SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 20
RESURSE DE APĂ PE TERRA înv. Cârstea Rodica
Ziua Internaţional ă  a Apei      În fiecare an ,  la 22 martie ,  se celebreaz ă  Ziua Mondial ă  a Apei (World Water Day). Adunarea General ă  a Organizaţiei Naţiunilor Unite a anun ţ at perioada 2005-2015 drept  Deceniu Interna ţ ional „Ap ă  pentru viaţ ă ”  în scopul ridic ă rii nivelului cuno ş ti nţ elor, fapt ce va condi ţ iona acţiuni reale. Scopurile Deceniului Interna ţ ional constau în sporirea nivelului de informare referitor la problemele acvatice la toate nivelurile  ş i crearea condi ţ iilor favorabile pentru organiza ţ ii  ş i persoane cointeresate, în realizarea programelor  ş i proiectelor tangen ţ iale apelor, pentru asigurarea atingerii scopurilor stipulate la nivel mondial din punct de vedere a l  problemelor acvatice.         Apa este componen ta  ce a  mai dinamic ă  a mediului natural   ş i prezint ă,  prin sine ,  cea mai important ă  resurs ă  natural ă .  Monitorizarea  ş i prognozarea tuturor fenomenelor  tangen ţ iale apei  reprezint ă  baza utiliz ă rii raţionale a resurselor acvatice  ş i sporirii vitalit ă ţii în societate, în aspectul  luptei cu fenomenele de risc acvatic. În ultimele decenii stihiile provoac ă   jertfe omene ş ti  ş i mari pagube economice. Statistica  arată  c ă  cel mai mare pericol  de moarte sau de leziuni grave provine de la inundaţii . Tot inundaţiile p ot avaria sta ţ iile de captare  şi  de epurare a apei, întrerup â nd temporar asigurarea normal ă a consumului de apă,  de care depinde s ă n ă tatea popula ţ iei.    
Pe Pământ, apa există în multe forme, în cele mai variate locuri: sub formă de apă sărată există în oceane şi mări; sub formă de apă dulce în stare solidă, apa se găseşte în calotele polare, gheţari, aisberguri, zăpadă, dar şi ca precipitaţii solide, sau ninsoare; sub formă de apă dulce lichidă, apa se găseşte în ape curgătoare, stătătoare, precipitaţii lichide, ploi, şi ape freatice sau subterane. În atmosferă, apa se găseşte sub formă gazoasă, alcătuind norii sau fin difuzată în aer determinând umiditatea acestuia.  Considerând întreaga planetă, apa se găseşte continuu în mişcare şi transformare, evaporarea şi condensarea, respectiv solidificarea şi topirea alternând mereu. Această perpetuă mişcare a apei se numeşte ciclul apei şi constituie obiectul de studiu al meteorologiei şi al hidrologiei.
Harta de mai jos arată cantitatea anuală medie de precipitaţii,  pe tot globul. Zonele reprezentate în verde deschis pot fi considerate ca fiind "deşert". V-aţi aşteptat ca zona Sahara din Africa sa fie deşert, dar ştiaţi că o mare parte din Groenlanda şi Antarctica este tot deşert? Cantităţile de precipitaţii variază atât în timp, cât şi din punct de vedere geografic.
În realitate există mai multă apă decât cea pe care o poţi vedea! Puteţi vedea, în fiecare zi, apă peste tot în jurul vostru: în lacuri şi râuri, sub formă de gheaţă, ploaie şi zăpadă. De asemenea, există cantităţi imense de apă care nu pot fi văzute - apa care se află şi se mişcă în subteran. Oamenii folosesc apa subterană de mii de ani şi continuă s-o folosească şi astăzi, în principal ca apă de băut şi pentru irigaţii. Viaţa pe Pământ depinde de apa subterană la fel ca şi de cea de suprafaţă. O parte din precipitaţiile care cad pe Pământ se infiltrează în sol şi devin ape subterane. Intrată în pământ, o parte din această apă circulă în apropierea suprafeţei terestre şi iese foarte repede la suprafaţă în albiile cursurilor de apă, dar, din cauza gravitaţiei, o mare parte din aceste ape continuă sa se scurgă mai adânc în pământ.
Calotele glaciare de pe Glob Apa înmagazinată, pe perioade îndelungate, sub formă de gheaţă, zăpadă şi gheţari este parte integrantă a circuitului apei. Cea mai mare parte a maselor de gheaţă de pe Pământ, aproape 90%, se află în Antarctica, în timp ce calota de gheata din Groenlanda conţine 10 % din masa totală de gheaţă a Pământului. În Groenlanda, calota glaciară are, în medie, 1500 m grosime, dar poate atinge şi 4300 m.
GROENLANDA
ANTARCTICA
SCULPTURĂ… ÎN APĂ!
Gheaţa şi gheţarii vin şi pleacă! La scară globală, clima este în continuă schimbare, deşi această schimbare nu se întâmplă aşa de repede încât să fie sesizată de oameni. Au fost multe perioade calde, cum ar fi aceea în care au trăit dinozaurii, cu aproximativ 100 de milioane de ani in urmă şi multe perioade reci, cum ar fi ultima eră glaciară de acum aproximativ 20000 de ani. În timpul ultimei ere glaciare, o mare parte din Emisfera Nordică era acoperită de gheaţă şi gheţari. ULTIMA ERĂ GLACIARĂ PERIOADĂ FOARTE CALDĂ
