1885 05

ANUL IX. BUCUR 1885. No
BISERICA ORTHODOXA ROMANA
REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
APARE 0 DATA PE LUNA
Predica Cuventul"
V. 2.
ACTS
PRIVITOARE LA AUTOCEFALIA
BISERICEI ORTODOXE A ROMANIEI
1.
Mesajul Regal pentru deschiderea Santului Sinod
din primavara anului 1885
Prea Sang PArinti,
Santul Sinod al Bisericei autocefale or-
todoxe romane are a inregistra de asta data
un fapt de mare insemnatate.
Sint fericit a anunta Prea Santiilor VOs-
tre, ca autocefalia seculara a Bisericei or-
todoxe romane a capatat bine-cuventarea
Santitatei Sale Patriarcului Ecumenic, si
ca ast-fel positiunea Bisericei romane, egal
indreptatita cu cele-lalte Biserici ortodoxe
autocefare, surorile el de aceiasi credinta
si de acelasi rit, se afla bine-definita.
Acest bun resultat l'am obtinut prin sta-
ruintele Guvernului Met, cu concursul lu-
minat si patriotic al Prea Santilor Mitro-
politi si Episcopi al Bisericei romane si
Biserica Ortodox5 Romani 1
?tN,-- I !fr IJ wvicAe
II. Tim.
_
.
, .
4CADF..4,c1
5.
www.dacoromanica.ro

884 ACTE PRIITITdRE LA AUTOCEVALtA
gratie inaltelor simtiminte de adeverata
fratie crestinesca, ce insufietesce pe Santi-
tatea.Sa Ioachim IV si pe Santul seu Sinod.
Faptul acesta, care intaresce si mai mult
positiunea Bisericel in inaltimea si demni-
tatea, ce i se cuvine, trebue sa umple de
bucurie inimele nostre a tuturora.
Biserica, din a caret aparare In secolii
trecuti Romanii isi fac gloria lor, a fost tot-
de-una nedeslipita de destinele teret Pa-
truns de acest adever istoric si cunoscend
credinta nestramutata a poporului in reli-
giunea Jul stremosesca, din cea ntaie di si
in tot timpul Domniel Mele am avut dina-
intea ochilor Mel un tel constant, marirea
§i intarirea Bisericel romane, pentru ca ea
sa remana acea mare institOune nationals
de Stat, pe care poporul roman sa se pots
tot-de-una sprijini.
Nu me indoiesc, ca. Biserica ortodoxa
romans, stand ast-fel in positiunea et fi-
resca, se va intari si se va desvolta in la.-
untru prin strinsa unire a membrilor a-
cestui Sant Sinod si prin dragostea cre§ti-
nesed a tuturor servitorilor altarului, a cd-
rora radicare trebue sä. fie o preocupare
continua a Santului Sinod si a guvernului
Tem intrega isi are ochil tintiti asupra
acestei sante adundri. Cunosc simtimintele
religiose si patriotice, de care este insufie-
vul
www.dacoromanica.ro

illstnicEY oRT0Dogx A ROMAN1Ef 8$5
tit Santul Sinod, §i de aceea guvernul Mat
it va sprijini in tote mesurile, ce va lua in
intelegere cu de isul §i care duc la impli-
nirea scopulul, ce urmarim cu
rea si marirea Bisericel si a patriei.
Eu declar deschisa sesiunea de prima.-
val.& a Santului Sinod al Bisericei ortodo-
xe romlne.
Dat in Caste 1111 Petal in t Mal, and 1885.
Ministrul Cultelor fi al
Instrueliuna Public,e,
D. STURDZA.
No, 1403
totilintari-
www.dacoromanica.ro

830 ACTE PRIVIThE LA AUTOCEVALtA
u.
Scrisbrea Cultelor §i al Instructiunei Public° cAtrd
Santitatea Sa Patriarcul Ecumenic, Ioachim W.
Prea Inalt Sdntiter
Cu cel mai profund respect, me grabesc a comunica
SantitAteT Vostre scrisoarea alaturata a PdrinteluT Callinic
Mitropolit al Ungro-Valahid si Primat al Romanies, prin
care Inalt Prea Santia Sa/ in numele Santului Sinod al
Romanies, si dupa ce a primit aprobarea Maiestatel Sale
RegeluT, Augustul met Stapdn, si a guvernuluT Set, cere
de la Santitatea Vostrd sa bine-voit,T a acorda bine-cuven-
tarea Vostrd, BisericeT autocefale a Regatulul RomdnieT,
ca sord de aceiasi credintd ortodoxd.
GuVernul Maiestatel Sale RegeluT RomanieT este prea
fericit, ca ast-fel se vor stabili relatiunT cordiale intre Bi-
serica autocefald a RomAniel si Prea Santul, Prea Vene-
rabilul si Antaiul Tron Patriarhicesc al Bisericei Resdritului.
Indeplinesc o datorie din cele mai placute, multumind
Santitatei VOstre in numele Augustulul met Stap5n si
Guvernulul Set pentru spiritul, plin de bund-vointa si pen-
tru simtimintele inalte, ce atT aratat in aceste imprejurarT,
pentru a ajunge cu totii la un resultat atat de priincios
pentru unitatea si pacea Sante Biserici a Resaritului.
Depunend o sarutare pioasa pe dreapta Santitatei VOstre,
cu cea maT profunda veneratiune , am onore a remanea
al Santitatel V6stre
prea plecat qi supus servitor
sufletese
D. Sturdza.
Bucurescf in 20 Aprilie, 1885.
ifinistrului
qi flu
P1
www.dacoromanica.ro

BISERICEI ORTODOXE A ROMANIEf 337
Scrisbrea halt Prea Santitului Mitropolit Primat al Romaniei,
D. Ca Rink, catre Santitatea Sa Patriarcul Ecumenic, Ioachim W
_Ina lt Prea &incite Stapdne,
Cu ajutorul a Tot PuterniculuT Dumneclet, Stapan al
Tutu lor celor vegute si al celor neveciute, si in unire cu
datinele cele vechT, Biserica orthodoxy a Romaniei a fost
declarata, bucurandu-se de o independents egala cu aceea
a celor-l-alte Biserici autocefale, precum Bisericele de ace-
lasi rit ale Rusiel si Greciel, primind pentru trebuintele
bisericesci ale Regatulul directiunea administrative si dis.:
ciplinara unicamente de la Santul Sinod al Regatulul Ro-
maniei, presec,lut in mod permanent de Mitropolitul Un-
gro-Valahiei, Primat al Romania,
Acest fapt dorim a '1 aduce la cunoscinta Prea San-
titului, Prea Venerabilulul si Antaiului Tron Patriarhi-
cesc al Bisericel Resaritului, adica Mara Biserici din Con-
stantinopole, cu care Romania intretine de secoll relatiuni,
§i a cere bine-cuventarea Sa, precum si comunicarea prin
Ea a acestul !apt si celor-l-alte Biserici autocefale.
In urmarea -celor ce preced si dupe ce am obtinut in-
cuviintarea Maiestatel Sale, Augustulul Nostru Rege si a
GuvernuluT Set, depuind o sarutare pioasa pe dreapta San-
titata Vostre si esprimand respectele noastre venerabilel
Adunari a Santului Sinod al Santitatei VOstre ; sub-scrisul
Presedinte al Santufui Sinod al Romania, in numele aces-
tuia, yin sa rog pe Santitatea Vostra sa bine-voiti a da bine-
cuventarea Vostra acestui fapt, saversit in interesul religiu-
nel si a reCunoasce Biserica autocefala a Regatulul Roma-
nie ca sore de acelasi rit si de aceiasi credinta intru tote ;
pentru ca clerul si poporul pios al Romania sa capete
o putere mai mare in simtimentul credintei, care patrunde
inimile tutulor Crestinilor ortodoxl al Orientului, si a co-
www.dacoromanica.ro

338 ACTE PRIVITORE LA AUTOCEFALIA
munica acest fapt celor-l-alte trey scaune PatriarhicescI ale
Resaritului si tutulor Bisericelor ortodoxe autocefale, pen-
tru ca acestea sa imbratiseze si Ele, si sa salute Biserica
autocefala a Romanic! ca sora de aceiasl credinta cresti-
nesca ortodoxa , urmand comunicarea for frateasca cu
densa in Duhul Sant si unitatea credinta
Santul Sinod al BisericeT autocefale a RegatuluT Ro-
manieT tine a conserva intacte dogmele sacre ale sante!
noastre credinte ortodoxe si tradititnea BisericeT, si va
-avea decT tot-de-una ingrijirea de a da Prea $antului Tron
Ecumenic si Patriarhicesc din Constantinopole, conform
cu canoanele si cu Invetatura Bisericel, A.ntaletatea de
onOre , care '1 face antaiul Tron al antaiuluI Prefat al
intregei Biserid ortodoxe a ResarituluT, si de a se po-
meni de catre Presedintele Santulli! Sinod in antaiul loc,
dupe obiceiul stabilit, numele PatriarculuT, care 'sI are re-
sedinta pe Tronul Ecumenic si Apostolic al Resaritului. Iar
-pentru a se menfne prin mijloacele canonice si legale
unitatea credintel, care a fost salvata prin gratia a Tot
puterniculul nostru Stapan al tutulora, Iisus Christos, San-
tul Sinod al BisericeT autocefale a Romanie!, va sta in
tot-de-una in legatura dogmatics si canonica cu Prea San-
tul Tron Ecumenic, ca si cu cele-I-alte Biserid ortodoxe
autocefale.
Tragend din. Bine-cuventarea Santitate Vostre o noun
putere pentru indeplinirea sante noastre misium, Ve rog
sa bine-voiti -a primi smeritele mele inchinaciunl si am
onoare a remanea
al Inalt SantitilteI V6stre
maf mie In Etomnul
pi imprennii-liturgisitor
Arhiepiseop si Mitropolit al Ungro-ValahieT, Primat
pi Presedinte al Santuld Sinod al Romania
CALL IN1 C.
Pucuread in 20 Apriiie, 1885.
www.dacoromanica.ro

.., -,ERICEf ORTODOXE A ROMANIET 339
SCrisorea Santit4eI Sale Patriarculul Ecumenic, Ioachim IV,
catr6 Ministrul Cultelor 081 Instractiunei Pablice.
Hpwr. 1760.
El.-10XL2TATE,
PT.9.6ciovcx gxop.toetp.s0a Tb arb
tic v&ivonoc p.ipbc 'AltptXtoo
iveavirco; gTooc Irspconookatoy cijc
otistgpac 'Eeoxdrcirroc rpeeplta, St'
06 Stadc6iCet !Lev 711.Liv inLatoXip
To Itsproattoo VCv av XpLavi) Cc-
SeXcpo5 %al cioXXectoopyo5 Ilampto-
TaTOO xai as6ccop.tunecToo Mircpo-
iroX6roo 06TypogAaxiaotop BaXAt-
vexoo, gattooptivoo cap& ,qc xaa.
titic METAXiic to X pcovoii 'ExxAri-
cliac 6XolCay xat avar&-
platy tijc aptotevrilc 'ExxXipiac cob
BaateCoo Tfis `Poolicodac (.5c erro-
xscpecXoty, 6caes6aLoi
Kogipvijaw Tijc, 'AUTOS MeTaXsto-
tircoc Tor) Baackgwc `Poop.av(ac
piTa XoT(CETat 66toxilp.a Tip Ira-
jiwatv iixecpShov oxiaswy p.e.ca0
TOti xa0.' intdc obtooveytxoti Opá-
voo v,cd. 0))6 clrathrric 'ExxXiicsea;
T-11; Toup.aviac.
Tip .arTilacv zothrp Ccaphytoc
roasectisvoL 44, atXoTov xat StxaCav
xat TOE; gitXX1CHACWCOLOIC .0.6aplotc
aoy4600cray, Ispos,&up.4,81p.sv ZA1-
pcbacct, o Sii xat irezpixalisv p.sTac
isept 4.dc tepetc- EuvoSoo sow Is-
No. Prot. 1760.
Escelentet,
Cu bucurie am primit prea
preti6sa epistola a EscelenOt
vostre de la 20 ale curg6t6rei
lung Aprilie, anul curent, prin
care Ne inaintati epistola mult
doritulul nostru in Christosfra-
te coliturgisitor, halt Prea
SantituluI i mult stimatulut
Mitropolit al Ungro- Valahiel,
D. Callinie, care cere de la Ma-
rea nostril, Biserica alui Chris-
toe bine-euventarea si recu-
ndscerea Prea Santee Biseriet
a RegatulaRomaniet ea auto-
eefala, asigurandu-ne, ca Gu-
vernul Maiestatel Sale Rege-
lut considers de mare norocire
consolidarea relatiunilor cor-
diale dintre tronul Nostru ecu-
menic si Prea Santa Biserica
a Romania.
Cererea acdsta, primind'o
cu plAcere ca rationale, dr6p-
ta i corespundetore cu ase-
dtimintele bisericeset, ne-am
griibit a o fmplini ; lucrul ce
ram &cut impreunit cu Santul
Sinod eel de pre langg Not
IV.
x!
tiv
att
&-
tilt
svjv
8k lady, fi
711,
si
www.dacoromanica.ro

340 ACTE PRIVIT6RE LA AUTOCEFALIA
poyciTow 1111pponoXycolv, ixathns6
67a Toircy isphy- nevrptapxtxin 'etal
aovoStAbv Tap.ov intaToXilc
van) zip Ilavteporcaup xcti-asOotalluo-
TGIT MigpOlrOXe'Cli OhrpogAcexCac
xat iapxy isa1; Toop.aviat xop.
KaXXtvemp irsitirap.svoy, SC mi. To-
p.ou 66Xoy0filLsv r v ItTLOYCOiTlY
xXlaCctv `Poullaviac, iiverrycopC-
COVTEc aUt i v cd)toxicpalov Itcci Itata
neorra tc?no8Loincov Itat Tip ispav_
E6voaav aya7rriviv v XpLa-
T4) aSsiapty avaltvimcovrec.
'Fret c4 sticppoaiwy zoinyys(oy6TE
captotocAo5p.sy cipi 61,,n6poty 'Edo-
xdyrilta, Lva, skpsenoopAvm zpoa-
(pin .61 Ainoi.) Ma7a.XaL6nct. Ttj Ba
otXGE zirl; Toup.coCavacc awcpcxecc
siaoTtac vaxi Tat atcortipoDc
siixecq Slap Tit 86a-tic pay Tilt
Meicastenvoc, iScycLc p.eiabiv.toc
005(ZOT orpoovercsint. Tit aCxocux vai
Tec auppipovut TIc Op.O.oa6ou 'Ex-
xAlcsict; .q; Toop,ctvic4;, Snip
sirtip.spia4 Se Tou Toup.contou Actor),
gaits atxt46-frroy gylplas Espb
r-tic avop.71T01.) lacitstoc zotpa-
V.Gerocb-tpviv.
E6xainato5vsec SE` yr] Te Tp.e.-
Tipq 'Eeoxavirt, xat Tot; Xocroi.;
Airro5 MepastOnTroc 'E4oxto-
TeccoLc broupToi; fat c IrSpLTpech0
',tat imp :ma= Terri) ix81-
)ahaet ioxwc e6asEciw cdcsayip.auoy
xoti ant t(i) CCI.Sucavy C-04 npbc
zwittastv &ptotpatow oxiascov tistaeli
sit cci)voxspiXoo 'ExxXldac ZZ;
al Prea Sanfflor MitropolitT,
eliberand in acest scop Sanful
Tom patriarhicesc i siTiodal,
pe care '1 trimitem cu epistola
Nostra Inalt Prea SanOtului
qi mult stimatului Mitropolit
al UngrolValahia, i Primat
a t6M Romania, D. Callinic,
prin care Tom bine-cuventarn
pe Prea Santa Biserica a Ro-
mania, recunoscendu-o auto-
,cefalti r i intru tote de sine ad-
§i proclamam pe
Santul el Sinod, frate in Chris-
tos prea iubit.
Cu oca§iunea acestuT fapt
imbucurMor, rugam pe Esce-
lerqa vdstr6,, sä bine-void a in-
fittiqa.Maiestlita Sale Regelul
Romania, pririntescele Ndstre
bine-cirventdri §i caldurdse ru-
ViciunT pentru gloria Maies-
tata Sale, care tot-d4-una cu
nArinimie Dcrotere dreptu-
rile §i interesele Bisericel Or-
todoxe a Romania, i pentru
prosperitatea poporului ro-
man, care a pastrat neatins
santul deposit al santel n6stre
credinte, cela nepatate.
Muliuraind Es cele40:176s-
tre i Escelentiilor Lor, celor-
l-a1V Ministri ai MaiestMei
Sale, pentru jnanifestarea cu
deosebire vedita i in acdstii
imprejurare de sinAimintele
eminamente pidse pentru
vaT' -11-
'.-
c
A6Toi,
Tylc
latoiv
Tii;
irt
ministrata,
qi
Aerfic
fipov
ssly
IL
www.dacoromanica.ro

