1. 1
“Share knowledge and good practices
regarding the use of IT/e-Learning in
VET guidance”
Nr.2
Revistă de specialitate, la nivel internaţional, pentru toate ariile curriculare,
dedicată cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar,
elevilor şi părinţilor elevilor
Editura SITECH
Craiova, 2014

2. 2
Coordonatorii revistei:
Prof. Georgeta Manafu-coordonator Parteneriat Internaţional Multilateral LDV
“Development of guidance and counselling instruments in vocational education”
Prof. Radu Laura- coordonator Parteneriat Internaţional Multilateral LDV
“Development of guidance and counselling instruments in vocational education”
Prof. Chirca Mihaela- membru în echipa de gestiune a proiectului de parteneriat
multilateral LDV “Development of guidance and counselling instruments in
vocational education”
© 2014 Editura Sitech Craiova
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere integrală sau parţială, prin orice
procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi constituie o contrafacere.
Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea
respectivei citări.
© 2014 Editura Sitech Craiova
All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced in any form or by
any means, including photocopying or utilised any information storage and retrieval system without written permision
from the copyright owner.
Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru
editare de carte ştiinţifică.
Editura SITECH Craiova, România
Aleea Teatrului, nr. 2, Bloc T1, parter
Tel/fax: 0251/414003
E-mail: sitech@rdslink.ro
ISSN 2360 – 4522
ISSN–L 2360 – 4522

3. 3
ARGUMENT
Această revistă reuneşte lucrările prezentate în cadrul Conferintei Internaţionale
“Share knowledge and good practices regarding the use of IT/e-Learning in VET
guidance”, organizata în data de 24.04.2014 la ISJ DOLJ de Liceul Teoretic “Tudor
Arghezi” si Liceul Tehnologic de „Transporturi Auto”, in cadrul Parteneriatului
Internaţional Multilateral LDV “Development of guidance and counselling instruments in
vocational education”, având numărul naţional LLP-LdV/PAR/2012/RO/179 şi numărul
proiectului 22012-1-TR1-LEO04-35830 5.
Obiectivul general al conferintei este impărtăşirea exemplelor de bună practică pentru
a promova o abordare inovativă şi creativă în domeniul educaţiei.
Lucrările din revista au fost prezentate la secţiunile:
 Consiliere şi orientare vocaţională;
 Creativitate şi inovaţie în procesul instructiv-educativ (exemple de bună practică)
Revista se adresează, în principal, cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar,
elevilor şi părinţilor elevilor.
Coordonator Parteneriat Internaţional Multilateral LDV “Development of guidance and
counselling instruments in vocational education”,
prof. Georgeta Manafu

4. 4
ROLUL BLOGULUI
HTTP://WWW.LEONARDOVOCATIONALGUIDE.BLOGSPOT.RO/
IN PARTENERIATULUI INTERNATIONAL MULTILATERAL
LEONARDO DA VINCI “DEVELOPMENT OF GUIDANCE AND
COUNSELLING INSTRUMENTS IN VOCATIONAL EDUCATION”
prof. Georgeta Manafu
L.T.„Tudor Arghezi”, Craiova
Web-log sau blogul a fost inventat de Jorn Barger în 1997 şi se referă la o pagină web
simplă constând în opinii, informaţii personale, link-uri, numite postări, aranjate cronologic cu
cele mai recente primele, sub forma unui jurnal online. Cele mai multe bloguri permit vizitatorilor
să posteze un mesaj/comentariu. Aceste comentarii contribuie la schimbul de opinii.
Utilizarea blogurilor în educaţie:
 ca instrumente de comunicare şi informare;
 în dezvoltarea unor proiecte;
 în comunicarea online;
 pentru obţinerea feedback-ului la activitatea proprie;
 ca instrumente colaborative;
 în scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora;
 în diverse campanii (ex. Protecţia mediului, Stil de viata sanatos, etc);
 ca instrument de lucru individual (de către profesori şi studenţi/elevi);
 ca instrument de lucru în grup.
Avantajele scolilor:
 rapiditatea cu care informatia ajunge la elevi, parinti, profesori;
 instiintarea elevilor, parintilor, profesorilor cu privire la diferite activitati;
 generarea de trafic pe site-ul scolii, prin integrarea blogului si schimbul de linkuri site-
blog.Practic blogul poate fi considerat o modalitate de promovare a siteului unei scoli.

5. 5
In continuare va fi prezentat blogul creat in cadrului unui proiect international si rolul pe
care l-a avut in implementarea activitatilor proiectului, in activitatea de diseminare a proiectului
cat si in activitatea de evaluare a activitatilor proiectului. In cadrul blogului exista 13 meniuri
principale, au fost incarcate 95 de materiale si a fost vizitat de 7104 de utilizatori pana la finalul
lunii martie 2014.
Lic
eul
Teoretic
“Tudor Arghezi” implementeaza in perioada august 2012- iulie 2014 parteneriatul international
multilateral Leonardo da Vinci “Development of guidance and counselling instruments in
vocational education” avand numarul naţional LLP-LdV/PAR/2012/RO/179 şi numărul proiectului
22012-1-TR1-LEO04-35830 5, parteneri fiind:
 Comune di Sant’Angelo in Vado, ITALIA
 Avanos Kiz Teknik Ve Meslek Lisesi, TURCIA
 Liceul Tehnologic Transporturi Auto, ROMÂNIA
 Professional High School of Electronics and Electrical Engineering "Marie Curie",
BULGARIA
 Profesionalas Izglitibas Kompetences Centrs “Liepajas Valsts Tehnikums”, LETONIA
 Kadis, SLOVENIA
 Fundacion Para El Desarrollo De La Ciencia Y La Tecnologia En Extremadura
(FUNDECYT), SPANIA
 Fundacja Rozwoju Inicjatyw Edukayjnych I Społecznych, POLONIA

6. 6
Până în prezent activităţile din proiect au fost desfăşurate conform programului din formularul
de candidatură astfel:a fost realizat panoul proiectului de fiecare instituţie din proiect; s-a ales
echipa de implementare a proiectlui; a fost realizat blogul proiectului; am realizat un link catre
siteul proiectului pe stieul liceului-http://www.leonardovocationalguide.blogspot.ro/. Am realizat
selectia persoanelor participante la prima intrunire in functie de partciparea la scrierea aplicatiei,
implicarea in activitatile proiectului, responsabilitatile din proiect si modul in care pot contribui la
indeplinirea obiectivelor proiectului. Impreuna cu celalalt partener roman am pregatit materiale
pentru intrunirea de proiect din Turcia:prezentari despre ţară, oraş, organizaţie, sistem
educaţional, orientare vocaţională. Am digitizat chestionare pe blog pentru a obtine feedback la
intrunirea din Turcia care au fost accesate de partenerii din proiect participanti la intrunire. Am
realizat rapoarte online de feedback pentru intrunirea din Turcia si le-am postat pe blogul
proiectului. Selectia persoanelor participante la intrunirea din Spania s-a realizat in functie de
implicarea in activitatile proiectului, responsabilitatile din proiect si modul in care pot contribui la
indeplinirea obiectivelor proiectului.
Actvitatea de pregatire a intrunirii de proiect din Spania a constat in:
 chestionar privind nevoia de consiliere a elevilor de gimnaziu in limba romana si engleza;
 prezentari privind Consilierea şi orientarea profesională a elevilor din învăţământul
românesc in limba romana si engleza;
 prezentari in limba romana si engleza a unui exemplu de buna practica-,,Informarea si
consilierea liceenilor privind cariera”;
 prezntari in limba romana si engleza a unui Exemplu de raport – COGNITROM;
 update pe blogul proiectului a mterialelor realízate pentru a fi prezentate la intrunirea din
Spania;
 am digitizat chestionare pe blog care au fost accesate online de partenerii din proiect
participanti la intrunire pentru a obtine feedback la intrunirea din Spania;
 am realizat rapoarte online de feedback pentru intrunirea din Spania si le-am postat pe
blog;
In luna febuarie 2013 elevi din Liceul Teoretic Tudor Arghezi au accesat online chestionarul
postat pe blogul proiectului privind interesul elevilor pentru consiliere si orientare.Rezultatul
activitatii a constat in rapoarte online cu interpretari grafice ale optiunilor elevilor care au fost
postate pe blogul proiectului.

7. 7
Am realizat selectia persoanelor participante la intrunirea din Italia.Actvitatea de pregatire a
intrunirii de proiect din Italia a constat in:
 raport online in limba romana si engleza pentru interpretarea chestionarelor privind
nevoia de consiliere a elevilor;
 prezentari in limba romana si engleza –“Pasii orientarii in cariera pentru elevii de
gimnaziu”;
 prezentari in limba romana si engeza - Legislatie privind consilierea elevilor;
 update pentru blogul proiectului cu materialele realizate pentru a fi prezentate la intrunirea
transnationala din Italia
Am digitizat chestionare pe blog care au fost accesate online de partenerii din proiect
participanti la intrunire pentru a obtine feedback la intrunirea din Italia si am realizat rapoarte
online de feedback pentru intrunirea din Italia.
In luna mai 2013 elevii din Liceul Teoretic „Tudor Arghezi” impreuna cu elevii de la sapte
scoli din judetul Dolj si elevii din Turcia au accesat online chestionarul postat pe siteul proiectului
pentru studiul de cercetare privind optiunile elevilor pentru specializarile pentru care se vor realiza
teste pe platforma Moodle. Rezultatul activitatii a constat in studiul de cercetare care contine
informatii despre scolile care au accesat chestionarul si interpretari grafice ale raspunsurilor
elevilor.
Am realizat selectie pentru doi learners care au participat la intrunirea din Slovenia.
Actvitatea de pregatire a intrunirii de proiect din Slovenia a constat in elaborarea unui Studiu
de cercetare privind optiunile elevilor pentru specializarile pentru care se vor realiza teste
pe platforma Moodle care va facilita insertia pe piata muncii a absolventilor. Corelarea intre
specializari si meserii. Am digitizat chestionare pe blog care au fost accesate online de partenerii
din proiect participanti la intrunire pentru a obtine feedback la intrunirea din Slovenia. Am realizat
rapoarte online de feedback pentru intrunirea din Slovenia.
Intrunirea din Bulgaria s-a desfasurat in luna septembrie 2014. Am realizat selectie pentru trei
learners care au participat la intrunirea din Bulgaria. Pregatirea pentru intrunirea din Bulgaria a
constat in:
- selectarea materialelor privind consilierea si orientarea elevilor in Romania si traducerea
lor in limba engleza;
- scenariu pentru filmul care prezint “Alege sa fii programator!”;

8. 8
- digitizarea unui chestionar online pentru evaluarea intrunirii de proiect din Bulgaria postat
pe blogul proiectului.
Am realizat raport online de feedback privind intrunirea din Bulgaria si l-am postat pe blogul
proiectului.
Intrunirea din Polonia s-a desfasurat in luna noiembrie 2014. Pregatirea pentru intrunirea din
Polonia a constat in:
- realizarea unor parteneriate pentru Conferinta Internationala “Share knowledge and good
practises regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance”, care au fost incheiate cu
partenerii din proiect si traducerea lor in limba engleza;
- realizarea filmului – “Alege sa fii programator!”;
- chestionar online pentru evaluarea intrunirii de proiect din Polonia postat pe blogul
proiectului
Am realizat raport online de feedback privind intrunirea din Polonia.
In ianuarie 2014 a fost scris proiectul pentru Conferinta Internationala “Share knowledge and
good practises regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” care a fost avizat de CCD
Dolj.
Activitatea de cercetare desfasurata in cadrul proiectului a constat in:
-in luna februarie 2013 au fost elaborate impreuna cu partenerii de proiect chestionare
online pentru a testa interesul elevilor privind consilierea si orientarea. Chestionarele au fost
digitizate de coordonatorul proiectului de la Liceul Teoretic „Tudor Arghezi” si postate pe blogul
proiectului pentru a fi accesate de scolile din proiect:
http://www.leonardovocationalguide.blogspot.ro/p/chestionare-elevi.html. Dupa accesarea
chestionarelor de elevii din scolile din Bulgaria, Turcia, Romania si Letonia su fost realízate
rapoarte online pentru interpretarea rezultatelor chestionarelor.
-in luna mai 2013 au fost elaborate impreuna cu partenerii de proiect chestionare online
pentru a testa interesul elevilor pentru specializarile pentru care se vor realiza teste pe platforma
Moodle. Chestionarele au fost digitizate de coordonatorul proiectului de la Liceul Teoretic „Tudor
Arghezi” pe siteul proiectului si accesate online de elevii din 8 scoli din judetul Dolj si de elevii
din Turcia. Rezultatul activitaii a fost studiul de cercetare care contine informatii despre scoli si
interpretarea rezultatelor chestionarelor accesate:
http://www.leonardovocationalguide.blogspot.ro/p/chestionare-studiu-cercetare.html

