SlideShare a Scribd company logo
1 of 17
MATRICE INVERSABILE ÎN MN(ℂ)
CUPRINS:
DEFINIŢIE
    Definitie: O matrice A ϵ Mn(ℂ) se numeste inversabila in in Mn(ℂ) pe
 scurut inversabila) daca exista o matrice B ϵ Mn(ℂ) astfel incat
 AB=BA=In
    Observatii:
 • Pentru o matrice de A ϵ Mn(ℂ) exista cel mult o matrice B ϵ Mn(ℂ)
 cu proprietatea din enunt.Intr-adevar,daca Ab=BA=In si AC=CA=In cu
 B,C ϵ Mn(ℂ) atunci B=B In=B(AC)=(BA)C=InC=C.De aceea ,daca A este
 inversabila,matricea B din definitie este unica.Ea se noteraza cu A-1 si
 se noteaza inversa lui A.
 • Daca inlocuim,in definitie ,multimea ℂ cu una din multimile ℝ , ℚ,
 sau ℤ obtinem notiunea de inversabilitate pentru matricele patratice
 peste ℝ , ℚ, si respectiv ℤ.
    Rezultatul care urmeaza caracterizeaza matricele inversabile din
 Mn(ℂ),iar din demonstratie vom desprinde metoda de determinare
 pentru matricele patratice peste ℝ, ℚ, si respectiv ℤ.
    Rezultatul care urmeaza caracterizeaza matricele inversabile din
 Mn(ℂ) ,iar din demonstratie vom desprinde metoda de determinare a
 inversei unei matrice inversabile.
    Avem nevoie,mai intai , de urmatoarea propozitie.                       Cuprins
PROPOZIŢIE
            Daca A=(aij) ϵ Mn(ℂ) atunci, pentru orice i ≠ j avem:
 Ai1 Г+ai2 Г+...+ain Гjm=0 si a1i+ Г1j+a2i Г2j +...+ani Гnj =0,
 (deci suma produselor elementelor unei linii si complementii
 algebrici ai elementelor altei linii este zero, proprietate
 adevarata si pentru coloane).
            Demonstratie.Consideram matricea B obtinuta din A
 prin inlocuirea liniei j cu linia j cu linia i a matricei A,linia i
 ramanand aceeasi .Deoarece matricele A si B difera,cel mult
 ,prin linia j atunci complementii algebrici ai elementelor
 corespunzatoare e pe linia j din cele doua matrice sunt aceeasi
 .Dezvoltand determinantul matricei B dupa linia j obtinem : det
 B=aij Гj1 +ai2 Гj2 ...+ain Гjn .Pe de alta parte,matricea B are liniile i
 si j egale.Atunci det B=0 si demonstratia este incheiata .Pentru
 coloane demonstratia se face analog.

                                                                     Cuprins
TEOREMĂ
O matrice A ϵ Mn (ℂ) este inversabila in Mn daca si numai daca det A≠0.
Demonstratie.( ⇒).Deoarece A∙A-1=In rezulta ca det(A∙A-1)=detIn=1.Din
proprietatea 6 a determinantilor obtinem detA∙detA-1=1,deci, in particular ,
detA≠0.
( ⇒)Fie A=(aij).
                               Γ11 Γ21 … Γn1
                               Γ12 Γ22 … Γn2
Notam cu A* matricea         Γ13 Γ23 … Γn3 ,obtinuta din A prin
inlocuirea
                              … …        ... …
                              Γ1n Γ2n … Γnn

elementului aij cu Γji (deci cu complementul algebric al elementului aij).
Daca A∙A*=(bik) atunci bik=ijΓkj , ∀ i,k
∊{1,2,….,n}. Din proprietatea 5 a determinantilor
(dezvoltarea dupa linie) si propozitia anterioara
rezulta bii=detA , ∀ i ∊{1,2,….,n} si bik=0, ∀ i,k
∊{1,2,….,n} cu i≠k . Obtinem A∙A*=(detA)∙In si
analog A*∙A=(detA)∙In . Deoarece det A≠0
rezulta ca A∙ ∙A* = ∙A* ∙A=In . In consecinta,
matricea A este
inversabila si A-1 = A*.




                                                     Cuprins
OBSERVAŢII
  Matricea se numeşte matricea adjunct(reciprocă)
 asociată matricei A.Ea este,de fapt,matricea transpusă a
 complemenţilor algebrici ai elementelor lui A şi se mai
 poate obţine astfel:se consideră matricea şi se
 înlocuieşte fiecare element al ei cu complementul
 algebric.
  Matricea Aϵ(ℝ) atunci det Aϵ ℝ si ϵ (ℝ).În ipoteza că
 det A≠0 atunci = este o matrice pătratică peste ℝ,deci A
 este inversabilă în (ℝ).Proprietatea se păstrează dacă
 înlocuim multimea ℝ cu multimea ℚ.În
 consecinţă,teorema anterioară caracterizează şi
 matricele inversabile din (ℝ) si (ℚ).
 În cazul matricilor pătratice peste ℤ
este adevărat următorul rezultat:
Aϵ (ℤ) este inversabilă în (ℤ) daca şi
numai dacă det A≠±1.
      Într-adevar,dacă A este inversabilă
în (ℤ) atunci,cum matricile A şi au
elemente întregi,rezultă că det A ϵ ℤ şi
det ϵ ℤ.Deoarece det A ∙ det
=1,deducem că det A =±1.