BISER1C:EY ORTOIDOXE A ROMANIET 341
`Poopavta; xott %C ? 'ilp.ag ME-
TOON TO6 Xptatou 'ExxXlioicxcl 66-
xop.sOct, i'vex xetpt; Too Koptoo t-
phri 'him; Xptotor.) ivtaxt'ro Tip
6ccoclostv Kofiipyriatv i v Tac &Ta-
acv ()nip TIN iv *nava &TA*
xcetceptCastoc Toy 26ae6otic Toop.ct-
Xctoti. Key S§ Ti vii; Cr-
veripat; 'Eioxdrtcoc 6Ttstvet
siipp000va.
oct o) 'Axpcktoo xe.
Tiri; May illtiv zapconooSicstoo
ertLeTeptx 'EioxOrtrroc.
EvOspp.oc %pl.; Osbv s6xitl;
%act 34)6 zp6Oop.oc
f `01CcoYo'caVv.v0D2tasonIOAKEIM.
lIpbc Ttv Aka). 'Eeox6tvcct
T2,1) x6ptov Alpdrcptov 1:To6p%Cav
cricoopyhv Taw exxXlatacrrocuiv
xat avocsictc imact.8s6clecoq
iv `Poolutvicf.
xtX.
landabilul zel pentru consoli-
darea.relatiunilor cordiale din -
tre Biserica autocefala, a Ro-
ramie Biserica N6stra, cea
mare a lui Christos, .Ne rugam-
ca harul Domnului nostru
Iisus Christos sg, intariascit gu-
vernul regal in sirguii4ele lui
pentru intarirea piosului
por roman in tot binele.
Fie anit Escelenfet V6stre
cu sanatate qi cu bucurie.
Al prea scumpel Eseelentef V6 e
ellduros rtigittor eiltx6 D-clea
qi fn total dispna
-I- Al Constantinupolel IOACHIM.
1885 Aprilie 25.
v.
Serisdrea Santitatil Sale Patriarcului Ecumenic, loachim IV,
chtr6hialt Prea Santia Sa Mitropolital Primat al RomanieI, D. Calinie.
'Apt0. llpon. 1759
lIctvcepeircace xcti. ostictop.Liortate
M1TponoXita Oirnpoin..a.rfac xce.t
Recpxe zetalc ePoop.ctveac, ev Xpta-
Tcp vis" XCctv lerourtiti xai 'm-
et:rave et6s4cpe xcti ouXAsttoupyi
%lig taw Merpckiroc xup Koc),A1-
me) Tip Tany Sip.iv Myrii; oacca-
No. Prot. 1759.
Inalt Preasantite qi mult sti-
mate Mitropolit al Ungro -Va-
lahiel a i Primat a t6ta, Roma-
nia, prea, iubite in Christos
Dumnedeti tai mult dorite fra-
te iii coliturgisitor a] Smere-
flier N6stre, D. Callinic, cu sa-
Tfic
vtxoti gril
xai
it d,
vijc
xTA. xcA.
41
i
1====..==71
Osip
tj
adefic
www.dacoromanica.ro

342 ACTE PRIVIT6RE LA AUTOCEFALIA
plav IkeeSparylva av epckilitati ec-
2CCCTaanaColisOcc. Atrco5 geo-
xorric6 inroupybc Tav ixxXviaan-
Vey xat qt Swocieac gxnat8e6.
mac circ Toop.avfac x6pco
ittrptoc EtotiptCac SLe6C6CCOSY taY
&rico; va ?orb tpOevoyvoc 'Arpc-
Voo gvecrreinoc kw; acaskpotec Tp&-
pliaTa TIC NieTipac ireporoOtroo
agaaplac IlawspOnTroc,
Ly6p.atoc Tit Esprit T6)Y
Toup.avicf 4C(ov 'Apxtspitay o-
pl76pecot xat T1n &mystic:sec lc A6-
Tou MeTccXecortro; Tou Baackicoc
Tit Toup.aviac xat qc aaancijc
Alvrou Ko6spvlastoc, iiavrecatIrva
xa0) Me1iX1 To5 Xptato6
'Eziktpta intOpeeeticrid p.iy T17v e6-
1o7Cay (gni); T apotivfl 1%7.1-
c( Tou BaatleCoo T jt Toottaviac,
&vaiwopicg 8' a6zip (Lc evroxl-
cpaXov xat &SeXcpilv 61168oaoy xat
6p.6rtinoy xaTec ccivtaxat avaxot-
wool vb yeyovbc Torno irpbc To6;
).0 zok 'ye% nompapxotobc Opd-
youc 'Avazo)Mc xai apb; ax-
amt Vac &XACC; ainoxecpikoo; ap-
OoSdeou; 'Exxkqcsiac. arrriatv
Ten" r septaroualatoo tav
as6aap.Cc Ilavcepanco; Xa-
661csc bz' Otpec !Lath rfic- =pi )1 c
Espec; EovaSotl vindeponCecuw Mil-
Tpoltoktvin, ,c6iv &Tty 1CYS5p.CC'CL
eiTarrireiw fjp.iv Caekcpcoy xat cioX-
Xemoopyaiy, xat int Tabtic coy-
Staaxeclavevot, etipopy aunty e°.
)olov xat SexaCav %at atnecaouaav
rutare Anti& ImbrMiOm pe
prea iubit gi prea cinstit malt
PreasAntia V6strit. tscelenta
sa, Ministrul Cultelor gi al Ins-
tructiunii publice din Roma-
nia, D. Dimitrie Sturza, Ne-a
transnais de curend, la 20 ale
liii Aprilie curetor a anulur
curent, scris6rea frittesca a do-
ritei i respectatei halt Prea-
sancierV6stre, prin care in nu-
mele Santului Sinod al Prea-
Sancitilor Arhierel al Roma-
niei $i consimOmentul Ma-
iestrtVel Sale Regelui Romanies
qi al Guvernului sell regal, ce-
reV, ca Biserica NOstra cea
mare aJui Christos sft acorde
bine-cuventarea el prea Santee
Bisericl a Regatului Romfinio:
o recun6sc% ca autocefalit
sorN, omodox6, qi de aceiwg
eredinta intim tote, qi sit comu-
nice acest fapt celor-l-alte trei
tronue patriarhale ale Rosa-
ritului, precum i tuturor Bi-
sericilor ortodoxe autocefale.
Acosta cerere a prea scum-
respectatei Malt Prea-
sancieT Vostre , luandu-o in
consideraViune impreunit, cu
Santul de pre langa Noi Si-
nod al Prea Santililor
frati Noqtri in
Salami Duh gi coliturgisitori,
i chibzuind impreuna asupra
el, am gdsit-o raional ti, drep-
yip
x!
(.0-y Aloe
iv
j
A6T--tic
iv
cu
pet qi
Mitro-
politt, iubitt aY
Ay/.
.1p.rto
81
fi ip.dc
Ttv
si el
si
www.dacoromanica.ro

BISERICEI ORTODOXE A ROMANIET 843
TO% g%XX710CMC'CLX0%, 06011(.006.T?'
4; %Cd, CpCX(X8iXfpte; Ta( n-sp azoSai-
!Leval, icpoi`d-rip.iv- Etc Tip GOVT2gC11
xat 6norpacpitiv toa VEVOILLapAYOU
fepou zaTptapxtxo5 sat auvoStxob
Tolion, Sc' of) iv Itia),Xtetast tpuxiic
66XoToottiv 'Op eitittinino
day Toop.avCac, OtvaTvtopt:Cov,
sec afrrilv afyroxiTaXoy 'tat xavi
ItiVTCC ainoStoewritov xat Tip 61)&10
tC6Tilc EiwoSov armirip iv Xptattp
aSeXcptv EtVaMpti'CTOYTec. TO5TOV
-cbv ispbv Tattov siprovev T as-
&told% Ilawsportict ieat-
i6XXovrec ETC avexoLvdmap.sy Tb
riOdoovov TO,TO wow); xercet set
itvixaOsv irsOsontailiva xat irpdc
niaac vet; lotzetc akozwpiXonc
apOoagou;'ExxX-tioCac./oyxalpov-
Te4 8' tnt Totkotc iv nveop.ast ?ask-
pudic Stiecins xat cPropriN T TS'
pt7.12 Airriw as6aap.Ccf Ilavti-
partivt xat cmpaccEava Tt zap/ Ainiiv
Eepcf xops-ccf zav clittov 'Apxtspitov,
Si61.1.0.a Tor) ecpxvio5 xat Osp.eXtd)-
Tor.) rf aTiac jpwv 'ExxXiiat'ac,
'NC( Tip iv TrIGOT(i) 7CSTCATip.iwtp
p.r.v chttovirtiv 'ExxXlaCav
Tor) Osoauvrtiptcou BaatAi(ou
Tooptaveac Tpoopfi Tep 6paxiovc ad-
Tor) 649),q), itrpta
Tay Ts Ositoy aoTp.itono xat Taw Es-
poiv xavavon zed acepaaaasaw Ttiic
Eitop,troo- ztanco;7 Aapapu-
/tot/iv-qv -TS iv IpTotc %at
7Cpox6wwoday iv It COTEG 6n6 rip
biTpuzvoy xoti. 19.60(p ICYSIVATMip
ta, si corespunptdre cu aye-
clomintele, bisericesa De a-
ceia primindu-o cu iubire
tescii, am pasit la aleatuirea
sub-semnarea Santului i le-
galului Tom Patriarhicesc si
Sinodal, prin care cu bucurie
sufletdsca bine-cuventam pe
Prea Santa Biserica a Roma-
nia', recunosceudu-o autoce-
falai i intru tote de sine admi-
-nistratasi proclamandpre San-
tul ei Sinod de frate prea iubit
in Christos. Tar acest shut Tom
it trimitem respectata halt
Preasantia Vastre, vestindu-
W, ca Noi am comunicat du-
pre prescriptiunile vechi acest
fapt iffibucurator gi tuturor
celor-I-alte Biserici ortbdoxe
autocefale. Cu acdsta, ocashine
felicitand cu duhnl dragostei
fratesd cu cordialitate pre
respectata si iubita malt Prea-
santia Vastra, precum vi pre
tdta Banta adunare a Prea san-
titilor Archierei de pre Tanga
voi, ne rugAm IncepaoruluT
i IntemeetoruluT Santa nds-
tre Bisericl, ca 85, pazdsca cu
bratul 8eit cel malt pe prea
iubita 'Nostra sora, in 'Chris-
tos, pe prea Santa Biserica din
p11zitul de Dumnelett Regat
al Romania, care tine cu tarie
divinele dogme, santele &no-
ne §i ttaditiunile nepittateT n44
'ExxXi-
tijS
Si
Mnijc
/way
aSsXcpilv
ri-ic
ttp ityrsxottiv-siv
ecTaaoic
Tt
fr6,-
il-
Irlp.act
si
www.dacoromanica.ro

344 ACTE PRI VITORE LA AUTOCEFALIA
xu6ipvlacv ,Lic lepeic Alyqc Eovd-
Sou, zposSpepotaylc hire qc bile-
Tipac caacsidac llavcepdrircoc, Ilc
xat Ta Irri erriaav au last= ,
&ramie* xcti xctr' 4p.rpto ator4ptct.
oct to a 6. 'AzpcXes xi.
T-iic Vav titv zeptarooSicnou
asetzcsit.Cct; A6q4 Ilayteporvoq.
ecianyrrbc 6 Xptcycil dt8sXcpbc
xat 'am; rp6,913p.oc
t 0 KawavancyouzAscacioAKFim.
tre credinte, ilustrandu-se in
fapte bune q.i prosperAnd in
credintri, sub conducerea spi-
rituak cea neadormitit li pld-
cutg, lul Dumnedeui a Shntului
el Slued, preqedut de respec-
tata Inalt Preasantia VastrA,
a aria alai sa fie cat se pate
de multi, cu scinAtate qi man-
tuire in amAndo6 chipurile.
1885 .Apritie 25.
Al prea seumpeT ci respectatei
Ina! Preeftutier Vdetre
frate iubit In Christos ci in totul
diapue
f Al Constantittupold MACHIN.
VI.
TOMOST_T.I.,
AUTOCEFALIEI BISERICEI ORTODOXE ROMANE
+ EIE TO ONOMA TOT
IIATPOE KAI TOT TIOT KAI
TOT Arior IINETMATOE
.)-40EMEAIONAAA0NonEtz
ATNATAI OEINAI., ricriv 6
µ 'c T6v laviiiv 'AlcOcrroXN,
17
IIAPA TON KEIMONON , OE
EETIN ffixorz 0 xplfroz.
'Ent Toirrcp a.iv Tc1.) ivl xoci. Owl)
cruppil xal amnia-up .5'Ep.aiy
cieinou imonto6op.oup.ivl 77 p.ia,
Icy x, xxaoAucii xal. &TCOCTTOXLX))
TO5 Xpt0705 'ExxXlcria, TopEi a-
8LeurITCCO-TOV Tip 110611FCC Tifi 7ria
TECO; if.)Criv 7114 iyirrN.
05zo) tolvuv ific ivOnTroc, Tairr.%
antxpaimkov xai tinapacraAel5TA,
IN RUMBLE TATALUI
SI AL BULB!
SI AL SANTULIJI DUE
Nimene nu 'Ate pune
alts temelie" dice Marele
Apostol al nemurilor, de
cat cea avqata, care este
lisus Christos."
Dec pe acesta una qi
singura, tare qi neclatita
temelie fiind totde-una a-
qedath Biserica lul Chris-
tos, cea una, Santa, Cato-
lica qi Apostolica, conser-
va nedesolubila unitatea
credinta intru legatura
dragosteT. i ast-feliti a-
www.dacoromanica.ro

tISER10EI URTODORE A ROMANIEt 845
Et; T6V aTCOCIOTOC 'TC7ply.Evo6o-iv; at-
wvx, i'4cr-ct 8oxy.otcrio,c ixikricrt7cr-
TIX'fiT01 TETI tip Taro 'ExxXyloviiv
6toirrio-tv Tcp4typr.wpx xxvc TE
TO3V .S'EtATCOV 3tappi).F.tcrtvx.ci
Tgn) TO) 4iti4r.a-co4
Icpurrarri Me-
yayi TO5 Xpicrro5 Txxlalcrict npo-
V1V.CtI4 lthNIU Y.00. 19 1tVEUV.Cat El-
pi p-% xcci ciyearri4 Tag dr,vaixxiac
-xptvop.iux.4 %II- nveurprrixij atm-
ma& TOTCOU; Tx-
allat6IV 1./.ETO:g0A:k &nolo-pi:Kra
xccopi4c et; xpeiTtovoc TO5 701-
pdy.cao.; m7», itto-vtv oixo3opdp.
sacet8i) TOiVUV 0 flavtEptarxso;
xoci EE6ctor.W.rocTo.; AlrFpoiroXi-
Ty14 OUyypo6Xxxicq xi)? KcaXivE-
sxo4, Ov6p.ovro4 icpi4 telly iv
Toup.xvic,c iyhov 'Apxcepiwv opal-
ii.)pecoc xxi auvouvio-et T714 Te Air
Tot') NlerXelirrriro41 TOD. Bozo-EV.04
TA; Toup.xviac xxi Titic 51criXtx*
Aitco5 Ku6epvip-Eco4, iETITIICTXTO
EOA6icov xx.1 voptiv.cov X6Twv
gla5t5ccop.ir% xxi
o-uvto-callivry; Onto Tou 'EOX(OTtit-
TO') tTisoupiob TC6v ixxkriataart-
xibv 811iocria ExTcocE8EL-
crEw4 ri-jc Toup.xvicq xupiou bar
vaFpiou t-to6Ertx, 7Capa TES xn-F
'ExxXicrea4 Tis EUXoy(o.v
xxi, Tip avarWptcrtv 'ExxX-
cio4 Tot-) Bacrasiou TT); `Pouto:-
vial, d ccirroxecpaou, METpth-
TTI; tijav Thy ocirticrtv xoci do ico-
crtv TaOrriv wS Stxxiocv xxi To%
costa unitate rsemanend
neatiiisa, i neclatita ill
tote v4curile, afacerile de
administratie eclesiastica
qi de ordinea demnitatilor
se pot modifica in vedere
cu positiunea Prilor.
aceia qi prea Santa, Ma-
rea tut Christos Biserica,
aproband cu tots buna-
vointa, i recunoscend cu
duhul paca qi al dragos.-
to schimbarile necesare
administratiuna duhovni-
cesci din Santele Biserici
locale, le bine-cuvinteza
qi le hotarasce spre mad
bun& zidirea comunitata
credincio§ilor.
i fiind-ca, malt Prea
Santitul qi prea Stimatul
Mitropolit al Ung_ro-17 a] a-
hid, D. Callinic, in urma--
rea motivelor pe atat de
drepte, pe eat legitime,
in numele Santului Sinod
al Prea Santitilor Arhiera
aft Romaniai cu consim-
timentul Maiestata Sale
Regelui Romania qi al
Guvernulul SM. regal, a
cerut de la Biserica Nostra
prin epistola inaintata §i
recomandata prin Esce-
lenta sa MinistruL Culte-
lor i al Instructiund pu-
blice a Romania, D. Di-
rip
tara60Aeo--
.9at. 'Ecp' (.1.) xxi
wirec to; v iiiwv
&' intatoXiic,
xxi tic
iilec;
ti
Dei
iv
ip Trio
qi
www.dacoromanica.ro