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Distribu ţ ia apei la nivelul globului   Pentru o explicaţie detaliată a distribuţiei apei pe Pământ, observaţi graficul de mai jos. Observaţi cum rezerva mondială de apă este de 1.386 milioane km3 de apă, peste 96% fiind apă sărată. Mai departe, din totalul de apă dulce, peste 68% este blocată în gheaţă şi gheţari, iar 30% este prezentă în subteran. Sursele de apă dulce de suprafaţă, cum ar fi râurile şi lacurile, însumează doar 93.100 km3, ceea ce reprezintă aproximativ 1/150  din totalul de apă. Totuşi, râurile şi lacurile reprezintă sursele principale pentru apa folosită, zilnic, de oameni.
Izvoarele termale Izvoarele termale sunt izvoare obişnuite, cu excepţia faptului că apa lor este caldă, iar în unele locuri chiar fierbinte, cum ar fi vulcanii noroioşi din Parcul Naţional Yellowstone din Wyoming, SUA. Multe izvoare termale iau naştere în regiuni cu activitate vulcanică recentă şi sunt întreţinute de apa încălzită prin contactul cu rocile fierbinţi aflate la adâncime mare în pământ. Rocile devin mai calde odată cu creşterea adâncimii şi, dacă apa subterană ajunge într-o crăpătură mare care îi oferă un spaţiu pentru a ieşi la suprafaţă, poate să apară un izvor termal. Izvoarele calde se formează peste tot în lume şi pot chiar coexista cu icebergurile. ROMÂNIA SLOVENIA GROENLANDA
Încălzirea globală şi creşterea demografică vor accentua lipsa de apă potabilă.  Conform ultimelor studii, un miliard de oameni suferă din cauza lipsei de apă, a cărei penurie se va accentua şi mai mult pe viitor sub dubla presiune a încălzirii globale şi a cererii tot mai mari de apă pe fondul creşterii demografice.  Cercetătorii spun că, în acest moment, o treime din populaţia lumii continuă să trăiască fără acces la apă de calitate, fapt pentru care, în fiecare zi, mor 25.000 de persoane, mai ales copii. Unul dintre obiectivele Summitului Mondial al Dezvoltării Durabile de la Johannesburg  din 2002 presupune reducerea la jumătate a numărului de persoane private de apă potabilă, până în 2015, raportat la anul 1990. Asta ar însemna că, zilnic, aproximativ 274.000 de persoane ar trebui să capete acces la apă de calitate.
Tot mai puţină apă în viitor   Pe planetă, apa este inegal distribuită, iar pentru ca toţi oamenii să aibă acces la ea trebuie plătit un preţ mare. "La nivel global, apa abundă acolo unde nu trăieşte nimeni", spune Pierre Chevallier, specialist pentru resursele de apă de la Institutul francez de cercetări pentru dezvoltare. De exemplu, în părţile amazoniene ale statului Peru există multă apă, dar toată coasta Pacificului este foarte secetoasă.”  "Viitorul este sumbru, având în vedere faptul că încălzirea globală va accelera fenomenul de evaporare şi de topire a gheţarilor, reducând tot mai mult cantitatea de apă disponibilă. În plus, presiunea demografică este îngrijorătoare. Nu creşte numai populaţia mondială, ci cresc şi exigenţele oamenilor, odată cu ameliorarea condiţiilor de trai în ţările emergente", explică Chevallier.
Nu sunt bani pentru transportul apei!   Astăzi, apa destinată uzului casnic - consumul uman şi igienizarea locuinţelor – reprezintă 10 la sută din consumul planetar (faţă de 20 la sută necesare pentru industrie şi 70 la sută pentru agricultură). Un cetăţean nord-american consumă în medie 500 l/zi, un european - în jur de 300 litri, în timp ce un african nu are la dispoziţie decât aproximativ 10-20 l/zi.  "Problema este că stocarea şi transportarea apei necesită investiţii colosale. Tehnic vorbind, nu este imposibil, dar ţările care au nevoie de apă nu dispun de mijloacele financiare necesare achiziţionării ei", a subliniat Pierre Chevallier.
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Întreaga viaţă de pe Pământ are nevoie de apă!  Pentru prea mulţi, apa este un lux la care nici nu îndrăznesc să viseze! Pentru noi, apa este ceva banal… sau a fost până acum! Ştim cu toţii sau putem afla cum să avem mai multă grijă de apă. Haideţi s-o şi facem!
BIBLIOGRAFIE: www.sanatate.lx.ro/apa ga. water . usgs . gov / edu / watercycleromanian . html ro . wikipedia . org / wiki /Circuitul_apei www. adevarul. ro www . ecomagazin . ro /.../ www . iatp . md / tnbuletin / interest . htm www . familyaqua . ro / Colec ţia revistei “Terra” (apariţiile 2006-2007)