9. 9
-in perioada ianuarie-aprilie 2014 au fost desfasurate urmatoarele activitati:
- Studiu de cercetare pentru orientarea in cariera a elevilor de gimnaziu
- Planificarea in cariera pentru elevii de gimnaziu
Pentru implementarea acestor activitati:
- au fost create si selectate chestionare pentru orientarea scolara a elevilor de
gimnaziu;
- au fost digitizate pe blogul proiectului chestionarele;
- au fost aplicare chestionare elevilor de gimnaziu;
- a fost realizat raport online de interpretare a chestionarelor si au fost prezentate
concluzile;
- a fost realizata planificarea in cariera pentru 25 elevi de gimnaziu – portofolii;
- a fost realizat raport online privind planificarea in cariera si au fost prezentate
concluzile;
- au fost prezentate la lectoratul cu parintii elevilor rezultatelor studiului de
cercetare.
Pe blog au fost postate:
- inainte de intrunirile din proiect -invitatiile din partea organizatorilor, agenda intrunirii de
proiect, materialelor realizate pentru intruniri;
- in timpul intrunirilor de proiect- imagini de la activitati, filme online:
http://www.leonardovocationalguide.blogspot.ro/p/movie.html si prezentari ale partenerilor;
-dupa intrunirile de proiect - listele cu participantii la intrunire, minutele si linkuri cu diseminari in
ziare online, reviste, articole, programme de la simpozioane, conferinte unde s-a diseminat
proiectul –http://www.leonardovocationalguide.blogspot.ro/p/dissemination.html dar si prezentari
utilizate in timpul intrunirilor, prezentari realizate de parteneri.
Blogul a fost diseminat pe facebook prin postarea linkului.
Rolul bloguluihttp://www.leonardovocationalguide.blogspot.ro/ a fost esential in cadrul
parteneriatului .
Poiectul este realizat cu sprijinul financiar primit in cadrul Programului Sectorial
Leonardo da Vinci al Programului de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii.

10. 10
Toate informaţiile furnizate reprezintă responsabilitatea exclusiva a echipei de proiect,
A.N. şi Comisia Europeana nu sunt responsabile pentru modul in care este folosit conţinutul
acestor informaţii.
FACTORII CONSILIERII ŞI ORIENTĂRII VOCAŢIONALE-ŞCOALĂ,
FAMILIE, SOCIETATE
Prof. Andreea Minea
Prof. Andreea Săndoi
Liceul Teoretic Tudor Arghezi, Craiova
Consilierea şi orientarea vocaţională este o metodă ştiinţifică de a descoperi calea de la
potențial la munca îndeplinită cu pasiune și succes. Prin consiliere și orientare vocațională, se
stabilește un plan de carieră și dezvoltare profesională. Consilierea vocaţională este bazată pe
principiul dezvoltării personale şi presupune încurajarea autonomiei şi creşterea gradului de
motivare a persoanei consiliate, astfel încât aceasta să se implice activ în rezolvarea problemelor
personale, să-şi asume responsabilitatea luării unor decizii în plan profesional.
Este considerat că în perioada 12-18 ani, personalitatea puberului şi a adolescentului îşi
cristalizează orientarea vocaţională. Înclinaţiile observate în perioada copilăriei mici se dezvoltă în
perioada şcolarităţii, definind din ce în ce mai bine aptitudinile elevilor. Acestea intră tot mai mult
în interacţiune cu acele cunoştinţe care stimulează şi consolidează aptitudinile, formând - în
interacţiune cu sentimentele şi atitudinile specifice - capacităţile.
Pasiunile elevilor pentru un anumit tip de activitate definesc formarea vocaţiei
profesionale. Aceste pasiuni nu se dezvoltă pe un teren gol, ele având o relaţie de puternică
interdependenţă cu acele capacităţi specifice, deja formate, având un rol decizional în alegerea
unei meserii sau profesiuni.
Consilierea vocaţională a fost determinată la nivelul societăţii de tendinţele de mecanizare,
automatizare, cibernetizare ale economiei, toate acestea ducând la necesitatea ridicării calificării şi
specializării profesionale. Astfel, la nivelul şcolii, reformele învăţământului, care în esenţă au
condus la întâlnirea dintre pregătirea teoretică şi pregătirea practic-productivă, au reuşit să
răspundă, într-o oarecare măsură, necesităţilor economico-sociale. Pe lângă şcoală însă, alţi factori

11. 11
deteminanţi în formarea şi dezvoltarea intereselor şi aspiraţiilor profesionale sunt: familia,
contextul socio-cultural, dar şi subiectul educaţional.
În prezent, şcoala reuşeşte să se situeze pe acea poziţie firească a deschiderii faţă de tot mai
mulţi solicitanţi, încercând să dezvolte potenţialul acestora şi să înlăture promovarea concepţiei
potrivit căreia inferioritatea culturală este un destin personal.
Consilierea şcolară şi profesională nu se realizează doar la orele de dirigenţie, ci în mod
constant şi sistematic, prin diverse tipuri de activităţi desfăşurate în şcoală: didactice,
extradidactice şi extraşcolare, formale, nonformale şi informale.
Fiecare disciplină de învăţământ, prin cunoştinţele pe care le prezintă subiecţilor
educaţionali, oferă o imagine mai mult sau mai puţin edificatoare pentru domeniul respectiv de
activitate. Acesta este primul nivel de orientare şcolară şi profesională structurat în şcoală.
Subiecţii educaţionali, în funcţie de potenţialul lor complex de capacităţi şi interese, vor răspunde,
prin rezultatele obţinute, stimulilor oferiţi de diferite discipline de învăţământ. Noi stimuli
specifici pot fi oferiţi de organizarea cercurilor pe discipline, a olimpiadelor şcolare, a
concursurilor profesionale.
Rolul familiei este de a asigura climatul socio-afectiv de susţinere, înţelegere, acceptare,
recunoaştere şi apreciere a copilului. Într-un astfel de climat, părinţii pot observa şi cunoaşte
anumite preferinţe ale copilului, curiozităţi, înclinaţii. Rolul familiei nu trebuie să fie numai unul
pasiv, de observare, ci şi unul activ, de selectare a înclinaţiilor pozitive şi de eliminare a celor
negative.
Consilierea şcolară şi profesională reprezintă, aşadar, un sistem de educare-formare care
se desfăşoară în mai multe etape şi care trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, printre acestea
numărându-se: generarea permanentă a unui flux de informaţii despre şcoală şi profesiune, despre
schimbările care apar şi cerinţele socio-economice adresate şcolii; menţinerea unei colaborări
eficiente între profesori, elevi şi părinţi; iniţierea şi realizarea unor acţiuni care să conducă la
autocunoaşterea subiecţilor educaţionali, a capacităţilor personale ale acestora, dar şi la
cunoaşterea profesiunilor.
Bibliografie:
Joiţa, Elena, Ştiinţa educaţiei prin paradigme, Editura Institutul European, Iaşi, 2009;
Radu, Nicolae (coord.), Psihologia educaţiei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000;
Şchiopu, Ursula, Verza, Emil, Psihologia vârstelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.

12. 12
ROLUL AGENTULUI ECONOMIC ÎN ORIENTAREA PROFESIONALĂ
Sescioreanu Maria
Liceul Tehnologic„General Magheru” Râmnicu-Vâlcea
Iova Alina Ionela
Liceul Tehnologic„General Magheru” Râmnicu-Vâlcea
Şcoala trebuie să sprijine integrarea pe piaţa forţei de muncă a produselor sale, prin formarea
acestora ca specialişti bine instruiţi, care pot fi direct angajabili şi imediat productivi.
Instituţiile de învăţământ trebuie să ţină pasul cu schimbările rapide de pe piaţa muncii , iar
absolvenţii acestora să fie capabili să se adapteze contextului socio-economic existent. Acest
lucru presupune o bunã colaborare atât cu agentii economici, cât si cu solicitantii de loc de muncã
pentru atingerea scopului comun, acela de a suprapune eficient oferta şcolii cu cererea de locuri
de muncã pe piaţa muncii.
Practica demonstrează că, la terminarea studiilor, tinerii sunt puşi în faţa unor angajatori care
au nevoie de rezultate imediate din partea acestora. Consilierea în carieră ajută individul să-şi
găsească o ocupaţie compatibilă şi de-a lungul carierei sale să înveţe să-şi dezvolte continuu
competenţele şi să le valorifice pe parcursul schimbărilor care pot avea loc în traiectoria sa
profesională. Rolul consilierii şi orientării profesionale este de a dezvolta cunoştinţele şi abilităţile
necesare pentru gestionarea eficientă a carierei. Actualul context economic a dus la o piaţă a
muncii extrem de flexibilă şi imprevizibilă acestor profesii cu caracteristicile lor personale si cu
nivelul lor de calificare .
Parteneriatul dintre educaţie şi mediul afacerilor (parteneriatul dintre şcoală şi întreprindere), se
bazează pe o realitate pe cât de simplă, pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucratorii de
mâine. Toţi cei implicaţi în acest amplu proces au nevoie de indivizi motivaţi, cu aptitudini
multiple care trebuie să raspundă standardelor:
– şcoala – doreşte să pregătească elevi conform noilor tehnologii,
– agentul economic – doreşte să aibă muncitori calificaţi, cât mai eficienţi.
Unităţile de învăţământ profesional şi tehnic semnează acorduri de parteneriat cu agenţii
economici, prin care se asigură primirea elevilor în practică în cadrul societăţilor comerciale pe
care le deţin şi/sau în vizite de studiu.

13. 13
Un exemplu de bună practică privind desfăşurarea unei activităţi extraşcolare cu elevii şcolii
noastre, o contituie şi vizita de studii pe care am făcut-o la punctul de lucru din Rm-Vâlcea al
agentului economic BIBUS SES SRL Timişoara
În această vizită de studiu elevii au primit informatii în legãturã cu cele mai moderne
echipamente de prototipare rapidă 3D, echipamente inspecţie video , echipamente de
inscripţionare cu laser şi micropercurtie , echipamente hidraulice , mecanică, pneumatică folosite
in instalaţiile industrial, informaţii care îi ajutã sã compare exigenţele acestor profesii cu
caracteristicile lor personale şi cu nivelul lor de calificare .
Parteneriat şcoală - agent economic: „Automatizări moderne”
Coordonatori: Prof. Sescioreanu Maria, Prof. Nicolin Carmen
Scopul proiectului:
 Orientarea şcolară şi profesională.
 Eficientizarea procesului de învăţare.
 Integrarea socio-profesională a tinerilor.
 Implicarea tinerei generaţii în activitatea productivă.
Motivaţia:
 Pentru a-şi forma competenţele necesare integrării în societate, pe piaţa muncii, este nevoie să
li se creeze elevilor posibilitatea informării privind diversele profesii şi locuri de muncă.
Informaţiile culese îi vor conduce pe elevi la luarea deciziei corecte privind alegerea traseului
profesional
Perioada: Săptămâna „Şcoala Altfel” 2-6 aprilie 2012
Grupul ţintă: elevii claselor IX - XII , filieră tehnologică
Obiective:
 Îmbunătăţirea calităţii actului educaţional.
 Împărtăşirea unei viziuni comune asupra nevoilor şi intereselor elevilor.
 Facilitarea şi dezvoltarea capacităţii de comunicare şi receptare a informaţiilor, de lucru în
colaborare.
 Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare.
 Stimularea interesului faţă de diverse profesii.
 Motivarea elevilor de a se implica activ în formarea propriei personalităţi.
 Dezvoltarea interesului pentru muncă si calitatea acesteia.

