ZIARUL COMUNEI BOCSIG AUGUST 2016

1. CMYK
Bocsigului
VOCEA
Publicația locală a comunei Bocsig
Numărul
66Anul 2016
AUGUST
Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier
VOCEA BOCSIGULUI
A sunat din nou clopo-
ţelul. Un nou an şcolar a
început. Clasele au prins
din nou viață, vocile ele-
vilor răsunând iarăși în
acest nou an școlar.
Cei mai mici dintre
elevi, plini de emoție și
cu buchete de flori în
mână, au intrat pentru
prima dată în clasele care
patru ani de acum încolo
îi vor găzdui. Părinții și ei
prezenți, i-au încurajat și
i-au predat spre pregătire
profesorilor.
De acum încolo acești
profesori vor fi al doi-
lea părinte pentru fiecare
dintre elevi.
Noul an școlar a înce-
put cu mare fast, printr-
un careu ce a avut loc în
curtea școlii, în prezența
primarului Ciul Ioan Flo-
rin, a domnului director,
a preotului paroh al Bise-
ricii Ortodoxe din Boc-
sig, a cadrelor didactice,
elevii, însoțiți depărinți,
întâlnindu-se din nou cu
activitatea școlară.
A fost un moment al
emoțiilor, dar și al bu-
curiei, un moment unic
în viață pentru fiecare
școlar.
Claseleauprinsviață!
A început un nou an școlar
>>> pag. 4
Arena din Bocsig a renăscut!
Spunem că arena din Boc-
sig a renăscut fiindcă, odată
cu începerea noului cam-
pionat, terenul de fotbal a
prins din nou viață, a ieșit
din amorțeală, a redevenit
punctul central al zilelor de
sfârșit de săptămână. Acum,
dacă este duminică, se joacă
meciurile echipei , care evo-
luează în liga a V-a, seria B
din campionatul județean de
fotbal.
Așadar, au reînceput emo-
țiile iubitorilor sportului
rege din comună, iar adrena-
lina curge din nou pe arena
bocsigană. >>> pag. 7

2. VOCEA BOCSIGULUI pag. 2
VOCEA BOCSIGULUI
28 august- reeditarea sărbătorii bocsigane
„Festivalul Dansului Călușăresc”
Am intitulat astfel titlul despre ziua
de sărbătoare din 28 august, deoarece,
în această zi de duminică Bocsigul a
sărbătorit din nou, fiind reeditat parctic
„Festivalul Dansului Călușeresc”.
Astfel, primarul Ciul Ioan Florin a
doritreaducăînprimplanansamblulco-
munei noastre și călușerii bocsigani,
dar și frumoasele cântece ale tarafului
bocsigan, anume pentru a avea o zi cu
soare în care comunitatea noastră locală
să se bucure de un frumos spectacol fol-
cloric, deoarece, după cum vă amintiți,
în data oficială a sărbătorii comunei a
fost furtună mare( de Rusalii). Ziua de
sărbătoare organizată așadar duminică
285 august a reușit să surprindă pe
toată lumea prin organizare, dar și prin
programul propus, invitat special fiind
nimeni altul decât îndrăgitul interpret
Cornel Borza.
Despre toate acestea, primarul Ciul
Ioan Florin ne-a declarat: a fost o zi
special pregătită pentru concetățenii
mei. Am dorit să avem reprezentații
folclorice cu participarea formațiilor
noastre de dansuri, dar și în compania
unor interpreți de muzică populară!
Sper din toată inima că toți cei prezenți
s-au simțit bine, s-au bucurat de ceea
ce a fost pregătit pentru aceată zi,
mai ales că de această dată vremea
a ținut cu noi și ne-am putut bucura
împreună deo zi însorită și frumoasă.
Consider că programul a fost plăcut
pentru toată lumea, m-am străduit să
fie așa și sper că tuturor le-a plăcut.
Doresc să mulțumesc celor care s-au
implicat în organizare, angajaților
primăriei, consilierilor locali, celor
care au pus umărul la pregătirea și
buna desfășurare a zilei de sărbătoare.
Deschiderea oficială s-a realizat pe sce-
nă, când primarul Ciul Ioan Florin, ală-
turi de oficialitățile invitațe, a salutat pe
cei prezenți, invitându-i pe toți la specta-
col, distracție și voie bună.
Astfel, am avut plăcerea de a avea ca
invitați pe senatorul Fifor Mihai, depu-
tatul Dorel Căprar și consilierul județean
Tripa Florin, care prin prezența lor și-au
arătat aproprierea și sprijinul pentru co-
muna noastră.
Cât privește spectacolul folcloric, sce-
na a răsunat continuu sub asaltul dan-
satorilor ansamblului și călușarilor boc-
sigani, iar cântecul s-a auzit peste tot în
Bocsig. A fost cu adevărat zi de sărbă-
toare în comună!

3. VOCEA BOCSIGULUIpag. 3
VOCEA BOCSIGULUI
Atmosfera întregii zile a fost
una a bucuriei, în care fiecare s-a
simțit bine.