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (19)

Apa esenta vietii
Apa esenta vietiiApa esenta vietii
Apa esenta vietii
 
Prezentare despre apa Terrei
Prezentare despre apa  TerreiPrezentare despre apa  Terrei
Prezentare despre apa Terrei
 
apele
apeleapele
apele
 
Apa
ApaApa
Apa
 
Murind Fara Apa
Murind Fara ApaMurind Fara Apa
Murind Fara Apa
 
Apaanomaliicareaupermisviata
ApaanomaliicareaupermisviataApaanomaliicareaupermisviata
Apaanomaliicareaupermisviata
 
Lectie rîu
Lectie rîuLectie rîu
Lectie rîu
 
Didactic ro apa
Didactic ro apaDidactic ro apa
Didactic ro apa
 
Pliant Colegiul National "Silvania" Zalau
Pliant Colegiul National "Silvania" ZalauPliant Colegiul National "Silvania" Zalau
Pliant Colegiul National "Silvania" Zalau
 
Secretele apei
Secretele apeiSecretele apei
Secretele apei
 
Eseu apa
Eseu apaEseu apa
Eseu apa
 
Apa miracolul vietii
Apa miracolul vietiiApa miracolul vietii
Apa miracolul vietii
 
Apa, esenta vietii
Apa, esenta vietiiApa, esenta vietii
Apa, esenta vietii
 
Circuitulapeiinnatura
CircuitulapeiinnaturaCircuitulapeiinnatura
Circuitulapeiinnatura
 
apele
apeleapele
apele
 
Apa
ApaApa
Apa
 
Apa in natura_power_point
Apa in natura_power_pointApa in natura_power_point
Apa in natura_power_point
 
Importanța apei
Importanța apeiImportanța apei
Importanța apei
 
Circuitulapei
CircuitulapeiCircuitulapei
Circuitulapei
 

Andere mochten auch

Andere mochten auch (13)