14. 14
 Dezvoltarea relaţiilor de respect între elevi şi angajatori.
Atuurile:
 Proiectul poate fi un mediu de învăţare si un mod de interacţiune.
 Proiectul promovează cooperarea între elevi, şcoală şi agent economic, motivându-i să
schimbe informaţii, să înveţe unii de la alţii. De asemenea, proiectul promovează egalitatea
de şanse.
 Elevii dobândesc noi abilitaţi relevante, atât pentru viata profesionala, cât şi pentru cea
personală.
Acţiuni
 Vizită la sediul S.C. BIBUS SES - Punctul de lucru Rm.-Vâlcea.
 Vizionarea Site-lui societăţii: http://www.bibus.ro/ro/despre-noi/bibus-ses-srl/
şi prezentarea activităţii desfăşurate de aceasta.
 Realizarea unor materiale promoţionale prin inscripţionare prin diferite metode.
 Dezbatere pe tema "Meseriile viitorului".
Rezultatele proiectului şi impactul scontat:
 Asigurarea accesului la informaţii privind activităţile desfăşurate de societate.
 O viziune nouă asupra abordării problemelor educative.
 Deschidere prin învăţarea continuă a unor elemente noi.
 Integrarea resurselor în activitatea la clasă.
 Asocierea cunoştinţelor acumulate la şcoală cu cele dobândite în cadrul activităţilor
desfăşurate la sediul societăţii;
Metode de diseminare a rezultatelor
 Prezentarea proiectului şi a rezultatelor acestuia în cadrul Comisiilor educative, Consiliului
profesoral, pe site-ul şcolii.
 Album foto.
Nerealizări
 Prezentarea proiectului şi a rezultatelor acestuia pe site-ul şcolii se va realiza după
recontrucţia acestuia.
VIZITA DE STUDII la firma BIBUS SES 03.04.2011
- Album foto parţial –

15. 15
Bibliografie :
1.http://www.bibus.ro/ro/despre-noi/bibus-ses-srl/
2.http://www.unibuc.ro/
3.http://www.mmuncii.ro/
PROGRAMUL DE CONSILIERE „PAŞI SPRE O CARIERĂ DE SUCCES”
Profesor consilier şcolar Nicoleta-Adriana Florea,
Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională
Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Dolj
„Paşi spre o carieră de succes” este un program de consiliere privind cariera, bazat pe
Modelul Egan şi destinat elevilor din clasa a opta. Grupul, căruia ne adresăm, are nevoi de
autocunoaştere în scopul formării unei imagini corecte şi al realizării unei opţiuni şcolare
adecvate.
Primele şedinţe (Ş1, Ş2, Ş3) vor fi destinate identificării şi clarificării problemei grupului.
Scopul acestor şedinţe va fi împărtăşirea şi clarificarea problemei grupului de către fiecare
membru al acestuia, crearea unui sentiment de comuniune care să ajute la elucidarea trebuinţelor,

16. 16
opţiunilor şi dorinţelor, care să permită obţinerea unor informaţii relevante şi dezvoltarea şi
menţinerea unor atitudini şi mentalităţi constructive favorabile adoptării soluţiei optime.
În prima şedinţă (Ş 1), consilierul poate folosi exerciţii de deschidere, pentru a realiza o
mai bună cunoaştere a membrilor grupului, în scopul creării unui sentiment de comuniune care să
ajute la clarificarea dorinţelor, opţiunilor, precum şi la dezvoltarea sinelui, fapt foarte important în
cadrul unui colectiv şcolar (exerciţiu de prezentare - prezentarea elevilor şi a motivelor pentru
care participă la un astfel de program – „Cine sunt eu?/ Unde sunt eu?”).
Şedinţa a doua (Ş 2) poate consta în realizarea unui exerciţiu care să ne ofere o imagine
cuprinzătoare asupra elevilor - prezentarea relaţiilor, a locurilor, a lucrurilor şi a activităţilor
preferate ale acestora – „Blazonul personal”.
Cea de-a treia şedinţă (Ş 3) le poate da copiilor ocazia să înfăţişeze cele mai importante
evenimente din viaţa lor. Se va pune accentul pe acele fapte care au influenţat în mod hotărâtor
cursul vieţii lor – exerciţiul „Povestea succesului”.
Următorul stadiu al activităţii de consiliere (Ş 4, Ş 5, Ş 6, Ş 7) va urmări ajutarea elevilor
să-şi creeze o imagine corectă despre sine, prin oferirea de noi perspective si alternative, care îi
va ajuta să facă o alegere potrivită privind viitoarea carieră şcolară şi profesională.
În cadrul acestor şedinţe, vom urmări:
 prezentarea amănunţită a situaţiei existente în cadrul colectivului de elevi, respectiv
investigarea personalităţii elevilor, în scopul formării unei imagini corecte despre sine, se va
realiza prin: exerciţii în planul imaginaţiei; identificarea pasiunilor elevilor; descoperirea calităţilor
acestora; identificarea lucrurilor care produc disconfortul sau confortul fiecăruia.
 configurarea situaţiei ideale, prin prezentarea opţiunilor elevilor privind viitoarea lor realizare
personală şi profesională.
Activităţile vor fi dominate de spontaneitate şi se va urmări orientarea spre scopuri concrete,
măsurabile.
Astfel, realizând o proiectare a activităţii de consiliere, putem identifica următorii paşi:
Ş 4 va propune elevilor un exerciţiu ce le va da posibilitatea să realizeze o prezentare
amănunţită a propriei persoane - înfăţişarea intereselor, calităţilor, experienţelor pozitive din
activitatea lor şcolară şi nu numai, precum şi a viselor pe care le-ar dori îndeplinite în viitor;
Ş 5 va urmări descoperirea abilităţilor, competenţelor, intereselor, valorilor, descrierea
stilului personal, a experienţelor de muncă, prezentarea experienţei educaţionale, a experienţei ca

17. 17
membru al unor grupuri şi a opţiunilor privind orientarea şcolară şi profesională - exerciţiul „Roata
unică”.
Ş 6 va oferi posibilitatea prezentării realizărilor personale şi şcolare - „Cartea mea de
vizită”.
Ş7 va urmări realizarea unui exerciţiu în planul imaginaţiei, oferindu-le elevilor
posibilitatea de a-şi prezenta atât întâmplările din viaţă pe care le-ar dori schimbate, cât şi visele -
exerciţiul „Bagheta magică”.
Ultimul stadiu al activităţii (Ş8, Ş9, Ş10, Ş11, Ş12) se va axa pe întocmirea şi realizarea
pasului concret – exprimarea opţiunii şcolare şi profesionale. Activitatea realizată în cadrul
acestor şedinţe se va concretiza în:
 oferirea informaţiilor privind reţeaua şcolară – filiere, profiluri, specializări, calificări;
 ajutorul oferit pentru argumentarea opţiunilor exprimate;
 ajutorul oferit pentru descrierea profilului ales şi autoevaluarea pregătirii pe care o au la
principalele discipline ale profilului;
 încurajarea şi sprijinirea activităţii.
Aceste şedinţe se vor axa pe întocmirea scenariului strategic, pe elaborarea strategiilor de
acţiune, urmărind învestirea cu putere a elevilor, eliminarea sentimentului de teamă şi nesiguranţă
şi orientarea acestora spre acţiune. Astfel, opţiunile iniţiale ale copiilor vor fi reanalizate, aceştia
alegând specializarea/ calificarea adecvată.
O dată identificate opţiunile, se va trece la realizarea pasului concret, care să permită
atingerea scopului fixat – exprimarea opţiunii şcolare şi profesionale adecvate.
Ş 8, Ş 9 – aceste şedinţe vor fi destinate prezentării reţelei şcolare, oferirii informaţiilor
despre filiere, profiluri şi specializări.
Ş 10 – prezentarea opţiunii şcolare (filiera, profil, specializare/ calificare, liceu/ grup
şcolar) şi motivarea alegerii făcute.
Ş 11 – poate fi destinată descrierii profilului ales şi autoevaluării pregătirii pe care o au la
principalele discipline ale profilului.
Ş 12 – va propune elevilor un exerciţiu în planul imaginaţiei, solicitându-i să descrie
meseria pe care o vor practica în viitor – „Viitorul meu”.
Bibliografie:
1. Băban, Adriana, (2001), „Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi
consiliere”, Cluj-Napoca;

18. 18
2. Florea, Nicoleta - Adriana, (2011), „Programele de consiliere. Perspective teoretice şi practice”,
Editura Aius, Craiova;
3. Lemeni, Gabriela; Mihalca Loredana; Mih, Codruţa, (2004), „Consiliere şi orientare. Ghid de educaţie
pentru carieră, Activităţi pentru clasele I-IV”, Editura ASCR, Cluj-Napoca.
DRUMUL CĂTRE SUCCESUL PROFESIONAL
Prof.dr. Mariana Lili BADEA
Colegiul Național ,,IULIA HASDEU”, Sector 2, București,
Prof.dr.Florentina IOFCIU
Scoala Gimnazială 195, Sector 3, București
,, Profesiunea nu este o specializare în a face ceva, ci o deschidere, un orizont pentru creaţie şi
autocreaţie, pentru progres şi autodepăşire. Profesiunea este pentru om eterna chemare şi mereu
marea tentaţie. De aceea nu se poate preda în şcoli: fiindcă e un copac falnic înflorit în
Primăvara tinereţii, născut în sufletul omului din sămânţa furată de alizeul pasiunii, ocrotit de
soarele speranţei şi hrănit din seva dorinţei de sine şi de alţii.”
(Aurelian Burcu)
Consilierea profesională se îmbină cu orientarea școlară atunci când se acordă elevilor de la
clasele terminale (a VIII-a, a X-a, a XII-a ) care se îndreaptă spre un anumit profil (științe ale
naturii, matematică-informatică, filologie), o școală profesională, o școală vocațională/de
specialitate ( liceu tehnologic, liceu de muzică, liceu de coregrafie, liceu sportiv etc. ) sau care
doresc să urmeze o facultate.
Am avut șansa de a participa în mod direct la două proiecte POSDRU privind consilierea
școlară,, "VIA-Vocație, Interese și Autocunoaștere (http://www.via-consiliere.ro )” și
Managementul vieții personale ( http://portal.mvp-educational.ro/site )” care, au avut drept scop
asigurarea premiselor pentru tranziția elevilor și studenților spre nivele superioare de educație sau
piața muncii, prin acces la informație și activități de orientare și consiliere.
Planificarea carierei la elevi reprezintă procesul prin care aceştia îşi conturează o direcţie de
carieră, îşi stabilesc scopuri în legătură cu propria carieră şi iniţiază acţiuni în vederea atingerii
acestor scopuri. Este un proces continuu de ajustare a scopurilor de carieră la caracteristicile
personale şi oferta educaţională şi ocupaţională aflate în permanentă dezvoltare.

19. 19
Abilităţile privind planificarea carierei constau în:
- Autocunoaştere – explorarea şi structurarea informaţiilor despre sine în vederea dezvoltării
conceptului de sine;
- Explorarea educaţională şi ocupaţională – colectarea informaţiilor despre oportunităţile
educaţionale şi ocupaţionale;
- Decizie de carieră – alegerea unei opţiuni din mulţimea variantelor disponibile la un
moment dat;
- Marketing / Promovare personală – sistematizarea şi prezentarea informaţiilor despre
abilităţile, interesele şi experienţele educaţionale şi profesionale proprii în vederea atingerii
scopurilor de carieră.
Din punct de vedere organizatoric, educaţia şi formarea deprinderilor pentru dezvoltarea
carierei presupun: a) educaţie pentru carieră în ateliere de lucru (simularea alegerii anumitor
cariere sau modele ale dezvoltării personale); b) dezvoltarea deprinderilor privind alegerea carierei
integrate diferitelor discipline şcolare; c) lecturi şi teme aplicative despre posibilităţile unei
dezvoltări reuşite în diferite cariere; d)sesiuni de informare, proiecte despre carieră, simularea
anumitor situaţii specifice unor profesii; e)utilizarea facilităţilor pentru angajare: profile
profesionale, sisteme electronice de mediere a muncii, de (auto) evaluare etc. f) exersarea pe viu a
demersurilor pentru angajare; g) parcurgerea asistată a paşilor reali ai angajării.
Pentru conturarea unui plan de educare şi dezvoltare a carierei, este necesară
identificarea realistă a resurselor şi anticiparea posibilelor obstacole.
Resursele interne vizează: talentul, aptitudinile, deprinderile, cunoştinţele, perseverenţa,
motivaţia, interesul.
Resursele externe sunt de obicei familia, prietenii, şcoala, instituţiile specializate în
consiliere.
Obstacolele de natură internă ar putea fi: teama de eşec, amânarea, ezitarea, emotivitatea,
îndoiala, neîncrederea în propriile posibilităţi.
Mai semnificative par a fi piedicile externe: nivelul insuficient de pregătire, lipsa/
insuficienţa resurselor financiare şi a experienţei la locul de muncă, lipsa de suport moral.
Activitatea de consiliere a carierei face parte şi din măsurile active de prevenire şi combatere
a şomajului, a disfuncţiilor de pe piaţa forţei de muncă, iar beneficiarii direcţi ai acestor măsuri