Cât privește publicul, acesta a
fost unul numeros, scaunele din
fața scenei fiind ocupate încă de
la începerea spectacolului. Tera-
sele au fost și ele pline, ceea ce
înseamnă că am avut la Bocsig
o zi a bucuriei și distracției, pe
placul celor veniți la sărbătoare.
Am putea scrie multe rânduri,
dar vă lăsăm pe dumneavoastră,
cititorii noștri, să reintrați în
atmosfera acelor zile, prin cele
câteva imagini surprinse cu
această ocazie, scuzându-ne că,
datorită unor proble tehnice nu
am reușit să csuprindem decât
câteva instantanee de la specta-
col organizat la finalul lunii au-
gust.
28 august- reeditarea sărbătorii bocsigane
„Festivalul Dansului Călușăresc”

4. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUI pag. 4
Aînceput școala!
E toamnă iar … și ne place
toamna! șopteau emoționați ele-
vii în curtea Școlii Gimnaziale
din Șofronea, luni, 12 septem-
brie, 2016. Chiar dacă în locul
vacanței de vis, cu soarele care
zâmbea ziua intreagă, acum
sunt gutuile pline de puf, mus-
tul dulce și zile de studiu intens,
elevii au fost bucuroși și au
trăit, cu sufletul la gură, emoția
primei zile de școală.
Reven la școală în fiecare
toamnă, dornici de reîntâlnirea
cu cărțile, cu colegii, cu dom-
nii profesori și învățători, chiar
dacă gândurile lor se mai înto-
arc, din când în când, la minun-
atele zile ale vacanței. Mintea și
sufletul elevilor se deschid din
nou spre frumusețea cunoașterii,
a învățăturii, fără de care nicio
vacanță nu ar mai veni!
Anul școlar 2016-2017 și-a de-
schis așadar larg porțile, iar for-
fota și veselia din curtea școlii,
dar și din sălile de clasă primi-
toare, promit de pe acum un an
școlar încununat de succese.
Eevi, nu uitați: doar prin
educaţie veţi putea fi proprii
voştri stăpâni şi veţi putea face
alegerile potrivite pe mai de-
parte in viaţa personală. Nico-
lae Iorga spunea: ” Şcoala este
tot ce vezi şi tot ce auzi. Ea tre-
buie să te înveţe să fii propri-
ul tău dascăl, cel mai bun şi cel
mai aspru.” Aşadar, parafrazân-
du-l pe marele om de cultură,
dragi elevi, să aveţi încredere
că ceea ce veţi realiza la școală,
va însemna enorm de mult de
mult pentru formaea voastră
profesională, pentru viitorul
vostru!
Vă lăsăm acum în compania câ-
torva imagini de la deschiderea
acestui an școlar de la școala
din Bocsig, imagini care grăiesc
de la sine despre emoțiile des-
chiderii claselor de curs pentru
elevii bocsigani.
>>> pag. 1
Claseleauprinsviață!
A început un nou an școlar
Urez tuturor elevilor să
aibă un an plin de succe-
se și cu multe împliniri.
Școala, ca și etapă impor-
tantă a vieții reprezintă
locul în care fiecare elev se
formează ca personalitate,
își descoperă aptitudinile,
își dezvoltă comunica-
rea, se pregătește pentru
viață. Școala reprezintă
instituția fundamenta-
lă unde se acumulează
cunoștințele necesare
pentru reușita în viitor a
fiecărui elev de astăzi. De
aceea, școala trebuie lua-
tă foarte în serios de că-
tre fiecare elev și eu sper
că toți elevii care învață
la instituțiile școlare ale
comunei noastre vor face
acest lucru. Avem dascăli
dedicați, bine pregătiți,
care cu siguranță vor face
tot posibilul pentru ca
elevii să beneficieze de o
pregătire școlară cât mai
bună.
Cu siguranță că cei
mai mici dintre elevi au
pășit cu emoție pragul
școlii, iar auzul primu-
lui clopoțel a reprezen-
tat ceva nou pentru ei.
Sper ca aceste emoții să
dispară cât mai repede și
cei mai mici dintre elevi
să formeze un colectiv
unit, să-și asculte dascălii
și să învețe cât mai bine.
Îmi doresc ca și pe vii-
tor instituțiile școlare ale
comunei Bocsig să-i pre-
gătească cât mai bine pe
acești minunați copii, ast-
fel încât să acumuleze ba-
gajul de cunoștințe nece-
sar pentru viitor, instițuții
pe care le voi sprijini în
continuare în tot ceea ce
întreprind pentru asigu-
rarea unui climat școlar
îndreptat spre pregătire și
performanță.
Părinților le doresc să
aibă copii cât mai silitori,
elevilor să obțină note cât
mai mari, iar dascălilor să
se bucure numai de rezul-
tate bune cu elevii pe care
îi pregătesc.
Primar
Ciul Ioan Florin
Primar
Ciul Ioan Florin

5. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUIpag. 5
Noul an şcolar vine cu schimbări
majore. Anul viitor, prima sesiune a
examenului de Bacalaureat se va în-
cheia pe 24 iulie, în timp ce a doua va
avea ca punct final data de 21 august.