Reciproc,dacă det A =±1 rezultă că A
este inversabilă în (ℚ) şi
==±Complemenţii algebrici ai
elementelor lui A sunt numere întregi şi
în consecinţă elementele lui ,deci şi ale
lui sunt numere întregi.




                                            Cuprins
MECANISM DE DETERMINARE




                     Cuprins
EXEMPLE
Se da:


A=                  . Vom arăta că A este inversabilă şi vom determina .

Avem det A=.                          =      *         =9     0

Calculăm complemenţii algebrici ai elementelor lui A si obţinem

matricea adjunctă         =




Inversa matricei A este       =   ∙                    (ℂ).
Să observăm că dacă matricea A este gîndită în M3(ℝ)
sau M3(ℚ) concluzia este aceeaşi. Cum A-1 ϵM3 (ℚ)
rezultă că A este inversabilă inM3(ℝ) sau M3 (ℚ).
Nu acelaşi lucru se întîmplă dacă privim matricea A in
M3(ℤ). Determinantul ei nu este -1 sau 1,
Deci A nu este inversabilă în M3(ℤ). De altfel, se
observă cu usurinţă că A-1∉ M3(ℤ)




                                                         Cuprins
Cuprins
Exercitii Propuse
Cuprins

More Related Content

Similar to Prezentare ppt matrice

Culegere probleme gimnaziu
Culegere probleme gimnaziuCulegere probleme gimnaziu
Culegere probleme gimnaziuzanvas
 
Matrice determinanti sisteme liniare
Matrice determinanti sisteme liniareMatrice determinanti sisteme liniare
Matrice determinanti sisteme liniareCirlig Danut
 
Culegereproblemegimnaziu 121203144139-phpapp01
Culegereproblemegimnaziu 121203144139-phpapp01Culegereproblemegimnaziu 121203144139-phpapp01
Culegereproblemegimnaziu 121203144139-phpapp01Adriana Moroianu
 
Vectoriprobleme de coliniaritate__si_concurenta
Vectoriprobleme de coliniaritate__si_concurentaVectoriprobleme de coliniaritate__si_concurenta
Vectoriprobleme de coliniaritate__si_concurentaAlice Cojocaru
 

Similar to Prezentare ppt matrice (7)

Matrice
MatriceMatrice
Matrice
 
Culegere probleme gimnaziu
Culegere probleme gimnaziuCulegere probleme gimnaziu
Culegere probleme gimnaziu
 
Algebra si analiza de 11
Algebra si analiza de 11Algebra si analiza de 11
Algebra si analiza de 11
 
Matrice determinanti sisteme liniare
Matrice determinanti sisteme liniareMatrice determinanti sisteme liniare
Matrice determinanti sisteme liniare
 
Culegere probleme gimnaziu
Culegere probleme gimnaziuCulegere probleme gimnaziu
Culegere probleme gimnaziu
 
Culegereproblemegimnaziu 121203144139-phpapp01
Culegereproblemegimnaziu 121203144139-phpapp01Culegereproblemegimnaziu 121203144139-phpapp01
Culegereproblemegimnaziu 121203144139-phpapp01
 
Vectoriprobleme de coliniaritate__si_concurenta
Vectoriprobleme de coliniaritate__si_concurentaVectoriprobleme de coliniaritate__si_concurenta
Vectoriprobleme de coliniaritate__si_concurenta
 