20. 20
sunt persoanele fizice (elevii, studenții, șomerii), angajatorii, instituţiile de protecţie sociale ale
statului.
Elevii pot fi clasificați în funcție de decizia sau alegerea privind cariera în trei categorii:
1. Clarificați, hotărâți - cei care au o opțiune profesională bine definită;
2. Indeciși - cei care oscilează între mai multe alternative;
3. Confuzi și dezorientați - cei care nu știu ce vor sau ce le-ar place.
Indiferent de categoria din care fac parte, autocunoașterea este primul pas în alegerea unei
profesii și cariere potrivite, chiar și în cazul celor cu o opțiune de carieră clară, dar mai ales în
cazul celor indeciși și dezorientați.
Confirmarea/infirmarea rezultatelor preliminare necesită o continuare a cercetării începute.
Rezultatele indică faptul că în învățământul preuniversitar este deficitară formarea
aptitudinilor şi dezvoltarea creativităţii. Cunoştinţele pe care le dobândesc elevii nu sunt
transferabile şi aplicabile. Elevii nu ştiu să-şi organizeze cunoştinţele astfel încât acestea să devină
transferabile şi uşor de reactualizat.
De asemenea concluziile obținute din testele elevilor, confirmate de literatura de specialitate,
sunt : a) la liceu interesele sunt mai stabile , mai active , mai realiste , deci au aptitudini mai bine
figurate pentru domeniu de interes ; b) aptitudinile tehnice și practice sunt insuficient dezvoltate
în liceu ; c) profilul liceal urmat timp de patru ani le canalizează interesele spre mai multe direcții
de orientare școlară și profesională.
În urma unei analize personale am ajuns la următoarea analiză SWOT
Puncte tari: 1)sunt hotărâți în ceea ce privește cariera lor 63% ;-2)au capacitatea de a
vizualiza corect viitorul 60% ; -3) analizează reuşind să stabilească o legătură între nivelul de
cunoștiințe atins și aspirațiile lor de viitor 63% ; -4) recunosc într-o situaţie dată caracteristicile
meseriei alese 60% -5) concorda nivelul de pregatire cu meseria aleasă 45%
Puncte slabe: 1) 10%din elevi au capacitatea de generalizare şi abstractizare din punct de
vedere al carierei; 2)la întrebarea ,,ce vor face în cazul eșecului ?”( picarea examenului de bac) 90
% nu au răspuns ; 3) în funcție de mediul familial din care provin-21% nu sunt deciși.
Elevii din învăţământul liceal optează pentru profesii din următoarele domenii: medical
(medic, infirmier, farmacist, asistent medical), justiţie (avocat, poliţist), informatică-
telecomunicaţii, comerţ (economist, contabil, întreprinzător particular ), învăţământ (profesor,
învăţător), servicii (mecanic-auto , hair-styling, zidar, secretar, cosmetician, designer etc).

21. 21
Peste 85% dintre elevii consiliaţi doresc să urmeze o formă superioară de învăţământ şi
aproximativ 15% se orientează spre şcoli postliceale sau formarea continuă postliceală.
Oportunități: a)-criza economică a dus la schimbarea mentalității guvernelor referitoare la
piața forței de muncă; b).-implicarea Organizației Internaționale a Muncii în analiza pieței muncii
și asumarea unor noi orientări în domeniul muncii, așa cum arată și Raportul Global Employment
trends For Youth; c).-la nivel UE „ Agenda Lisabona 2010 și Strategia Europa 2020”; d) ANOFM
în România analizează noi strategii de dezvoltare a pieței muncii, o nouă listă de meserii căutate în
viitorii ani; e).-recunoașterea importanței sistemului de învățământ pentru crearea unei forțe de
muncă bine educate, calificată și stabilirea unor obiective în legătură cu atingerea țintei de ocupare
de 75% până în 2020, diminuarea abandonului școlar și sporirea numărului de absolvenți de
învățământ terțiar (învăţământul postliceal şi formarea continuă postliceală); f).-coroborarea
ofertei educaționale și piața de muncii, programe de tranziție de la școală la locul de muncă,
adaptarea standardelor de formare academică și școlară la nevoile angajatorilor, consolidarea
parteneriatelor cu mediul economic și social, dezvoltarea unor programe comune cu mediul de
afaceri; g)-posibilitatea realizării cu ajutorul proiectelor cu finanțare europeană a testului orientării
în carieră care duce la o autocunoaștere si o evaluare a deprinderilor și abilităților, punctelor forte
și ariile de dezvoltare, preocupările și pasiunile adolescentului.g).-posibilitatea consultării ofertei
din piața muncii și lista joburilor în viitor la adresa www.via-consiliere.ro.
Ar fi foarte bine ca în școala gimnazială / liceu să se desfășoare un C.D.Ș.
(.http://portal.mvp-educational.ro/site ) la elevii de clasa a VII-a / a-XI-a în vederea formării de
competenţe specifice elevilor în câmpul managementului vieţii personale şi sociale, cu ajutorul
unei platforme educaţionale interactive de tip digital în domeniul studiat ca și posibilitatea ca în
clasa a-VIII-a /a-XI-a , elevul să poată aplica testul VIA și să exploreze / evalueze alternativele
existente, să identifice și să analizeze opțiunile vis-a-vis, de elaborarea câtorva alternative.
Astfel se realizează identificarea avantajelor și dezavantajelor fiecarei profesii și inainte de a
lua o decizie află informații cât mai exacte despre ce presupune fiecare profesie în parte și ce
aptitudini și studii îți sunt necesare).
Încurajarea elevilor să desfăşoare activităţi în domeniile faţă de care prezintă nu doar
atracţie, dar şi înclinaţie etc.
Bibliografie:
[1]. Dima,G.,Dima,D.,
Covaci,A..
Smeureanu, M.,
Manualul consilierului"VIA-Vocație,Interese,Autocunoaștere și
dezvoltare, drumul către succesul profesional", Proiect
POSDRU/90/2.1/S/63742, AXA PRIORITARĂ2 "Corelarea

22. 22
Petrescu, M.C.. învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii"2012.
[2]. Mincu, C.L.. Consiliere vocaţională, Modul II. Universitatea din Bucureşti,
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Secţia Psihologie,
Departamentul ID-CREDIS, 2011.
[3]. Tomşa, Gh.. Consilierea şi dezvoltarea carierei la elevi. Casa de Editură şi
Presă Românească, Bucureşti, 2009.
[4]. *** http://www.via-
consiliere.ro/orientare_scolara_si_profesionala.html
[5]. *** http://portal.mvp-educational.ro/portal/site/cdaecf4b-4066-4640-
a00f-5f81ceb19215/page/bfa146ef-d2a0-4260-b35e-
03a9d33ac26
[6]. *** http://www.librarie.net/carti/51454/2011-Clasificarea-
ocupatiilor-din-Romania-Nivel-ocupatie-sase-caractere-vigoare
CREATIVITATE ÎN CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA
ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ A ELEVILOR
Prof. Boarnă Ecaterina
Colegiul Ştefan Odobleja, Craiova
Strategiile educaţionale şi sociale ale României plasează şcoala ca factor de dezvoltare a
capitalului social în relaţia sa cu comunitatea pe care o deserveşte. Una dintre problemele
permanente înscrise printre priorităţile şcolii şi societăţii noastre, o constituie şi orientarea şcolară
şi profesională. Actualitatea şi importanţa ei este dată de contribuţia esenţială pe care şcoala o
poate aduce la soluţionarea şi îmbunătăţirea acesteia. Contribuţia ei nu se reduce numai la
pregătirea tinerilor pentru a şti cum să ia o decizie conştientă, liberă dar fermă cu privire la
devenirea lor şcolară şi profesională, ci şi la pregătirea şi asigurarea unei forţe de muncă în stare să
acopere cu succes toate sectoarele activităţii sociale. O asemenea pregătire trebuie să înceapă de
timpuriu deoarece structura învăţământului permite elevilor să opteze pentru clase speciale pentru
elevii cu aptitudini şi performanţe deosebite.
Considerată multă vreme o problemă individuală, pe care fiecare familie o rezolvă în
funcţie de statutul său social şi profesional, orientarea şcolară şi profesională nu trebuie lăsată în
afara programelor şcolare. O dată cu diversificarea domeniului muncii şi cu progresele realizate de
şcoala contemporană, problema orientării şcolare şi profesionale a devenit o preocupare
sistematică a mai multor organisme particulare şi de stat şi în special a şcolii.

23. 23
Faptul că orientarea şcolară prezintă interes atât pentru individ cât şi pentru stat şi societate
a făcut ca problema să fie examinată de-a lungul anilor atât sub aspectul său pedagogic,
psihologic, social cât şi sub cel umanitar. Este nevoie de depistarea aptitudinilor, de cunoaşterea
elevilor, de autocunoaştere, de îmbogăţirea strategiilor de lucru şi au apărut organizaţii şi instituţii
care pot oferi o bază de date privitoare la mobilitatea profesiunilor, la cerere şi ofertă, la
perspectivele de dezvoltare a anumitor domenii de activitate. Introducerea pe scară largă a
calculatoarelor în atâtea domenii profesionale a impus modificări în programele de pregătire
pentru multe profesii, ceea ce a sporit interesul tinerilor pentru şcolile sau secţiile cu astfel de
profiluri. Informatica, tehnologiile moderne şi apariţia unor profesii noi au dus la modificarea
conţinutului mai multor obiecte de învăţământ. Coordonatele ştiinţifice ale orientării şcolare şi
profesionale trebuie să aibă în vedere următorii factori: copilul, cerinţele social-economice
inclusiv profesiile şi şcoala.
Problema aptitudinilor şi a alegerii şcolii şi ulterior a profesiei a devenit o problemă
educativă de larg interes. Mai ales în clasele terminale ale ciclurilor şcolare munca diriginţilor a
devenit un suport solid al orientării elevilor. Nu numai informaţiile furnizate, ci, mai ales,
contactul elevilor cu diverse sectoare de activitate joacă un rol esenţial în consolidarea
preferinţelor profesionale care stau la baza opţiunilor tinerilor. Gimnaziul este perioada când se
realizează procesul de preorientare profesională pentru că la sfârşitul acestui ciclu elevul va intra
într-un liceu, iar opţiunea sa trebuie să fie bine pregătită. Liceul este etapa de şcolarizare în care
interesele profesionale trebuie să dobândească cristalizarea necesară opţiunii pe care o vor face
elevii şi părinţii la sfârşitul ei. Performanţele obţinute de elev în general şi mai ales la discipline de
concurs, precum şi alte rezultate ale activităţii şcolare şi extraşcolare, vor deveni argumente pentru
una din direcţiile de urmat. La acest nivel apar două posibilităţi din punct de vedere al orientării
şcolare şi profesionale cum ar fi pregătirea elevilor pentru o activitate profesională şi pregătirea
pentru continuarea specializării într-o facultate de profil.
Orientarea trebuie să tină cont de factori cum ar fi: cunoaşterea elevilor de către cadrele
didactice, pregătirea lor în domeniul alegerii şcolii şi profesiei, informarea şcolară şi profesională
şi discutarea opţiunii şi deciziei finale a fiecărui elev. Conţinutul orientării şcolare şi profesionale
trebuie să ofere argumentele cele mai puternice pentru a-i ajuta pe cei care ezită încă sau care au
făcut o alegere greşită.

