi cu doua c6rne si mai in urma cu tree. Papa
in unele imprejurari p6rta tiara ce are forma conica si se
numesteregnum(Vedi;Pop.nOtou )ettoupytwii pag. 206 si 207).
11) Carp, Atxxvixtov, baculum i paterita rlis, si pro-
babil $'a luat numirea din Orient, pentru ca acolo tote
dennnitarii, cum $i la Constantinopol, purtatt acest bat di-
ferit ornat, chiar in tarsi la not' It purtatt boerii mart
In Constantinopol Imperatul inmana carja pastorala Patri-
arhului (Vecil Coding in cap. 20). La not la Romani Dom-
nitorii si acutn Majestatea Sa Regele inmaneza Carja pastorala
Arhiereului ales si se nunueste Investiture. Carja se da cu
ceremonie preserisa In tot-deuna gi ins6mna autoritatea
pastorala. Asti -qt in Constantinopol i se da Patriarhului
de Suveran, ear Episcopilor de catra unul din Arhiereii Si-
nodului, cu care ocasie i se pronunta aceste cuvinte: Pri-
mefle cdrja ca sa pdstoresti turma incredintata _tie a lug
Christos, celor supimt set li fie prin tine intdrire ,si spriji-
fire, far asupra celor nesupw ,si nestatornict, intrebuintaz'o
ca bat de cumin fire si de invgaturd,
12) Mandia, 5Ico867;Mandyas, care cu putin difera de
felon ca forma, a fost imbracamintea monahilor. Cea a
Episcopilor prin ornamentarea sa, luxul colorea et pur-
purie, arninteste purpura imperateasca bisantina.
Despre tote aceste vesminte bisericestt trebue sa se ocupe
preotul a le Linea in bung stare, data le posede Biserica
sa; ear de nu atunci pe tote acele ce le are, preotesti
diaconestt. Negligenta si tinerea ior murdara on rumpte
$i zdrent6se arara nepasarea netragerea de inirna a preo-
tului ]a cele bisericestz ce represinta, ace,ta produce
multi injosire asupra importantei rolului ce inftttoseaza
preotul. Am ve4ut cu mult5, tnultamire sufleteasca ca all
ineeput a se introduce veeminte bisericecti din materiile
fabricate in tall, mat ales in Episcopia de Rimnic-Noul
Severin. Prototereul in visita sa canonica inspectorala tre-
bue sa cerceteze cu deamaruntul data preotul are vesmintele
absolut necesare pentru servicit, data le intretine_ bine si
mitre,
ci
ei
ei
¢i
ei
www.dacoromanica.ro