Apa
ApaApa
Apa
 
Utilizarile apei
Utilizarile apeiUtilizarile apei
Utilizarile apei
 
Apa inseamna viata
Apa inseamna viataApa inseamna viata
Apa inseamna viata
 
Analiza apei
Analiza apeiAnaliza apei
Analiza apei
 
Apa
ApaApa
Apa
 
Cotidiana miraculoasa
Cotidiana miraculoasaCotidiana miraculoasa
Cotidiana miraculoasa
 
Campanie apa pentru sanatate
Campanie apa pentru sanatateCampanie apa pentru sanatate
Campanie apa pentru sanatate
 
Boli determinate de poluarea apei
Boli determinate de poluarea apeiBoli determinate de poluarea apei
Boli determinate de poluarea apei
 
Stiati ca
Stiati caStiati ca
Stiati ca
 
Apa
ApaApa
Apa
 
Poluarea apei
Poluarea apeiPoluarea apei
Poluarea apei
 
Circuitul apei in natura
Circuitul apei in naturaCircuitul apei in natura
Circuitul apei in natura
 
Power point poluare.
Power point poluare.Power point poluare.
Power point poluare.
 

Ähnlich wie 1ziuaapei

Apa material teoretic
Apa material teoreticApa material teoretic
Apa material teoreticdidacticaro
 
Ilie andreea ioana marea neagră – marea roşie
Ilie andreea ioana   marea neagră – marea roşieIlie andreea ioana   marea neagră – marea roşie
Ilie andreea ioana marea neagră – marea roşieAndreeaIlie04
 
Incalzirea Globala
Incalzirea GlobalaIncalzirea Globala
Incalzirea GlobalaAngesha
 
apa prezentare clasa a treia, apa in organism
apa prezentare clasa a treia, apa in organismapa prezentare clasa a treia, apa in organism
apa prezentare clasa a treia, apa in organismDanielPantea2
 
Dinamica apelor oceanice
 Dinamica apelor oceanice Dinamica apelor oceanice
Dinamica apelor oceaniceCostas Cristu
 
O Mare De Sare
O Mare De SareO Mare De Sare
O Mare De Saredopet
 
Incalzirea Globala Pps
Incalzirea Globala PpsIncalzirea Globala Pps
Incalzirea Globala Ppsanca1009
 
Schimbari Climatice
Schimbari ClimaticeSchimbari Climatice
Schimbari ClimaticeL M
 
Universul apei
Universul apeiUniversul apei
Universul apeiOana Susu
 
Experiments sobre l'aigua. Caracal
Experiments sobre l'aigua. CaracalExperiments sobre l'aigua. Caracal
Experiments sobre l'aigua. Caracalramonacapell
 
Spune stop schimbărilor climatice diana, oana
Spune stop schimbărilor climatice diana, oanaSpune stop schimbărilor climatice diana, oana
Spune stop schimbărilor climatice diana, oanamihaelapaduraru
 
Scrisoare scrisa in anul 2070
Scrisoare scrisa in anul 2070Scrisoare scrisa in anul 2070
Scrisoare scrisa in anul 2070Nancy Samargiu
 
Încalzirea global -pps.pptx
Încalzirea global -pps.pptxÎncalzirea global -pps.pptx
Încalzirea global -pps.pptxMegEvelina1
 

Ähnlich wie 1ziuaapei (20)

Apa material teoretic
Apa material teoreticApa material teoretic
Apa material teoretic
 
Apa
ApaApa
Apa
 
Criza apei
Criza  apeiCriza  apei
Criza apei
 
Apele de sub sahara
Apele de sub saharaApele de sub sahara
Apele de sub sahara
 
Ilie andreea ioana marea neagră – marea roşie
Ilie andreea ioana   marea neagră – marea roşieIlie andreea ioana   marea neagră – marea roşie
Ilie andreea ioana marea neagră – marea roşie
 