La admitere în liceu, ponderea me-
diei claselor V-VIII în calculul me-
diei de admitere a fost redusă la 20%
(de la 25%), iar examenul pentru de-
finitivare în învăţământ se va organi-
za în perioada vacanţei de primăvară
(luna aprilie).
Anul şcolar 2016-2017 are 35 de
săptămâni de cursuri, însumând 169
de zile lucrătoare, şi se structurează
în două semestre: semestrul I (12
septembrie 2016 – 3 februarie 2017)
şi semestrul al II-lea (13 februarie
2017 – 16 iunie 2017).
Vacanţele elevilor sunt programate
astfel:
•vacanţa de iarnă (24 decembrie
2016 – 8 ianuarie 2017)
•vacanţă intersemestrială (4 -12 februa-
rie2017)
•vacanţa de primăvară (19 – 30
aprilie 2017)
•vacanţa de vară (17 iunie – 10 sep-
tembrie 2017)
De asemenea, în săptămâna 29 oc-
tombrie – 6 noiembrie 2016, clasele
din învăţământul primar şi grupele
din învăţământul preşcolar sunt în
vacanţă. Pentru clasele terminale din
învăţământul liceal, anul şcolar se în-
cheie în data de 26 mai 2017, iar pen-
tru clasa a VIII-a, în data de 9 iunie
2017.
O atenţie specială a fost acordată
programului naţional „Şcoala alt-
fel”, al cărui program de desfăşurare
a fost flexibilizat. Programul se va
întinde pe durata a 5 zile lucrătoare,
lăsând la decizia comunităţii şcolare
perioada pentru derularea program-
ului, după cum urmează: 21 noiem-
brie – 2 decembrie 2016, 27 febru-
arie – 31 martie 2017 şi 15 mai – 9
iunie 2017 (învăţământul preşcolar
şi primar), respectiv 17 octombrie –
2 decembrie 2016, 27 februarie – 31
martie 2017 şi 15 mai – 9 iunie 2017
(învăţământul gimnazial, liceal, pro-
fesional şi postliceal).
Intervalul aferent programului
„Şcoala altfel” nu coincide cu perioa-
da în care se susţin tezele semestria-
le. Acestea vor avea loc, de regulă, la
finalul semestrelor, după parcurgerea
programei şcolare cu cel puţin trei
săptămâni înainte de finalul semestru-
lui. Etapele naţionale ale olimpiade-
lor şcolare se organizează, de regulă,
în perioada vacanţei de primăvară,
potrivit calendarului olimpiadelor
naţionale şcolare.
În ceea ce priveşte examenele
naţionale, au fost optimizate calen-
darele de desfăşurare pentru a evi-
ta suprapunerile şi suprasolicitarea
activităţilor de organizare. Mai exact,
prima sesiune a examenului de Baca-
laureat din anul 2017 se va încheia pe
24 iulie, în timp ce a doua va avea ca
punct final data de 21 august.
O altă modificare, valabilă şi în
cazul Evaluării Naţionale pentru
absolvenţii clasei a VIII-a, vizează
eliminării prevederii conform
căreia nota finală după soluţionarea
contestaţiilor se modifică numai în
cazulîncare,întrenotainiţialăşinota
de la contestaţii există o diferenţă de
minimum 0,5 puncte.
În procesul de admitere în
învăţământul liceal de stat, ponderea
medieiclaselorV-VIIIîncalcululme-
diei de admitere a fost redusă la 20%
(de la 25%) tocmai pentru a accen-
tua importanţa Evaluării Naţionale la
finalul clasei a VIII-a. De asemenea,
repartizarea computerizată a elevilor
în clasa a IX-a se va realiza într-o
singură etapă, urmată de o perioadă
dedicată rezolvării cazurilor speciale,
conform metodologiei.
Personalul din sistemul de
învăţământ preuniversitar respon-
sabil cu instruirea şi educaţia, în mod
particular cadrele didactice, vor re-
specta şi aplica următoarele norme
de conduită colegială:
• relaţiile profesionale trebuie să
se bazeze pe respect, onestitate, sol-
idaritate, cooperare, corectitudi-
ne, toleranţă, evitarea denigrării,
sprijin reciproc, confidenţialitate,
competiţie loială, interzicerea frau-
dei intelectuale şi a plagiatului;
• orice membru al personalului di-
dactic va evita lezarea libertăţii de
opinie, vizând convingerile politice
şi religioase;
•orice membru al personalului di-
dactic va evita practicarea oricărei
forme de discriminare în relaţiile cu
ceilalţi colegi;
• între persoanele din sistemul de
învăţământ preuniversitar responsa-
bile cu instruirea şi educaţia se inter-
zice solicitarea de servicii personale
de orice tip de la colegi care sunt sau
urmează să fie în proces de evaluare,
angajare sau promovare;
• în evaluarea competenţei profe-
sionale se vor utiliza criterii care au
în vedere performanţa şi rezultatele
profesionale;
• încurajarea diseminării
cunoştinţelor profesionale, în ve-
derea atingerii unor standarde su-
perioare de calitate în activitatea
didactică;
•oricecadrudidactictrebuiesăevite,
prin afirmaţii, aprecieri sau acţiuni, să
afecteze imaginea profesională şi/sau
socială a oricărui alt membru al cor-
pului profesoral, cu excepţia situaţiilor
prevăzute şi formalizate de actele nor-
mative în vigoare ( evaluările anuale,
comisia de disciplină etc.);
• întreaga activitate a persoanelor
din sistemul de învăţământ preuni-
versitar, responsabile cu instruirea
şi educaţia, trebuie să permită acce-
sul la informaţiile care interesează pe
toţi membrii comunităţii şcolare, po-
sibilii candidaţi, instituţiile cu care
entitatea colaborează şi publicul larg,
asigurând astfel o informare corectă
şi facilitarea egalităţii de şanse, pre-
cum şi asigurarea accesului echitabil
la resursele şcolare şi ale sistemului
de învăţământ;
• reacţia publică – prin drept la
replică, discurs public, întrunire
etc. -, atunci când o anumită situaţie
creată de către membrii comunităţii
educaţionale sau de către oricine alt-
cineva din afara acesteia afectează
imaginea unităţii/instituţiei şcolare,
sistemului de învăţământ preuniver-
sitar românesc, oricărei persoane,
membră a comunităţii educaţionale.
