1. Compendiu de
ghiduri ESC prescurtate
2011

2. Toate drepturile editoriale aparþin Societãþii Europene de Cardiologie.
Conþinutul ghidurilor Societãþii Europene de Cardiologie (ESC) a fost publicat strict pentru uz educaþional
ºi personal. Uzul comercial nu este autorizat. Este interzizã traducerea sau orice tip de reproducere a ghidurilor fãrã permisiunea scrisã a ESC. Permisiunea poate fi obþinutã prin aplicarea unei cereri scrise cãtre
ESC, Practice Guidelines Department, 2035, route des Colles-Lea Templiers-BP179-06903 Sophia, Antipolis
Cedex-France.
Notã: Ghidurile ESC reprezintã punctele de vedere al ESC formate dupã luarea în considerare ºi atenta
procesare a dovezilor existente la momentul scrierii publicaþiei. Cadrele medicale sunt încurajate sã le
ia în considerare în momentul efectuãrii raþionamentului clinic. Ghidurile nu limiteazã responsabilitatea
individualã a cadrelor medicale în privinþa luãrii deciziilor medicale la pacienþi cu caracteristici particulare,
þinând cont de opþiunea pacientului sau în cazuri speciale de a cea a aparþinãtorului acestuia. Este de
asemenea responsabilitatea medicului curant de a verifica legile ºi reglementãrile referitoare la diverse
medicamente sau dispozitive medicale în momentul prescrierii acestora.
Membrii ESC implicaþi în publicarea acestui document:
Heith H. McGregor, Director ºtiinþific
Veronica Dean, Coordonator al Departamentului de Ghiduri Practice
Catherine Després, Analist cercetãtor, Departamentul de Ghiduri Practice
E-mail: guidelines@escardio.org
Ediþia în limba Românã îngrijitã de:
Prof. Dr. Carmen Ginghinã, Coordonator Naþional Ghiduri
Dr. Dan Deleanu, Preºedinte Societatea Românã de Cardiologie
E-mail: rscardio@rscardio.ro
Redactori: Dr. Cosmin Cãlin, Dr. Cornelia Cãlinescu, Dr. Cãtãlina Diaconu
Publicat de Media Med Publicis
ISBN: 978-606-92945-1-2

3. Comitetul ESC de Ghiduri de Practicã
Committee for Practice Guidelines 2008-2010
A. Vahanian, FESC, Chairman, France A. Auricchio, FESC, Switzerland (EHRA) J.
Bax, FESC, Netherlands C. Ceconi, FESC, Italy G. Filippatos, FESC, Greece C. FunckBrentano, FESC, France R. Hobbs, FESC, UKP. Kearney, FESC, IrelandT. McDonagh,
FESC, UK (HFA)B. Popescu, FESC, Romania (EAE) Z. Reiner, FESC, Croatia (EACPR)
U. Sechtem, FESC, Germany P. A. Sirnes, FESC, Norway (CCP) M. Tendera, FESC,
Poland P. Vardas, FESC, GreeceP. Widimsky, FESC, Czech Republic (EAPCI)K.
McGregor, Scientific Director, ESC V. Dean, Head of Practice Guidelines
Department, ESCC. Despres, Scientific Research Analyst, ESC
Committee for Practice Guidelines 2010-2012
J. Bax, FESC, Chairman, Netherlands A. Auricchio, FESC, Switzerland (EHRA)
H. Baumgartner, FESC, Germany C. Ceconi, FESC, Italy C. Deaton, FESC, UK
(CCNAP) R. Fagard, FESC, Belgium C. Funck-Brentano, FESC, France D. Hasdai,
Israel (WG Acute Cardiac Care) A. Hoes, Netherlands (CCPC) J. Knuuti, FESC,
Finland (CCI) P. Kolh, FESC, Belgium (EACTS) T. McDonagh, FESC, UK (HFA) D.