84d AC 'F PRIV1T6RE LA AUTOCEVALIA
ixarratactrixac aeov.iot ux, ciSo u-
axv Tcpocriptaro. xat [Leta -ct-
teptic Euvaou, Troy iv
DCYCW ISVELptceTt ciyairrititiv
4&:717iv xxi CrUnErroupioiv, auv-
aCCCOlintLIVIfl, (17C0paiVETC41, V.v:t rl
iv Touv.ccvicc Opa68-ooc 'Exx1.1-
(Tia ins4)21 xal Xiirrrat xai it
-rVWpitTICCU ivE1-4-yrrcoc
:tat airroxipaAoc, tiTrO iStac 8toL-
x001.1101 tepic Euv68w, Tcp6z3pov
ixo6crrIc TON, XCera, xatpok llavte-
ptyra-cov o-E6acrtuW-catov Mrl-
TporoAiTriv Oirrypoaaxiac xai
1.'apxov Tc&crylc Toutlaviccc,
lxiav Daly eivaivcopioucra ix-
xX-ricrtacrmajv (ipxrjv II tSicit
T ric icrompixri Siocx-iicret, Eli/ it au-
rtjv !JAE; (riac, xaaoAt-
x-ijc xxt a/coo-cam-7N Opao36.0,.1
. 'Exaricriac XEcrOdivz TON) athv-
apyrcov kirporo, tthvoc 157c4p-
xst .911/1Atoc xai (ixpoicovtatocxxi
Tcp@roc xxi axpoc xxi cciWyco.; Ap-
xtepek xxi 'Apxmoydiv. 05-cco
TONUV LTA Tcp axpoicoviaicp Ai .9v
Eicrreco; ipagoi.Livriv xxi
axpatro5c St8acrhaAlac, v
axdikrov met axzvor6p.yrrov OE
I fa-cips4 TC1paocrav, crtEkiiic
ivrsxopivriv Tip TOD 137.01AEi0U-
siic 'Poupvxviocc apaactEov 'Ex-
Ayicr(a.v, Stet TOVJSE TOU LEpoi n%-
-tp totpxixo5 xai Euvo4xoti, T4o.ou,
airroxicpaAov Ect xxr ativta.ati-
Toatoixvrov ivaypipov-raci rivaxyl-
pirrcoiLev Tidy iepav aftcii; E6vogov
mitrie Sturdza , bine-cu-
ventarea i recun6qcerea
Biseried RegatuluY Ro-
mania ca autocefala,
smerenia Nostra', a primit
acesta cerere qi dorinta ca
dr4pta, i eonforma cu a§e-
clamintele bisericeset Asa
dart dupa ce am deliberat
cu Santul Sinod cel de pe
laugh' NoY, al Prea iubiji-
lor nostri fratT in Santul
Duh i eoliturgisitori, de-
claram, ca Biserica orto-
doxa din Romania sa fie qi
sa se clica i sa se recunas
ca de catre toti neat arnata
qi autocefala, a dmii listran-
du-se de propriul i San-
tul set Sinod, avend de
Pre§edinte pre Inalt Prea
Sautitul i prea Stimatul
Mitropolit al Ungro-Vala-
hiei qi Primat al Romania,
eel dupa vrernI, nerecu-
noscend in propria sa ad-
ministratiune interna, nicY
o alta autoritate biseric6s-
ca, fara numaY pre- capul
Bisericel ortodome celeY
una, santa, catolica qi a-
postolica, pre Mantuitorul
Dumne4et-omul, carele'
este singura temelie qi pia-
tra cea din capul unghiu-
luT, qi 'antaiul, qi supremul
i vednicul Arhiereti 9i
aA
;:epi
7CiVTOlV
xat
p.18E-
CO-
Try
0c'
rlµwv
Eli;
....A1411a
iv
-ric
slc
www.dacoromanica.ro

ttsERICEI 0121'0130)CE A kOMAN1EI 841
ayourritiv iv Xptcr-rcil
tiscoXaLoucrav itaaeu'v
To4ecp Acp 'Exxlticricf nxpop. p-
ToJCrwv Tcpovotuerpo zat iravrcav
Twv xuptapxixiov gixatcop.jc-rwv,
CLCITE 7t&CrOCV Tip ixxl.-triacstrxiiv
EUxocrixav XaCi Ta41.1 XZ naaac
TaS caXaq ixxXericrcacrrrIxa4
aitttc fixo.))6To4 xcc
Tracril iXeuBlpia giomeicraat xal
paiiiteaaat, aovcp r &-tivEzEi:
xai cataXeinty 7CCCpaca6cra Tir14 xa-
96Xou apao86Eou 'ExAvria4, xai
c to it pa TitiV AOLTiCoV &VI
CIv DiXOUtLiVIIV OpaOKCOV 'Ex-
AricrAv rcopi4aaat. xxi Ovoll.&-
ccraat. toil 6v6ptaTE Tri4 Espetc Eu-
vaou tf S 'ExxX-ncriac Tou-
p.aviac. 'AAA' ivx 6 rill nveup.a-
=Tic iv6-crir04 xal CrliV7Fict; TWV
&rhino Toil aEoll 'ExxXilat6civ ?Ina-
papico-roc; Circao-c TrapatLin crUv-
Seay.o-4, xai yap E.8c8ix.5.11.LEv rri-
psiv .01v iVOTITC% TOti nvE6p.a-rog
iv .v auv8i.o-v.p TES Eiprvey,
Espa Iir)o8K Tilt; 'Exaricriac T714
Toullaviaq OpsiXec tr.vygLoveigiv
Iv to tEpoit; Sin-rUxotc, xl-ra Ta
TccalE6aEv 6Tcb Twv ayicov xal 9 eo-
TO (Roy fla-cipoiv irap138ov.iva ,
tot) TE 01:40UpLEVEX05 xai -So Xot-
ISA0 jcickniTCOV aTptClaCoV %al
Opao36wv cfc-ricov tot)
am"; 'ExxX-ricsiCov xxi crtvevoda.B.at
ap.:0.04 p ETa Toil OiXOUV.EVIX0r1 xxi
trov Xotniiiv &poi:A-So 11x-rptap-
xcliv xxi TracrGiv Teir9 bp9'0aZOV
ArhipAstor. Si asa, Biseri-
ca ortodox a RegatuluI
Romania, find tare inte-
meiata pe pY6tra cea din
capul unghiuluT a eredin-
ta nostre si pe inv64Atura
cea sAnAtOsb,, pre carea
ne-a transmis-o noue pa-
rinti si farAino-
vatiune,o reeun6qeem prin
acest sant , patriarhicese
qi sinodal Tom, autocefalA
qi de sine administrate
tru tote, si proelamam pe
Santul a Sinod frate In
Christos prea iubit, bucu-
randu-se de tote preroga-
tivele, side tote drepturile
chiriarhieestT, inerinte u2-
nel Biseria autocefale ; in
cat, in tote podoba biseri-
cesea ordinea i in tote
cele-l-alte iconomiT biseri-
ee§ei sA se administreze qi
ease conduct de sine, ne-
impiedecatA ci in -Vita li-
bertatea, conform cu tra-
diciunea continua si nein-
treruptA a Bisericel eat°,
lice ortodoxe, ci tot ast-
felid sA se cun6scA de cal-re
cele-l-alte Biserid orto-
doxe ale Universulul si sA
se nun:Liana cu numele
SantuluT Sinod al Biseri-
ca Romania. Dar pentru
eh' legAtura unira duhov-
TiLv
oixo-
vop.ixt;
iv
tiic
iv
nacriZ)v Tiov
neatinsa
,
n3EXpiiv,
aL-
Si
in-
www.dacoromanica.ro

548 ACTE PRIVIThE LA AUTOCEiALtA
ayr..0)V Tot; .9eo5 'ExxArlatir)v
'Tien Tote yevocurripac xai xotvo-
T,=.pa4 ato.crxicFEw4 xp-goucrt CiTCOU-
;dot; xavowtofg xai 8oyi.taTtxdi;
x.txTa, ckle dex-7,4
xparigaaav tepav TGiv naTipcov
cruvliaetcray. `flea) O) 8E Sixatotl-
TIC atTeiv xai Xallpivetv Trap& Sty
igileec MEraric rot; Xpurrol.")
-ExxATialaq Tc&v.FOcra xal at ?tot-
7011 aUtoxicpaAot 'ExxXlcriat
atTeiv xat Accp.6&.vecv
nap 'etu-rijc. `0 SE 7spOEpo Tiric
tzpeic Euvaou "al; 'ExxAricria4
Toup.avia4 OpEan iyxaaterralle-
vo4 IntaTaXetv Tei avaTxxia Eu-
voaud, rOvq.s.aTa ITO; Te T6V oi-
xoup.svcxbv xal Tok Xorrrok aro
T4CT'Olic Haerpvipxocc xai icpO4 7c4c-
cpx4 r airroxepaoy4 Opao;gouc
sExxXviac, Toria' Sitep xca aUTO4
8txacoliToc Tcapa TOUTWV tigtEXU-
Vaa0CE. 'Ent iteicrtv obv Token.;
xai MEy &? Tou
XptaTor, 'ExxXicria saoyai
CZ5'ouc gruel"; TO Ott:/TcriApAov
xal v XptcrTelifiyarririp ,1,41y 1)
'ExxAncriav T.Tiq Touv.avta; xal
;,.,1)0Eic inixaXeCTat & t TOv e6-
cra5ii AmOv, TOv iva TO aeoppo6pn-
TOV BIGAMY TES ePOIJELOCV[04,
Tart) tiXEWLTCOV .9'icravpi6v Tor)
inoupaviou 111Tpk Tac aeiac au-
TOU 8cope4; xli xipt-rx4, Ineuxo-
v.ivy) a6Toi4 Tf ItCd. TO-C; TEXVOK
at:trCoV etc Tevek yeveoiv
xaT' attpo) acortIptov. cefale. Jar Presedintele
nicesci i relatiunea san-
telor lui Dumnecleti Bise-
ricit sa remana neatinsa
intru tote, fiind-ca ne am
invetat a pastra unirea
Duhului intru legatura pa-
cei , Santul Sinod al Bi-
sericei Romanies datores-
te a pomeni in santele sale
diptice, dupre traditiunea
veche a santilor si purta-
torilor de Dumnecleti pa-
ring, pe Prea Santul Pa-
triarh icumenic, pre cei-l-
altiPatriarhiprecum si pre
tote Bisericile lui Dumne-
cletiortodoxe, i stt se inte-
lega direct cu Prea Santul
Patriarh icumenic, cu
Patriarhi, cu tote
santele lug Dumnecleti Bi-
sericT ortodoxe, in tate ces-
tiunile importante cano-
nice si dogmatice, care au
trebuinta de o chibzuire
mai genera] a si mai comu-
na , dupre santul obiceit
al pArintilor, pastrat de la
inceput.
De asemenea este in
drept a cere si a primi de
la santa nostra mama, -Bi-
serica a lui Christos, tote
cate suet in drept a cere
si a primi de la densa
cele-l-alte BisericT auto-
iv
tilt 41.201, rip
St-
WX1,015VTOCI
Tf
ZOLF Atka% &1k
eine,
ix
itelv
cei-
l-alg
§i
A
C-
r.9.6V xxi
;'r
www.dacoromanica.ro

131stiucEf oRToiDokE A aomANtel
(JO 8i T1f1; Eip lin; 6 ava-
Totiolv ix vExpitiv TOV 7COLflisn't(i1V
7rpo5i.rcov TON) j.EYxv iv aiptc
CatMO'i TONI _1(6ptov
XMT/Fri.crac rip di-
yiav Tairrtiv 'Exxayp-ixv iv mcv-0.
Eic, TO 7roc7pocc TO
airro5, TcoL Cos) cei-c7i r6
ipso-coviv Winov,x6-ro5,81.1.11crot,
XpLO"TOrr (.17) 71 86E% EL; Tok
vz4 TGie Xt(VWV.
'EV ITV, ourripEcp xatocrt;c6
6xtxxocrcocrtiii Oycirpt00-Ti3 7111-
7TTCp xx-ri 'ATcpiAtov brivE-
[4°104 Ire
SantuluX Sinod al Biseri-
ca Romania, la instala-
rea sa datoreve a trimite
gramatele sinodale nece-
sare catre Prea Santul Pa-
triarh ecumenic §i catre
Prea Sang( pa-
triarid, precum qi catre
tote Bisericele ortodoxe
autocefale ; de asemenea
qi el este in drept a primi
acelea0 de la aceste. Pen-
tru tote aceste, Santa qi
Marea n6stra Biserica, a
lui Chrisos, bine-cuvinte-
za, din aaincul sufletului
pre iubita sa sora iu Chris-
tos, Biserica autocefala a
Romania, chiama in a-
boucle* asupra piosuluT
popor, celuT din pazitur de
Dumnecleti Regat al Ro-
mania, santele darurl qi
harurile din isvoarele tele
nes-ecate ale Parintelui ce-
resc, invocand atat pentru
den§iT, cat csi pehtrufiiTlor
din neam in neam, tot bi-
nele i amandoe mantui-
rile. Tar Dumnecleul paceT,
eel ce a sculat din mortt
pre Marele Pastor al oilor
intru sangele Testamen-
tului celuT vecInie , pre
Domnul Nostru Jlisus, sa
desaverqiasca pre acesta
santa. Biserica in tot lucrul
Bisetica Ortodoxl Romani 2
St7.5-ii.-n;
tr.c7,
i'prpflyaacjiz.
Ap.Av.*
ca-l-a1V
141
4664
'11.1"o0v,
f.a11.1.% iv
ait6-
1.4,1va
www.dacoromanica.ro