Claseleauprinsviață!
A început un nou an școlar
Am avut luni în pauza
competițională când atmosfera din Boc-
sig nu era parcă ea însăși, lipsind discuțiile
aprinse cu privire la rezultate, evoluții sau
pronosticuri vizând echipa! O atmosferă
prin care se trăiește fotbal și culorile echi-
pei au un loc aparte în inima fiecăruia.
Aceasta este Bocsigul, unde dacă este we-
ekend, suporterii adevărați sunt la teren!
Începerea campionatului a readus cu el
însă nu doar bucuriile, dar și emoțiile,
căci echipa noastră a reînceput lupta pen-
tru fiecare punct pus în joc.
Pe teren au reînceput luptele aprige, în
timp ce tribuna s-a reanimat de spectato-
rii veniți să susțină echipa, dar mai ales să
trăiască„fenomenul” alături de jucători și
staful tehnic.
Toată lumea a redevenit una cu echipa,
scandările au reînceput a se face auzite,
galeria a revenit la viață. Se trăiește din
nou la cote maxime, sportul rege s-a re-
întors acolo unde-i este locul: pe arena
din Bocsig, loc de bucurie maximă sau de
tristețe intensă, dar mai presus de orice,
de dragoste totală pentru sportul cu balo-
nul rotund! Un sport al pasiunii și impli-
cării totale
Arena din Bocsig a renăscut!
>>> pag.1
>>> pag. 8

6. VOCEA BOCSIGULUI pag. 6
VOCEA BOCSIGULUI
Bocsig, file de istorie
Spicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile
În trecutul zbuciumat al poporu-
lui român din Translivania, viața
spirituală și culturală s-a desfășurat
în biserică și în jurul bisericii.
Limba, obiceiurile și tradițiile, jo-
curile și aproape toate manifestă-
rile culturale au fost ca un zid de
despărțire între noi românii care
ne-a despărțit de străini și ne-a fe-
rit de înstrăinare. La fel portul ro-
mânesc a fost întotdeauna semnul
distinctiv care ne-a deosebit de
celelalte naționalități cu care am
conviețuit.
Evenimentele însemnate din viață
ca: nașterea, căsătoria, moartea, di-
ferite sărbători, munci etc, erau îm-
binate cu anumite obiceiuri, fiind
denumite tradiții și superstiții.
Obiceiuri
în legătură cu nașterea
În trecut când trebuia să nască o
femeie, se așeza pe vatra camerei
un lepedeu de cânepă pe care se
așeza femeia gravidă ce trebuia să
nască. Îndată după naștere moașa
tăia buricul copilului, îl lega cu ață
de cânepă și punea pe el o cocușă
de ceară curată. După tăierea bu-
ricului, acesta era îmbîiat într-o
albie numită ciupă, de unde și nu-
mele de ciupăire. În apa de ciupăit
se turna și apă sfințită de la Bobo-
tează sau adusă de la preot, apoi
urma înfășatul în scutec. Scutecele
erau legate cu o sfoară împletită
din tort de lână și legată împrejurul
copilului cu balțuri. Mai târziu fața
era confecționată dintr-o pangli-
că cumpărată. Apoi moașa lua co-
pilul și-l închina la icoană zicând:
Doamne Ție ți-l predau
Ție ți-l închin
Doamne păzește-l
Și creștel
Doamne iarta-mă și pe mine
C-a venit în astă lume
Prin mâinile mele.