Poldermans, FESC, Netherlands B. Popescu, FESC, Romania (EAE) Z. Reiner, FESC,
Croatia (EACPR) U. Sechtem, FESC, Germany P. A. Sirnes, FESC, Norway (CCP)
A. Torbicki, FESC, Poland A. Vahanian, FESC, France S. Windecker, FESC,
Switzerland (EAPCI)
C. Moulin, Scientific Affairs Director, ESC V. Dean, Head of Practice Guidelines
Department, ESC C. Despres, Scientific Research Analyst, ESC
Adresa de corespondenþã:
Departamentul de Ghiduri Practice
2035 Route des Colles
Les Templiers – BP 179
06903 Sophia Antipolis Cedex
Franþa
E-mail: guidelines@escardio.org

5. CUPRINS
Prefaþã la a doua ediþie în limba românã ..............................................................................................................................................................XI
Prefaþã ..................................................................................................................................................................................................................................XIII
Cuvânt înainte..................................................................................................................................................................................................................XV
Trecerea în revistã a ghidurilor: retrospectivã 2008 .....................................................................................................................................XVII
Secþiunea I: Prevenþia bolilor cardiovasculare ........................................1
1.
Ghidul european de prevenþie a bolilor cardiovasculare în practica clinicã ................................................. 3
Cartea Europeanã a Sãnãtãþii Inimii ºi Ghidul de prevenþie a BCV...................................................... 3
De ce este necesarã elaborarea unei strategii de prevenþie în practica clinicã? ........................... 5
Care sunt obiectivele acestor ghiduri? .............................................................................................................. 5
Caracteristicile persoanelor care tind sã rãmânã sãnãtoase ................................................................... 5
Care sunt prioritãþile pentru prevenþia bolilor cardiovasculare în practica clinicã? ...................... 5
Care sunt obiectivele prevenþiei bolilor cardiovasculare? ........................................................................ 6
Cand evaluez riscul cardiovascular? ................................................................................................................... 6
De ce ghidurile pun accent pe evaluarea riscului CV? ............................................................................. 6
Cum pot sã estimez rapid ºi uºor riscul de BCV?.......................................................................................... 7
Care sunt componentele evaluãrii riscului CV? ............................................................................................ 7
Cum utilizez diagramele SCORE pentru a evalua riscul cardiovascular la persoanele ............... 7
asimptomatice?
Estimarea riscului cardiovascular utilizând diagramele SCORE: calificative ...................................... 8
Zece ani de risc cardiovascular fatal în regiunile cu risc înalt din Europa ........................................ 8
Diagrama riscului relativ ........................................................................................................................................... 9
Cum pot gestiona componentele riscului cardiovascular total ............................................................. 9
Managementul riscului total de BCV: Un mesaj cheie ............................................................................10
Managerierea riscului cardiovascular total ....................................................................................................10
De ce este dificilã schimbarea stilului de viaþã? ...........................................................................................10
Când este recomandatã asocierea medicaþiei cardioprotectoare la cea indicatã
pentru tratarea hipertensiunii arteriale, hiperlipidemiei ºi diabetului? ........................................13
Când este necesarã evaluarea rudelor apropiate? ...................................................................................13
Care sunt metodele practice de facilitare a implementãrii prevenþiei BCV?..................................13
Secþiunea II: Hipertensiune ..................................................... 15
2.