850 ACTE ER1VIT6RE LA AUTOCEVALIA
bun, spre plinirea voieT luY,
f4cend in ea ceea-ce este
placut inaintea luT prin
lisus Christos, chruia se
cuvine nfarire in vecii ve-
cilor, Amin."
In anul mIntuireT, una
mie opt sute opt sled
cincT, luna Aprilie, indic-
tionul XIII.
if k
-4# ikt
ISZAKEIM
x/cp 0017Asxtvriaxoxas
, Hun khoonuovirtikecas
Nias _Nips gociplgob-
lavtgourcaptapos Ii
WAIT
y WV*d,,,r1 i!

fr
yfi
www.dacoromanica.ro

13iStRICEI ORTODOttE A l:MAME! 85i
= f Ioachim, cu mila lut Dumneclai, Arhiepiscop Constan-
tinupula:, Roma nowt ri. Patriarh icumenic, adeverepe in ChH-
stos Dninnetefi.
.
www.dacoromanica.ro

852 ACRE 131Z1iTITdRE LA AUTOCEVALIA
--= t Al Ciziculti, Nieodim.
= t Al Haleltedonului, Ca link.
4. AI Adrianivolei, Neofit.
= t M Amasei, Sofromie.
www.dacoromanica.ro

BTSER10ET ORTODOXE A ROMANIET 353
t Al lielenicului, Procopie.
Al Mailing, Nikifor.
= t Al Moglenei, Kesarie.
t Al hebrel:§i Velizei, Maim.
----
.±
ii..
www.dacoromanica.ro

354 ACTE PRIVIT6RE LA. AUTOCEFALIA
= t Al Samosului, Gravriil.
----- j- Al:Lititei, Ignalie
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA
CANONICITATEA SANTELOR CAATI
Prin canonicitatea unei carti se intelege inscrierea s6ti in-
girarea sa in canonul s6ti catalogul cartilor sante. Cuven-
tul grec xaveov ingmna, propritt regulet, lege; dar fiind-ca,
adese -ofi se intrebuintag, chiar qi in vechil autori profani, in
inteles de catalog, listet, interpretii pretind, uniicg acest
nume s'a dA.t santelor carp, pentru ea ele aunt regula ere-
dintei nastre, altiipentru eft aceste cart' form4zii, cata-
logtd s6u lista sacra,. Amendou6 socotintele nu aunt fail,
6re-care probe terneinice, fie-care in favarea sa. Si mad
nu putem avea nici o indo61a, ca, Banta Scripture ser-
veqte de regula a credintel n6stre. Ada, santul Trine' (contra
Eres.), vorbind de evangelia santuluT loan, o nume§te re-
gal a adeverula (xxv)dv% Tii41X-naeicc4); qi santul Isidor Pe lu-
siotul aplica aceeali expresiune in genere la t6te santele carp
(Epist. 114). Adsta espresiurke se pare a fi imprumutata
dinteuri be al santului apostol Pavel (Galat. 6, 16), care pri-
ve§te inv6tititura qi revelatia diving. Ala cg, dupe ac6stil
socotinta, cuventul canon ar fi sinonim cu cetrft canonice,
adecg carp care contin in ele regula prin escelentet, adeve-
rata religinne. Se pare, pe de altg parte, ea cartile sacre
Lost numite canonice, de cat pentru ca eraii inscrise intr'un
catalog, dupe cum in sinodul din Laodicia catalogul s611
lista clericilor se nume§te canon, dupe cum qi acela al epis-
copilor i credincioqilor reposati, se- nume§te tot ast-felid in
scriitoril biserice01.
bin cele ce preced resulta, el tota cartea, care -se aflii cu-
prinsa 3n acest canon sett catalog, trebue nurnaT de cat st fie
inspirata, de Dumnellei.i. Aqa, cti espresiunile cetrg canonice,
gi
An-
thill,
lean
www.dacoromanica.ro

356 SANTA SCRIPTURX
inspirate, cdrll divine, sunt adese-ori intrebnintate una
in locul alteia. Totusi, 'Igor se p6te intelege ca inspiratia §i
canonicitatea sunt done lucruri diferite, fiind-ca canonicitatea
presupune inspiratia diving, si cd prin urmare o carte a pu-
tut fi scrisa prin inspiratia diving si totusi sa nu fi fost lir
scrisa in eatalogul sacra.
Cgrti le, care nu se cuprind in canon, se ninnesc necanonice
apocrife.
Mai 'nainte de a antra in arn6nuntimi istorice, sa privim
acasta cestiune in principiti, i sa vedem care este autoritaea
ce trebue sit ne fixeze in privinta canonicitittei santelor
i cat de necesar este sa, recun6stem achttl, autoritate si Sit
ne supunem ei.
Nimica mai important- de cat o intelegere eomiing, asupra
uneT regule, menita a fixa credinta in genere asupra tuturor
punctelor contestate, in ceea ce priveste religiunea. Ereziile
n'att continuat, chiar f#i dupa condamnarea lor, de cat din
causa ca acei ce be sustineati, nu recunosteail nice o regula,
care ar fi trebuit fixeze, ate& Arienii ar fi recunoscut
autoritatea bisericei adunata in sinodul de Niceea, ratacirea lor
n'ar fi &cut si mai marl- progrese du pa acesta santd adunare,
nu s'ar fi veclut biserica clatinata prin atatea turburari
Silinta, ce'qi daft acestI ereticT de a-face sa precumpti-
n6sca, s000tinta, lor, IT lmpinse a convoca mai multe adundri,
a compune mai multe diferite formule de credintal care se
nimiceatt una pe alta, si care nu tinteatt de cat a resturna,
data era prin putinta, pe aceea care se adoptase in sinod.
Putem dice tot asa si de cele-lalte erezii, a carora autori, ne-
vroind sil recun6sca, o regula sigura si infailibila, s'ait-rritacit,
i dupa ce ate sustinut er6rea, ate cautat sit o perpetue, (land
drept regula, aceea ce nascocise mintea lor, inmultind for-
mulele, care tote atentail a ruina pe cea singunt adeverata.
Ceea,ce clicem noi aice in genere despre necesitatea luta
regule infailibile, menita a fixa credinta in orT -ce dogme o
data, hotarite, trebue sA, se aplice in particular si in privinta
canonicitatei cdrtilor sante Scripture. Trebue de mare nevoe
sa primim o regula, care sit ne un6sc6, pe tote in aceeasi cre-
dinta, cad din lipsa unei aseminea, unit ar refuza de a primi
ea canonica o carte , care ar fi primita ca ast-felig. de altii.Asa
Mille ecundscei cit epistola santului Jacob era primita ca
cetrti
sett
carte,
§i
§i fac-
Vault
ci
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA 3-57
canonicd Ina, din seculul al V-lea in oriensi occident si pdnit
in t6rile meriodinale; si ca ast-fellit ea ati avut autoritate in
tatd biserica. ;ca un consimtiment general a intregei biserici,
din timpul fericituluT Augustin ; acesta trebue sit fixeze pe
tot spiritul, care cun6sce dreptele margins ale supunerel cres-
tine. Calvinii se par,- cg, au fost convinsi de acest consimti-
ment general si nu'l-a opus propriul for spirit sett gustul for
particular, negresit pentru 0, el s'a aflat conform en jude-
cata sinodului de Cartagena, care ail pus ac6stit epistola in
num6rul scrierilor canonice. Luter si luteranii, din contra,
netin end sera, de acest consimtim ent general a intregei biserici
din seculul al V-lea, reaping cu indgrittnicie acestd scriere
a apostoluluT Jacob, pentru ca judecd despre ea dupe spiritul
for particular si dupd gustul for personal, care nits o data
nu pote servi de regula, pentru a ne fixa si a ne uni in aceeasi
credintit. AceeasT putem dice despre epistola catrd Evrel, care
este respinsa de luterani, pe-cand calvinii o primesc in nu-
m6rul cartilor canonice, intemeiatT pe autoritatea traditiunef.
Tot asa se petrece si cu Apocalipsul, care este respins de
Luter, dar recunoscut de Calvin. De unde vine ac6stit diver-
gintd de opiniune, data nu din aceea, ca uniT nu vroesc sa
recundscit o autoritate, citriea dupg, dreptate trebue sg, ne
supunem, si care sa ni potd servi de regulit spre inlatura-
rea a oil - titre! Indoell?
Acdsta deosebire de socotintg, intr'un punct asa de insem-
nat, ca canonicitatea sAntelor carp", p6te servi de dovadit a
ne convinge cat de necesar este de arecunoste ca regulit ne-
strgtnutatd, autoritatea traditiunei si a bisericel. Ac6sta s'a
simtit din capul loculuT de intrta biserica cresting, si tocmai
pentru acest cuvent, sin6dele si papiirsi chiar unii dintre
vechiT pdrinti a! bisericeT, ni-ad dat cataloge de santele carp:
Asa chiar din primiT seculT not avem catalogul pe la
mull 170 de cdtrd Meliton, episcopul Sardelor, bazat pe roar-
turiea celor ce pitstoriati bisericile- orientului. Pentru seen-
lul al IV-lea avem sinodul din Laodicia, in care pitrintii
adunati compuserd un catalog a cArtilor AnteT Scripturi
(Can. 60). In anul 397 sinodul national din Cartagena film
acelasi lucru (can. 32). La 405 papa InnocentiA dildu un ase-
minea fn scris6rea sa adresatg, lut Exuper, episcopul Tulu-
zei. Santul G-rigorie de Nazians ni dg, aseminea, in una din
poesiile sale, un catalog de santele cartT. Fericitul Augustin
in cartile sale despre invqettura ereistind (cartes II, cap. 8)
ui dg, asemine unul,
facut
www.dacoromanica.ro

358 SANTA SCRIPTURA
Pe la anul 494 se tinu in Roma un sinod, la care se aflara
fata §esit-4ecI de episcopi. In adsta adunare s'a compus un
catalog a santelor car', §i dupit aceea se dadu qi un decret
privitoriti la cartile apocrife. Acest decret se atribue de or-
dinar papa Gela,ie I; dar fie on a mg, destul ca edte vechiti
§i de o -mare autoritate, pentru biserica apu ;ulul mar en samst.
Acest catalog este intocmai cu acela, care s'a alcatuit cu mar
multe secule in urn:L-1in sinodul de Trident, cu deosebire
numai in al sinodulul de Roma se aratit numai o carte a
Macabeilor ; pate ca pe atunci erati intrunite amandou6 la
un loc.
Acesta dating, str6veche a bisericel, de a declara care sunt
crtile canonice, este dovada cea mar viderata, care trebue sa,
ne convinga, ea, numai judecata bisericel este, la care nor ire-
bue sa ne adresam, cand voim a ne fixa in privinta autentici-
tatei eartilor canonice a, santel Seripturi ; judecata cu atata
mar sigura §i mai infailibilk cu cat noir trebue sit privim bi-
serica, ca stilp intetrire a adearuluY, ca una ce este casd
a lui Dumnecleit bisericd a sa (1 Tim. 3,15), pe care trebue
sit o ascultam cu tatit supunerea ; cad.' Domnul §i Mantuito-
riul nostru cliee : Cel ce nu ascultet de bisericet, sd fie privit
ca un pagan vamq (Mat. 18, 17). Caci El este care o car-
muete tot-d6una, §i nu o va parasi nici o-date ; el este care
asigura promisiunea data pastorilor, de a fi cu el panic la
sfir§itul v6culuT.
Cel anteiti sinod de Toleda, tinut pela 400, a &cut din
catalogul 8antelor carti o regula generalit pentru to eel ce
marturisese aceea i credinta. tea ce se dice in canonul 12
al acestul sinod:
Dacii. tine -va ;lice sate crede, ca, sunt alte scripturl cano-
nice, afar. de acele pe care le prime§tebiserica, catholica, sit
fie anatema. tea dar ca numai prin autoritatea bisericel
putem nor judeca despre canonicitatea cartilor santel
Scripting.
Acesta este un princip, care a servit tot-d6una de regula,
fericitului Augustin; caci intr'un tratat, unde combate el una
dintre principalele scrierl a muniheilor, ecit cum vorbe§te
adresandu-se catra un maniheil : Data aT gag pe tine -va,
care Inca, nu crede in Evangelie, ce vei face to cand acela
17
'171 va Nu cred, Eu, cat pentru mine, adauge fericitul
doctor, n'a,§1 crede in Evangelie, daca, n'a§I fi impins §i- de-
)/terminat la adsta prin autoritatea biserica universale; §1
77
aceia, carora m'am supus etI, &id mi-a is crede in Evan-
ca
si,
,si
si,
'1
dice:
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA 359
selie, meritA sa li flit supus §i cand die Nu crede manihe-
ilor." Adeca, ca precum hotarirea bisericei impedica pe ere-
dincio0 de, a da creclare inv6taturilor eretice§ti obliga a
le privi ca condarnnate, precum i sunt, tot ma §i ceea ce
1ecide ea in privirea autenticitatei santelor calif canonice,
ca Evangelia spre esemplu, trebue sit ni serviascii de regula
spre a recun6§te ca carts divine, pe tote acele ce ea ni le pro-
pune ca ast-feliii.
Intr'un alt loc fericitul Augustin, facend s5, se vadit dife-
renta ce este intre scripturile canonice intre cele necano-
nice, dice ca trebue sus cit6sca cre§tinul mai anteiti pe cele
care stint in adev6r canonice, ca sit fie ast- feliii inarmat qi in-
tiirit contra erorilor scrierilor apocrife ; qi ea pentru a, cu.-
n6§te care sunt scripturile canonice, trebue sit urmam num6-
rului celul mai mare de biserici catholice §i sti ne supunem
autoritMel lor, care este forte respectabilii, mai ales in acele
biserici a carora scaune all fost intemeiate de apostolT, el-
rora apostolil adresat scrierT. Acesta, regula a fericitului
Augustin presupune viderat, ca pentru a judeca san6tos des-
pre canonicitatea cartilor scriptures, trebue sit ne raportlm
numaT i numal la autoritatea bisericei.
Nu ne vom intinde aicT a proba necesitatea de a recunk-
te autoritatea traditiunei i infailibilitatea bisericei in deci-
siunile sale. Este adev6rat ca ceea ce voim sa stabilim noT
in privirea canonicitatei citrtilor santei Scripture, qi regula
dupa care se pate judeca aasta, presupun aceste don6 ade-
-v6ruri; dar ele au fost stabilite en multi soliditate in mai
inulte opere anume fucute, in cat nu ni se pare necesar a mai
adauga- ceva preste cele citate din fericitul Augustin. Acel ce
ar dori srl, se lumineze mai multii asupra acestor materiT im-
portante, pot sa consulte pe Melchior Canus (de LoOis theo-
log 1. III qi IV) §i inv6tatele controverse ale lul Bellarmiri.
Dar pentru a ne margini in cestiunea canonicitatei saute-
lor carti, este bine sa observam, el §i luteraniT cate o data all
fost obligati sit recun6sca, ca consimtimentul pastorilor au-
toritatea bisericei procure, o proba puternica qi un mijloc
sigur in a determina pe credincio§i, ca sit primiascu ca inspi-
rate unele carts ale Scriptures, qi sa respinga pe altele ; aka
era parerea lul Melancton, unul din eel mai moderati refor-
matori. In ce prive§te pe calvini§ti, eca ce gasim noT in con-
fensiunea de credinta facutit in numele celor din Francia,
articulul IV nRecun6§tem de carp canonice, care cuprind
nregula credintei nostre, pe acele de care am vorbit, §i le
'rni
sill
si
si
www.dacoromanica.ro