Prezentare ppt matrice

  • 3. DEFINIŢIE Definitie: O matrice A ϵ Mn(ℂ) se numeste inversabila in in Mn(ℂ) pe scurut inversabila) daca exista o matrice B ϵ Mn(ℂ) astfel incat AB=BA=In Observatii: • Pentru o matrice de A ϵ Mn(ℂ) exista cel mult o matrice B ϵ Mn(ℂ) cu proprietatea din enunt.Intr-adevar,daca Ab=BA=In si AC=CA=In cu B,C ϵ Mn(ℂ) atunci B=B In=B(AC)=(BA)C=InC=C.De aceea ,daca A este inversabila,matricea B din definitie este unica.Ea se noteraza cu A-1 si se noteaza inversa lui A. • Daca inlocuim,in definitie ,multimea ℂ cu una din multimile ℝ , ℚ, sau ℤ obtinem notiunea de inversabilitate pentru matricele patratice peste ℝ , ℚ, si respectiv ℤ. Rezultatul care urmeaza caracterizeaza matricele inversabile din Mn(ℂ),iar din demonstratie vom desprinde metoda de determinare pentru matricele patratice peste ℝ, ℚ, si respectiv ℤ. Rezultatul care urmeaza caracterizeaza matricele inversabile din Mn(ℂ) ,iar din demonstratie vom desprinde metoda de determinare a inversei unei matrice inversabile. Avem nevoie,mai intai , de urmatoarea propozitie. Cuprins
  • 4. PROPOZIŢIE Daca A=(aij) ϵ Mn(ℂ) atunci, pentru orice i ≠ j avem: Ai1 Г+ai2 Г+...+ain Гjm=0 si a1i+ Г1j+a2i Г2j +...+ani Гnj =0, (deci suma produselor elementelor unei linii si complementii algebrici ai elementelor altei linii este zero, proprietate adevarata si pentru coloane). Demonstratie.Consideram matricea B obtinuta din A prin inlocuirea liniei j cu linia j cu linia i a matricei A,linia i ramanand aceeasi .Deoarece matricele A si B difera,cel mult ,prin linia j atunci complementii algebrici ai elementelor corespunzatoare e pe linia j din cele doua matrice sunt aceeasi .Dezvoltand determinantul matricei B dupa linia j obtinem : det B=aij Гj1 +ai2 Гj2 ...+ain Гjn .Pe de alta parte,matricea B are liniile i si j egale.Atunci det B=0 si demonstratia este incheiata .Pentru coloane demonstratia se face analog. Cuprins
  • 5. TEOREMĂ O matrice A ϵ Mn (ℂ) este inversabila in Mn daca si numai daca det A≠0. Demonstratie.( ⇒).Deoarece A∙A-1=In rezulta ca det(A∙A-1)=detIn=1.Din proprietatea 6 a determinantilor obtinem detA∙detA-1=1,deci, in particular , detA≠0. ( ⇒)Fie A=(aij). Γ11 Γ21 … Γn1 Γ12 Γ22 … Γn2 Notam cu A* matricea Γ13 Γ23 … Γn3 ,obtinuta din A prin inlocuirea … … ... … Γ1n Γ2n … Γnn elementului aij cu Γji (deci cu complementul algebric al elementului aij).
  • 6. Daca A∙A*=(bik) atunci bik=ijΓkj , ∀ i,k ∊{1,2,….,n}. Din proprietatea 5 a determinantilor (dezvoltarea dupa linie) si propozitia anterioara rezulta bii=detA , ∀ i ∊{1,2,….,n} si bik=0, ∀ i,k ∊{1,2,….,n} cu i≠k . Obtinem A∙A*=(detA)∙In si analog A*∙A=(detA)∙In . Deoarece det A≠0 rezulta ca A∙ ∙A* = ∙A* ∙A=In . In consecinta, matricea A este inversabila si A-1 = A*. Cuprins
  • 7. OBSERVAŢII  Matricea se numeşte matricea adjunct(reciprocă) asociată matricei A.Ea este,de fapt,matricea transpusă a complemenţilor algebrici ai elementelor lui A şi se mai poate obţine astfel:se consideră matricea şi se înlocuieşte fiecare element al ei cu complementul algebric.  Matricea Aϵ(ℝ) atunci det Aϵ ℝ si ϵ (ℝ).În ipoteza că det A≠0 atunci = este o matrice pătratică peste ℝ,deci A este inversabilă în (ℝ).Proprietatea se păstrează dacă înlocuim multimea ℝ cu multimea ℚ.În consecinţă,teorema anterioară caracterizează şi matricele inversabile din (ℝ) si (ℚ).
  • 8.  În cazul matricilor pătratice peste ℤ este adevărat următorul rezultat: Aϵ (ℤ) este inversabilă în (ℤ) daca şi numai dacă det A≠±1. Într-adevar,dacă A este inversabilă în (ℤ) atunci,cum matricile A şi au elemente întregi,rezultă că det A ϵ ℤ şi det ϵ ℤ.Deoarece det A ∙ det =1,deducem că det A =±1. Reciproc,dacă det A =±1 rezultă că A este inversabilă în (ℚ) şi ==±Complemenţii algebrici ai elementelor lui A sunt numere întregi şi în consecinţă elementele lui ,deci şi ale lui sunt numere întregi. Cuprins
  • 11. Se da: A= . Vom arăta că A este inversabilă şi vom determina . Avem det A=. = * =9 0 Calculăm complemenţii algebrici ai elementelor lui A si obţinem matricea adjunctă = Inversa matricei A este = ∙ (ℂ).
  • 12. Să observăm că dacă matricea A este gîndită în M3(ℝ) sau M3(ℚ) concluzia este aceeaşi. Cum A-1 ϵM3 (ℚ) rezultă că A este inversabilă inM3(ℝ) sau M3 (ℚ). Nu acelaşi lucru se întîmplă dacă privim matricea A in M3(ℤ). Determinantul ei nu este -1 sau 1, Deci A nu este inversabilă în M3(ℤ). De altfel, se observă cu usurinţă că A-1∉ M3(ℤ) Cuprins
  • 13.
  • 14.