Managementul hipertensiunii arteriale .........................................................................................................................17
Hipertensiunea arterialã .........................................................................................................................................17
Riscul cardiovascular total......................................................................................................................................18
Stratificarea riscului cardiovascular total .........................................................................................................18
Variabile clinice ce trebuie utilizate în stratificarea riscului cardiovascular total. ..........................19
Evaluarea în scop diagnostic ...............................................................................................................................20
Mãsurarea tensiunii arteriale (TA) ......................................................................................................................20
Mãsurarea tensiunii arteriale în ambulator ºi la domiciliu ......................................................................20
Evaluare în scop diagnostic: anamneza ºi examenul fizic ......................................................................21
Investigaþii paraclinice..............................................................................................................................................21
Identificarea leziunilor subclinice ale organelor þintã ...............................................................................22
Dovezi privind beneficiului tratamentului antihipertensiv......................................................................22
Iniþierea tratamentului antihipertensiv .............................................................................................................23
Þintele tratamentului ................................................................................................................................................23
Modificãri ale stilului de viaþã ...............................................................................................................................24
Alegerea medicamentelor antihipertensive .................................................................................................24
Condiþii ce favorizeazã utilizarea anumitor medicamente antihipertensive faþã de altele ......25
Contraindicaþii la administrarea anumitor agenþi antihipertensivi......................................................25
Monoterapie versus terapia combinatã..........................................................................................................26

6. Combinaþii posibile între anumite clase de medicamente antihipertensive ..................................26
Tratamentul antihipertensiv la grupe speciale de pacienþi ....................................................................26
Hipertensiunea la femei .........................................................................................................................................28
Sindromul metabolic................................................................................................................................................29
Hipertensiunea rezistentã ......................................................................................................................................29
Urgenþele hipertensive ...........................................................................................................................................30
Tratamentul factorilor de risc asociaþi ..............................................................................................................30
Monitorizarea pacienþilor .......................................................................................................................................30
Cum sã îmbunãtãþim complianþa pacienþilor la terapia de scãdere a tensiunii arteriale .........31
Secþiunea III: Diabetul ºi bolile cardiovasculare .................................... 33
1.
Diabetul, prediabetul ºi bolile cardiovasculare...........................................................................................................35
Preambul .......................................................................................................................................................................35
Introducere...................................................................................................................................................................36
Definiþie, clasificare ºi screening al diabetului ºi al modificãrilor prediabetice ale glicemiei ...38
Epidemiologia diabetului, alterarea toleranþei la glucozã ºi riscul cardiovascular ......................40
Identificarea subiecþilor cu risc crescut pentru boala cardiovascularã sau diabet ......................40
Tratamentul folosit pentru reducerea riscului cardiovascular ..............................................................42
Insuficienþa cardiacã ºi diabetul ..........................................................................................................................45
Aritmiile, fibrilaþia atrialã ºi moartea subitã .....................................................................................................48
Arteriopatia perifericã ºi boala cerebrovascularã .......................................................................................48
Terapia intensivã ........................................................................................................................................................49
Economia medicalã ºi diabetul ...........................................................................................................................50
Bibliografie ....................................................................................................................................................................52
Secþiunea IV: Boala coronarianã ischemicã ....................................... 53
1.
Ghid de diagnostic ºi tratament al sindroamelor coronariene acute fãrã supradenivelare de
segment ST .................................................................................................................................................................................55
Introducere...................................................................................................................................................................55
Definiþii ............................................................................................................................................................................55
Epidemiologie ºi istorie naturalã.........................................................................................................................56
Fiziopatologie ..............................................................................................................................................................56
Diagnosticul ºi aprecierea riscului......................................................................................................................57
Tratament ......................................................................................................................................................................59
Complicaþii ºi abordarea lor terapeuticã .........................................................................................................63
Populaþii ºi condiþii speciale...................................................................................................................................64
Strategii de management......................................................................................................................................66
2.
Infarctul miocardic acut (IMA) ...........................................................................................................................................69
Introducere...................................................................................................................................................................69
Primul contact medical ºi ajutorul medical de urgenþã ...........................................................................70
Îngrijirea în pre-spital sau îngrijirea intraspitaliceascã precoce .............................................................70
Îngrijirea în ultima parte a spitalizãrii.................................................................................................................73
Prevenþia secundarã ................................................................................................................................................75
3.
Angina stabilã ............................................................................................................................................................................77
Introducere...................................................................................................................................................................77
Diagnostic ºi evaluare .............................................................................................................................................78
Tratament ......................................................................................................................................................................82
Consideraþii diagnostice speciale: angina cu coronare “normale” ....................................................89
4.