360 SANTA SCRIPTURX
77
recunostem ca ast-feliil nu numai prin consiratimentul comun
Dal bisericei, ci mai malt Inca prin mArturiea i incredin-
77
.carea lituntricit a santalui Vedeci dar cit i calvinii
dail 6re-care autoritate consim.cimentalai comun al bisericei,
in deosebirea stintelor c4rti, dar atribuesc acesta autoritate
mai mult mirturiei incredintArel lituntrice a sant-alai Duh.
Dacit prin incredintare letuntrictt ar intelege ei aja-
toriul kiric si lumina sautalur Duh, care este neaparat
trebuit6re_fie-carui credincios, care voeste a face un act de
credinta, cu acOsta ei n'ar spune de cat ceea ce spunem si not
to1i. Dar nu de adsta sit atinge aci. Ca sit fac eti acest act
de credinta, trebue ca adev6rarile sit 'mi fie propuse, e,hiar
in acest lateles dice apostolul Cum vor crede in acela de care
n' a audit vorbindu-se, gSi cum vor audi feird predicatort-u?
In acest cast] et] ascult hiserica si pe aces ce 'rat vorbesc din
partea ei. Dar ce vor face luteranii calvinii, ca sa cun6scit
articulele, asupra carora ail sa, facit, un act de-credinVi, ? Ads-
ta anume 'i-a pus si pune in incurcatura din care nu pot
esi, din caus6, cii, o regula fixil, cririea sä potit urma fart
t6mit de ratiicire. Adev6rat ell ei pretind sit fi gasit 6re-care
regule, pe care le privesc ca sigare, dar variatia ce se intim-
pint in diferitele for sisteme, ni dovideste din contra, cat ei
n'ait gasit nimica, care sa asigure pe deplin.
Aqa, primii luterani, mergend pe urmele lul Viclef, ail pre-
tins ca Scriptura n'are trebuincti de aprobarea bisericef ; ea,
ea se presinta si se. recomandA prin sine insasi; tit on -tine
p6te judeca despre divinitatea sa prin lamina ce respandes-
te educe in spirite; ca on -tine, fiind djutat de lumina san-
tului Duh si de credinta, ar putea sa vada indata dacit- Scrip-
tura ce '1 se presinta, este a se primi_ ca canonia, ski eit tre-
bue a se respinge, ca ne avend caracterul care- impune la
prima vedere ; dupa cum distingem noT, 4ic el, lumina de
intuneric, filet sit avem nevoe ca o autoritate 6re-care sa ne
fact sa o simfm. Mai adaug ei, ca, not distingem cu usurinta,
scripturile canonice de cele necanonice, dupit cum usor pit -
tem deosebi dulcele de amar, albul din negru. Ce este mai
rgult, ei comparit evidenta, sub care ni se presintil scripturile,
cu evidenta primelor principii ski primelor nociuni. Nu se
cer probe si autoritate, die el; dela un om care asiguet tit
doi cu dot fac patru ; cad acOsta este o nociune asa de
chiarit i liimuritI, in cat se cunoste dela prima vedere. Prin-
cipiile, dela care pornesc filosofil, servesc a proba alte veritacf
nu tocinai cvidente, dar ele in sine nu se pot proba, fiind-ea
)
Duh."
acdsta
:
§i
'T
n'ail
qi
§i
gi
gi
si
'I
gi
www.dacoromanica.ro

SANTA ScIIIPTURI 861,
aunt mal evidente, de cat tot ce s'ar propune pentru probarea
lor. Tot at,qa este, 41ic el, cu dumne4ee§tile scripture. Prin
ele trebue sa judecam despre t6te, in materie de religiune;
.9,;1 nu putem sa avem nimica, dupe care sä putem judeea
despre adev6ratatea §i canonicitatea lor, afarl, de acest gust
interior. Ala rationail primii luteranT; dar trebue sit recu-
n6§tem -ea eel ce all venit duptt den§ii, ati schitnbat forte prin-
cipul ; cad eT dail multi vinare consinatimenttilui bisericei, in
ceea ce privqte recun6qterea canonicitateI citrtilor Ante §i
n'ati venit el negre§it la acesta socotintit, care forte mult
apropie de -ortodoxie, de cat pentru cIt ate recunoseut marl
inconveniente in cea a lui Viclef, care fusese imbritti§atit de
primii luterani.
Si in adev6r, cum am putea noT proba prin pretinsul ca-
racter de-evideLtd, cit cartea Rutel, sail a lui boy, sell a Estirei
sunt in adev6r canonice? Ce evident se pate gItsi in Canta-
rea cantarilor, pentru a o declara mai canonicti, de cat cartea
hit Tobie, in care se cuprind. maximile unel pieti-W7 at at de
curate §i solide?
tin vechat eretic, anume Basilid, pretenda cA, a existat csi
alp profep, afar, de aceia a cItora scrierl le avem noT in ye-
chilli Testament. Pentru a aproba ac6stit a sertiune, el cita
un are care Barcaba, pe un Barcob itltii d e felinl acesta.
Ay_ern negre§it nenumerate temeiuri a ne indoi despre exis-
tenta acestor pretin0 profep, §i Eusebie se cr ede forte bine
asigutat, and negit cu totul existenta lor. Ctt t6te acestea,
dace un scriitoritt, condus de aceldli principil ale luterani-
lor, s'ar fi incercat sit r6stdrne acesta asertiune, n'arfi putut-o
face; Basilid ar fi rem as tot in piciare; pe cand unul ortodox'I ar
fi de ajunspentru a inchi de gura. acestul ereticsA, 41icI :
ca biserica nerecunoscend pe acet pretin§i profep, el este in
tot dreptul de a respinge dupe care li s'ar atribui; until lu-
teran, care nu are de opus de cat lumina sa proprie §i pre -
tinsul sett caracter de evidenpt, Basilid ilposta, ea,
are niqte asemine.
Sit mai dam §i alte esemple. Ail fost ereticl vechl, cariT res-
pingeatt Evangeline-, sub pretext crt Iisus Christos n'a scris
prin el insu§T, ordonat nice apostolilor, nice
unuia din discipulii ser sit aerie ceva din vieta §iinvotaturile
sale, Fericitul Augustin vorbe§te de ni§te asemine ereticl
(Retract. I. II, cap. 16).-A1tiT, dupre santul Irineti (1. I cap.
26) §i dupre Eusebie (Hist.I. III, c. 16), respingeaiti tote epis-
tolele santulul apostol Pavel. ATI , dupre spusa aceluia§i
MO.
I -ar
n'a
si
'T
si
nimica gi
www.dacoromanica.ro

SANTA SRIPTtJRA 6
Eusebie (1. V, c. 28) §i a fericitului Augustin (contr. Faust),
respingeati t6te cartile vechiului Testament. Ei bine, cum ar
putea adversaril no§tri combat pe aceqti eretici? Cum li
vor putea proba, ca trebue sa se recrin6sca atat cele patru
Evangelic ce avem noi, cele patru-spredece epistole ale apos-
tolulul Pavel, precum gi cartile vechiului Testament ? Vor
dice, ca nu ttebue sa se respinga niqte scrierr, care ail fost re-
cunoscute de cea mai mare parte dintre vechil parinti 5i scri-
itori bisericeqti? Dar acesta ar insemna a recurge, ca qi no;
la autoritatea traditiunei, gi reformatii no§tri nu voesc nice
sit audit, vorbindu-se de a§a ceva. Vor opune el incloelei aces-
tor eretici acea lumina stralucitore, care face sit se recun6sca
pe data o carte de canonica qi inspirata de Dumnedeti? Dar
va fi f6rte ulor acestor eretici sit paraliseze acesta proba,
intimpinand ca eT nu sinqesc acea pretinsa lumina. Eca
qi al treilea esemplu.
luteranl ail respins epistola santului Jacob, care a
avut pentru eT ma de putina din acea pretinsa lumina §i din
acea stralucire, care face sit se cundscii, o carte de canonica,
in cat Later o despretuia cu total numindu-o epistold de pate,
(epistolam stramineam). Calvin din contra a primit-e §i o
privea ea inspirata de Dumtiedeti. Er bine, fost-a acesta mai
p6trundetoriti, mai mult luminat de ac6sta epistola ? De ce
6re lumina, care a impresionat spirituel lul Calvin, n'a fost
:-inrtita de eel al lul Luter? Sett mai bine, pentru ce attori-
tatea atator sin6de §i atator alti eclesiasticl, care ail primit
acdstiti epistola drept canonical, pentru ce autoritatea biseri-
eel n'a facut impresiune spiritului luT Luter, ea sal induplece
a privi ac6sta Banta epistola a apostolulul Jacob, ca vrednica
a fi pusa in randul cartilor canonice? Putem sit dicem tot
ala qi de cartea Apocalipsulul, recunoscuth, ca canonica de
calvini§ti §i respinsa de Luter.
Dar ce sit 4icem noT de acea pretinsa evidenta, de acel
spirit seltt mi§care, care se deltepta in not la cetirea santei
Scripturi? Daca, acest spirit este comun tuturor, pentru ce
face el impresiunl aqa de diferite, in cat ceea ce se pare divin
unuia, pentru un altul este ordinar i vrednic a se compara
cu paiele? §i data acest instinct al spiritulul este particular,
sit ne aducem aminte de urmatorea inv6tatura care ni-n dot
santul apostol lean : set nu credeft la tot spiritul,
ci set' dacd spiritele sunt dela Dumnecleii ; cetd muff
profert minciunog s' arc sculat in lume (loan 4, 1). " Farit in-
dala aceqti profeti se laudail ca vorbesc in numele luT Dum-
sit
Primii
nlubifilor,
www.dacoromanica.ro

SANTA SCMPTURA 883
nedeil. si prin misearea santului Duh, si tocmai pentru aces-
ta mai mult se ingrijeste saniul I6n, si previne pe credin-
cio§i sit fie cu. luare-aminte.
Apol, mai vine §i altft intrebare, pate tine -va sil, cetescit, RI,
mediteze §i sa studieze asa de prefect santa Scripture, in cat
sa pate dice eti, este pe deplin convins de continutul e si de-
plin pittruns de luminile eV? S. presupunem eft lumea in-
velatii pate sit fact, §i adsta ; dar ce va face multim ea cea mare?
Se va perde are, din causa nesciintei santelor Scripturi? Du-
pii, principiile false ale luteranilor, acestit consequenta ar
fi neinlitturabilit
Dar not ortodoxii privim la ilnta Scripturzi si la cetirea el,
nu ca la un ce indispensabil pentru mantuire. Ea este in
adever isvorul r eligimieT cel mai sacra -si mai positiv ; dar
acest is'vor este dat sere esploatare nu fie-ctiruia in parte si
numaT pe s6mA sa, ci colectiviatei credinciosilot si sub con -
ducerea biserico. Din acest mare si dumnedeescisvor, shrqiT
parinti din t6te timpurile si locurile, in perfecto conglasuire
. intre el', au extras tot aceea ce este neardrat pentru mantuire;
ail compus §i ni-ate lasat expuneri de credinO, precepte de
morale, formule pentru cult, de care top* credinciosii se pot
folosi cu cea mai m re u§urinVt.
NoT venerrtm, cetim qi studiem santa Scripture, ca martu-
mull cel mai fidel ,si eel mai demo de credintA, prin care se
verifica,, on cand si dupii, dorintei, adeve'rul credinta ndstre.
Dar find cii, acest martur se pate interpreta in diferite sen-
Burl si chiar abasiv ate-o data, de aceea not considerAm au-
toritatea si directiunea shnteT ndatre biserici apostolico-sino-
dala, prin urmare infailibild, ca cea mai nedesarit in actul man-
tuirei nastre ; si pe tot cel ce nu asculta, de bisericii, '1 consi-
deritm, cu dreptul care Mantuitoriul nostru insusi ni'l dA,
ca petg(in Isi vame04.
t Innocent M. Ploestenu.
www.dacoromanica.ro

DISCIJRS APOLOGETIC.
A S-1,111 GREGORIE NAZIANZAHL, SUPRANIMIT TEOLOGUL.
In acest discurs se cuprincle : escusafiunea pentru fuga din Pont, p reintOrcerea
de acolo duvet hirotonirea de preot ; se mar pertractiza : pi ce este profesfunea
preoiier, pi cum se cade a fi episcopul.
I. Invinsu-m'am gi invinsura o atestez (1); supusirm'am Donmului
§i I.am rugat pre El (David. psalm %XXVI, 7): Da, prea fericitul Da-
vid (2) sa'mi Ineepit, discursul; era mai ales cel ce agrait prin DaVid
§1 inc a" acum grile§te prin El. De ore-ce §i ordinea cea mai buns,
pentru tine incepe on -ce cuvent §i lucru, este a incepe de la Dila.
§i a repausa In Era causa, ata't a revoltei precedente gi a ,mi-
eimei mele de suflet, (pentru -ca fugind m'am departat §i am petrecut
departe de voi (8) timpa pate nu putin pentru cei ce in ad.ever me
doriati), cat §i a imblancliret de acum a prefacerei mele, (ea venind
m'am presentat voue)t sit o cons:dere §i sa o interprete
cum ii place, dupe ura sea iubirea cats noi, unul ne seutindu-ne de
inculpare, era" altul acceptandu-ne chiar escusatiunea. In adever, ni-
mic nu este a§a de placut omenilor ca a vorbi despre cele straine
gi mai ales de s'ar intempla a fi atra§i de vre-o favere sett ura, din.
care cause de ordinar se §i altereza cele mai de multe-ori adeve-
Era ell void pune adeverul in michloc, de lee neru§inandu-ma, §i
void aprelia just intre ambeie parti : in fats celor ce me acusa, gi a
celor ce cu curagia tan lea apararea. Pe de o parte adeca acusan-
du-me, era pe de alta aparandu-me.
II. Apoi pentru ca cuventul sa Inainteze pro ealea drepta, eta ca
voiu vorbi chiar despre timiditatea mea, ca una ce precede. Ca nu
pot suferi ca de mine sa se scandaliseze unit, cant cu atentiune ob-
(i) S'a invius ca inteo luptit obstinatii venind din desertul Pontulul spre a
primi arhieria ast-feliti cedand rugelor pruintelui seq. Cuventul : Invinsura
1-am 1ntrebuintat pentrn a mlintineajocul de cuvinte a originaluld: firrrittat %tat
Tip iiTTOY.
(2) David psalm LIV, 7.
(8) Parintele se gi ceil.11i erestinT audienti.
gi
erAgi fie -tine
rut
gi
pi
Dileti.
;
www.dacoromanica.ro

A §4.,uY GREGORTE IstA2tAN2ANT2LI SUPit. TEOLOGUL Ad6
serve faptele mole, fie bane sett gi alt-cum-va fiind-ca 13-41I a
bine-voit ca gi not sa fim, ceva intre cregtini, apol voiti vindeca prin
acesta apologie (escusatiune) gi pre cei pang. acum scandalizatT, de
mai sent ere-carii...Cael bine este ca, nici prin gregele, nici prin pre-
supunerl, Intru cat se pate gi este rational, sa nu se pue pediee sett
scandale celor multi ; intru cat scim ca, pedepsa pentru cei ce au
scandalizat gi until din eel mid este inevitabila, gi prca grea din par-
tea nemintitorului Dila. (3).
III. Ea am 'Alit acesta, o barbatilor, nu ca an ignorat) nici: ea ne-
prudent, ci din contra (3), de este sa, me gi falesc putin, nici ca un
despretuitor de legile gi preceptele divine. Ca, precum intr'un corp,
o parte este guvernatere gi Ore-cum pregedenta, efa alta guvernata gi
condusa, aga gi in biserici a renduit D-Ort, dupa, legea echitateT, ce
are in vedere meritul fie -cul, sea gi a providentei, cm care a colegat
tote, ca uniT sa fie pastorip gi domniti : fiindu-le for acesta mai util,
de a fi dirigep la datoria for cu cuventhl gi eu fapta ; era altil sa fie
phstorY gi Invefatori spre pertectionarea bisericel, anume aceia, carii
de cat multimea cunt mai sdperiori in virtute gi familiaritatea catra
tinend locul (raportul) sufletului catra corp sett al mintei
catra suflet, Pentru ca ambele parr, cea cu lipsa gi cea Cu prisosinta",
compuse gi conamestecate intre sine, ca nisce membre, gi prin armo-
niOsa potrivire a spirituluT, combinate gi colegate, sa constituiasca un
corp intreg gi in adever demn, de insugi Christos, capul nostril
(Paul. I Corint. XII, 12 gi 27) &in decl cg, anarhia gi desordinea nu
este nici-cum mai utila de cat ordinea gi autoritatea, atat intre cele-
lalte animale (4), cat si intre 6menf ; dart cu atata mai ales intre a-
cegtia, cu cat gi pericolul for este de mai mare importanta. Pentru
lucru mare este cal de nu gi ar putea pastra prima prerogative
a ratiunei, adeca sit nu fecatuiasca, de loc, apot macar pre cea de
a doua acesteia, ca pecataindsa se coriga, (6).
IV. Dupe -ce acesta se arata a fi bine gi drept, mie mi se pare de o
potriva reit si de asemenea necuviincios, ca top sa voiasca a domni
gi n:menea sa nu primiasca. Fiind-ca data top ar-fugi de acest oficitt
sett domnie, fie on cum s'ar numi, atunci frumOsa plenitudine a bi-
sericel n'ar mai remanea frumesa, gi ar schiopata din partea sa cea
mar inalta. In adever, unde gi de catra tine s'ar mai adore D4ea in
(I) Spre intelegerea aeestei argumentatinni, eomparezil Paul, Romani XIV 13.
(2) Comparezii Luca XVII.
(3) Se tutelege : ea nn invelat ci ipIetept ; dart spre a evita lauds, de sine, se
servi -de figura reticenfel.
Precum s'a observat aceste call*" intro pool, albino, encore etc.
(3) Ae6sta Bente:* se dice de s. Gregorie cu privire la neregularitatea purtii-
rel sale, spre a'ci justifica retragerile gi revenirile din deprt.
Biserica Ortodozil Romani
D ilea,
cart,
14)
(9.
2
www.dacoromanica.ro