Moașa mergea la ciupăit de 2 ori
pe zi, dimineața și seara. Dacă copii
erau gata să moară, moașa îl boteza
stropindu-l cu apă sfințită zicând:
Botează-se robul lui Dumnezeu
în numele Tatălui și al Fiului și al
sfântului Duh. Dacă murea, preotul
întreba pe moașă: Puteți mărturisi
că a fost închinat și botezat? La răs-
punsul afirmativ, preotul îl înmor-
mânta ca și pe copiii botezați. Nu
era îngăduit ca mama lehusa să dea
lui să sugă fără conciu în cap, nici
să meargă afară fără să aibă un fie
în mână, cuțit, foarfeci, etc, pentru
ca să nu se dea și de copil farmece-
le și vrăjitoriile. Dacă lehuza pierde
laptetele, moașa sau altă femeie îi
pregătea o pogace din făină cu un
diametru de 5 cm pe care trebuia
s-o mânânce împreună cu o ciulie
de ai, după care îi revenea laptele.
Se credea că la nașterea unui co-
pil, afară, pe trânaț sau în camera
alăturată vin ursitorile să ursească
viața noului născut. Sunt 3 ursitori:
una de bine, una de rău și alta care
neutraliza facerea de rău. Ursirea
începea cu ursitoare cea bună, după
care urma cea rea și pe urma a tre-
ia. Ursitoarele întâi urseau câți ani
va trăi, ce averea va avea etc. Cea de
rău îi ursea toate nenorocirile, bo-
lile etc, ce se vor abate peste el iar
cea de a treia neutraliza ursirea de
rău. În vechime se dadea mare cin-
ste ursitoarelor. La orice nenoro-
cire poporul spunea: i-a fost urzit.
Pentru a înbuna pe ursitoare, încă
înainte de naștere femeile rude
cu ceea ce avea să nască se pregă-
teau să facă cinste ursitoarelor. În
acest scop, nevastele tinere alese
de moașă, cumpără pentru cel ce
se va naște atâtea cămășuțe câte îi
vor trebui până la 6 ani. Fac 2 perne
mari cu trei plapume și alte 2 perini
mici, două plapume sau cergi din
lână, 20 de scutece, un earceaf foar-
te scump pentru a acoperi fața co-
pilului. Apoi se face un colac mare
care se pune într-un lighean sau pe
un vlid mare de pământ. Pe colac se
pun plăcinte în 20 de feluri care se
așează pe fața colacului în rânduri,
până ajung la înălțimea de aproape
1 metru. Deasupra se acoperă cu o
cârpă de dălin sau cu felegă lucra-
tă cu aleasă cucipcă la capete de o
palmă lată. Cinci femei îmbrăcate
de sărbătoare duc toate aceste da-
ruri la casa unde s-a născut copilul
ca atunci când vor veni ursitoarele
să le găsească acolo și să-i ursească
numai de bine.
În timpul lehuziei femeile vecine
și rudele vin pui de găină fiert și
supă într-o oală de pământ, o sticlă
de vin sau rachiu și un blid cu pan-
cove sau umflături.
Cel mai important obicei în legă-
tură cu nașterea este botezul care se
făcea la 8 zile.
Înainte de a pleca la biserică i se
făcea baie de către mamă, era îm-
brăcat în hainele cele mai bune. La
biserică era dus de către cel care a
asistat la naștere și care pe lângă
plata în bani, mai primea în ziua
botezului și alte cadouri, ștergari,
fețe de masă sau i se prestau servi-
cii agricole de către tatăl nou năs-
cutului.
Dacă era copil înainte de a pleca
cu el la botez, cumătra și celelalte
femei îl provocau pe tatăl copilu-
lui să joace ca să fie și el jucăuș. Pe
vremuri, a nu știi juca era o mare
deficiență.
Dacă era fată, mama era îndemna-
tă să joace, să ia furca și să toacă și
acul să facă cipcă pentru ca fetița să
fie harnică și jucăușă.
În casa celui botezat, de dimineață
se pregăteau mâncărurile. Vestite-
le sarmale cu carne de porc, pan-
cove, rachiu de prune și vin. De la
biserică spre casă copilul era adus
de cumătra care ajungând la poatra
de la stradă era întâmpinată de că-
tre mama copilului pe care nașa o
întreba: Pe câți ani ne lași în casă?
Pe patru ani. Asta însemna că peste
4 ani părinții copilul vor mai avea
un alt băiat. Apoi cumătra intra cu
copilul în camera mamei punân-
du-l pe vatra casei spunând: să fii
gras, bun ca și cuptorul. După ace-
ea îl atingea de oglindă zicând: Să
fie cina ta ca pe masă, după care îl
așeza din nou pe vatra casei zicând:
cui trebuie să vină și să-l ia. Mama
sau tata se repezeau atunci și-l luau
de jos, îl puneau în pat lângă mama
care-i dă să sugă.
După acest ceremonial urma
masa. Pe la mijlocul mesei se con-
steau cadourile. De data asta cu-
mătrul printr-o urare îi învita pe
particiapanți să cinstească pe noul
botezat. La botezul acestui nou
născut am fost chemați noi ca să ne
veselim:
C-un pahar de băutură
C-un blid de mâncare
De la două pân-la nouă
De-or fi zece, toate-or trece
Ca dumnezeu să alduiască pe noul
botezat trebuie ca și noi să-l cin-
stim din ce ne-a dat Dumnezeu.
Cumătra îl cinstește cu o cămașă
iar cumătrul cu un purcel. Fratele
mamei cu o mioară etc. Pe rând fie-
care participant aduce darul și cin-
stea cuvenită.