Revascularizarea miocardicã...............................................................................................................................................91
Introducere...................................................................................................................................................................92
Scorurile de risc ºi stratificarea riscului, impactul comorbiditãþilor ......................................................92
Procesul de luare a deciziilor ºi informarea pacientului ..........................................................................93
Informarea pacientului ...........................................................................................................................................93
Deciziile echipei multidisciplinare (heart team ............................................................................................95

7. Strategii pentru diagnostic ºi imagisticã preintervenþionalã ..................................................................95
Revascularizarea în boala coronarianã stabilã .............................................................................................96
Revascularizarea în sindromul coronarian acut fãrã supradenivelare ST........................................96
Revascularizarea în infarctul miocardic cu supradenivelare ST............................................................97
Situaþii speciale .........................................................................................................................................................100
Diabetul zaharat .....................................................................................................................................................100
Revascularizarea miocardicã la pacienþii cu boalã renalã cronicã ..................................................100
Revascularizarea miocardicã la pacienþii care necesitã protezare valvularã ...............................101
Boala arterialã carotidianã/perifericã asociatã ..........................................................................................103
Revascularizarea miocardicã în insuficienþa cardiacã cronicã ...........................................................103
Proceduri de revascularizare mixtã ................................................................................................................104
Aritmii la pacienþii cu boalã coronarianã ischemicã ..............................................................................105
Aspecte privind procedura de by-pass aorto-coronarian ..................................................................105
Aspecte privind procedura de intervenþie coronarianã percutanã................................................106
Farmacoterapia antitromboticã .......................................................................................................................107
Prevenþia secundarã .............................................................................................................................................110
Strategii de urmãrire..............................................................................................................................................112
Secþiunea V: Bolile miocardului................................................ 115
1.
Cardiomiopatia hipertroficã .............................................................................................................................................115
Introducere................................................................................................................................................................117
Geneticã .....................................................................................................................................................................117
Mod de prezentare................................................................................................................................................117
Diagnostic pozitiv ...................................................................................................................................................117
Diagnostic diferenþial ............................................................................................................................................118
Fiziopatologie ...........................................................................................................................................................118
Prezentare clinicã....................................................................................................................................................118
Tratament ...................................................................................................................................................................118
Tratamentul medical .............................................................................................................................................118
Opþiuni de tratament la pacienþii refractari la tratamentul medical................................................119
Tratamentul în stadiul terminal al bolii..........................................................................................................120
Profilaxia endocarditei infecþioase ..................................................................................................................120
Sarcina .........................................................................................................................................................................120
Prevenþia morþii subite cardiace.......................................................................................................................121
Recomandãri privind exerciþiul fizic ................................................................................................................121
Screeningul ...............................................................................................................................................................121
Cardiomiopatia hipertroficã la vârstnici........................................................................................................121
Secþiunea VI: Bolile pericardului ............................................... 123
1.
Ghid de diagnostic ºi tratament al bolilor pericardului .......................................................................................125
Introducere................................................................................................................................................................125
Pericarditele acute..................................................................................................................................................126
Efuziunile pericardice ºi tamponada cardiacã ..........................................................................................129
Pericarditele constrictive ......................................................................................................................................131
Pericarditele virale...................................................................................................................................................133
Pericarditele bacteriene .......................................................................................................................................133
Pericarditele în insuficienþa renalã ..................................................................................................................134
Pericardita autoimunã ºi afectarea pericardicã în bolile sistemice autoimune ..........................134
Sindromul post injurie cardiacã: sindromul postpericardiotomie ....................................................135
Pericardita postinfarct (pericardita epistenocardiacã ºi sindrom Dressler) ..................................135
Pericardita posttraumaticã .................................................................................................................................135
Hemopericardul în disecþia de aortã .............................................................................................................136
Pericarditele neoplazice .......................................................................................................................................136
Revãrsatul lichidan pericardic în sarcinã ......................................................................................................136
Efuziunea pericardicã fetalã ..............................................................................................................................136
Pericarditele toxice ºi medicamentoase .......................................................................................................137

8. Secþiunea VII: Bolile cardiace congenitale ...................................... 139
1.