8e6 iMsduks APOLO6tittC
misteriele ce ne transpertA la iniatime, de nu ar fi nici( rege, fuel
principe, nici preotie, nici sacrificiu, nici atatea altele prea marl, la
lipsa cArora, pentru pecatele for ode marl furs condemnal vechii ne-
subordinati Iudel ? (1)
Apol nici este ceva straniii pi fare; cuviintA ca multi din cei ce se
ocupa cu filosofia diving, sA se inalta dintre guvernay la rangul de
a guverna, ceea ce nu este afar de marginele legislate ale filosofiel
pi nu duce la injurie (2). Precum nici and un marinar probat ar de-
veni pilot [cArrnaciii], pi unti pilot, ce ar observa bine venturile, i-s'ar
ineredinta carmele navel; erg deli place alte esemple, nici and un
soldat bray ar deveni. cApitan gi un apitan bun s'ar face general
gi i s'ar da in maul comanda intregului resbel. Darn nu m'am rupi-
nat nici de ordinea gradulul ierarchic, poftind ceva maT mare, (ceea
ce p6te ar fi presupus-o cineva dintre eel in tote absursllyi reutaciopT,
caril judecti ale altora dupe pasiunele for propil). Nu; ell nu. aunt
apa de necunoscator de mai-4a diving, sou de umilinta omenesca, in
eat sl nu consider de ceva mare pentru ori-tine natura nascuta, a se
apropia chiar numal intru cat-va de carele'i singur prea lu-
minos pi prea stralucit pi intrece in puritate pre orl -ce fire materials
gi nematerialh. Ce deci este ceea ce mi s'a intemplat ? i care'T causa
neascultArei mele ? CAeT apAruid celor multi ca, atun el Ore-cum episem
din sine'mT, gi nicT cram cum me fleusem. cunoscut, ci devenisem cu
toturaltul, in tat me opuneam pi me sumetiam mai mult de eat era
cuviincios. Apol acum p6te vey causele mult dorite a acestel
conduite a mea.
V. Mai anteiii lovit de faptul neapteptat al hirotonirer mels, ca eel
spArieti de vuetele neprasnice, nu mi-am retinut cugetArile gi pentru
acesta am aruncat sfiirea, cu care me indatinasem in tot timpul vietei.
In urrna me plitrunsA un amor de binele linipteT gi a retragerel, cA-
riia devenind ell amatoriii de la inceput, apa cum nu sciti cle mai fu
vre-un altul din cei ce ocupat cu studiele, pi pre care singurAtate
promitindu-o lul D4eil in periculele cele mai marl pi BIM grele, (8)
ba chiar pi atingandu-me de ea atata cat sa ajung Ia intrare, gi sAimi
aprind dorul pi mai mult prin incercare, n'am suferit a fi tiranisat,
(1) Tea Scripture este plinii de penalitiiJT contra ludeilor pentrun.esubordinitri,
era mai ales profet.
(9) Platon supusi atunel vor$ fericili, And regale va filosofa sell filo-
.soful regi; la care pasagiq se si face alusie.
( a) Navigind odatit As 1a Alexandria la.Atena, perielitandu-se a fi Inecat de o
furtunit, a promis lui ea se va face monah, cum reaminteste acesta si mai
jos. In desertul Pontulul se retraserli Inca Ni dupi insistentia mar. Vasilie, cole-
gul sell de score, pentrn ca impreunii sit se dedee la studiul profund si serios a s.
Seripturi. (Ve4i Epist. s. Vasilie).
D-0.etil.
aucli
Isaia.
ca
va
si
D-4eti
oaf
rice t
www.dacoromanica.ro

dRE6012It NAtiANIANLIL) Ttot.OGUL
nici a fi impins in mis111ocu1 tumultelor gi smuls cu sila de la aces%
vietA, ca de in un asil sacru. nimic nu mi se prea aga de dorit,
ca starea, In care tine -va simtirele, sa devinA earl, de
corp yi de lume, gi restringendu-se In sine'gi, sA nu se atingA de nimic
din cele umane, fare, numai din vre-o absolut:i necesitate, ci conver-
sand numai cu sine gi cu sA traiaseA mat pre sus de cele ye,
slate gi sa perte In sine tot-deun-a curate arlarele divine, neames-
tecate cu formele ceste de jos gi ratacitere, In adev'er, fiind gi tot-
deuna facendu-se oglinda nepd,tatl a lig Doe i gi acelor divine, gi
adaogind lumina la lumina, adecd, la cea intunecatA alta mai clara-
de pe acum A se indulciascA cu sperantele de binele gi
petrea, Impreung, cu Ingerii, gri fuca pe pAment fiind, A pardsiascA,
pAmentul gi A fie randuit sus de spiritul. Deci data cineva din voi
este cuprins de acest amor, scie ce grAesc, gi me va lerta pentru In-
templarea de atunci.
Dar, dicend acestea, pete nu voiii putea convinge pre cal mull, cA-
rora lucrul li se pare a fi chiar de ris fiind dispugl, sell de pro-
pria for nebunie, sal din causa celor nedemni de mes' prof esiune (1).
El until' lucru bun, pun nume reit, adecd. : filosofiei, anti numele
de glorie degerta, luand de conajutAtoriii la acesta invidia gi reutatea
celor morp, care este aplicatA tot spre mai refl. kelt un pecafce
putin numai de cat se comite de dengii: on faptuind reul, or! descre-
ditand binele.
"VI. Pe 11120 acestea, am ma! Vita un lucru, nu 8611 Injosit sell
nobil (ye voiu declara tete ascunsele inimei mele), dm% mi-a
fost rugine de cei-lalti, tai degi nu sunt nisi -cum mai bun! de cat
multimea (2) (ba chiar ar fi ceva mare de n'ar fi gi cu mutt re!),
se Introduc Inge In cele prea sante, aga dicOnd, cu mAnile nespalate gi
on sufletele neiniliate (8). i mai 'nainte de a se face denml spre
apropiere de sanctuare, se certA de la altariii, se indesA gi se limping pa
Tanga santa masA, ca gi cum ar credo cA, acest ordin al ierarchiei este
un exempla de virtute, ci un midiloc de trait', gi nu un oficit' res-
ponsabil, ci o dregb.lorie at% control i mai a sunt mai multi la nu-
ner de-cat ace- presto care vor sit gaverneze ; miser! In pietate gi ti-
cAlogi in stralucie ! In cat mie eel pupn mi se pare cit, cutimpul progre-
sand gi reul, nu vor mai avea presto tine 0'1 guvernze, de ore-ce top
invaig, fn loc BA se InvetA dela D-4t', cum dice revelatiunea (Isaia
LW, 13); gi top profetisaza, In cat gi Saul este Intro profeci, dupA
(1) Vieta monastici retrasii, pre care o numeste filosofia practicii qi teoretica
a chrestinilor, in opositia en svantnrata filosofie paging contimpuranii. Int.
8) of ,toxxot Insemnri : vulgul, plebes., multimea ignorantrt st nedisciplinatil.
(8) Proverb pentru individele necurate, abjecte si necatehisate In misteriele
unei credinti.
A t-Ltit 367
Ca
D-bleu,
vicautviitorail
sa
red
'I
mat
Qi
gitti.
www.dacoromanica.ro

868 bISCUltS APOLOGTId
istoria gi proverbul vechifi (1). Cad nict fntr'un timp nimica nu este,
nict a fost aga de abondent, ca injuriele gi pecatele de feliul acesta
acum intre chregtint, degi alts -data altele crescura gi se terminara.
Pornirea acestora degi este mai mare de cat a o putea not opri,
totugi a uri macar gi a ne rugitla de ele nu este o mica parte a pietatel.
VII. Era lucrul ulterior gi mat mare de cat cele vise (act merg
acum chiar la partea cea mai suprema a cuvantului, gi nu void mini;
ca nu este permis acesta celor ce fac vorba despre nigte subiecte aga
de mart), este ea,' nu cram de idee, gi nicT acurn cred a fi tot-una, de a
conduce o turma de of sea o cireda de bol, cu a guverna suflete de
&nem% Caci privirea antaia este de ajuns a face ca cireda, sea turma
sa fia, cat mai grasa, gi mai saosa.
i spre acesta privind boarul gi pastorul va tercets localitaile apOse
gi erbdse, va introduce gi va scote turmele din pagunt In pagunt, le
va repausa, migca gi rechema puffin cu toiagul, dara mat mult cu
fluerul.. Pentru un pastor sea boar nu mai este alt-ceva de facut,
afara numaidera de a se lupta putin cu Mph*, gi cate o-datil, a Ingriji de ce
s'ar Intampla bolnay. Mat mult fuse se va fngriji de stejarr, de um-
bra gi de trestii (8) spre a se resfata pre frumesa verdep. drege
culcugul langa apa rece gi sub adieri de vent, gi cate-o-data cu cupa
plina a cants gi ceva amoros, () a grai cu boil sell oile, gi pre cea mat
grass dintr'ensele a junghia de ospeliti, sell a o gi vinde. Dara nimea
nu s'a Ingrijit vre-o-data de virtutea turmelor sett a ciredelor ; cad
care't virtutea acestora ? Sea cine,s'a cugetat mai mult la binele ace-
lora de cat la propria sa placere ? Era rcspectiv de om, cu cat sciin,ta
de a se guverna pe sine este grea, cu atata pare a fi mult mat greif
a sci de a guverna pre &trent (4); gi mat aids o guvernare ca acesta
a nested, care BM fn -legea gi duce la D veil; a careia, pre cat
este Inaltimea gi demnitatea , pre atata gi periculul pentru omul ce
In adever are minte Da, unul ca acesta mat antet va trebui, ca gi ar-
gintul sett aural Tutors pretutindenea In tot feliul de timpuri gi afaceri,
sa nu sune nici .cum fals sea, aramos, nict sa. cuprinda In sine vre o
materie mat rea, gi demna de un foc mai ferbiute, de cat s'ar sere
spre topirea auralul sell a argintului. De alt-feliti reul va fi cu atata
(1) Vedi I. Impgr. X, 12, si X IX 24; proverb al S. Seripttui Rentru tog eel' us-
ea, abill a instrui pre -altil, cum si pentru tee ce intreprind a face ceva mai pre sus
de puterea for : 0 abrutisare I Si Saul intre profeti!
(3) Stejari umbra, in loe umbra de stejar ; era trestil spre a'si face : fitters,
trisce, naifiri, eeea ce ci insemnii cuventul din eat cujprre
(3) Scriind acesta, S. Grigorie pare a fi avut in idee primul Idil a lui Teocrit, uncle
se representii Epol rugandu-se Jut Terside spre n't anti' amoros, era in schimb
promite da o capri qi o cupli.
(4) Vecri ineeputul CiropedieT Jut Xenofonta, la care se face ace alusia.
diving,
qi
,
www.dacoromanica.ro

A S-LUT GREGORIE NAZIANZANUL SUPR. TEOLOGUL 369
mai mare, cu cat ar guverna tine -va preste mai multi ; Intru cat gi reu-
tatea ce petrunde In multi este mai mare de cat cea opritt_numai In
unul. Caci nici o teseturt, nu primeste asa de ugo5 colorea vapsitore,
nici niscal -va lucruri prin contact n'admit puterea seri contrarul ei,
nici vre-un abur bolnavicios nu se revarst asa de iute In aer, gi prin
aer sa comunice cu. animalele (ceea ce tocmai are loc In pests), pre-
cum se Intemplt, ca supugii forte curend sg, se umple de reutatea supe-
riorului, gi cu mult mai usor de cat de contrariul acesteea, care este
virtutea.In adever, cu acesta mai ales fntrece reutatea pre bunatate gi
de care en mai mult me indignez bite legend, ca, inreutttirea tocmai
este un lucru revnit gi Indemtnos, gi nimic nu este aga de ugor, ca a
deveni reti ; chiar de s'ar Intempla sa nu ne duct nime la acesta. Era,
astigarea bineluT este rant gi anevoiest (1); chiar de ar fi mare atrac-
tiuuea gi provocarea. Acesta este tocmai, ceea ce mi se pare ca bite-
legendu-o prea tericitul Angell, a venit a face us de icona acea admi-
rabilii gi prea adeveratt (Angel H, 13), clicend: Preoff, fntrebati legea,
dace: carnea santa din vestment atingendu-se de vre-o mancare, set
beuturt set vas, Indatii va santi obiectul apropiat. Ell el negand,
adaust el : Intrebati eras; data, ceva din acestea lipindu -se de necu-
rittenie, n'ar participa indatt din pangtraciune (2)? Atunci of 0.i-
sent ce. des, participa gi nu remtine curat din causa comunicatiunei.
Pentru ce deci Pea acesta`? Spre a areta, dupes cuventul met, ca
greti se prinde binele de natura omenescti, precum gi focal de mate-
ria uniedh,, ci cei mai multi aunt gata gi indemtnatici spre participarea
reutttel ; ca gi o trestie, ce usor se aprinde la vent de o scantee gi se
consumes pentru uscaciunea sa. Ctici mai de grabs s'ar Imparttsi cine-va
cu abondenta din o mice reutate, de eat cate-putin din o virtute pro-
furtda. Fiind-ce, gi putin absint (pelin) prea iute comunica mferel amt-
raciunea sa, eft mierea nici Indoitt nu comunict pelinulul dulceata
sa. i o mica petricicti smulst din eztturt, ar putea trage la vale un
rut fntreg, dart a'l opri set stavili, abea ar fi in stare ezetura cea
mai tare.
VIII. Deci, din cate am clis, se cade mai anteiti a ne pazi de acesta,
sa nu ne arettm reT zugravi aT virtutel eel admirabile, era mai cu sernit
un model reti pentru niste zugravi pOte nuzel gi pentru multime (3);
(I) Face alusiune la pasagiul luT Esiod din lucrurr gi 411e, verb. 187.
VI Spre intelegerea acestul be se eade a reenrge la eitatiunea din profet, pre
care aci santul piiriute o presenrtezi ; ceea ee o face a fi obscures. Prin catnen sautes
se insemnii : carnea santitit in sacrificiele dela templu.
(8) Acest toe obseur se esplica de uniT ass.: sa an fiat exempi E red milltimei
poporului ski clerulul inferior, caril deli aunt ee o chug maT delve, zugravese,
sail represintii in faptii, virtutea mai bine de cat clerul superior, ce trebue a servi
altora de model.
"
www.dacoromanica.ro