Incalzirea Globala
Incalzirea GlobalaIncalzirea Globala
Incalzirea Globala
 
apa prezentare clasa a treia, apa in organism
apa prezentare clasa a treia, apa in organismapa prezentare clasa a treia, apa in organism
apa prezentare clasa a treia, apa in organism
 
Dinamica apelor oceanice
 Dinamica apelor oceanice Dinamica apelor oceanice
Dinamica apelor oceanice
 
O Mare De Sare
O Mare De SareO Mare De Sare
O Mare De Sare
 
Incalzirea Globala Pps
Incalzirea Globala PpsIncalzirea Globala Pps
Incalzirea Globala Pps
 
apa din R.M chimie.pptx
apa din R.M chimie.pptxapa din R.M chimie.pptx
apa din R.M chimie.pptx
 
Schimbari Climatice
Schimbari ClimaticeSchimbari Climatice
Schimbari Climatice
 
Universul apei
Universul apeiUniversul apei
Universul apei
 
Experiments sobre l'aigua. Caracal
Experiments sobre l'aigua. CaracalExperiments sobre l'aigua. Caracal
Experiments sobre l'aigua. Caracal
 
Spune stop schimbărilor climatice diana, oana
Spune stop schimbărilor climatice diana, oanaSpune stop schimbărilor climatice diana, oana
Spune stop schimbărilor climatice diana, oana
 
Scrisoare Din 2070
Scrisoare Din 2070Scrisoare Din 2070
Scrisoare Din 2070
 
Murindfaraapa
MurindfaraapaMurindfaraapa
Murindfaraapa
 
Scrisoare scrisa in anul 2070
Scrisoare scrisa in anul 2070Scrisoare scrisa in anul 2070
Scrisoare scrisa in anul 2070
 
Inundatiile
InundatiileInundatiile
Inundatiile
 
Încalzirea global -pps.pptx
Încalzirea global -pps.pptxÎncalzirea global -pps.pptx
Încalzirea global -pps.pptx
 