Ghid de management al bolilor cardiace congenitale la adulþi .....................................................................141
Evaluarea generalã a pacientului ...................................................................................................................142
Ecocardiografia .......................................................................................................................................................142
Rezonanþa magneticã cardiacã .......................................................................................................................142
Tomografia computerizatã ................................................................................................................................142
Testul de efort cardio-pulmonar ......................................................................................................................142
Cateterismul cardiac (diagnostic ºi intervenþional) .................................................................................142
Tratamentul chirurgical .......................................................................................................................................143
Insuficienþa cardiacã..............................................................................................................................................143
Aritmii ºi moarta subitã cardiacã .....................................................................................................................143
Endocardita infecþioasã .......................................................................................................................................143
Exerciþiul fizic ºi sportul .........................................................................................................................................144
Sarcina, contracepþia ºi consilierea geneticã .............................................................................................144
Patologii specifice ...................................................................................................................................................144
Defectul septal atrial ..............................................................................................................................................144
Defectul septal ventricular..................................................................................................................................145
Canal atrio-ventricular ..........................................................................................................................................146
Persistenþa de canal arterial ...............................................................................................................................146
Leziuni obstructive ale tractului de ejecþie al ventriculului stâng .....................................................147
Coarctaþia de aortã ................................................................................................................................................149
Sindromul Marfan ..................................................................................................................................................149
Leziuni obstructive ale tractului de ejecþie al ventriculului drept .....................................................150
Boala Ebstein ............................................................................................................................................................151
Tetralogia Fallot .......................................................................................................................................................151
Transpoziþia de vase mari ...................................................................................................................................152
Transpoziþia de vase mari corectatã congenital.......................................................................................154
Pacienþii dupã operaþia Fontan .......................................................................................................................154
Conductul ventricul drept-arterã pulmonarã............................................................................................155
Sindromul Eisenmenger ºi hipertensiunea arterialã pulmonarã severã .......................................155
Managementul pacienþilor cianotici..............................................................................................................156
Secþiunea VIII: Sarcina ºi bolile cardiovasculare.................................. 159
1.
Sarcina ºi bolile cardiovasculare .....................................................................................................................................161
Introducere................................................................................................................................................................161
Modificãri fiziologice în timpul sarcinii ..........................................................................................................162
Generalitãþi ................................................................................................................................................................162
Cardiopatii congenitale .......................................................................................................................................162
Sindromul Marfan ºi alte condiþii ereditare care afecteazã aorta .....................................................163
Valvulopatii dobândite.........................................................................................................................................163
Cardiomiopatiile ......................................................................................................................................................164
Aritmiile .......................................................................................................................................................................165
Hipertensiunea arterialã sistemicã ..................................................................................................................165
Secþiunea IX: Valvulopatiile ................................................... 167
1.
Valvulopatiile ...........................................................................................................................................................................169
Introducere................................................................................................................................................................169
Evaluarea pacientului ...........................................................................................................................................170
Indicaþii pentru tratament bolilor valvulare ................................................................................................171
Protezele valvulare .................................................................................................................................................178
Managementul în timpul intervenþiilor chirurgicale noncardiace ..................................................181
Managemenul în timpul sarcinii ......................................................................................................................181

9. Secþiunea X: Endocardita infecþioasã........................................... 183
1.
Endocardita infecþioasã......................................................................................................................................................185
Introducere................................................................................................................................................................186
Clasificare, definiþie .................................................................................................................................................186
Mãsuri de prevenþie ..............................................................................................................................................186
Diagnostic ..................................................................................................................................................................188
Evaluarea prognosticului la internare...........................................................................................................191
Terapia antimicrobianã: principii ºi metode ...............................................................................................192
Indicaþii ºi momentul operator în endocardita cordului stâng pe valve native ........................194
Complicaþii neurologice ......................................................................................................................................195
Endocardita infecþioasã pe protezã valvularã ...........................................................................................196
Endocardita infecþioasã legatã de dispozitive implantabile ................................................................197
Endocardita infecþioasã legatã de cordul drept drept ..........................................................................198
Secþiunea XI: Ghidul pentru diagnosticul ºi tratamentul hipertensiunii pulmonare .. 199
1.