Căsătoria
Cel mai însemnat act din viața
omului este căsătoria, care în trecut
se celebra cu mult fast și de care sunt
legate multe obiceiuri. Căsătoriei îi
premergea: cerutul fetei sau toc-
meala. După ce tinerii s-au înțeles,
părinții feciorului, într-o seara,
însoțit de rude apropiate, se duceau
la părinții fetei și după ce schimbau
câteva vorbe, se punea pe masă o
sticlă de rachiu sau vinm apoi tatăl
feciorului începea: Înainte de a ne
cinsti, trebuie să vă spunem pentru
ce am venit. După cum bine știți,
noi avem un păunaș gata de-nsurat,
iar voi aveți o păuniță, și-am venit
să vă întrebăm dacă aveți plăcerea
de feciorul nostru ori ba și dacă ați
vrea să ne dați fata după păunașul
nostru. Părinții fetei sau una dintre
rudele ei răspundeau că întâi să în-
trebe pe tineri dacă vor să se ia la
olaltă și dacă le place unuia de ce-
lălalt. După răspunsul afirmativ al
neamurilor urma așa numita toc-
meală. Părinții feciorului spuneau:
feciorul nostru are n. holde de pă-
mânt arabil în rituri sau în âarinp.
După moartea noastră lui îi rămâne
casa și telecul, carul, plugul, gra-
pa cu doi boi, vacă etc. La acestea
părinții fetei răspundeau că și ei
dau fetei lor holde de pământ arabil
, o vacă, oi etc. De multe ori părinții
feciorului nu erau mulțumiți cu
partea ce voiau să o dea fetei și se
prefăceau că pleacă, fata începea să
plângă și atunci de cele mai multe
ori intervenea mama fetei care mai
adăuga fie cantitativ fie la partea de
hotar în care voiau să-i dea zestrea.
În semn de înțelegere începeau
să închine facând urări: Să le dea
Dumnezeu noroc, etc. Urma apoi
discutarea și stabilirea nunții. După
stabilirea nunții urmau pregătirile
de nuntă. Atât mirele cât și mireasa
își alegeau dintre prieteni sau rude
anumiți feciori numiți pălăscași/
chemători la nuntă. La fel ei erau
împodobiți cu panglici, flori etc. Pe
căciuli la cloape se prindea o pană
grecească cu flori albe și roșii cu un
fel de spic în vârf cumpărată de la
greci-macedo-români. Pe pălască
era legată o batistă pe care scria:
Bună ziua oameni de omenie!
Mulțămim Dumneavoastră!
X vă poftește la nuntă
La un pahar de băutură
La un scaun de hodină
Un prânz de mâncare
De la doup
Pân-la nouă
De-or fi zece
Toate-or trece
La mulți ani!
Dacă invitatul accepta invitația
gusta puțin din rachiu sau din pa-
lască. Dacă nu intenționatu să par-
ticipe, refuzau închinarea și gusta-
rea.,
Tradiții, obiceiuri și superstiții.
>>> pag.8

7. VOCEA BOCSIGULUIpag. 7
VOCEA BOCSIGULUI
Arena din Bocsig a renăscut!
Ne-a plăcut faptul că
încă de la primul meci al campionatu-
lui disputat acasă la Bocsig, în compa-
nia celor din Gurahonț, echipa noastră
a fost încurajată de spectatorii prezenți,
ceea ce înseamnă că spiritul bocsigani-
lor a rămas același, vulcanic, în unitate
și loialitate față de echipă.
Este un sentiment frumos, aparte, des-
pre care ne place să amintim în ziarul
local, deoarece este o trăsătură care ca-
racterizează comunitatea bocsigană, o
trăsătură ce este impregnată în firea oa-
menilor de pe la noi, fiind parcă o genă
ce dă unicitate fiecăruia. Așa dorim să
rămână și în generațiile ce vin din urmă
și suntem convinși că așa va și fi.
„Căștigăm, ne bucurăm, pierdem, ne
întristăm, dar suntem mereu o adevă-
rată echipă! Așa suntem noi, cei din
comuna Bocsig! O echipă, o mare
familie!”-spunea primarul Ciul Ioan
Florin. Frumos-asta înseamnă unitate,
loialitate, prietenie!
Am fost și noi prezenți la meciul dis-
putat la Bocsig cu „Syeaua Grăniceri”,
partidă de unde vă și prezentăm ima-
gini, pentru a lăsa o dâră de istorie des-
pre echipa de fotbal din Bocsig a aces-
tui an de grație 2016.