1ziuaapei

  • 1. RESURSE DE APĂ PE TERRA înv. Cârstea Rodica
  • 2. Ziua Internaţional ă a Apei     În fiecare an , la 22 martie , se celebreaz ă Ziua Mondial ă a Apei (World Water Day). Adunarea General ă a Organizaţiei Naţiunilor Unite a anun ţ at perioada 2005-2015 drept Deceniu Interna ţ ional „Ap ă pentru viaţ ă ” în scopul ridic ă rii nivelului cuno ş ti nţ elor, fapt ce va condi ţ iona acţiuni reale. Scopurile Deceniului Interna ţ ional constau în sporirea nivelului de informare referitor la problemele acvatice la toate nivelurile ş i crearea condi ţ iilor favorabile pentru organiza ţ ii ş i persoane cointeresate, în realizarea programelor ş i proiectelor tangen ţ iale apelor, pentru asigurarea atingerii scopurilor stipulate la nivel mondial din punct de vedere a l problemelor acvatice.        Apa este componen ta ce a mai dinamic ă a mediului natural  ş i prezint ă, prin sine , cea mai important ă resurs ă natural ă .  Monitorizarea ş i prognozarea tuturor fenomenelor  tangen ţ iale apei  reprezint ă baza utiliz ă rii raţionale a resurselor acvatice ş i sporirii vitalit ă ţii în societate, în aspectul  luptei cu fenomenele de risc acvatic. În ultimele decenii stihiile provoac ă   jertfe omene ş ti ş i mari pagube economice. Statistica arată c ă cel mai mare pericol  de moarte sau de leziuni grave provine de la inundaţii . Tot inundaţiile p ot avaria sta ţ iile de captare şi de epurare a apei, întrerup â nd temporar asigurarea normal ă a consumului de apă, de care depinde s ă n ă tatea popula ţ iei.    
  • 3. Pe Pământ, apa există în multe forme, în cele mai variate locuri: sub formă de apă sărată există în oceane şi mări; sub formă de apă dulce în stare solidă, apa se găseşte în calotele polare, gheţari, aisberguri, zăpadă, dar şi ca precipitaţii solide, sau ninsoare; sub formă de apă dulce lichidă, apa se găseşte în ape curgătoare, stătătoare, precipitaţii lichide, ploi, şi ape freatice sau subterane. În atmosferă, apa se găseşte sub formă gazoasă, alcătuind norii sau fin difuzată în aer determinând umiditatea acestuia. Considerând întreaga planetă, apa se găseşte continuu în mişcare şi transformare, evaporarea şi condensarea, respectiv solidificarea şi topirea alternând mereu. Această perpetuă mişcare a apei se numeşte ciclul apei şi constituie obiectul de studiu al meteorologiei şi al hidrologiei.
  • 4. Harta de mai jos arată cantitatea anuală medie de precipitaţii, pe tot globul. Zonele reprezentate în verde deschis pot fi considerate ca fiind "deşert". V-aţi aşteptat ca zona Sahara din Africa sa fie deşert, dar ştiaţi că o mare parte din Groenlanda şi Antarctica este tot deşert? Cantităţile de precipitaţii variază atât în timp, cât şi din punct de vedere geografic.
  • 5. În realitate există mai multă apă decât cea pe care o poţi vedea! Puteţi vedea, în fiecare zi, apă peste tot în jurul vostru: în lacuri şi râuri, sub formă de gheaţă, ploaie şi zăpadă. De asemenea, există cantităţi imense de apă care nu pot fi văzute - apa care se află şi se mişcă în subteran. Oamenii folosesc apa subterană de mii de ani şi continuă s-o folosească şi astăzi, în principal ca apă de băut şi pentru irigaţii. Viaţa pe Pământ depinde de apa subterană la fel ca şi de cea de suprafaţă. O parte din precipitaţiile care cad pe Pământ se infiltrează în sol şi devin ape subterane. Intrată în pământ, o parte din această apă circulă în apropierea suprafeţei terestre şi iese foarte repede la suprafaţă în albiile cursurilor de apă, dar, din cauza gravitaţiei, o mare parte din aceste ape continuă sa se scurgă mai adânc în pământ.
  • 6. Calotele glaciare de pe Glob Apa înmagazinată, pe perioade îndelungate, sub formă de gheaţă, zăpadă şi gheţari este parte integrantă a circuitului apei. Cea mai mare parte a maselor de gheaţă de pe Pământ, aproape 90%, se află în Antarctica, în timp ce calota de gheata din Groenlanda conţine 10 % din masa totală de gheaţă a Pământului. În Groenlanda, calota glaciară are, în medie, 1500 m grosime, dar poate atinge şi 4300 m.
  • 10. Gheaţa şi gheţarii vin şi pleacă! La scară globală, clima este în continuă schimbare, deşi această schimbare nu se întâmplă aşa de repede încât să fie sesizată de oameni. Au fost multe perioade calde, cum ar fi aceea în care au trăit dinozaurii, cu aproximativ 100 de milioane de ani in urmă şi multe perioade reci, cum ar fi ultima eră glaciară de acum aproximativ 20000 de ani. În timpul ultimei ere glaciare, o mare parte din Emisfera Nordică era acoperită de gheaţă şi gheţari. ULTIMA ERĂ GLACIARĂ PERIOADĂ FOARTE CALDĂ