Ghidul pentru diagnosticul ºi tratamentul hipertensiunii pulmonare .........................................................201
Introducere................................................................................................................................................................202
Definiþii .........................................................................................................................................................................202
Clasificarea clinicã a hipertensiunii pulmonare ........................................................................................203
Hipertensiunea arterialã pulmonarã (Grupul 1) ......................................................................................205
Diagnostic ..................................................................................................................................................................205
Evaluarea severitãþii ...............................................................................................................................................208
Conduita terapeuticã............................................................................................................................................210
Subgrupuri specifice de hipertensiune arterialã pulmonarã .............................................................214
Boalã veno-ocluzivã pulmonarã ºi hemangiomatoza pulmonarã capilarã (Grupul 1’) .......215
Hipertensiunea pulmonarã secundarã afecþiunilor cordului stâng (Grupul 2) ........................216
Hipertensiunea pulmonarã secundarã afecþiunilor pulmonare ºi/sau hipoxiei (Grupul 3) ...216
Hipertensiunea pulmonarã cronicã tromboembolicã (Grupul 4) ..................................................216
Definiþia unui centru de referinþã pentru hipertensiunea arterialã pulmonarã ........................217
Secþiunea XII: Aritmiile ....................................................... 219
1.
Aritmiile supraventriculare ................................................................................................................................................219
Introducere................................................................................................................................................................221
Evaluare generalã ºi management ................................................................................................................222
Aritmii specifice ........................................................................................................................................................223
Bibliografie .................................................................................................................................................................238
2.
Ghid de management al fibrilaþiei atriale ..................................................................................................................239
Introducere................................................................................................................................................................240
Diagnostic si management iniþial....................................................................................................................240
Terapia antitromboticã.........................................................................................................................................242
Controlul acut al frecvenþei ºi ritmului ..........................................................................................................247
Managementul pe termen lung .....................................................................................................................249
Controlul frecvenþei ...............................................................................................................................................250
Controlul ritmului -medicamente antiaritmice ..........................................................................................252
Controlul ritmului -ablaþia la nivelul atriului stâng ...................................................................................255
Controlul ritmului-ablaþia chirurgicalã ..........................................................................................................255
Terapia de substrat ................................................................................................................................................256
Insuficienþa cardiacã..............................................................................................................................................256
Sportivii de performanþã......................................................................................................................................257
Bolile cardiace valvulare .....................................................................................................................................258
Sindroamele coronariene acute......................................................................................................................258
Diabetul zaharat .....................................................................................................................................................258

10. Vârstinicii.....................................................................................................................................................................259
Sarcina .........................................................................................................................................................................259
Fibrilaþia atrialã postoperatorie .........................................................................................................................259
3.