A EPISCOPULII DE R1MNIC FILARET 421
aunt curate. Dadi cum-va le ar g5si rumpt ., aruncate, ne-
glijate gi sviirlite cu nepasare sa-1 raporteze Episcopulut
imediat, pentru ed. acesta insamnA, dup6 canine, lipsa de
respect sutra lucrurile sfintite. Pentru acest cuvenf gi feri-
citul intru amintire Episcop de Rimaia Filaret a atras cu
multi sturuinta atentiunea Prototereilor, de a nu uita cer-
cetarea vegmintelor in reviziile ce fac gi li spune categoric
ca lard de acestea set nu slujasca, Cu deosebire preotul nu
p6te severgi nisi o ruga,ctune, dace, nu are en sine Epitra-
hiliul, care-i semnul seil distinctly de santitor al tainelor
gi siwirgitor al litaniilor.
(Va urma)
s-z...s.,
C. Erbicenn.
www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU ISTORIA LlTERATUREI ROMANE,
Introducerea tut Manu Apostol la Sentincele s e-
chi] or fllosofi", traduse de altul din italienwe, in
care introducere acest Manu declara ca tdta actii-
tatea literary §i t6ta resuflarea Grecilor
din Orient se datore§te iti acele timpurT Dornnito-
rulut Constantin Braneoveuu.
Prea piosulul urea. Inaltatului Domn i Egumen a tota
Ungro-Vlahia, Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voe-
vod, inchinactune sarvila umnita!
Cele ale Grecilor se euvin Domnitorului filelin tote
cute flit iubitge at Greciei sau invAtatil seriu on haven-
teazA cu mintea, t6te se datoresc Mario Tale eel de
cinstite. prea InAltate $i inbttorule de Christos Domnitorule,
care esti si eel mat zelos sprijinitor a invit_taturet greeesfi
i bine-facetorul eel maT uman al Grecilor. Pentru aceea
cu drept euvent se dedicA ksi se afierosesc cu inchinaclune
piositatet tale eel prea Inalte sentiMele filosofice, care de
curand s'au tradus in limbo nostra comunii. apla; pentru ca
datoria nostra o pretinde i cuviinta ne obliga ca sA se
faca traducerea acestora, Tar dedicatorul acestot a este si
prin nastere prin erestere al Greciei, caria Tu it etT bine-
fgeetor. COci ee datorie nu avem ultra a Ta dart-ilea recu-
nostinca si nof fiit Grecilor $i Grecia nascetorea n6stra
§tiintiflea,
i
¢i
¢i
¢i
D-den.
¢i
si
www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU ITTORIA LITERATUREI ROMANE 423
obsteascii? pentru ca vedem pe fatri, in acesti prea fericita
ani al pazitei tale de D-tied Domnii pa infloreste iarstsi
acea, glorie reputatAi, ce din vechime si de la incept a
citstigat neamul nostru en intalepeiunea sa pAnil la marge-
nile lurriel; fiind-c4 si prin maretia Ta de suflet cu stralu-
citele bine-faeeri se rechiama aicea invetatura Grecilor la
inthia aernnitate. Aicea se reinoeste vechia strAlueire a
stiintelor; air:ea se exerciteaz mintele iubitorilor de hive-
taturit in t6til stiinta GrecA si in Intrebuintarea virtu6stt.
Si unde a niqirit, cand-va in ajutorul Greciei un s6re atAt
de bine-facetor? Unde am vtclut noi, flu el, o (mana) dreptd,
atat de imbeIsugatfi. In dar, care sit ne dea cu dr&rnicie nu
numai cele spre folosul si sustinerea nostra, cand sail ne
refugiem sail ctind ne aflam in ac6sta Provincie pazita de
Durnneqe-ti ? ci Inca se economisasca si de de-parte- acele
ce aunt sail, trebuitore sau necesare pentru ca sit castige
iubitoni de invetaturA on-ce stiinta spre on6rea glona
neamului nostril? Si Inc(' aceste bogate daruri le avem
dilnic din maria Ta cea bine-facet6re, prea bunule Domn,
care se bucurit sa imparta continue i pe intrecute tuturor
bine-facerile sale. Deei ca indatoritA (Grecia) primeascd prea
Inalta Ta Majestate si de la mine eel mat mic sere al el acest
prea mic sewn de umilinta si de dispositie de recunostinta,
pentru cit aunt s:i eii unul din eel 46rte mult cu prisos
miluit de Domnia Ta cea lubit6re de Christos. Cu t6te
ca pe lhnet "bine-facerile nenumerate ce am iirimit de
la marea Ta Indurare, ceea dedic este de putin Fret
injosit, dar me rog cu plecaolune sa o primiti eu ochiu
milostiv si cu inima bine-voit6re, fiind propriti Regilor si
Domnilor sa bine-facia cu imbelsugare si sa prirneascA
in semn de umilinta din partea credinciosilor
s6I servi supust. lar Imperatul ImperatilorDumnec,leu
sa ye pAzascA pe Intiltirnea V6stra cea de D-cleil cinstitit,
prea piosii, si prea mareata in tronul Domnesc cu deplinit
fericire si veselie pans, la betranete pacinice si prea adanci,
si
si
si
In-
eruri ride
si
si
ce'tt
www.dacoromanica.ro