370 DTSCURS APOT OGETIC
sit nu ne indepgrtam milt de la proverbul ce slice, cit Intreprin-
dem a vindeca pre altii, insugi fiind plini de ulcere. Al doilea, cit degi
s'ar pazi cine-va pre sine curat de orl-ce pecat sett mitcar de cele mai
marl, nu scitt clew, dacit acesta numai ar fi de ajuns celui ce voegte a
Inveta pre altii la virtute. Cita eel ce s'a insitrcinat cu acesta, trebue
nu numai a nu fi reit (de ore -ce a fi refit este fOrte ruginos chiar pentru
multi din cei subordiriatT), ci a se distinge gi in bine, dupg poruaa
ce ordong : sit se depitrtesle de reit, gi sit tacit bindle (Psalm. XXXVI,
27). Niel sit gtergg numai modelele cele rele din suflet, ci sit le
inscrie gi pre cele mai bune, ca sit intrecg atgta mult in vir-
tute, pre cat escelOzA in demnitate. i Anti cunOsca nici o mesurg in
bine gi in progres ; nici sit considere mai mult ca cagtig ceea ce a do-
bendit, pe cat ca dating, ceea ce n'a dobendit. Apo:A pururea sit facem
ca cele actuale sit no fie de suire la cele viitore, gi sit nu gAndim ceva
mare de am diferi de cei mul T, ci de dining, sand am re:rig:lea infe-
riorl demnitgtei nostre. succesul sit'l mesuram cu porunca, erg nu
cu cei de aprOpe (fie el reT, fie gi progresati tutu cat -va in virtute);
gi sit nu cumpenim cu mesuri virtutea, ce o datorim prea ma-
reluT D-bleu, de la carele 's tote, la carele rovin tote. Niel sit credem
ca acelegi atribute se potrivesc tuturor (precum n'ati to T nici acelegi
etlti, nici figurl de fatg, ; nici animalele acelegi naturi, nici pgmentul
acelegi calitAtT, nici lumingtorii acelOgT frumusefi gi rngrimi (1); ci
sit considergm de reutate pentru un om privat, and lucrea reu, gi
cate aunt demne de pedepsg, contra cgrora gi legea este aspru despot.
Erg pentru un guvernator sell superior, and nu este cal mai cmi-
nente gi nu progreseza tot=deuna in bine, dacg, in adev.er voegte
prin superioritatea virtutei sale a duce pre cei multi la moderatiune
gi a nu'l constringe- cu sila, ci a'T atrage prin convingere. Ca ce se face
farg, voe, nu pate fi stabil, pre lAngg ca, este tiranic gi nelb,"udabil;
de Ore-ce, de ordinar, tot-ce se siluegte (fortezg), precum Q. plantit
trasit cu mana in silt, revine 61%0 la sine, de se va libera. Erg ce se
face de voe liberit este forte legitim gi tot-o-data prea sigur intarindu-se
culegAturabunel-vointi.Pentru care tocmai legea gi legislatorul nos-
tru mal ales poruncegte a pgstori turma de voe, ear nu cu violenta
IX. ApoT chiar de n'ar fi cineva reit, ci ingltat la culmea virtuteT,
nu inteleg ce sciintg, invetAnd, sell in ce putere bizuindu-se, ar putea
indrgsni de a veni la acesta autoritate (8). In adever, arta, artelor gi
sciinta sciintelor mi se pare a fi acesta, de a conduce pre om, carele
1) Dupit apostolul ce dice tit stea de stea diferecte in glorie.
(2) Locul citat se aft la I Petra, V, 2.
(2) Sub dicerea irpoarco(cc f semnall antoril nelesiastici autoritatea
cesel, mai ales episeopalii, YL seenlii primitivi aT erestinismului.
on
midi
(s).
'It
-mai
iii
bieeti-
www.dacoromanica.ro

A S-LUf GR1GORIE NAZ!ANZANUL, SUPR. TEOLOGUL 371
este eel maT felurit 9i maT variat dintre animale. Acosta se va eu-
n6sce, de va examina tine -va eomparativ vindecarea corpurilor Cu
cura sufletelor, intelegend greutatea aceliea, sa considere eat maT
grea este a nostra 9i mai important& in natura materiel, In puterea
sciintei 9i In scopul lucrarei. Cacl-una se ()cup& de corpurl 9i de ma-
teria cea temporal& 9i jos casletore, care numai de cat se va des-
truge 9i va patimi serta sa; chiar 9i daell, acum prin concursul artel
medicate ar invinge desunirea din sine ; totu9i. infirmitatea sea tim-
puko desface, cedand ea nature 9i netrecend prqste marginile sale.
Pre cand ceealalta are de studia sufletul, carele este divin dela D-ales
9i participa de nobleta cea de sus, 9i catra densa tinde, de9i este
legat de un element mat inferior (1). §i acesta pote 9i pentru alts
cause, pre care numai ce 1-a legat, le scie, sea 9i vre un altul,
carele fu luminat de D-Pit in aceste mistere. Cat ins este permis
mie, 9i color ca 9i mine, a cunesce, acesta se intempla pentru done
cause ,(2) Una : ca prin lupta 9i -combaterea color de jos, sit pot&
cleronomisi gloria de sus, 9i ca 9i aural prin foe, incereat fiind sufle-
tul cu ceste de aid, sa aiba fericirele sperate 9i ca un premix de
virtute, era nu ea dar numai, de la Inca 9i acesta pet° apar-
tinu Ynaltei sale bunatati : de a face ca binele FA fie 9i al nostru, nu
numai semenat de la natura, ci cultivat 9i, de catra vointa 9i aple-
arils bune sett rele ale libertatei nostre. Era alta este : ca sa. pots
atrage catra sine 9i elemental inferior (corpul) sa radice sus,
suptiindu'i cate putin grosimea lul, a9a a in ce raport este D-clett
catra, suflet, tot a9a sit fie 9i sufletul -.Meg corp : guvernand prin
sine'91 materia servitere 9i apropiind de D4eii pre conservul sea (s).
X. Apol un medic va observa locality Ile, tiinpurile, etatile, ano-
timpurile cele de ast-felia ; va prescrie medicamente i dieta 9i va
inlatura- tot-ce vatilma ; ca nu poftele bolnavulut sa se opuna arts!.
Ba cate-odata, gi pentru uniT p6te face us 9i de arsure, de taeturi
9i de lecuirl maT aspre. Care, de9i par forte suparacioso §i grele, nu
aunt Inca a§a, ca a inspecta 9i vindeca moravurile, pasiunele, vietele;
dispositiunele i ori-ce de ast-feliii In-noi, precum 9i respingend tot-ce
este bestial 9i s'elbatic in constitutia nestra, a reintroduce 9i confirma
tot ce'l bland 9i lui placut ; 9i a apretia just intro suflet 9i corp,
neinvoind celut inferior sa predomniasca preste eel superior, care
ar fi cea mat mare nedreptate ; ci supunend capului 9i principelui
(I) Qompar. Facerea II, 74 I, 27.
(2) DK opininnba sa privatX, conformii inert ea ra%iunea 4i teologia asupra hnireT
sufletulut cu. corpul.
(8) Comparaiiunea este din eels mat nimerite, aretand tnalta misiune In lume
Qi destinatie in ceruri a sufletelor, contraril opininnet fdosofiilor antict platoniet.
gi
¢i
D-06,
D-Pir.
gi
D-PI
www.dacoromanica.ro

872 IDISCURS APOLOGETIC
pre cel al doilea dupe naturg, care lucru este rege diving (1) forte
bine constituitg in WA f`Aptura cea veclutg gi cea mai pre sus de sim-
sire. Mai consider inc gi aceea, ca, fie-care din cele ce am enumerat,
intru cat se observg de medic, cum sent de la naturg, aoa of reman,
nicf una nuunelteote de la sine ceva viclen, nici se luptA, perfid
contra celor aplicate de arts, ci mai ales medicina 'of regulqg ma-
teria, afarg numai dacg nu s'ar intempla vre-o abatere din partea
celui inferior, care nu este greu de a o pazi oi-nurrna. Darg pentru
not obstacul forte mare contra virtutei este agerimea (2), ainbitithiea
§i neseiinta seu nevointa de a ne supine uoor, care seaa'ng cu un
atac de luptg contra celor ce ar voi a ne ajuta; of pre catg silina ar
trebui sit ne dam pentru a flesgoli bola &Mat eel ce ne vindecg, pre
atata ne/dam ca sa fugim de lecuire aoa suntem bravi contra nes-
trA, oi invetatf (erudip) contra sAngtetei nestre propriT (8). In adever,
sett am furat pecatul in mod servil, acoperimda'l in adencul sufletu-
luT, ca pre o patima ascunsg of vi iosit,, ca oi cum, scApAnd de jude-
cata emenilor, ne-am putea furioa oi de marele ochiti aJ luf D-creti ; seti
ca pretextbm pretexte infra pecate, invetand argumente
vi iilor nestre (4); sed ca astupendu-na auclurile, in chipul unel vi-
pere surde ce 'of astupg urechile ne certain pentru a nu BAKE vo-
cea descAntAtorilor, oi a nu ne vindeca cu medicamentele Intelepciu-
neY, cu care se lecueote infirmitatea sufletului. Seu in fine cg cef mai
indrasnep oi mai curagiool dintre not, faIi§ chiar nu ne ruoinam nisi
de pecat, nice de vindecatorif luf, ei cu fruntea gold, cum se clice, pg-
oim c'atrrt tea nelegiuirea (9, 0 smintire ! Sett, on -ce alt nume este
mai propriti.unei atare patimi ! Da, respingem ea pre niece inimici
pre eel ce trebuia iubi, ca pre bine-facatorT, urind pre eel' ce ne
mustrA in porti (7), oi ingrefoofindu-ne de -orf-ce cuvent cuvios ; oi
credem cg vom combat° mai ales pre bine- voitoril nootri, data ne
vom face req cat mal mutt -npue ingine. Ca oi 'of muocrt cArnu-
rile lor, creOend cg consura, pre ale celor de aprepe.
(9 Cit ce este de nature superiorl, spiritualii, presidA ei conduce, era ce e in-
ferior, corporal, material, asculti Fii se conduce.
(2) In test crOyeatc, cymentatorul Vasilie dice, di aieT ar insemn vanitate,
iugdnfare.
(4) Aceste califiearT all sena ironic.
(4) Psalm. CXL, 4.
( Vell Psalm. LV I, 4.
[1 Testul grec portii : cu capul gol, ce este proverb dice despre eel ee fitrii pre-
getare se aruncli in orl-ce desfrea al pasiunelor.
Comentatorul Vasilie dice, a s'ar face alusiune la: invgtiitura ce se da popo-
ruluT din portile altarulul de clitrii santitii dascal!. POte fi insii referire ei la loon-
rile Scriptural, nude dupi datinele Ebreilor as fiicea o mare adunare de popor,
Ettil, cu presentitili curagil
gi
aparatOre
(5),
a't
cet-ce
su-
metie,
qi
illaemna
www.dacoromanica.ro

A SLUT GREGORIE NAZIANZANUL, SUPR. TEOLOGUL 373
XT. Aeestea sunt-cansele, pentru care eu consider medicina, ce
se repOrta la noi, mutt mai dificila de cat cea a corpurilor, si pentru
acesta i mai importanta. Ba Inca studiul cel ma] mare al aceleia se
reportil la ceia-ce se vede, putin inspectand cele din launtru corpu-
lui; pre cand tots vindecarea studiul nostru se refers la oinul as-
cuns al inimei, si lapin Id este cu inankul, (1) ce din launtru combate
si se lupta ,eu no!, carele devenise de acelesi arme ca si .noi, ce
mai ! ne trada rnortei pecatului. Den' pentru acesta este
trebuinta, de multi si perfecta credinta , dar de mai mare a-
jutor de la D-slew, si Ina, cum cel putin cred ea, nu de patina
agerime din partea nestra, care sa, fie observata seu §i aplicata atat
in vorba cat si In fapta.; data se cuvine, ca ceia-ee avem maT scamp
din tote, adeca sufletele, FA le curam gi BA le curatim bine, spre a fi
demne de eel mai mare pret.
XII. Acum , ce se atinge de scopurile amenduror meditinelor (cAcr
acesta ne mai remane Inca de examinat), se observa ca una pro-
pune sanatatea sell buna dispositie a corpulul, de-este sa o conserve,
$i de lipsesce, srt o recheme, despre care Inca nu este evident, de vor
folosi in ceva celor ce le pose& De Ore-ce si cele contrare adesa
folosesc mai mult pre cei-ce le an, precum saraciele si averile, gloria
si desonorurile, umilirele gi stralucirile si ate alte dupa, natura for
stair in mijloc si nu Inclina nisi cum mai mult In partea acesta, seu
aceia, ci capita un name mai bun sea mai rea. de la usul gi dispo-
sitia celor ce le poseda. Era alto. 'sa propane a Intraripa sufietul, a'l
rapi din lume si a da luT D-Oeu; si tot ce remane din koala divina
a conserva, seu de se periclita a sustinea, seu de a se perde a manta
era§i, si a face ca Christos s'a locuiasca in inimi prin santul Spirit'
(Paul. Efesen. III, 17), i in resumpt, a face D-cleu si partas ferici-
eke! celor de sus pre omul ce este In ceta cea de sus,. Acesta o
voeste pentru no! legea cea educatore; acesta profetii cei mediator!
Intro lege si Christos ; acesta deplinitorul legei spirituale si finele,
Christos ; acesta divinitatea cea desertatii (2) ; acesta carnea cea adao-
gita; acesta amestecarea cea noua D-sleu si om ; unul din a-
mendoue si prin unul amandoue.
Pentru acesta se amesteca D-Oeu cu corpul prin micblocirea su.-
fletului, si cele desbinate se conunira prin afinitatea intermediato-
rului catra ambele pair (8). Tote pentru tote gi pentru unicul nostru
(1) Pe Tanga pasiunile interne ale moultic, pate ca intelege ci pre tentatorul in-
tern, diavolul.
(8) Desertatii. xsvoyastoot 0.s69c este terrain teologic insemnand : pogorirea
qi ore cum vdrsare din iniltime a Fiiului spre a se intrupa din fedora Maria.
(8) rntelege pre suflet, carele se aproprie de D-4eii, ca prevenit din suflarea
viva, se aproprie gi de corp, ca colegat cu ddnsul in vibta
gi
e
teribil
'gr
di-
actuak%
www.dacoromanica.ro

374 DISCURS APOLOGETIC
strabun, s'ati Intrunit fn unul (1). Sufletul pentru neascultatorul su-
net ; carnea, pentru carnea cea complice §i impreund cu sufletul
condernnata. Christos eel superior §i malt de cat pecatul, pen-
tru Adam cel devenit sub pdcat. Pentru acesta eel ma! nal inlocui
pre eel vechili pdtimayul prin patima fu. rechemat (2) i pentru
fie-care din actele nostre s'a dat In schimb ate unul din ale celui
ce este superior none; yi aya se face misteriu nou, adeca icone-
rola provenita din Indurare catfd eel caclut din nesubordinare. De
aci nascere @i Virging; de aci Iesle yi Bitleem :,naseerea pentru
plgsmuire ; Virgina pentru femeie ; Bitleemul pentru Edem; leslea
pentru paradis ; cele mid! yi veclute pentru cele mar! yi ascunse.
Pentru acOsta angeril glorified, pe eel cerese apoi pamentesc , gi
pastoril ve'd gloria la mid yi pastor, yi steua precede yi magi! se
proytern aduc damn; ea idolatria sg, se distruga (8). Pentru a-
asta Ems se boteza, de sus se mgrtureyte (confirms), posteyte, se,
ispiteyte, yi Invinge pre Invingetor. (4) Pentru acesta demonii
se -alungd, Melo se vindecii yi predica cea mare se Inma-
necla, celor Intel i reuyeyce (9. Pentru acesta nafunile se In-
furiezg, yi poportle cugeta deyerte (9. Pentru acesta lemn contra
lemnulul lagna contra mane!, vreti a dice contra cele! nesgios
Intinsa, cele generos estinse ; contra celeI deslegatetyele cu pirone
legate; contra celei ce a espuls pre Adam, cele ce ati infratit mar-
ginele' lumei (7). Pentru acesta inaltime contra Were!, fere contra
gustare! , cunung spinosa contra donmie celei rele-, m6rte contra
rame; yi Intuneric- pentru lumina, () inmormentare contra rein-
tOrcerel In pament, (9) 0 reinviere pentru reinviere. Tote acestea
furs ca o discipline, a lui educat6re pentru no! yi o vin-
decare a slabiciunei nOstre, inturnand pe -vechiul Adam de unde
caslura, i readucandu'l la lemnul vietei, de la care ne-a Indepa
tat pre nol lemnul cunociintei eel dobandit (perceput) nu la timp, nic!
cumpdtat. Dec! servitor! yi conluergtori la acesta vindecare suntem
not top', cap presidam presto altir. Pentru care de ne-am cun6sce
(1) In Christos D-des omul.
(2) Fabius cea noufl a lid Christos inlocui pre patima cea vechiii a 411 Adam.
(8) Mateid II. Luca II.
(4) Mat. III, 17 ; Luca III, 22. Mat. IV. Lnc. IV.
(9) Mat. IV, 23. etc.
01 David, Psalm IL
(1) Restignindn-se Christos pre lemn, mantui pre Adam ce tntinse mina la
lemn, din care mancand capita mdrtea. Facer. hr, 6.
(8) I/Altana pre ernes contra ciiderei din neascultare. Mat. XXVII, 23. 45.
(9) Inmormentarea lui Christos contra bl sten:mini' AdmuluI omenesc, a se
va intdrce in piiment, din carele s'ait gi luat, Facer. III. 19; de care priu
Christos mintuit.
gi
9i
9i
s'a
mai
D-Att
www.dacoromanica.ro