Diagnosticul ºi managementul sincopei....................................................................................................................263
Definiþie, clasificare ºi fiziopatologie, epidemiologie, prognostic ºi impact asupra calitãþii
vieþii .........................................................................................................................................................................264
Definiþie .......................................................................................................................................................................264
Clasificare ºi fiziopatologie ..................................................................................................................................265
Epidemiologie ..........................................................................................................................................................265
Prognostic ºi impactul asupra calitãþii vieþii .................................................................................................266
Evaluarea iniþialã, stratificarea riscului ºi diagnostic ................................................................................266
Evaluarea iniþialã .....................................................................................................................................................266
Stratificarea riscului.................................................................................................................................................267
Criterii de diagnostic la evaluarea iniþialã ....................................................................................................268
Trãsãturi clinice care orienteazã diagnosticul la evaluarea iniþialã ..................................................268
Teste diagnostice ....................................................................................................................................................269
Masajul sinusului carotidian.........................................................................................................................269
Ortostatismul activ ............................................................................................................................................269
Testul mesei înclinate ......................................................................................................................................269
Monitorizarea electrocardiograficã ..........................................................................................................270
Studiul electrofiziologic ..................................................................................................................................270
Testul cu adenozin trifosfat ..........................................................................................................................271
Ecocardiografia .................................................................................................................................................271
Testul de efort.....................................................................................................................................................271
Evaluarea psihiatricã........................................................................................................................................271
Evaluarea neurologicã ...................................................................................................................................271
Tratament ...................................................................................................................................................................272
Principii generale de tratament .......................................................................................................................272
Tratamentul sincopei prin mecanism reflex ...............................................................................................272
Tratamentul hipotensiunii ortostatice ...........................................................................................................272
Tratamentul sincopei din aritmiile cardiace ...............................................................................................272
Indicaþiile implantãrii de cardiodefibrilator la pacienþii cu sincopã de etiologie
neprecizatã ºi care au risc înalt de moarte subitã cardiacã ..........................................................274
Situaþii particulare ...................................................................................................................................................274
Sincopa la vârstnic..................................................................................................................................................274
Sincopa la pacienþii de vârstã pediatricã......................................................................................................274
Sincopa ºi ºofatul ....................................................................................................................................................275
Unitatea de management a sincopei ...........................................................................................................275
Obiective ....................................................................................................................................................................275
Elemente esenþiale pentru acordarea standardizatã a îngrijirilor ....................................................275
4.
Aritmiile ventriculare ºi prevenþia morþii subite .......................................................................................................277
Introducere................................................................................................................................................................277
Incidenþa morþii cardiace subite ......................................................................................................................280
Prezentarea clinicã a pacienþilor cu aritmii ventriculare ºi moarte cardiacã subitã..................280
Evaluarea generalã a pacienþilor cu aritmii ventriculare documentate sau suspectate........281
Tratamentul aritmiilor ventriculare .................................................................................................................283
Managementul acut al aritmiilor specifice ..................................................................................................283
Aritmiile ventriculare ºi moartea subitã cardiacã asociate unor patologii specifice ................286
Aritmii ventriculare asociate cu cardiomiopatii.........................................................................................288
Insuficienþa cardiacã..............................................................................................................................................289
Sindroame aritmice genetice ............................................................................................................................290
Aritmii ventriculare ºi moartea cardiacã subitã în populaþii specifice .............................................292
5.
Pacing cardiac ºi terapia de resincronizare cardiacã ...........................................................................................295
Introducere................................................................................................................................................................295
Cardiostimularea în aritmii..................................................................................................................................296

11. Boala de nod sinusal.............................................................................................................................................296
Tulburãrile de conducere atrioventriculare ºi intraventriculare ......................................................296
Infarctul miocardic recent...................................................................................................................................298
Sincopa reflexã.........................................................................................................................................................299
Bolile cardiace congenitale în pediatrie .......................................................................................................300
Transplantul cardiac ..............................................................................................................................................300
Cardiostimularea în condiþii specifice ............................................................................................................301
Cardiomiopatia hipertroficã...............................................................................................................................301
Terapia de resincronizare cardiacã la pacienþii cu insuficienþã cardiacã ......................................301
Secþiunea XIII: Infarctul miocardic ............................................. 303
1.
Definiþia universalã a infarctului miocardic ...............................................................................................................305
Definiþia infarctului miocardic ...........................................................................................................................306
Evaluarea biomarkerilor ......................................................................................................................................307
Detectarea electrocardiograficã a infarctului miocardic ......................................................................308
Secþiunea XIV: Tromboembolismul pulmonar ................................... 311
1.