424 MATERIAL PENTRU Ia7 ORIA LITERATURE! ROMANE
spre Pala si gloria neamului nostru si pentru fericirea si
siguranta acestei stralucite
Ai Inaltime Tale cel pAzite de D-c,Itti
umilit si prea mic serv.
Manu Apostol.
NOTA. Ac4sta dedicatie la carea intitulata : l'vwp.tv.%
Ilcutxtcov Ttvwv (1)tXogepwvSentintele unor vecht filosoft
este urmata Inca si de o precuventare catra cititt ri si in
care Manu Apostol Athenianul declare ca s'a tradus din
italieneste aceste sentinti dupa ordinul ce expres, i -a dat
Domnitorul Constantin Bassarab, de cunoscutul profesor al
Academies din Sf. Sava, Preotul Avramie: lipocrraF,t tou
lucrEPEaTaTou xat ip.COv 'Au0E'vrou xai 'llysti.ovo4
zsaOTTS 'Our poPXaxiaq, K,Jpiou KupEou Kcovcr-cavtivo MTcacro-a-
Opora BoEpax, &7E0 rii; 'ItaAtx-71.; iL4 TYIv irwripav cirrA-tiv Oti-
Xextov 6 lorc'tiTaToc, 8t8&0%aAoc xc' LEpoxylpu t.spein; 6 'APpcip.toc.
Dedicatia este de o importanta rara pentru literatura
acelui timp, pentru ct in ea se declara de catr6 un Grec
contemporan ca Domnitorul Constantin Brancoveanul era
cel mat vajnic sprijinitor al desvoltarei literature Grecesti
in Valahia. Multimea cartilbr imprimate in greceste pe
timpul sett, ajutorurile on bans in Orient pe la tote Patri-
arhatele si scolele, aducerea de profesori din Constantinopol
si de pe Riurek la Academia din Bucurestt, justifica pe
deplin ea ceea ce (lice Menu Apostol este un adev6r real.
Aceste sentinte ati fost de pe atune traduse si imprimate
in limba romans. odata in Targovi§te §i altit data in Mo-
nastirea Neamtulut din Moldova. Se maT gilsesc aceste
sentinti si in manuscripte vechi, dintre care posed si eti
un exemplar din timpul lui Constantin Brancoveanu, de
asemenea si D-I M. Gaster citeaza, din un al manuscript
cu data din 1713 aceste sentinte (VOL Christomatie Ro-
mann, vol. IL pag. 4-8).
is
e. Erbieena.
Trovineii.
T.PriXot&-rou
www.dacoromanica.ro

Istorisire prey adev6rata intre RHO §i Po-
lonezi §i a resboiului lor, ce s'a facut
pentru Orthodoxie.
Intre anit 1,759-60 si pAnA la 70 si mar ineolo, m'am
-tamplat in acele timpurt, fiind nevoit ca sa tree en
prin 'an oral al Lesilor ce sA chiamA. Liov (Lemberg),
care-1 capitala Livoniet $i am vequt in mijlocul Ord multime
de crap nenum6rate stranse una peste alta, cu multA in-
grijire, formand un mie munte. Intreband pe un 6re-cart
din aces ce st afla sta de fatA acolo, ce este acestA
mare multime de ctrti si de ce s'ati adunat aicea ? Aciea
rat-at respuns si ail cPs : Aceste eArti ce le yell aicea, care
stint expuse, sunk. cArtile a sapte EparhiT, adicr a tuturor
Bisericilor Ortodoxe i Orientale ci adunat Latinit
cet bisericesti, impreunti cu boerit ci Domnitorit lor si mane
an ale da foe ca st le arc a. Ast-fel s'a hotarit dupe ordinal
Papet de la Roma ca BA intorea pe tote aceste sapte Eparhit
la papistiisie si dogmele lor, vrend nevrend, atat pe
irhiereil cat si preotit Ortodoxi Rust ca sa primeasca dog-
mele Pape $i sa-1 recunosel de cap al Bisericet. Catt
dintre ortodoxi ar voi sit se improtiveaseA, si se pedepseaseA
cu tAerea capului sa-i frigt cu foe, alte multe si
eti
gi
gi
;
@i @i
@i gi
www.dacoromanica.ro