24. 24
Orientarea şcolară este o acţiune complexă atât prin numărul factorilor implicaţi (profesori,
părinţi, sponsori, specialişti, etc) cât şi prin faptul că face parte integrantă din procesul instructiv-
educativ. Este o acţiune permanentă care începe în prima zi de şcoală şi durează toată perioada
şcolarizării. Etapa cea mai dificilă a acestei acţiuni este organizarea activităţilor de consiliere şi
orientare şcolară şi profesională. Tinerii sunt îndrumaţi spre alegerea unei anumite şcoli şi profesii
prin: prezentare de lecţii, expuneri, dezbateri, monografii şcolare şi profesionale, pliante ale
şcolilor, filme, casete, activităţi în laboratoare.
În orientarea şcolară şi profesională, un rol important îl poate avea personalitatea
profesorului. Profesorul a fost (poate deveni) un model al elevului sub raport intelectual,
profesional, moral-cetăţenesc. Desigur, modelul profesorului este valoros şi eficient când elevul
nu-l copiază pur şi simplu, ci îl conştientizează, trecându-l prin filtrul gândirii sale, luând în
considerare ceea ce se potriveşte cu posibilităţile lui reale şi cu ceea ce-i oferă societatea la un
moment dat şi în perspectivă. În acest context, profesorul trebuie să-şi puna în acţiune modelul
său, urmărind să dezvolte individualitatea şi personalitatea elevului, opţiunea sa în cunoştinţă de
cauză în alegerea şcolii şi profesiunii.
Orientarea şcolară şi profesională trebuie să devină o prevedere şi o opţiune a elevului, în
sensul ca ea să se bazeze pe autocunoaşterea posibilităţilor lui reale şi pe conştientizarea faptului
corelării lor cu posibilităţile socio-profesionale ce le oferă societatea în condiţiile economiei
libere.
Orientarea şcolară şi profesională trebuie să aibă un caracter dinamic, deschis, polidirecţional, să
ofere elevului posibilitatea alegerii unei soluţii optime din mai multe variante. Este greşită
opţiunea cu caracter definitiv şi unilateral, care susţine că un elev este bun numai pentru o anumita
şcoală sau profesie. Aceasta în condiţiile de competiţie-concurs poate conduce la eşec. Acest
principiu are la bază adevărul, deja cunoscut, că potenţialul individual al elevilor are un caracter
polivalent, în sensul că acelaşi potential se poate valorifica corespunzător prin variate tipuri de
şcoli şi profesii.
BIBLIOGRAFIE :
Iucu, B. Romiţă- Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, 2000
Elena, Zamfir, Marian Preda- Diagnoza problemelor sociale şi comunitare, Editura Expert, Bucureşti 2000

25. 25
ORIENTAREA ŞCOLARĂ – FACTOR HOTĂRÂTOR ÎN FORMAREA
PERSONALITĂŢII UMANE
Profesor Boţa Ana
Colegiul ”Ştefan Odobleja”
Putem spune cǎ orientarea şi consilierea profesionalǎ este în România la început, dar în acelaşi
timp putem spune cǎ a cǎpǎtat amploare şi este de interes atât pentru tineri cât şi pentru pǎrinţi.
Principalii factori implicaţi şi cu responsabilitǎţi în consiliere şi orientare şcolarǎ şi profesionalǎ
sunt: şcoala, familia, unitǎţile economice, mass-media, alte instituţii specializate..Orientarea
şcolarǎ şi profesionalǎ se constituie ca un sistem coerent şi dinamic de principii, acţiuni şi mǎsuri
prin care un individ sau un grup sunt indrumaţi (ajutaţi) sǎ-şi aleagǎ (sǎ opteze pentru) o anumitǎ
şcoala şi, la un moment dat, şi pentru o anumitǎ profesie datǎ de o anumitǎ şcoalǎ, corespunzator
inclinaţiilor, aptitudinilor şi aspiraţiilor proprii, în scopul dezvoltǎrii personalitǎţii, respectiv al
pregǎtirii pentru o anumitǎ profesie şi pentru integrarea social-utilǎ.Acţiunea de orientare şcolară
şi profesională a apărut din necesităţi practice fiind menită să contribuie la descoperirea
potenţialului vocaţional al individualităţilor umane, îndeplinind un rol cheie atât în asigurarea
satisfacţiei personale cât şi în creşterea eficienţei repartiţiei şi utilizării resurselor umane.
Actualitatea şi importanţa ei este dată de contribuţia esenţială pe care şcoala o poate aduce la
soluţionarea şi îmbunătăţirea acesteia. Contribuţia ei nu se reduce numai la pregătirea tinerilor
pentru a şti cum să ia o decizie conştientă, liberă dar fermă cu privire la devenirea lor şcolară şi
profesională, ci şi la pregătirea şi asigurarea unei forţe de muncă în stare să acopere cu succes
toate sectoarele activităţii sociale. Nu sunt exagerate opiniile celor care susţin că o asemenea
pregătire trebuie să înceapă de timpuriu deoarece structura învăţământului permite elevilor să
opteze pentru clase speciale pentru elevii cu aptitudini şi performanţe deosebite. Considerată
multă vreme o problemă individuală pe care fiecare familie o rezolvă în funcţie de statutul său
social şi profesional, orientarea şcolară şi profesională nu trebuie lăsată în afara programelor
şcolare, considerându-se că sunt suficiente informaţiile familiei şi ale copilului pentru a justifica o
opţiune şcolară şi profesională adecvată. O dată cu diversificarea domeniului muncii şi cu
progresele realizate de şcoala contemporană, problema orientării şcolare şi profesionale a devenit
o preocupare sistematică a mai multor organisme particulare şi de stat şi în special a şcolii.Este
nevoie de depistarea aptitudinilor, de cunoaşterea elevilor, de autocunoaştere, de îmbogăţirea

26. 26
strategiilor de lucru şi au apărut organizaţii şi instituţii care pot oferi o bancă de date privitoare la
mobilitatea profesiunilor, la cerere şi ofertă, la perspectivele de dezvoltare a anumitor domenii de
activitate.Problema aptitudinilor şi a alegerii şcolii şi ulterior a profesiunii a devenit o problemă
educativă de cel mai larg interes. Nu numai informaţiile furnizate, ci, mai ales, contactul elevilor
cu diverse sectoare de activitate joacă un rol esenţial în consolidarea preferinţelor profesionale
care stau la baza opţiunilor tinerilor. Gimnaziul este perioada când se realizează procesul de
prioritare profesională pentru că la sfârşitul acestui ciclu elevul va intra într-un liceu, iar opţiunea
sa trebuie să bine pregătită. Liceul este etapa de şcolarizare în care interesele profesionale trebuie
să dobândească cristalizarea necesară opţiunii pe care o vor face elevii şi părinţii la sfârşitul ei.
Toate obiectele de învăţământ prevăzute în curriculum au şi pot fi exploatate în favoarea orientării
profesionale a elevilor. În mod concret, atunci când ne referim la valorificarea potenţialului
specific al fiecărei discipline şcolare avem în vedere: oferirea de informaţii despre ariile
profesionale unde cunoştinţele materiei predate sunt necesare, folosite şi dezvoltate; informarea cu
privire la aplicaţiile practice ale cunoştinţelor transmise prin lecţii.Astfel, dirigintele şi părinţii
trebuie să aducă la cunoştinţă elevilor, legătura dintre disciplinele şcolare şi profesii, evidenţiind
legătura directă a acestora cu anumite meserii sau profesii. De exemplu, dacă cineva obţine
rezultate şcolare bune la:
 Limba română /limbi străine, ar putea deveni: profesor, cercetător în lingvistică, învăţător,
bibliotecar, educatoare, ghid, translator, diplomat, jurnalist etc.
 Matematică şi informatică, ar putea deveni: profesor, economist - contabil, inginer,
funcţionar bancar, arhitect, astronom, statistician, informatician-programator etc.
 Fizică, chimie, biologie, ar putea deveni: profesor, cercetător, medic uman, medic
veterinar, stomatolog, farmacist, biofizician, biolog etc.
 Istorie, ar putea deveni: profesor, scriitor, muzeograf, arheolog etc.
 Educaţie fizică, ar putea deveni: profesor de sport, antrenor sportiv, fizioterapeut, poliţist,
ofiţer de armată etc.
Performanţele obţinute de elev în general şi mai ales la disciplinele de concurs precum şi
alte rezultate ale activităţii şcolare şi extraşcolare vor deveni argumente pentru una din direcţiile
de urmat. La acest nivel apar două posibilităţi din punct de vedere al orientării şcolare şi
profesionale cum ar fi pregătirea elevilor pentru o activitate profesională şi pregătirea pentru
continuarea specializării într-o facultate de profil. Orientarea şcolară şi profesională trebuie să tină

27. 27
cont de unii factori cum ar fi cunoaşterea elevilor de către cadrele didactice, pregătirea lor în
domeniul alegerii şcolii şi profesiei, informarea şcolară şi profesională şi discutarea opţiunii şi
deciziei finale a fiecărui elev. Conţinutul orientării şcolare şi profesionale trebuie să ofere
argumentele cele mai puternice pentru a-i ajuta pe cei care ezită încă sau care au făcut o alegere
greşită.
În fundamentarea și realizarea orientării școlare și profesionale poate concura un sistem de
factori în interacțiune, printre care: cercetarea, școala și profesorii, familia, organizațiile de tineret,
beneficiarii învățământului și mass-media; aceștia pot realiza importante acțiuni de consiliere
pentru orientarea școlară și profesională, adecvate și eficiente.
Strategiile orientării școlare și profesionale cuprind:
- Metodele de învîțîmânt folosite adecvat, cum sunt expunerea, conversația, modelarea,
problematizarea, studiul de caz, asaltul de idei etc, pot să asigure cunoașterea și conștientizarea
celor necesare unei bune orientări școlare și profesionale.
- Mijloacele didactice (materialul didactic divers, îndeosebi cel audio-vizual, experiențele
de laborator etc.) folosite adecvat pot să asigure cunoașterea și constientizarea celor cerute de o cât
mai bună orientare școlară și profesională.
- Formele de organizare a procesului de învățământ – lecția în varietatea ei, prin
conținuturile și strategiile folosite, vizitele și excursiile, consultațiile pot oferi posibilități
convingatoare de asigurare a unei bune orientări școlare și profesionale.
- Orele de dirigentie, prin tematica lor variată și prin dezbaterile ce se realizează, pot și
trebuie să ajute la o buna orientare școlară și profesională a elevilor.
- Formele de activitate extrașcolare adecvate realizării orientării școlare și profesionale.
Printre acestea putem menționa: întâlnirile cu specialiști de diverse profesii; consultarea de
bibliografii ale unor personalități; cunoașterea unor monografii profesionale; urmărirea unor
emisiuni radio și de televiziune specifice orientării școlare și profesionale; vizitele și excursiile în
anumite unități socio-economice (intreprinderi, șantiere, unități culturale, de cercetare, comerciale
etc); simpozioane și mese rotunde pe diverse teme socioprofesionale; antrenarea elevilor în
anumite cercuri pe obiecte, cercuri știintifice și tehnice, cercuri artistice-literare, muzicale, de
desen, de sculptură etc.
Pentru asigurarea acțiunii de consiliere competente și eficiente a orientării școlare și
profesionale, a găsirii conținuturilor și formelor adecvate conceperii și desfășurării ei sunt

28. 28
necesare să se realizeze urmatoarele elemente strategice specifice: studierea rezultatelor la
învățătură ale elevilor și in activitățile extrașcolare; convorbiri cu toți factorii educativi; convorbiri
cu elevii; dezbateri cu elevii; aplicarea de teste docimologice, de inteligență, de interese, de
aptitudini, de creativitate, de opinie etc; vizite la domiciliul părinților și convorbiri cu aceștia;
cunoașterea modului cum își folosesc elevii timpul liber, care le sunt prietenii, preocupările etc;
cunoașterea gusturilor elevilor; studierea fișelor școlare de caracterizare psihopedagogica;
cooperarea cu cabinetele și laboratoarele de orientare școlară și profesională care, dispunând de un
specialist și de aparatura adecvata, pot asigura o orientare școlară și profesională competentă și
eficientă, pe baze științifice și cu instrumente și metodologii adecvate: fișe, teste, aparatură
modernă, în cadrul cărora calculatorul trebuie să-și facă prezența tot mai accentuată etc.
Toti cei interesați în finalitatea eficienței învățământului trebuie să fie conștienți de faptul că
formarea personalității și realizarea unei calificări, a unei pregătiri profesionale elevate, de
performanțe creative, active și responsabile sunt și rezultatul unei bune și eficiente orientării
școlare și profesionale. Cine și-a ales școala și profesia în concordanță cu obiectivele și principiile
orientării școlare și profesionale va avea, în mod cert, o evoluție elevată și competentă, se va
integra cu randament sporit în activitatea social-utilă.
Obiectivele orientări şcolare au fost riguros studiate şi le putem prezenta în următoarea
ordine:cunoaşterea personalităţii elevilor;cunoaşterea potenţialului şi a capacităţii lor;cunoaşterea
cerinţelor şcolii şi profesiunilor preferate de elevi;cunoaşterea locurilor de muncă existente .
Elevul trebuie tratat cu seriozitate şi respect, ascultat, încurajat şi stimulat să-şi asume
responsabilităti. Totodată, părinţii trebuie să se asigure că vor să-l sprijine pe tânăr să ia o decizie
bună şi să nu-şi impună punctul de vedere sau profesia lor ca model, pentru a-şi realiza astfel, prin
urmaş, propriile aspiraţii sau să-şi compenseze nereuşitele.Succesul profesional poate fi definit ca
o adaptare performantă la cerinţele muncii. Elevul este propriul său manager, el trebuie să-şi
evalueze resursele cu realism, să-şi stabilească obiectivele şi săelaboreze proiecte existenţiale pe
termen lung, mediu şi scurt, să se folosească de oportunităţi pentru a-şi atinge scopurile în
viaţă.Odată realizată planificarea carierei de către o persoană, experiențele pe care aceasta le-a
avut în decursul timpului înseamnă mai mult decât o succesiune de slujbe privite izolat. Acestea
sunt interconectate între ele, profesia devine legată de trecutul și viitorul profesional. Desfășurarea
activității într-o anumită profesie înseamnă pregătirea, educația și munca efectivă, elemente
prezente în cariera profesională a unei persoane. Procesul de consiliere și orientare profesională