  • 11.
  • 12. Distribu ţ ia apei la nivelul globului Pentru o explicaţie detaliată a distribuţiei apei pe Pământ, observaţi graficul de mai jos. Observaţi cum rezerva mondială de apă este de 1.386 milioane km3 de apă, peste 96% fiind apă sărată. Mai departe, din totalul de apă dulce, peste 68% este blocată în gheaţă şi gheţari, iar 30% este prezentă în subteran. Sursele de apă dulce de suprafaţă, cum ar fi râurile şi lacurile, însumează doar 93.100 km3, ceea ce reprezintă aproximativ 1/150 din totalul de apă. Totuşi, râurile şi lacurile reprezintă sursele principale pentru apa folosită, zilnic, de oameni.
  • 13. Izvoarele termale Izvoarele termale sunt izvoare obişnuite, cu excepţia faptului că apa lor este caldă, iar în unele locuri chiar fierbinte, cum ar fi vulcanii noroioşi din Parcul Naţional Yellowstone din Wyoming, SUA. Multe izvoare termale iau naştere în regiuni cu activitate vulcanică recentă şi sunt întreţinute de apa încălzită prin contactul cu rocile fierbinţi aflate la adâncime mare în pământ. Rocile devin mai calde odată cu creşterea adâncimii şi, dacă apa subterană ajunge într-o crăpătură mare care îi oferă un spaţiu pentru a ieşi la suprafaţă, poate să apară un izvor termal. Izvoarele calde se formează peste tot în lume şi pot chiar coexista cu icebergurile. ROMÂNIA SLOVENIA GROENLANDA
  • 14. Încălzirea globală şi creşterea demografică vor accentua lipsa de apă potabilă. Conform ultimelor studii, un miliard de oameni suferă din cauza lipsei de apă, a cărei penurie se va accentua şi mai mult pe viitor sub dubla presiune a încălzirii globale şi a cererii tot mai mari de apă pe fondul creşterii demografice. Cercetătorii spun că, în acest moment, o treime din populaţia lumii continuă să trăiască fără acces la apă de calitate, fapt pentru care, în fiecare zi, mor 25.000 de persoane, mai ales copii. Unul dintre obiectivele Summitului Mondial al Dezvoltării Durabile de la Johannesburg din 2002 presupune reducerea la jumătate a numărului de persoane private de apă potabilă, până în 2015, raportat la anul 1990. Asta ar însemna că, zilnic, aproximativ 274.000 de persoane ar trebui să capete acces la apă de calitate.
  • 15. Tot mai puţină apă în viitor Pe planetă, apa este inegal distribuită, iar pentru ca toţi oamenii să aibă acces la ea trebuie plătit un preţ mare. "La nivel global, apa abundă acolo unde nu trăieşte nimeni", spune Pierre Chevallier, specialist pentru resursele de apă de la Institutul francez de cercetări pentru dezvoltare. De exemplu, în părţile amazoniene ale statului Peru există multă apă, dar toată coasta Pacificului este foarte secetoasă.” "Viitorul este sumbru, având în vedere faptul că încălzirea globală va accelera fenomenul de evaporare şi de topire a gheţarilor, reducând tot mai mult cantitatea de apă disponibilă. În plus, presiunea demografică este îngrijorătoare. Nu creşte numai populaţia mondială, ci cresc şi exigenţele oamenilor, odată cu ameliorarea condiţiilor de trai în ţările emergente", explică Chevallier.
  • 16. Nu sunt bani pentru transportul apei! Astăzi, apa destinată uzului casnic - consumul uman şi igienizarea locuinţelor – reprezintă 10 la sută din consumul planetar (faţă de 20 la sută necesare pentru industrie şi 70 la sută pentru agricultură). Un cetăţean nord-american consumă în medie 500 l/zi, un european - în jur de 300 litri, în timp ce un african nu are la dispoziţie decât aproximativ 10-20 l/zi. "Problema este că stocarea şi transportarea apei necesită investiţii colosale. Tehnic vorbind, nu este imposibil, dar ţările care au nevoie de apă nu dispun de mijloacele financiare necesare achiziţionării ei", a subliniat Pierre Chevallier.
  • 17.
  • 18.
  • 19. Întreaga viaţă de pe Pământ are nevoie de apă! Pentru prea mulţi, apa este un lux la care nici nu îndrăznesc să viseze! Pentru noi, apa este ceva banal… sau a fost până acum! Ştim cu toţii sau putem afla cum să avem mai multă grijă de apă. Haideţi s-o şi facem!
  • 20. BIBLIOGRAFIE: www.sanatate.lx.ro/apa ga. water . usgs . gov / edu / watercycleromanian . html ro . wikipedia . org / wiki /Circuitul_apei www. adevarul. ro www . ecomagazin . ro /.../ www . iatp . md / tnbuletin / interest . htm www . familyaqua . ro / Colec ţia revistei “Terra” (apariţiile 2006-2007)