A SLUT GREGORIE NAZIANZANUL, SUM TEOLOGUL 375
gi vinclecg propriele mistre pasiuni gi infirmit4i ar fi ceva mare,
dar nici tocmai aga de mare ci me fgcu a lice acOsta,re'utatea
celor multi emit se, afla in acest ordin (al Terarhiei). ErA. mult
mai mai mare este de a. putea vindeca suferintele. altora gi a le
vindeca cu sciinta, aga cum an fi de folos ambelor par i : gi celor
ce au trebuintI de vind.ecare gi celor insArcinati cu. vindecarea.
XIII. Mal departe, medicii porpurilor vor avea ostenele, vegherl
gi grijele ce le Beira, gi cum a unit din inteleptii lox, (1) safer
gi Insugi tristete In nenorociri strelne. Apoi uncle medicamente gi
singuri elaborfindu-le gi aflAnclu-le era altele Inprumutandu-le de
la altii gi adunandu-le, le ofera celor cc au trebuinta. §i nimic nu
este aga mic din tot ce s'a inventat seri scApat din vederea for
(fie chiar din cele prea midi), care 81 nu se considers de o mare
importantA pentru s'anetate seri intaturarea periculelor. §i acestea
pentru ce 2 Pentru ea omul sa trgiasea cat mai multe Mile pre
p'ament, degi ace st om pote nici este in eel moderati, ci din
eel forte inreutKtiti ertruia, ca unul ren mai bine pOte ar fi fest de
mult sa fi murit , ca sa. se elibere4 de cea mai mare
reutatea. E ra de am presupune a fi gi unul din eel bun; eat are
sg. traiasa, ? In veei ? seu ce va agtiga din vieta de aid. ? A crireia
desfacere a o cauta, mi se pare a fi bunul cel gi- mai
pentru brirbatal In adeve'r cu mintea sgnetosg. 2)
Era pentru no!, eaniT avem in pericul mantuirea sufletului celul fe-
ricit gi nemuritor, carele stern se va pedepsi seri lauda pentru reuta-
tea sell virtutea sal cat de mare se cade a considera lupta, seri de
catii, sell* yak nevoe pentru a'l vindeca bine, seri a ne vindeca pre
no!: Dar a ne schimba vieta (8) gi a ceda terina spiritului ? Caci n'aii
tot acelegi ratiuni, nici acelegi porniri femea cu barbatul, nici tine-
reta cu bItrenetea, nici avutia cu aracia ; nici cel vesel en cel tristt
nici bolnavul cu srmetosul, nici guvernItoril cu guvernatii, Inteleptil
cu ignorantii, timiP cu Indrasne iT, maniogii on bignslii, cei ce pros-
perk cu cei ce cad. i Inca de a'i examina exact-, a'i vedea ce diferintI
este acelor Insurati cats cc! neInsurati,ii dinteacegtia eragi, acelor
din degert earl cei din societate gi amestecati, acelor Incercati
tnaintati contemplatiune cAtr-6" cei ce simplu merg pre calea dreptii;
eragi` a orAgenilor gi acelor de la Cara, acelor mai integri gi acelor mai
vicleni; acelor Instircinati cu afaceri catA, cei ce due o viettipaciniert;
19 Ipocrat dice acdata, ca 6menil In bdIele nevindecabile bfinuesc contra
medieilor, bra And se vaidecii multumeac numal Valor.
('j A ciinta deefacerea nu in mod vio ent, ci a se sill de a Opea cele mai
bunsgi a fi impreunit cu Christos.
(a) a o schimba din mai rea in mai bung.
bola, -:
:
in
,
Ois
,
d'intein sir
gun
gi
www.dacoromanica.ro

DISCURS APOLOGETIC
aeelor lovii de schimbarea sOrtet catrg, cei ce prosperg §i nu cunosc
reul. In adevgr, fie care din Ace§tia diferesc cgte-odatg intre sine cu.
poftele §i aplecgrele for mat mult de at dupe figurile corpurilor, erg
deli place, mat mult de eat dupg mixturele §i temperamentele ele-
naentelor, din care suntem constituill (1); §i pentru acesta nu se pot
guvernp,. Dare, precut]) nu se drt corpurilor acelap medicament §i nu-
triment, ci alta data altul dupa starea skugatlei setia infirmitatet ; a§a,
§i sufletele se vindecg cu cuvent §i tractare deosebita. i martorl vin-
decgret sunt Insurg patimmit: pre unit II conduce cuventul, alp se
modulezg de exemple ; ceytia au trebuinig de bolduri, erg eia de
friti ; act unit sunt lene§T gi greot la bine, pre care se cade a't es-
cita cu strEnurarea cuventulut, erg altii mat ardent! la spirit (2)
de cat s'ar cuveni, §i grad de retinut fn pornirt, alergand departe de
tel ca niece cat agert, pre care euventul strunindu'T §i t-ar
putea face mai bunt. Pe unit I-a folosit lauda. erg pre alit reprimanda,
ambele facute la timp, 0, din contra, 1 -au vetemat, de s'ati internpiat
afarg, de timp §i rqiune pre unit ft Indreptg sfatuirea, erg pre altit
mustrare ; §i In acesta privire ce§tia roustratt in public, erg ceia sfa-
tuitt In ascuns. Cgcl unit sunt deprine a despretui consiliele private
cumintindu-se de critica publiculut, erg, altit nu se ru§inezg de publi-
citatea infruntgrilor, cedeza inse la mustrarile secrete §i resplatesc
simpatia catre prin subordinare. Apot pentru unit este necesar
a li se observa tote pang cele mat mid actiuni, mai ales cart* prin
idea ca sunt tAinuiy In faptele for (fiind-cg, §i acesta o Intreprind), se
Inggmfezg c mat Intelepti. Erg aetele altora este mai bine cate-odata
ale §i trece cu vederea, In cat dupg, proverb : veclOnd'sg nu le vedem
§i auslind sa nu le auclim ; spre a milt fnpinge la desperare, cople-
§indu'l cu Indesirea infruntgrilor, §i in fine, sg, facem Indrgsnett
la tote, sib," bindn-le rutiinea, care este medicament de ascultare (3). Ba incg
se cade a ne pgrea nagnielt contra unora, fart a fi mgniett; §i a't des-
pretui, nedespretuindu'I; §i a ne despera de et, nedespergndu-ne, Tutu
cat natura for cere acesta. i pre allii a't lecui cu blandelea §i umi-
aretandu-le acee§T dorinig, pentru mat bane sperante. Pre unit
se cade a'T fnvinge, erg de altil adesa este mat util a fi invins. i unora
a nu le don prosperita,te §i dominatiune, erg altora a le lauds, Barg-
cia §i nefericirea. Cad alt-ceva este cu virtutea §i cu reutatea; cg, una
este prea bung, §i forte folositOre pururea §i tuturor, era alta prea rea gi
(1) Dupit eel vechi elementele constitutive corpurilor nostre sunt batru ; uscii-
eiunea qi ume4.41a, ferbintela 2i recela.
(2) Mai ardentl set din i atura spiri ulul lor, set miscall de zel i eredintii intro
n mod eseesiv, in cat nu pot fi Iiindati ea unit ce nu se ltIptit dupii legel luptel.
(3) ertel roles, Met este- senanni sinewittlel si a inoeentel, aratand pndore
faptele comise,
dengii,
gi
nu'I
lints,
de
www.dacoromanica.ro

A §-LTA GREGORIE NAtANtANUL, SUPR. TEOLOGUL art
forte vetematOre ; §i alt-ceva cu medicina nostra, in care unul §i ace-
la§i medicament nu s'a probat a fi pururea §i pentru aceleg individe
cel mai salutar sea cel mai periculos ; precut)] asprimea on blande-
ta sea alt-ceva din cute s'att enurnerat. Ci Oentru unit, acesta este
bun yi util, era pentru al ii ceva din contra; dupa cum erA§T, socot,
ar coincide timpurile §i impregiura,"rile, §i cum ar admite modal celor
ce se vindeca.
XIV. Imposibil deci este a distinge tote cu cuventul §1 a le pricepe
a§a de acurat in cat sa se pOta resuma medicina §i numai lute-
un capitul. cat de mult ar fi inaintat cine-va in studiul §i in-
telegerea eT, totu§i ea se face lamurita cuventului vindecatortz .§i
medicului numai in esperimente §i lucruri. In genere not trebue a
sci acea ca, precum este nesigur celor ce merg pre o franghie sus-
pendata §i inalta de a se pleca tate() parte sett in alta, §i numai
echilibru le da siguranIa, era nu inclinarea cea mai putina, on cat
de mica, s'ar parea ; a§a ri in ale nestre : oft in cotro s'ar pleca
cine-va, fie din reutate, fie din ignoranta , periculul nu este u§or,
pentru sine §i pentru eel condu§1, ea, nu cads in pecat. Dar in
adever se cade a merge pre calea imperetesca (1) §i a lua aminte,
cum slit proverbele, de a nu declina nici in drepta, nici in stanga.
Ast-felia este cu patimele nostre, §i o atat de mare opera presta
aid bunulul pastor, carele voe§te cu. cunoscinta .(2) a cunOsce su-
fletele turmei, §i a le conduce dupe, cuventul pastorului, ca drepte
§i juste, demne de adeveratul nostru 'Astoria.
XV.. In ce prive§te sinsu§i distribuOmea cuventului (pentru ca
la urma sa spun beea-ce este cea mai anteiti din ale nestre vrea
sa graesc de cuventul divin §i inalt, in care acum toll se dart de
inelepT ; cine-va altul are curagia §i crede acest lucru potri-
vit cu on -care inteligenia. Eli admir agerimea, ca sit nu clic pros-
timea unui atare om. Era m:e eel putin, lucrul mi se pare a fi nu
de tot simplu, §i nici de un spirit mic : a da la timp fie -cut mer-
ticul (9 cuventului, §i a chibsui cu judecata adeverul dogmelor nos-
tre, eke adeca s'at filosofat despre lumi sett lime (4); de mate-
rie ; de suflet ; de minte §i de firele intelegatOre, mai bune §i mai
(t) La eel vechi, ca gi noT, drum..rile emit de la mai mite categoril, qi calea
cea mere si dreptit se nutnia
(2) Espresiune' biblicii: Esire XXXIII, 13. A ilta-mi--te D6mne, ea sa to ved
;41 minuet*.
(2) Vicerea este scriptnralii. Luc. XII, 42.
[4] UniT elmentatorT die a Ant. Gregorie prin aceste cestiuni coamologice
ar fi volt a face alusitme la ideile filosofilor ElenT. Dar mai bine eats a le re-
feri simplu lv, eels ce se espun in a. Seripturii despre luinea apiritelor qi cea
materials, etc.
nr
InpLriiteecii, regal.
Ori-gi
gi
),
www.dacoromanica.ro

87A DT§CURg APOLOotrid
mat rele (1); de. providenta ce colegA gi guvernea, tote, cate
par a se imtempla dupa ratiune gi cate contra ratiunei cestet de
jos gi omenegti. Ba Ina gi cate s'ail filosofat despre prima nOstrA,
constituire gi de reformarea ulteribrA de timpuri gi de adever,, gi
de testamence (2); de antAia gi a doua venire a hit Christos, de in-
carnatiune, de patimi, de inOrte ; gi cate de reinviere, de finitul
met, de judecatrt gi de resplata cea mat intristAtOre gi mai glorffl-
cAtere mai esential: cate se cage a crede despre Treimea
cea incepatore gi fericitA ; uncle tocmai este gi periculul eel mar
mare pentrii eel insArcinati cu luminarea. Ca pre de o parte sit nu
fie redusA invelAtura trinitAtel, de fries, politeismului, la un singur
ipostas [persona] gi lasandu-ne numele gble, sit ne facg, a crede totiT
pre acelao de PArinte, gi Fiu gi Spirit sant. Era pre de alta sit nu
fie despArtitl intre ipostase [persone] de alt nem gi straine, ort fara
ordine gi anarhice, gi aga slicend, opuse divinity ei, spre a nu cadea
in acelagi red prin invetauri contrare, clatinan.du-ne mult fate°
parte gi intealta, ca o plants strimbata, dela norma el.
XVI. In adevAr, belele de arum ale teologiel stint fret : ateis-
mul, iudaismul gi politeismul, din care sprijinitoriii unuia se facu
Sabelie Libianul, al altuia Arie Alexandrenul gi a celui-lalt unit
din exageratii nogtri ortodoxi. Care este cuventul met in acestA,
privire ? Evitand tot-ce este vAtAmatoritt din tustrele, sa rAmanem
in marginele pietAtel [evseviek], gi sit nu ne alunecam mid la a-
teismul Jul Sabelie, provenit din acestil noub; analisa [descompu-
nere], on sintesa [compunere a persOnelor trinitAtel, fara a de-
fini nisi cum mai mult, data tote stint o unitate, on cif, fiecare din
ele stint o nulitater. Cad persdnble nu., mat pot fi ceea ce stint,
Baca se mute gi se transformA uncle intealtele; incat Sabelie cu
at set ne desemnezA gi formezA un compus gi absurd, ca
vietuiterele cele fabulOse (4). Nici despArtind naturele dupe opi-
nia lui Arie cea bine numita dementie, sit ne inchidem in seracia
cea iudaica gi srt introducem invidie In natura diving., atribuind di-
vinitate numat nenascutului, ca cum ne -am teme sit nu ni se surpe
1.)-eri, de vom crede ca este pArinte anume adevArat gi
(1) Se inteleg ingeril bunt gi i el.
(2) Ca tipuri tweinchipuiri) se considerr o mare parte din faptele veehiulut
Testament, grit ca adevgrurt cele ale -n. Testament.
(3) Cea din iad qi cea din paradis..
(4) Prccum se fabuldzi a fi fost gigantul Gerione, a ciruia corp era com-
pus di tret individe alipite intre sine la sele, dry in sus si in jos despiir-
tite etc. etc. Eel despre eresia luf Sabelietrebue a set ca el reduce Banta Treime
la nu ipostas, tindend a etabi.i nu atata o imitate, pre cat a nu deft ii pre nisi
i,ina din persone, 4i asa a forma tin D-4eit compus.
(2). i
Dllea
ni
lu-,
D-{lei
www.dacoromanica.ro

1885 05

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (20)

Andere mochten auch

Andere mochten auch (7)

Ähnlich wie 1885 05

Ähnlich wie 1885 05 (18)

Mehr von Dalv Alem

Mehr von Dalv Alem (20)

1885 05