29. 29
este împărțit în două: orientarea în carieră sau planificarea carierei și evoluția carierei. Primul
aspect are în vedere procesul de evaluare în sine, identificarea intereselor, a punctelor forte și slabe
pe care persoana în cauză le are și aptitudinile acesteia. Acest proces este un proces continuu ce
implică o serie de schimbări și ajustări realizate în viața profesională a unei persoane și se
întrepatrunde cu al doilea proces, evoluția carierei. Evoluția carierei reprezintă o succesiune de
poziții și activități după cum mentionam anterior, acest proces este influențat în mod direct de
situația existentă pe piața forței de muncă, de joburile disponibile, provocările și schimbările care
apar îin decursul timpului.
Bibliografie:
Florea, N., Surlea, C., (2008) Consiliere si orientare, Editura Arves;
Ghica V., (1998) Ghid de consiliere si orientare scolara, Editura Polirom, Iasi;
Holdevici, I., Neacsu, V.,(2006) „Consiliere psihologica si psihoterapie in situatiile de criza”, Ed. Dual
Tech, Bucuresti;
AUTOCUNOASTERA, DRUMUL CǍTRE SUCCESUL PROFESSIONAL
Profesor Ene İoana
Liceul Tehnologic de”Transporturi Auto”
Alege-ți o slujbă care să îți placă și nu va trebui să muncești nici o zi din viața
ta”(Confucius). Şcoala le deschide tinerilor perspective profesionale, şi îi formează în
perspectiva cunoaşterii lumii contemporane, a problematicii omului. Prin educaţie se cultivă
caracterul, conţinutul lui moral, tăria de voinţă, judecata clar. Educarea elevilor în vederea
alegerii carierei care se concretizează în pregătirea elevilor în vederea efectuării unor opţiuni
şcolare şi profesionale corecte şi realiste este, în esenţă, un aspect principal al educaţiei
generale pe care o asigură şcoala. Ea presupune însuşirea unui ansamblu de cunoştinţe cu
privire la diversele domenii ale realităţii, formarea de abilităţi şi deprinderi, dezvoltarea unor
interese multilaterale şi a unor interese profesionale dominante, dezvoltarea aptitudinilor
generale şi speciale, formarea unor atitudini pozitive faţă de muncă, dezvoltarea unei motivaţii
superioare şi a idealului profesional, formarea unor trăsături volitiv-caracteriale pozitive
necesare în exercitarea diverselor profesiuni pentru care optează elevii etc. Scopul orientării
şcolare şi profesionale este de informare şi consiliere a persoanelor cu privire la alegerea rutei
şcolare şi profesionale motivat considerată de individ ca optimă pentru sine şi care să-i aducă
acestuia, prin cariera exercitată, satisfacţie, un nivel de trai decent, afirmare personală şi

30. 30
socială, performanţă profesională şi participarea la viaţa publică. Orientarea şcolară şi
profesională trebuie să tină cont de unii factori cum ar fi cunoaşterea elevilor de către cadrele
didactice, pregătirea lor în domeniul alegerii şcolii şi profesiei, informarea şcolară şi
profesională şi discutarea opţiunii şi deciziei finale a fiecărui elev. Obiectivele orientări şcolare
au fost riguros studiate şi le putem prezenta în următoarea ordine:cunoaşterea personalităţii
elevilor;cunoaşterea potenţialului şi a capacităţii lor;cunoaşterea cerinţelor şcolii şi
profesiunilor preferate de elevi; cunoaşterea locurilor de muncă existente.Fiecare tânăr îşi pune
uneori întrebări de felul: Cine sunt eu? Prin ce mă deosebesc de cei din jur? Care sunt punctele
mele tari şi slabe? Care sunt posibilităţile mele? Cum aş putea să îmi dezvolt calităţile şi să îmi
depăşesc slăbiciunile? Răspunsurile la întrebările de acest fel se referă la cunoaşterea
însuşirilor de personalitate definitorii, a aptitudinilor, a sistemului motivaţional şi de valori, la
creşterea stimei de sine, a încrederii în sine, dezvoltarea creativităţii, a capacităţii de
autocontrol, a abilităţilor de comunicare şi relaţionare interpersonală, a posibilităţilor de
gestionare a emoţiilor, etc.
Autocunoaşterea te ajută să îţi dezvolţi, în primul rând propriul potenţial, să-ţi identifici
piedicile, dar şi resursele şi posibilităţile de realizare. Aceasta se poate îmbunătăţi prin
formarea obişnuinţei de a ne observa comportamentele, modalitatea de a interacţiona cu cei din
jur, de a acţiona şi de a reacţiona în diferite situaţii. De asemenea este important să ne
dezvoltăm capacitatea de a ne conştientiza propriile gânduri, emoţii, sentimente, motivaţii. Nu
trebuie să neglijăm importanța informaţiilor verbale şi nonverbale primite de la cei din jur şi
mai ales importanța opiniilor persoanelor semnificative pentru noi. Conştientizarea intereselor
şi a sistemului de valori reprezintă un alt aspect al autocunoaşterii. Interesele reprezintă
preferinţele unei persoane pentru anumite domenii de cunoştinţe sau de activitate şi au un rol
esenţial în luarea deciziilor privind carieră. Formarea intereselor depinde de factori genetici
(potenţialul aptitudinal) şi de experienţele de viaţă pe baza cărora individul învaţă să prefere
unele activităţi şi să evite altele. Autocunoasterea presupune totodata si constientizarea
aptitudinilor. Acestea reprezintă potentialul unei persoane de a obţine performanţelor într-un
anumit domeniu. Problema aptitudinilor şi a alegerii şcolii şi ulterior a profesiunii a devenit o
problemă educativă de cel mai larg interes.Spunem ca o persoana are aptitudini intr-un
domeniu daca poate obtine performante remarcabile in acel domeniu. Aceasta performanta
depinde de multi alti factori: motivatie, invatare, exersare, atitudinea parintilor si a cadrelor

31. 31
didactice, conditii materiale, sanatate etc. Fiecare om are propriile sale criterii de apreciere.
Succesul personal are coordonate specifice personalității fiecăruia, așa că, inainte de a-l cauta,
sa incercam sa gasim definitia care ni se potriveste fiecaruia. Specialiștii spun că felul in care
fiecare dintre noi vede succesul personal depinde de educația primită în familie și la scoală, de
experientele anterioare, de cercul de oameni in care ne-am invartit si al caror comportament l-
am adoptat si noi – toate constituind tiparul, modelul noastru. O alta personalitate in dezvoltare
personala, John Maxwell, definea succesul in felul urmator : „Succesul reprezinta cunoasterea
scopului nostru in viata, atingerea potentialului nostru maxim si sadirea semintelor ideii de
binefacere”. În condiţiile transformărilor economice şi sociale ce caracterizează societatea
românească în prezent, s-a impus ca necesară o amplă reformă educaţională ce aduce ca
noutate, alături de multe alte aspecte, activitatea de consiliere şi orientare şcolară privind
cariera, începând chiar din ciclul primar. Activitatea de consiliere în carieră are un rol deosebit
în societatea umană, iar ţările dezvoltate din punct de vedere economic, cu un nivel de trai
crescut i-au acordat importanţa cuvenită, elaborând o legislaţie care să ajute la desfăşoare şi
dezvoltarea acesteia. Consilierea reprezintă inima unui program de orientare a carierei;
semnificaţia acestui fapt este nu numai de natură psihologică, ci şi educaţională (pedagogică).
Elevii, tinerii, adulţii trebuie formaţi astfel încât să poată lua decizii optime legate de viaţa lor.
Consilierea şi orientarea şcolar – profesională îl sprijină pe individ să-şi îndeplinească propria
carieră, prin aceasta îl ajută să aibă un destin demn în viaţă. De aceea alegerea unei profesii
trebuie să fie un act profund personal, liber, rezultat al procesului deliberării responsabile, în
acord cu situaţiile concrete, obiective ale realităţii sociale şi economice, cu motivaţiile interne
şi interesele dominante şi stabile.În acest mod, elevul nu mai este doar un simplu receptor de
informaţie, ci este format pentru o societate dinamică, o societate aflată în schimbare, conform
idealului educaţional care doreşte să dezvolte personalităţi libere, creatoare, întreprinzătoare.
În acest sens, consilierea şi orientarea în carieră devine un instrument principal în dezvoltarea
şi afirmarea personalităţii fiecărui tânăr şi alegerea corectă a profesiei conform aspiraţiilor,
dorinţelor şi cunoştinţelor sale. Pentru asigurarea succesului în profesiune, în viaţă, trebuie să
se stabilească un acord între fondul aptitudinal şi aspiraţii pe care le poate realiza. Mulţi tineri
îşi făuresc planuri de viitor fără să se gândească dacă posedă şi calităţile necesare îndeplinirii
acestora. La fel fac şi foarte mulţi părinţi care doresc pentru copiii lor un viitor mai fericit, mai
plin de realizări mari, decât al lor. Dar părinţii înţeleg că numai năzuinţele singure, fără

32. 32
capacităţile interne şi externe de realizare, rămân sterile, după cum nici fondul aptitudinal nu
se poate fructifica de la sine fără condiţii interne şi externe.
Consilierea şi orientarea şcolară şi profesională aspiră să-l facă pe elev coparticipant la
propriul destin (prin informare, educare, autoformare, autoorientare), dacă nu în mod integral
chiar autorul acestui demers de alegere şi dezvoltare a carierei.Consilierea şi orientarea şcolară
şi profesională tinde să rezolve, simultan, două aspecte extrem de importante în
prezent:asigurarea echităţii sociale prin democratizarea permanentă a accesului la educaţie şi
formarea profesională;ameliorarea continuă a bunei utilizări a resurselor umane de care
dispune societatea.Este necesar să li se arate elevilor inconsistenţa unor criterii de alegere a
profesiunii cum sunt: este frumoasa, este bună, mi se pare interesantă, imi place, etc. Elevii
dau în mod frecvent aceste motive ale alegerii profesiunii. De aceea, elevilor care invocă
asemenea motive, să li se ceară să argumenteze, iar dacă nu pot, să se documenteze pentru a
putea demonstra că profesiunea respectivă este frumoasă, bună, interesantă, sau să se explice
de ce le place.
Bibliografie:
1. Băban, A. Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere, ed. Psinet,
Cluj-Napoca, 2003 (p.215-217)
3. Jigău, M., Consilierea carierei, ed.SIGMA, Bucureşti, 2001(p.49-52)
4. Lemeni, G., Miclea M., „ Consiliere şi orientare” ghid de educaţie pentru carieră, ed.Ascr, Cluj-Napoca,
2004( p.28-39)
5. Tomşa, GH., Orientarea şi dezvoltarea carierei la elevi, Casa de Editură şi Presă “Viaţa Românească”,
Bucureşti, 1998 (p.78)
TEHNOLOGIILE INFORMATICE ŞI DE COMUNICARE ÎN CONSILIEREA
CARIEREI
Prof. Monica Ceucă-Diaconescu
Colegiul “Ştefan Odobleja” Craiova
Prof. Adina Demetrian
Colegiul “Ştefan Odobleja” Craiova
În multe ţări dezvoltate economic şi cu o infrastructură a tehnologiilor informatice şi de
comunicare, de asemenea dezvoltată, se distinge deja tendinţa de a oferi pentru adulţi servicii de
informare, consiliere şi orientare în regim de „auto-utilizare”, mai ales pentru acele categorii de

33. 33
persoane cu un nivel de educaţie mai înalt şi care sunt alfabetizate funcţional în utilizarea Internet-
ului.
În fapt, se parcurg, după caz, următoarele situaţii:
-informare;
-informare;
ientare intensive pentru cei cu probleme şi bariere personale în
demersurile dezvoltării carierei sau în găsirea unei slujbe.
În scopul măririi accesului persoanelor la întreaga ofertă de servicii de informare,
consiliere şi orientare, utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicare este esenţială.
Aceasta presupune în termeni practici următorii paşi:
pentru utilizarea acestora;
-uri
tematice (locuri de muncă, oferta de educaţie şi formare: conţinut şi instituţii, instrumente
de (auto)evaluare etc.);
-
uri în mod profesionist, să le actualizeze în permanenţă cu informaţii şi să investigheze nevoile
dinamice ale utilizatorilor;
orientare complementare: consilierea carierei prin telefon, prin e-mail, materiale tipărite
trimise prin poştă;
a asigura echitatea accesului la astfel de date a
tuturor categoriilor potenţiale de utilizatori.
O problemă extrem de actuală este cea legată de „atestarea” competenţelor dobândite prin
experienţa de muncă.
Bilanţul, validarea, atestarea acestor noi competenţe valoroase şi în alte contexte de muncă
necesită un mecanism bine pus la punct (cadru legislativ, instituţii, specialişti implicaţi în procesul
de evaluare etc.) şi care dau adulţilor ce doresc să parcurgă acest demers de evaluare argumente
suplimentare pentru sporirea angajabilităţii şi competitivităţii lor pe piaţa muncii.