426 LUPTELE PAUSTASE4Tf
deosebite pedepse sa Is, ca in timpurile vecht la Imperatit
de demult at G-reeilor, earit pedepseati pe martirf. Tar cat!
nri s'au grabit si nu s'ati ras barbile for dintre arhierei. si
preoti de buns voe, Lesh, eel farA, de lege, en sila 1-ail
ras in launtrul unuT teatru unde-1 adunase. Si nu numai
barbele, ci fa multi din eel ce Be improtiveati le smulgeau
barbile impreuna cu pielea ; cine p6te istorisi tipetele si
striptele preotilor Ortodoxi ? Si pre mat multi dintr'a-
cestia omorit, aruncandu-1 de vii, eati nu aderati, jos
sub pament, unde In acest scop sepase gropi forte adanci,
ca niste pique, si de vii if aco.pereati cu parnent, ca RIO Co-
-pronimi, Ieonomahi si Crestinomalti ucideau, dupre cum
si Copronim pe marturisitort 5i Cu acest aspru. si &tit de
lege miiloc i eonstringere ii intoreeati la dogmele for cele
mineitin6se si au desrOdacinat Ortodoxia din ton.' Polonia,
adicit Lehia si indopat Cu alte OW, iara @i rusesti, dar
care euprindea falsitatile lor. Dar in wirtile de sus ale
Poloniei cu numele Litva, tar de e), numite Lituania, ru-
seste Bela-Rosie, Tar in romeica, Rosia- alb;i, exista un Principat
f6rte mare, adieit Domniat mare) care este situat si la
confiniile moscovitilor, ce chiama Smolensca. In- acest
Principat al Litvei afiandu-se un Arhiereti, adeca Mitropolit
a acelul loc, numit Chir Gheorghie Conevsehi, om Mite
ortodox, intAlept, Inv6(at, si mare matematec, grec, in pu-
tinta de a vorbi limba greacit, limbs voibit6re lie care o
vorbim not arum n'o stia, ci en frase din sfanta Evangelie,
in limba latina era forte admirat, apot ruseste, nemteste,
frantuzeqte, italieneste si poloneste. Un ast-fel de om n'a
mai vecilut nicl ()data ochir met. Practic si teoretic ca
nirnern altul, em ca de 40 pan' la 46 de an!, renumit
si pentru virtutile bin si pentru faptele luf. Dupe A postolul
acest fel de Arhiereti sg, cuvine es, fie none etc., la care am
Oat si eu har si am convorbit cu el in Mitropolia InT. Si
pe acest arhiereu prea Ortodox it suparau latinii (papistash)
pizmueau mat cu Being. Gftsind timp priincros a trimis
si la acesta ca sa prirneaseti, Unia §i hotitrirele Papel, dar
_sa
si-1
ran
www.dacoromanica.ro