>>> pag. 5
1 VULTURII SOCODOR 18 12 3 3 60-28 39
2 AVÂNTUL TIRNOVA 18 12 3 3 50-22 39
3 PODGORIA GHIOROC 18 12 2 4 49-29 38
4 VIITORUL ŞEPREUŞ 18 11 3 4 51-29 36
5 UNIREA GURAHONT 18 10 1 7 63-37 31
6 CS INEU 18 10 1 7 51-44 31
7 CRIŞUL ALB BUTENI 18 9 1 8 44-48 28
8 RECOLTA APATEU 18 8 0 10 41-50 24
9 VIITORUL SATU NOU 18 7 0 11 42-57 21
10 ZIMANDU NOU 18 6 2 10 51-58 20
11 CETATE DEZNA 18 6 1 11 37-46 19
12 OLIMPIA BOCSIG 18 4 5 9 32-44 17
13 STEAUA GRĂNICERI 18 4 2 12 27-64 14
14 FLACĂRA ŢIPAR 18 2 2 14 30-72 8
Clasament Liga a V-a Seria B

8. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUI pag. 8
Căsătoria
În ziua nunții, aceasta începea separat
lacasamireluișiseparatlacasamiresei.
Nuntașii mirelui, în frunte cu muzica
se duceau apoi după cumetri. Se-ntor-
ceau apoi la casa mirelui de unde ple-
cau după mireasă. În fruntea nuntașilor
era purtat un steag, format dintr-o pră-
jină lungă pe vârful căreia erau fixa-
te marame, ștergări, etc. Cel ce ducea
steagul se numea stegar și avea grijă ca
nuntașii să nu se răslețească în ritmul
dansului ridicând și coborând steagul,
înconjura nunta. În urma steagului era
mirele cu nașii. Fiecare nuntă avea un
vornic care o conducea și răspundea de
ordine. Alături de stegar în dreapta și
în stânga erau pălăscașii, îmbrăcați și
împodobiți cu panglici, putând țovuri
îmbodobite cu panglici colorate, mara-
me de la fete, etc. Pe tot parcursul dru-
mului se cânta, chiuia și juca. Ajunși la
casa miresei, poarta era închisă și păzi-
tă. Cei dinlăuntru întrebau:
- Ce cătați la casa noastră,
ce-ați pierdut?
- Avem un fecior de crai,
Și-i căutăm o crăiasă
Care este-n astă casă!
Și vă rugăm să ne-o dați!
- Ce acte-aveți să ne arătați
crăiasa să v-o luați?
- Pe acest colț de hârtie
Numele crăiesii scrie.
-S-o vedem, s-o vedem
Noi încredere n-avem!
-Alte acte ne-arătați
Crăiasă să v-o luați!
- Iată-n sticla cu răchie
Numele crăiesii scrie
În timpul acesta se aduc mai
multe femei și fete care sunt refuzate-
pe rând până când li se aduce mirea-
sa. Pălăscașii mirelui când ridica în sus
pălasca strigând:
- Asta-i pășușul! Poarta de la uliță se
deschide. Toți nuntașii intră în curte.
Vornicul înainte de a veni mireasa joa-
că strigând:
- Am venit după mireasă
Dacă nu ne lasă-n casă!
Mireasa este îmrăcată în haine albe,
purtând pe cap o cunună numită „cu-
nuna miresei”. Capul miresei este des-
coperit. Se intră în casă unde se juca
și se horea. După aceea vornicul rostea
rugăciune „Tatăl nostru” și se porneau
la cununie. Întâi la primărie pentru cu-
nunia civilă apoi la biserică. Pe drum
se cânta „Hora Miresei”:
Ia-ți mireasă ziua bună
Haidam și dainam, fecioară
De la casă de la mumă
Bate ceasu, bate unu
Merg maică să mă cununu.
Bate ceasu, bate doi,
Eu plec maică de la voi.
Bate ceasu, bate tri,
Eu merg maică de aci
Bate ceasu, bate patru,
Eu plec la bărbatu.
Bate ceasu, bate cinci,
Eu plec maică de aici.
Bate ceasu, bate șasă,
Eu plec maică-naltă casă.
Bate ceasu, bate șapte,
Eu merg maică mai departe.
Bate ceasu, bate opt,
Eu merg maică în alt loc.
Bate ceasu, bate nouă,
Eu plec maică-ncasă nouă.
Bate ceasu, bate zece,
Hai maică de mă petrece.
Ieși mireasă din cămară,
Și-ți scate hanele-afară,
Cele bune cele rele,
Care ai fetit cu ele,
Plângeți fată părul tău,
În casă la taică-tău,
Plângeți fată chica ta,
În casă la maică-ta.
Rămâi taică sănătos,
Ca un măr putregăcios.
Rămâi maică sănătoasă,
Ca o pară viermănoasă.
Scoală cumetre-n picioare
Și-mbăltește-o dalbă floare
Aci i se punea pe cap băltul, o sto-
fă albă. Pe drum către biserică se cân-
tă se joacă și descântă. După cununie
nuntașii venind spre casa mirelui cân-
tau:
Haidam și dainam, cunună
Asta-i fata omului,
Norocul feciorului,
Plânge-mă mamă cu sete,
Că ți-am ieșit dintre fete,
Numai nu mă plânge rău,
Că mi-am ales ce-am vrut eu.
Taică, taică dragul meu
Să nu fii supărat rău
C-așa a lăsat Dumnezeu,
Să mă duc la soțul meu.
Așa a lăsat precista
Ca să-mi învelesc chica.