34. 34
Managementul şi accesul la informaţii
O altă problemă extrem de importantă este cea legată de asigurarea accesului la informaţii
a persoanelor care au nevoie de aceste date, în termeni de adecvare, calitate relevantă, încredere,
consistenţă, completitudine, aplicabilitate, actualitate etc. ale acestora în raport cu nevoile
dinamice ale utilizatorilor.
Oferirea de informaţii nu înseamnă şi rezolvarea problemelor lor, ci presupune şi o
atitudine activă a acestora în a întreprinde ceva pentru ei înşişi: căutare, formare, educaţie, practică
etc.; acest proces se derulează în timp.
Este de presupus că în acest interval se au în vedere:
e sau latente) stabile;
conturării deciziei cu privire la carieră;
angaja în acest proces;
proiectată în succesiuni temporale);
socio-profesională, utilizând toate resursele de care dispune.
Procesul consilierii derulat în scopul luării deciziei cu privire la carieră presupune
parcurgerea unor etape sau existenţa anumitor categorii de informaţii:
Este necesară luarea în considerare a sistemului lor de interese, preferinţe sau aspiraţii;
acestea sunt deja cristalizate, stabile, consistente, realiste şi raţionale, toate ca efect al învăţării
şcolare, experienţei sociale şi de muncă. În această situaţie simpla oferire de informaţii pentru a
contura interese de muncă stabile nu este suficientă, ci sunt necesare stagii de practică şi muncă în
cursul formării profesionale în diferite sectoare ale activităţii umane.
Configurarea acestor interese este strâns legată de imaginea de sine şi structura particulară
a personalităţii individului. A pune în relaţie aceste aspecte subiective ale individului cu realitatea
pieţei muncii este tocmai esenţa muncii consilierului. Cantitatea de informaţii reale şi direct
utilizabile despre anumite alternative posibil a fi alese drept căi de dezvoltare a carierei sau, altfel
spus, de acceptare a unei anumite slujbe, are importanţă decisivă în luarea deciziei. Informaţiile
incomplete, neactualizate sau prea generale vor crea confuzie, vor genera atitudini ezitante şi vor

35. 35
face procesul luării deciziei anevoios, îndelungat, excesiv de dubitativ şi generator de tensiuni
psiho-afective cu încărcătură negativă. Educarea adulţilor pentru evaluarea alternativelor şi
judecarea probabilistică a oportunităţilor, a ofertelor de inserţie socio-profesională este mai mult
decât un simplu deziderat.
Influenţa în planificarea carierei a dimensiunii timp este de prea puţine ori luată în calcul
de beneficiarii serviciilor de informare, consiliere şi orientare sau de către consilieri. Cei mai mulţi
dintre indivizi scurtcircuitează această dimensiune, o ignoră sau nu îi acordă suficientă importanţă.
În timp se realizează educaţia şi formarea profesională, se dezvoltă competenţele de bază şi
deprinderile de muncă, evoluează lumea profesiilor, se schimbă exigenţele angajatorilor sau oferta
pieţei forţei de muncă. Prezentul, în anumite cazuri, este ignorat, viitorul fiind permanent în prim
plan. Faptul nu este nicidecum rău, cu condiţia ca şi prezentului să i se acorde importanţa ce i se
cuvine: viitorul profesional este şi o „consecinţă” a prezentului, în termeni de investiţie în
educaţie, formare, dezvoltarea abilităţilor şi aptitudinilor personale, maturizarea generală sau
structurarea unei personalităţi orientate spre activitate.
În acelaşi timp, dacă oferta de informaţii vizează prioritar anumite categorii de clienţi sau
este direct destinată unor utilizatori locali sau regionali, ea nu se va dovedi, desigur, suficient de
adecvată altor categorii de beneficiari şi, cu atât mai puţin, pentru utilizarea la scară naţională.
Pe de altă parte, în măsura în care informaţiile sunt colectate în scopul unei oferte care să
satisfacă un număr cât mai mare de utilizatori, acestea sfârşesc prin a fi excesiv de generale şi,
inevitabil, insuficient de complete pentru cazuri sau nevoi personale concrete, adică inutile. Din
cele de mai sus, se poate trage concluzia că cea mai eficientă strategie în managementul
informaţiilor este centrarea pe nevoile clienţilor şi nu focalizarea pe resursele de informare,
consiliere şi orientare de care dispun consilierii. Informaţiile clasificate deja şi care răspund exact
unor nevoi identificate de consilieri ca frecvente, prioritare sau particulare şi precizate de clienţii
înşişi vor fi de mare impact decizional şi psihologic.
Centrarea pe resursele existente, pe tipurile şi categoriile de informaţii găsite şi cu niveluri
variabile de complexitate, actualitate, completitudine etc. este un demers mai facil pentru consilier,
dar nu şi pentru client şi fără maximă utilitate pentru acesta. Problema cea mai complexă este cum
îi sprijinim sau stimulăm pe clienţii adulţi să-şi identifice nevoile (reale, de perspectivă, situaţiile
favorabile) în materie de dezvoltare personală şi a carierei? Unii dintre ei o pot face singuri dacă
sunt solicitaţi sau ghidaţi minimal în acest sens; alţii trebuie sprijiniţi, mobilizaţi şi stimulaţi într-

36. 36
un mod mai sistematic şi consecvent. Relaţia nevoi - resurse este o succesiune şi nu o alternativă.
Modalitatea de „livrare” a informaţiei este covârşitoare ca importanţă dacă se doreşte să se obţină
un impact semnificativ în planul dezvoltării carierei. Aceasta trebuie adaptată formei dominante de
receptare de către populaţia ţintă şi cu impact maxim în planul dezvoltării carierei:în formă
electronică, în formă tipărită pe suport de hârtie, orală .
Bibliografie:
Jigău, M.,“Consilierea carierei”, Editura Sigma, Bucureşti,2001.
Tomşa, G.,“Consilierea şi dezvoltarea carierei la elevi”, Casa de Editură şi Presă Românească, Bucureşti,
1999.
EDUCAŢIA ŞI CONSILIEREA ELEVILOR CU DEFICIENȚE MINTALE
Prof. CHIAR CARMEN - IULIANA
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă – Alexandria
Consilierea educaţională este un proces complex care se derulează urmând anumite etapa
şi tehnici specifice în funcţie de problema şi personalitatea celui consiliat.
Etapa iniţială în consiliere presupune stabilirea unei relaţii efective între consilier şi elev.
Stabilirea acestei relaţii este absolut necesară pentru a se produce schimbări pozitive. Numai
acceptarea şi încrederea oferită de o astfel de relaţie asigură acest lucru. Formularea scopurilor
împreună privind schimbări comportamentale, dezvoltarea abilităţilor de luare a deciziei şi
eliminarea gândurilor negative este de asemenea un pas care trebuie realizat. În această etapă este
foarte important ca elevul să primească semnale că este acceptat aşa cum este el, cu problemele pe
care le are. Acest lucru este indispensabil pentru continuarea procesului de consiliere. Tot în
această etapă sumarizarea are un rol deosebit: împreună se evidenţiază elementele esenţiale, rămân
în centrul atenţiei aspectele principale putându-se întrezări de acum anumite opţiuni.
Etapa secundară în consiliere va progresa cu asistarea copilului pentru a-şi dezvolta
interesele sociale, de cooperare şi comunicare cu ceilalţi. Se va pune accent pe ajutorul oferit
copilului să se cunoască şi să se autoevalueze. Se va asigura atmosfera caldă şi empatia, fără să fie
excluse interpretările şi confruntarea constructivă. În această etapă se va putea utiliza ca tehnică de
lucru informarea, acest lucru însemnând că foarte multe informaţii vor fi dirijate de la consilier
spre copil. Totodată utilizarea sugestiei poate fi de un real folos pentru elev. Se pot sugera

37. 37
eventuale opţiuni care se vor adăuga la cele deja identificate de copil şi chiar modalităţi, căi care
pot fi luate în discuţie. Tehnica adresării întrebărilor este utilă deoarece poate ajuta mult în modul
de a vedea lucrurile şi de a scoate în evidenţă anumite aspecte care altfel ar putea rămâne în
umbră.
Etapa finală a consilierii va pune accentul pe dirijarea atenţiei copilului spre acte şi
comportamente constructive. Vor fi învăţate proceduri specifice, dezvoltate planuri de acţiune
începând cu cele mai simple şi până la cele mai complexe în vederea adoptării unui nou
comportament. În această etapă confruntarea va asigura sprijin acordat copiilor pentru asumarea
propriei responsabilităţi. Încurajarea este una din cele mai bune mijloace de a ajuta copilul să-şi
realizeze nevoile şi să-şi asimileze noi comportamente.
Aria de consiliere educaţională se desfăşoară pe 3 compartimente:
Consilierea elevilor în probleme legate de: autocunoaştere, imaginea de sine, adaptare şi
integrare socială, reuşita şcolară, crize de dezvoltare, situaţii de criză, rezolvarea şi depăşirea unui
conflict, însuşirea de tehnici de învăţare eficiente, orientare a carierei.
Consultaţii cu profesorii în probleme legate de: cunoaşterea elevilor, înţelegerea
problemelor elevilor, sprijin în dezvoltarea lor, asigurarea echilibrului între cerinţele şcolare şi
posibilităţile elevilor, în identificarea cauzelor inadaptării şcolare, optimizarea relaţiei şcoală-elev
Consultaţii cu părinţii în probleme legate de: cunoaştere a copiilor lor, înţelegerea
nevoilor şi a comportamentului lor, identificarea factorilor de risc în integrarea familială, şcolară,
socială, ameliorarea relaţiei cu propriii copii, sprijinirea şcolii în educaţia copilului.
Consilierea educaţională este realizată de către specialişti formaţi în domeniul
psihologiei, psihopedagogiei, pedagogiei sau sociologiei care îşi desfăşoară activitatea la Centrul
Judeţean de Resurse și Asistenţă Psihopedagogică şi în Cabinetele şcolare de asistenţă
psihopedagogică.
"Criza" comportamentală tipic adolescentină, îşi poate găsi explicaţie în incapacitatea
părintelui de a cunoaşte evoluţia stadială a personalităţii copilului şi incapacitatea de a-şi adecva
atitudinile şi comportamentul la particularităţile de vârstă ale copilului. Dezinteresul sau
indiferenţa faţă de specificul fiecărei vârste, nepriceperea sau neputinţa, neimplicarea părinţilor
determină lăsarea copilului la voia întâmplării.
Discuţiile individuale cu părinţii elevilor, stimulează deschiderea acestora spre dialog,
iar competenţa profesorului îi face receptivi la sfaturi. Dacă profesorul reuşeşte să se aproprie de

38. 38
copil, acesta îşi va deschide sufletul pentru că are nevoie s-o facă. Observarea atentă a ţinutei
copilului, a dispoziţiei lui de lucru la începutul zilei, a atitudinii lui în preajma întoarcerii acasă de
la şcoală, îi oferă educatorului informaţii care îi permit conturarea unei imagini asupra mediului
familial.
Înţelegerea celuilalt este marcată de factori afectivi şi depinde în mod hotărâtor de
capacitatea empatică a subiectului de transpunere în psihologia celuilalt. Înţelegerea este implicată
în empatie, decurge din cunoaşterea şi trăirea empatică. Intuiţia empatică înlesneşte nu numai
înţelegerea celuilalt, ci şi comunicarea interumană, anticiparea relativ corectă a comportamentului
partenerului şi stabilirea unei strategii comportamentale faţă de acesta în fiecare moment al
interacţiunii.
Înţelegerea empatică uşurează intercunoaşterea şi interinfluenţarea reciprocă a părţilor
aflate în relaţie. Ca relaţie interpersonală psihosocială între adult şi copil, în măsura în care are loc,
înţelegerea dă satisfacţie copilului făcându-l mai receptiv la influenţele exercitate de adult şi
sporeşte şansele acţiunii de influenţare.
În relaţia profesor-elev pot să apară blocaje care ţin de particularităţile mediului şi
activităţii şcolare dar şi de mediul familial. Stări anxioase, sentimente de insecuritate şi
constrângere, conflicte psihice interne generate de atmosfera şi tratamentul copilului în familie, se
manifestă prin încăpăţânare, protest, agresivitate în relaţiile cu colegii şi profesorii şi se răsfrâng
asupra performanţelor şcolare şi adaptării sociale. Un mediu familial neprielnic perturbă echilibrul
emoţional al copilului.
O apropiere afectivă a profesorului de copilul aflat în dificultate îi permite acestuia să se
"descarce", să se elibereze de tensiunea psihică internă şi să compenseze deficitul relaţional şi
afectiv pe care îl suferă în familie.
Copilul se naşte cu anumite atribute şi caracteristici ce-i asigură unicitatea şi care
trebuie să-i fie respectate şi chiar întărite, pentru că acestea, ulterior, vor fi sursă de satisfacţie,
creativitate şi originalitate personală, de valoare socială. Deoarece copiii nu sunt identici şi această
realitate este atât de dorit cât şi inevitabilă (pentru că diversitatea şi inteligenţa sunt la originea
valorii şi creaţiei umane în diferite domenii), şcoala trebuie să ia în consideraţie mai în profunzime
acest fapt.
Schimbarea opticii cu privire la modul de sprijinire şi educare a copiilor cu întârzieri în
dezvoltarea intelectuală este o realitate relativ recentă. În prezent, tipurile de intervenţii orientate