ASUPRA ORTODOXILOR DE AT FACE ubnAlli 427
el de Toe nu se clatina. Cu -tote acestea in Eparhia
flarii (o)ugaril fezilitt pitpistav) puneati in intrigt bise-
ricile Ortodoxilor, tar copiii celor ce primise uniatia iesind
din scole si pe cand acesta liturgisa svittlea cu pletre si
lemne in ferestrele Mitropoliei, dar el in nici un chip nu se
pleca Ia dogmele inovarile Papei, ci resista cu barbatie
§i ii combatea ca matematic si ca unul ce era infrumusetat
cu inalta Teologie. Iar viclenii pariah -papistast ai eel-1-
;qt' conlueratort at lor s'ati sfatuit sa trimita En I prinda,
pe ascuns si deodata cu puterea si sa-1 aduca in Sinodul
lor eel fara de lege si perdetor, adica la disul Liov, ca
'Nes' faca cu el ivo,a lor, intru fara de legile lor. Dar
iarasi un romeu ortodox aflandu-se in acel oral Liov, prin
mijlocul unora din prietenit ha a audit sfatul vicleati ce
atl faeut asupra acestui bun Arhiereu, si ceea re era sa se
intample acestut arhieren a lut Christos, e t sail s'a mora
orf sa se Inchine si s6, prim6sea cele ale Papet, dupre
cum si altil; ai indata inainte de a trimite aceea poruncile
lor ca sa-1 prinda, zapeit Litvei si ,sa li-1 trimita, l'a pre-
venit bunul rometi ai i-au facut cunoscute aceste ttiste
still. Deei qi bunul Arhiereti, primind stiinta de sfatuirile
asupra lui, in n6ptea aceea s'a suit in trasura lui si du-
cendu-se pe alt drum s'a refugiat, §i abia a rettit si a
intrat in confiniile Rosief, adica in Smolensca. Attmet Tata,
si protivnicii, ce-I fugareat din urma, cat pe ce sa-1 prinda ;
Dar vrend si voind D 4eu, a scapat teafar in Selemet,
multamind lut Dumneleti pentru ea l'a mantuit din manile
si pedepsele papei. i de acolo din Smolensca a mers en
tota pacea libertatea la Petersburg. Acolo avend audi-
enta catrA Marea D6mna Imperateasii, §i Sfantul Sinod,
h-au vestit tote cele ce s'au intamplat; cu tote ca ai acolo
se audise ceva din cele ce intamplat, -dar nu atat de
tiranizet6re si constringatore. Atunci dar, atunti, prin po-
runca fruperatesea inceput Rush sa -eaute si sa cerceteze
vechile tratpte si conventiile ce aveati Rusil en Lesit
s'au gasit in ratatele de pace ale lor, din 1685, ea cet ce
lui,
si
si
ai
si
s'au
ad
si
la
www.dacoromanica.ro

428 LUPTELE PA PISTA*E*Ti
tin dogmele Rotneilor si carii locuesc in Polonia, adica
Lehia, sa fie cu totii liber5, atat arhiereit lor, cum si
preotii si tot eleml bisericese s5 fie a ispiti i si nesupa-
rati si et si scolele lor si poporul tot 84'4 alba drepturile
lor. Atunci Marea Rosie a scris marelui Riga al Lesilor
Stanislav Poniatovschi, si catrb, tots rnagnatii aristocratief
odatA, si de dou6 ori, ca se inceteze si sat, se linisteasca de
a provoca aserninea scandale nepotrivite si se nu calce
film de cause tratatele si conditiile de pace si de liniste.
Pentru ea apt)" va urma dea euvent inaintea lui
Dumneclen, pentru acesta sa socoteste ca o insulta in
tam Imperi itia Mare' Rosh, si de scum inainte este nesufe-
rita. SA dea dar pace Ortodoxilor, dupe vechile tratate
incheiate. Iar acestia, neam mAndru, au respuns: ca Rosia
are indeajuns pament ca sa-1 a,seze si sa.-T proteje (pe
orthodoxi) despre Rigatele streine nici sa se ingrijasca
si Die." sit se aiinga, pentru ca n'are nisi un drept. Scriti
si arata gloriosii Arhierel si Mitropoliti Lesi lor, impreuna
Cu eels intAf ai aristocratiel eatra papa U t et- s f entago : Rosia
ne ameninta in acest lucru ce facem la bisericile biserica,sii
Grecitor". lar fericitul parinte Papa respunde : ca de si ati
faeut lucruri bune, dar de acum inainte in tot Rigatul vostru
Biseriea Gredsea sa nu se afle, si flier sa se auda in tot
pamentui vostru si stephnirea vostra, si rugAciunele lui va
sfarima pe vrajrnasit si protivnieii Rusi, ca un polonez sa
alunge o mie de Rusi si sa nu alba nici o teams de aceia,
in cat num& rugaclunea si bine-cuventarea Jul ajunge sa
combats si se imprtistie pe inimicii lor. Auqend si cetind
de acestea Marea Rosie, a fost nevoita de a trimite repre-
sentant la Varsavia, la Rege si la co mai mart boeri La a-
ristocratiel si s'a adunat mare Consilin in palatal Regelui si
top. eels mai mail si demnitarii-si Arhiereii si Mitropolitit pa-
pistasi de 14 Eparhiile lor la Varsavia, si a inceput adunarea
mare. Deci trimisul representant, Domnul Neculat Repnin,
Principe, adeca Co6z, a propus cestiunele si drepturile Ro-
sie!, pe care Regele le primea, da promisiuni st li sein-
salt
c5
at
si
si
www.dacoromanica.ro