În vremurile mai de mult, nuntașii
miresei nu mergeau la casa mirelui
odată cu nuntașii mirelui, ci după mie-
zul nopții seduceau cu alai așa zișii co-
rintei, cu care prilej jucau și mireasa,
pe bani. Mireasa era însoțotăpe tot dru-
mul către casa mirelui de os urată, care
deobicei era o nevastă mai tânără. La
casa mirelui, mireasa era păzită dedia-
văr( apărătorul miresei). El era îmbră-
cat în două stergări lucrate la război
anume pentru acestfel de ocazii.
Acestea erau prinse pe umeri în for-
mă de cruce.
( continuare
în numărul viitor al ziarului)
Ne propunem cât mai multe
investiții în comună!
În fiecare mandat de primar
pe care l-am avut, una dintre
prioritățile mele a reprezentat-o
implementarea în comună a unei
strategii de dezvoltare locală coe-
rente, bazată pe o structurare co-
rectă a bugetului local, precum și
pe obținerea unor fonduri supli-
mentare de investiții, prin proiec-
te europene, prin atragerea unor
sume de la Consiliul Județean sau
prin programe guvernamentale. Ca
urmare a acestui mod de gândire
administrativă, s-a reușit punerea
în practică a unor proiecte de mo-
dernizare a comunei, proiecte care
au vizat toate cele localitățile aflate
în aria noastră administrativă: Boc-
sig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Car-
tier.
Astfel, putem vorbi de străzi asfal-
tate, trotuare amenajate, rețea de
apă extinsă, clădiri administrative
reabilitate, investiții în școli, ilumi-
nat public, pietruire străzi, amenaja-
rea de noi locuri de joacă pentru co-
pii, a unor noi zone de agrement în
comună, terenuri sintetice desport
construite, parc complex de utila-
jeetc.
Toate aceste investiții s-au putut re-
aliza prin combinarea celor trei sur-
se de venituri la care am făcut re-
ferire în paragraful anterior: buget
local, fonduri europene, programe
de finanțare prin Consiliul Județean
și Guvern. Spre exemplu: cu fonduri
europene s-a finanțat reabilitarea
școliimicidinBocsig,achiziționarea
de utilaje pentru comună( tractor,
buldoexcavatoare, remorci, vidanje-
ră etc), s-a amenajat terenul sintetic
desport de la Răpsig; prin progra-
mul național, guvernamental PNDL
s-au obținut sumele necesare asfal-
tării de străzi în Bocsig, Răpsig, Boc-
sig Cartier; de la Consiliul Județean
Arad am obținut cofinanțări pen-
tru derularea unor investiții în co-
mună, cum ar fi cele de construi-
re a Căminului Cultural din Bocsig
Cartier; prin bugetul local am reali-
zat în unele cazuri completarea sur-
selor de cofinanțare pentru finali-
zarea anumitor investiții, precum
și finanțarea totală a unor proiec-
te concrete necesare modernizării
comunei, putând da aici ca exem-
ple asfaltarea unor străzi în Mâne-
rău și Răpsig, pietruirea de străzi în
comună, amenajarea prin pavare de
trotuare, reabilitarea instituțiilor de
învățământ , etc.
Am făcut precizările de mai sus
pentru ca toată lumea să înțeleagă
și să cunoască principalele surse de
finanțare pentru lucrările derula-
te în comună, pentru a a asigura o
transparență totală actului adminis-
trativ.
Pot să vă spun că nu s-a ratat nici
o ocazie pentru atragerea unor sur-
se suplimentare bugetului local în
vederea realizării de investiții opor-
tune și de real interes pentru comu-
na Bocsig și comunitatea noastră
locală, lucru pe care îl vom urmări
spre realizare și pe parcursul aces-
tui nou mandat al meu de primar.
Pentru noi, ca și comună, este im-
portant să avem la dispoziție cât
mai multe resurse financiare pen-
tru a putea implementa noi pro-
iecte de dezvoltare a comunei, de-
ziderat pentru care, împreună cu
aparatul administrativ al primări-
ei și Consiliul Local, vom muncii în
continuare.
Ne propunem cât mai multe
investiții în comună, din buget lo-
cal sau fonduri suplimentare, atra-
se în baza unor proiecte, investiții
prin care să asigurăm un progres
continuu și sustenabil pentru co-
muna Bocsig.
Primar Ciul Ioan Florin
Împreună pentru o comună curată!
Vă rugăm să nu mai transportați
și să nu mai aruncați deșeuri, de
orice fel, pe marginea drumurilor,
canalelor și pe pășunile comunei,
deoarece doar astfel putem asigura
întreținerea curățeniei .
De asemenea, atenționăm cetățe-
nii că în containerele de care dis-
pun pentru adunarea gunoiului nu
au voie să depoziteze rumeguș,
cenușă, crengi, coceni, iarbă etc,
deoarece societatea de salubrizare
care colectează gunoiul din aceste
containere nu le va mai ridica gu-
noiul fiindcă astfel de deșeuri nu
sunt primite la goapa de gunoi au-
torizată din județul Arad.
Primăria Bocsig
Primar
Ciul Ioan Florin
>>> pag. 4
Bocsig, file de istorie
Spicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare
realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile
Tradiții, obiceiuri și superstiții.