39. 39
către persoanele care sunt în mod permanent sau temporar în situaţia de incapacitate sau
insuficienţă într-un domeniu al potenţialităţii umane, se focalizează în scopul recuperării şi
demarării de activităţi sistematice de educaţie şi formare în vederea integrării socio-profesionale în
concordanţă cu nivelul resurselor personale şi la un standard pe care societatea îl consideră decent.
Modul în care consilierul îi poate ajuta pe elevi presupune : identificarea copiilor cu
cerinţe speciale de educaţie (exceptând situaţia când sunt reuniţi în şcoli / clase speciale),
evaluarea trebuinţelor personalizate de sprijinire, instituirea de acţiuni şi programe speciale de
recuperare, integrare şcolară şi socio-profesională.
BIBLIOGRAFIE
Baban Adriana, Consiliere educaţională, Ghid metodologic, Imprimeria „Ardealul”, Cluj-Napoca, 2001.
Tomşa Gheorghe, Consilierea şi orientarea în şcoală, Casa de Editură și Presă Viața Românească,
Bucureşti, 1999.
POLITICI EDUCAŢIONALE INTERCULTURALE
PRIN PROIECTE EDUCAŢIONALE
Prof. înv. primar Cruceru Lavinia
Şcoala Gimnazială “Gheorghe Bibescu”, Craiova
PROIECT EDUCAŢIONAL - „SUNTEM PRIETENII TĂI!”
DENUMIREA PROIECTULUI: „SUNTEM PRIETENII TĂI!”
a)Mesajul: „Toţi oamenii au fost mai întâi copii. Dar puţini îşi mai aduc aminte.”
(Antoine de Saint Exupery)
b)Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează:
-civic: educaţie pentru drepturile copilului şi promovarea egalităţii de şanse.
c)Tipul de proiect: naţional.
ARGUMENT:
Se ştie că în ROMÂNIA, conform unui raport al AUTORITĂŢII NAŢIONALE pentru
PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI realizat în decembrie anul trecut peste 17.019 copii
trăiesc fără părinţi şi un număr mult mai mare, numai cu mama sau cu tata. Părinţii acestora
trăiesc, dar sunt plecaţi la muncă în străinătate (Spania, Italia, Germania, Portugalia etc.). Ei pleacă

40. 40
gândindu-se că numai în felul acesta vor reuşi să le asigure copiilor un trai mai bun. Din păcate,
copiii rămaşi acasă în grija rudelor sau a vecinilor se simt singuri, abandonaţi, lucru care
influenţează în mod negativ creşterea şi dezvoltarea lor..
Lipsa locurilor de muncă, dorinţa de a câştiga într-un timp relativ scurt cât mai mulţi bani,
îi determină pe aceştia să plece în străinătate Cât timp sunt plecaţi, ei ţin legătura telefonic cu
persoanele care-i îngrijesc şi cu şcoala..
Potrivit datelor furnizate de ANPDC, judeţele cu cel mai mare număr de copii rămaşi
singuri, în urma plecării părinţilor la muncă în străinătate, sunt: Suceava, Vrancea, Neamţ, Vâlcea,
Teleorman, Dâmboviţa, Botoşani, Iaşi şi Vaslui. În şcoala noastră sunt un număr de 234 copii,din
care 88 copii la clasele I-IV, care au ambii părinţi plecaţi, locuind cu rude până la gradul IV, alţii
locuiesc cu fraţii mai mari. În cele mai multe familii, mama este cea plecată la muncă în
străinătate, copiii rămânând în îngrijirea taţilor. Din informaţiile furnizate prin diferite mijloace am
aflat că in străinătate pleacă părinţi tineri cu vârsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani şi care au mai
mult de doi copii. Când pleacă din ţară, părinţii transferă responsabilitatea rudelor sau altor
persoane. .Principala lor preocupare este dorinţa de a câştiga cât mai mulţi bani, copiii trecând pe
planul doi, neînţelegând că puii lor au nevoie de dragostea şi mângâierile lor.
Copiii de vârstă şcolară mică sunt cei mai afectaţi de lipsa părinţilor, lucru care
influenţează în mod negativ rezultatele şcolare.Aceşti copii nu se mai concentrează, se izolează,
sunt trişti, devin mai indisciplinaţi, mai neliniştiţi, uneori abandonează şcoala.
Cadrele didactice din şcoala noastră au observat că acestor copii li se asigură cele
necesare zi de zi (alimente, haine, rechizite şcolare şi chiar bani de buzunar) ,dar nu şi dragostea
părintească. În cele mai multe cazuri nimeni nu se interesează de ceea ce simt copiii, de evoluţia
lor şcolară. Astfel, aceşti copii sunt lipsiţi de modele educaţionale, uneori cad pradă diferitelor
modele întâlnite pe stradă, în gaşca de cartier sau din alte locuri, modele care nu sunt demne de
urmat.
De aceea,în atenţia noastră au apărut şi aceşti copii care sunt defavorizaţi social.Practic
sunt victime ale unei noi forme de abuz.Proiectul îşi propune prin contextul său să se ocupe
educaţional,social de soarta copiilor cu părinţii plecaţi în străinătate,să suplinească lipsa familiilor
măcar în mod parţial.
CRITERII DE SELECŢIE ALE COPIILOR:

41. 41
- susţinerea claselor cu copiii lipsiţi de prezenţa părinţilor, ca urmare a plecării acestora
în străinătate;
- perspectivă educaţională slabă;
- număr minim de copii defavorizaţi;
- mediu social defavorizat.
DESCRIEREA PROIECTULUI:
SCOP: identificarea nevoilor cognitive, social - emoţionale ale copiilor cu părinţii plecaţi în
străinătate.
OBIECTIVE:
- să oferim ocazia copiilor a căror părinţi sunt plecaţi în străinătate să se pregătească pentru
lecţii într-un cadru organizat, sub supravegherea unor cadre didactice;
- prin diverse activităţi suplimentare, copiii din această categorie vor fi ajutaţi să dobândească
cunoştinţele necesare pentru a nu rămâne corigenţi, repetenţi, pentru a face faţă examenelor;
- să sprijinim şi să protejăm copiii expuşi riscului de a fi exploataţi prin muncă de către rudele
sau vecinii în grija cărora au fost lăsaţi de către părinţi;
- să descoperim preocupările şi pasiunile copiilor a căror părinţi sunt plecaţi;
- disponibilitatea de a coopera cu educatorii şi învăţătorii;
- realizarea unui catalog cu elevii a căror părinţi sunt emigranţi, la nivelul şcolii;
- educarea copiilor pentru cunoaşterea drepturilor lor şi a responsabi-lităţilor, creşterea
gradului de implicare a acestora în actul de decizie din şcoală;
- cunoaşterea şi respectarea drepturilor şi îndatoririlor şcolare;
- -dezvoltarea unor calităţi personale care promovează participarea eficientă în viaţa civilă
ca: optimism,disponibilitatea de a avea initiaţive,încredere în forţele proprii,spirit critic;
-dezvoltarea capacitaţii de a comunica celorlalţi,dorintele, sentimentele lor în legătură cu
modul lor de viaţă;
-- dezvoltarea unor atitudini faţă de alte persoane care promovează respectul faţă de
drepturile lor şi ale celorlalţi,toleranţa faţă de grupuri sau persoane cu păreri diferite,solidaritatea
cu alţi colegi care se află în situaţii similare;
-înfiinţarea unui club al copiilor cu părinţii plecaţi în străinătate.
GRUP ŢINTĂ: copii cu vârste cuprinse între 5 şi 10 ani ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă
peste hotare,tutorii copiilor(rude-bunici,mătuşi,unchi,vecini

42. 42
prieteni).
DURATA: 24 luni
Forme de organizare: frontal, în perechi, pe echipe, grupuri de lucru părinţi-copii;
Bugetul proiectului: surse de autofinanţare.
Rezultate aşteptate:
 Antrenarea şi implicarea unui număr cât mai mare de elevi, părinţi şi cadre didactice;
MONITORIZARE ŞI EVALUARE:
Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor proiectului vor asigura realizarea obiectivelor
propuse. Diseminarea informaţiei va menţine interesul şi motivaţia beneficiarilor. Monitorizarea
va fi făcută pe baza discuţiilor cu grupul ţintă, prin înregistrarea rezultatelor şi a problemelor
apărute, prin observarea activităţilor derulate.
Evaluarea rezultatelor, a modului în care acţiunile au fost sau nu îndeplinite se va face la
finalul intervalului stabilit, când se efectuează o evaluare finală, observând dacă programul are
continuitate şi dacă obiectivul a fost îndeplinit.
Modalităţi de monitorizare a rezultatelor proiectului:
 numărul de participanţi la proiect;
 calitatea lucrărilor şi articolelor realizate;
Modalităţi de evaluare:
 prezentarea unor desene, mesaje, pliante, colaje, afişe, postere, materiale ilustrate;
 albume de fotografii, lucrări practice, CD-uri cu întreaga activitate desfăşurată în
cadrul proiectului;
 prezentare Power Point cu activităţile desfăşurate în cadrul proiectului.
SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
 continuarea şi extinderea proiectului ;
 realizarea unei bune cooperări între elevi, părinţi, cadre didactice;
DISEMINARE
 amenajarea unor panouri în şcoală şi în afara şcolii cu rezultatele activităţilor;
 fotografii, înregistrări ale activităţilor desfăşurate;
 publicarea unor materiale în revista şcolii;
 integrarea în cadrul unei broşuri a activităţilor extracurriculare de la nivelul şcolii.

43. 43
DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR VIITORILOR INSTRUCTORI SPORTIVI ÎN
VEDEREA FACILITĂRII PROFESIONALE PE PIAŢA MUNCII EUROPENE
PROF.DICĂ ALINA-MARILENA
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV PETRACHE TRIŞCU
PROF. APOSTOLACHE HERMINA MARIA
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV PETRACHE TRIŞCU
Preocupările de formare şi instruire, iniţiate de Liceul cu Program Sportiv „Petrache
Trişcu” din Craiova pentru elevii înscrişi la clasele cu profil vocaţional, se concretizează în
numeroase activităţi, multe cu caracter internaţional, menite să ofere noi perspective viitorilor
sportivi. Între acestea se numără şi proiectul de mobilităţi Leonardo da Vinci cu numărul LLP-
LdV/IVT/2013/RO/379, şi titlul „Dezvoltarea abilităţilor viitorilor instructori sportivi în
vederea facilitării profesionale pe piaţa muncii europene”.
În cadrul proiectului, 20 de elevi din clasele XI şi XII, înscrişi la specializarea „Atletism”
au fost selectaţi pentru a lua parte la programul de pregătire profesională susţinut de „Federación
Andaluza De Atletismo. Delegación Provincial de Jaén”, Federaţia de Atletism din Andalucia-
filiala Jaen, în perioada 1-21 septembrie 2014.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt in concordanta cu nevoile de formare ale
participantilor la plasament:
 sa dezvolte competentele specifice instructorului sportiv (elaborarea si organizarea unui
antrenament, identificarea si analizarea riscurilor, utilizarea de metode si tehnici specifice
investigarii, interpretarii si evaluarii nivelului de pregatire sportiva) prin implicarea directa
in supravegherea si coordonarea antrenamentelor altor sportivi;
 sa dezvolte participantilor abilitati de comunicare, de gestionare a conflictelor;
 sa dezvolte participantilor aptitudini personale si sociale: receptivitate, optimism,
integritate si dedicare
 sa dezvolte participantilor competente de comunicare in limba spaniola, nivel A2;
 sa asigure cooperarea de durata intre institutia de trimitere si institutii sportive din Spania.
Competenţele dobândite în urma perioadei de pregătire vor fi certificate prin două
documente oficiale, acreditate de forurile de competenţă, şi anume: 1. Certificatul lingvistic
nivelul A2 de limbă spaniolă (eliberat după susţinerea testului final, la sfârşitul cursului de limbă