ASUPRA (iRTODOX LOR DL47. Al FACE uNtAil 429
china, ca cestiuni drepte si legate; tar magnate
top r,ltceatt in glas mare: cif mai bine uzaza de rugAclunea
Papel de cat de arnenintftrile R)siei. Tote acestea scriindu-le
ardtandu-le representantul Ddmnei Sale, a indemnat'o
sfi trimita cinci comandamente de arrnatit (5 000) inlaun-
trul fruntariilor Poloniel pentru a-i infricosa, ca pate to
vor schimba parerea. Acestia inset de lac, ci se purtatt
vorbeati dinprotivti.
Dar TAW in putine clil.e, prin ordinul representantului an
ajuns dour comandamente in Var§avia, sand iara§i adunan-
du-se in adunare eel mai marl inceput a discuta deffpre
interesele lor. Unul insrL eel mai intalu, Mitropolitul Cracoviet
si Castelar a indraznit si a dis cuvinte i blasfeme contrart
asupra marel Domne a representantulul Repnin si dup6
sfarsirea fart nisi un resultat a adunrtrei lor, s'ati dus fie-
care la ale lor. In acea nopte vrednicul representant a
calcat Palatul lui Pispic din Cracovia, acela care a indraznit
insulte, cu cati-va soldati in mijlocul noptet radieln-
du-I. cum l'att gasit dormind, punendu-1 in o carutit ye-
the acoperitil curogojini, indata, a fost exilat de Rust in
Curlandia, la Castrul Riga (care Castru prea fericitul si
pururea amintitul Petru eel Mare l'a luat de la Sfecli cu
multa varsare de singe) ca st se pilzascA acolo. nicendu se
glitia nu putinil turburare vuet s'a faeut in launtrul
Varsaviei, din partea Lesilor. Dar curand s'ati imprastiat,
ea ainngati de foc, top eel mai mart al* Lesilor si ince-
put si acestia a se pregitti in contra Rrtsilor, care s'a numit
Confederatie si in scurf time s'ati adunat, cum spuneati
acestia, ca la 200,000 inarmatt. In acest timp ducendu-se
aceste instiintari la Petersburg, an trimis si alte armate
in deajunse si au inceput resbaele de ambele parts. Con-
ducetorul eel intaiu al Principatulul Litvei, numit Xenia
Razivil, fiind la confiniile Rosiel, langa Smolensca en ar-
mata lul de 40,000 disciplinata si nedisciplinata, s'ati in-
protivit armatei rusesti si a inceput resboiul, atAta l'a
ajutat rugaciunea papei, ca abea cu greutate ail putut fugi,
eel-I-alp
si
au
sit gi
ail
si
@i
@i
si
si
www.dacoromanica.ro

430 LUPTELE PAPISTk*E4TI
°a de foc-urmarit, la Lonfiniile Moldavei si awl() luat
resufLrea sa. Si dupe ce a trecut Dunarea atunci
se rainuna cum si wick se afla si daca Inuit it mai urmarean
Rush; si de acolo tie uncle a fost resbcaul, Tana la Con-
finiile Moldaviet, care se eluama departare. de
dotni-dect de Bile, avea en el si pe femeea lin si ptlna la
una sum, soldatt, earn l'a urmat din at lut, tar altit vat de
el, unit an fugit, altii s'au imprastiet in t6te partite, tar
majoritatea eu generalul for an fost sclaviti de Rust. In-
tamplandu-rne si eu sa, fin in acele pirci) m'am invrednicit
de 1-am fost interpret si manglitor acolo, dupe
cate-va Mile, pana ,s'a dat §tiin ta lut Bog& in-Bet (Domnulut
Moldaviet) a plecat spre Iasi si de acolo s'a dus in Ungaria
si s'a inaprastiati pe let colea si bog.ttia lut si taxa lut
adica. Litva si asta-dt este sub stepanirea Moscovilor, tottt
Rosia-alba, eel am mare si eel intim Rigat al Polonilor.
i asa a tinut resbolul for Ilona ant si mai mult singe de
al Rusilor s'a yersat, dar si din partea Lesilor, prin ruga-
ciunele papet, calif cu totul s'au nicnicit. Vedeat cum it
ducean Moscovitit di cu d,i pe eel mat mart si pe soldatii
for ca pe nista condemnati si nenorociti sclavi, in cat an
umplut t6te castrele for de Lest sclavt. Dintre eel multi am
cunoscut si et1 pe unit, avend libertatea de a-I visita in
locurile inchise si in temnitile uncle ti tineaii. i mangAin-
du-t be c,liceam: Cum ye afla0? Cam start cu rugActunele
papet ? si in ce hal si nenorocuet-ail adus rugactunea mut?
Caril insft respundesil : Ca totul si Vita pricina el (papa)
a- fost si este, de ail cadut si au ajuns in asa nenorocita
afanisire ; 1360 de am avend libertate aristocratia lor, tar
acum prin falsa si insalatorea mut rugaciune, tote le -au
pterdut si au reams la atata dispret, restriste si deseyersit&
ruinare !
Acosta istorisire este transcrisa din un manuscript, ce
sit afla in insula Samos, in Monastirea numitti Isvorul
Matcei Domnultu (ZwoUxou 117-1,(0, de ctitrl eruditul scrii-
tor Epaminonda I. Stamatiade, la 1891. Autorul acestel
fluvial
bloc ilaii,
lin. de
www.dacoromanica.ro

ASUBRA ORTODOXILOR DE AI FACE UNIATI. 431
istorisirl a evenementului a fost martar ocular, cum singer
spune, de aceea i se pote da OM erel.area. El este un
calugar, en numele Dionisie. Scrierea s'a bent in greceste
de acest Dionisie in Pirgul Lavre sf. Simeon Stilitul din
Palestina, in anul 1786, in luna Noemvrie. Multi, minte
putem lua not Romanit din matt' mice, scriere, dar de
mare valore !
Fiind-ca se aminteste in ea ea Razivil s'a ref ugiat pen-
tru a's1 scapa vlata in Cara nost,ra, am erelut O. este bine
a poseda si -nor ae6stA istorisire intre documente, pentru
eunostinta si plinirea istoriel nationale.
----.^-""" ..............
C. Erbicenu.
www.dacoromanica.ro

SFANTA EPISCOPIE A RIMNICULUI NHL SEYERIN.
XXVII.
Pentru vadurl de moara pe Jiiu i pentru moara of
GToroc dela hagi Costandin.
Prea sfintite parinte- Kirin Kir Kesarie Episcopu Rim-
nicului. cu fiiasca plecaciune sarut dr6pta prea Sfintii tale.
Pentru inoara mea din Gloroc ce am cumparato del
reps. Stolnicl Viadutul Ganescul la 1769, 64) veci cam
Bch, ca sau sculat dumnelth badea Vasile Vamesul en ju-
decata ca sA, o la, si serif ca mar aproape ar fi sfanta
niongstire ca sa o resenmpere, 135) la care eu rata ca arat
prea sfintier (tale) gandul si -scoposul mieu, ca miau Post
dintruntai de nand an) luato, ca avend norocire sa traesc
cat va fi voia milostivului Dumnecleu sa. iau ce voiu putea,
rar dupe vilata mea sa fie tnkinat4 In sfanta mOn6stire, ce
se proznureste liramu sfeti Nicolaie, care e ziditit de repo-
64) Din acest Joe se vede cg la 1769 Vladut Ganescu era Inca
in vieta, in ore -ce la 1778 data acestui document murisa.
65) P. S. Kesarie in dorul sea de a innau4i averea Rsericei, ce
acum era metoh al Episcopiei, propane lui Ragi Pop, ca sa ce-
deze mora de la Gioroc P.. S. Sale, mai ales cA, acesta moil este
ma aprdpe de 1)107086re. Acesta dovedete, a dupre obiceml tim-
pului §i vecinii aveu un drept de protimisis la rescumpararea
imobilelor.
www.dacoromanica.ro

SANTA EP1SCOPIE A RiMNICULUI NOUL SEVERIN 433
satu Stolnicu Vladutu Ganescul 68) si epitrop! 87) care vor
fi la sfanta monastire pe, vremuri, A alba in tot anul sa
vends, faina del moara, faina de lei doi spre lece, si sa dea
un sarindar sa slujasea preo0 earl! se vor afla la sfanta
monastire pe tot! anii, cat va sta moara i monastirea, care
sarindar sa inapa la luna lui Octomvrie 15 si sa so po-
nneniasca tot! epitropil. Ci de va avea sfanta monastire
norocire ca sa nu scape din mana mea, void avea si ed
norocire in urma de pomenire. Iar de va da judecata sa
mio iea, sa dea sama aceia inaintea dreptulul judecator la
adoao venire. $i pentru intemeierea sfintel m(inastiri sa. %iI
prea sfincia to acest sinet al mien. i ell iar, ca sg, inte-
meiezu mai bine, de la anul viitor sa alba epitropil sa
ede la omul mieit anume Craciun Hristea le! da spre ce.
din venitul morii sit slujasca sarindar. i acum, cu alta
nam cu ce me arata la sfeti Nicolale, fara am dat de face
niste sfesnice marl doao, si &incluse le voiu trimite, de
se va putea ca sa vie pan& la sfeti Nicolaie bine ar fi, de
nu tot va priimi sfeti Nicolale si mai pe urma. i cu tdta,
fiasca plecaciune remain,
Al prea sf. ma! mic §i plecat fiiu sufletesc.
1778 Noemvrie 8.
Hagi Costandin Pap. it taresc eu iscalitura -mea.
--GS-00-1>
66) Biserica St. Nicola' din Craiova Ia 1778 era cunoscuta au
numirea de monastire, si apoI, ea acesta monastire era zidita de
Vladut Ganescu. Mat intai nici o mentiune gi aici de Zatreni ; gi
data se dice. ca manastirea era -zidita de Vladut, fiiul lui Barbu
Ganescu, acesta Insemueza, ca, Barba Ganescu este ctitorul Bise-
ricei de la ineeput, bir Vladut a continugt a fi gi dupe mortea
parintelui sell, pe timpul caruia Inca uu apucase a se ispravi
Biserica.
671 Epitropiile pe In Bisericele din tiara romanesca, care au drep-
tul de a administra averile lor, sint Imprumutate din Biserica de
Orient gi in esercitiul dreptului lor egalizau cu,patronii Bisericelor
din Apus gi mai ales a celor din Anglia. Biserica St. Nicolai din
Craiova a avut de Epitrop, acesta o cunogtem din documente, pe
Vladut Ganescu, care a primit dania Prejoiului. dela Radu Zatrenu ;
dar se vede, ca o asemenea Epitropie avea Biserica gi la 1778,
&and Inca nu se regulase, ca ea sa fie administrate de Imputerni-
citil Episcopitor dupe vrerni.
Biserica Orthodox6 Romani 4.
www.dacoromanica.ro

1891 06

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (20)

Ähnlich wie 1891 06

Ähnlich wie 1891 06 (20)

Mehr von Dalv Alem

Mehr von Dalv Alem (18)

1891 06