Diagnosticul ºi managementul emboliei pulmonare acute .............................................................................313
Introducere................................................................................................................................................................313
Factorii predispozanþi, simptome ºi semne de EP ...................................................................................314
Statificarea iniþialã a riscului ................................................................................................................................315
Evaluarea probabilitãþii clinice ..........................................................................................................................315
Evaluare diagnosticã.............................................................................................................................................316
Stratificarea comprehensivã a riscului ...........................................................................................................317
Tratament iniþial .......................................................................................................................................................319
Tratamentul pe termen lung ............................................................................................................................321
Filtre venoase ...........................................................................................................................................................321
Situaþii specifice ........................................................................................................................................................321
Apendix .......................................................................................................................................................................322
Secþiunea XV: Insuficienþa cardiacã ............................................ 323
1.
Diagnosticul ºi tratamentul insuficienþei cardiace acute ºi cronice ...............................................................325
Introducere................................................................................................................................................................325
Definiþie ºi diagnostic ............................................................................................................................................326
Tehnici diagnostice................................................................................................................................................328
Managementul non-farmacologic .................................................................................................................333
Tratament farmacologic ......................................................................................................................................333
Dispozitive ºi chirurgie..........................................................................................................................................337
Aritmii în insuficienþa cardiacã ..........................................................................................................................339
Comorbiditãþi ºi populaþii distinctive ..............................................................................................................340
Insuficienþã cardiacã acutã ................................................................................................................................341
Implementarea ºi distribuirea îngrijirii............................................................................................................349
Secþiunea XVI: Actualizarea recomandãrilor Ghidurilor Societãþii Europene de
Cardiologie asupra terapiei cu dispozitive în insuficienþa cardiacã.......................................... 351
1.
Actualizarea recomandãrilor Ghidurilor Societãþii Europene de Cardiologie asupra terapiei
cu dispozitive în insuficienþa cardiacã .........................................................................................................................353
Introducere................................................................................................................................................................354
Terapia de resincronizare cardiacã cu funcþie de cardiostimulator/defibrilator la
pacienþii cu insuficienþã cardiacã clasa funcþionalã III/IV ...............................................................354
Terapia de resincronizare cardiacã cu funcþie de defibrilator la pacienþii cu insuficienþã
cardiacã clasa funcþionalã I/II NYHA .......................................................................................................355

12. Terapia de resincronizare cardiacã cu funcþie de cardiostimulator/defibrilator la
pacienþii cu insuficienþã cardiacã ºi fibrilaþie atrialã permanentã ...............................................357
Terapia de resincronizare cardiacã cu funcþie de cardiostimulator/defibrilator la
pacienþii cu insuficienþã cardiacã ºi indicaþie convenþionalã de cardiostimulare................358
Dispozitivele de asistare ventricularã ca terapie pentru pacienþii cu insuficienþã
cardiacã severã ineligibili pentru transplant cardiac ........................................................................359
Tabele cu dovezi .....................................................................................................................................................360
Bibliografie .................................................................................................................................................................361
Secþiunea XVII: Evaluarea preoperatorie a riscului cardiac ºi managementul cardiac
perioperator în chirurgia non-cardiacã
............................................................................ 365
1.
Evaluarea preoperatorie a riscului cardiac ºi managementul cardiac perioperator în chirurgia noncardiacã .....................................................................................................................................................................................367
Introducere................................................................................................................................................................368
Fiziopatologia infarctului miocardic perioperator ...................................................................................368
Evaluarea practicã preoperatorie a riscului cardiac ...............................................................................368
Evaluarea preoperatorie .....................................................................................................................................371
Electrocardiograma ...............................................................................................................................................371
Teste non-invazive..................................................................................................................................................371
Strategii de reducere a riscului .........................................................................................................................371
Revascularizarea ......................................................................................................................................................374
Patologii specifice ...................................................................................................................................................375
Monitorizarea perioperatorie ............................................................................................................................376
Glicemia ......................................................................................................................................................................376
Anestezia ....................................................................................................................................................................376
Glosar .................................................................................................................................................................................................................................381
Index ...................................................................................................................................................................................................................................384
Adresa site ESC ................................................................................................................................................................................................................xxx

13. Prefaþã la a doua ediþie în limba românã
Sistemul educaþional din întreaga lume este mereu prilej de comentarii pãtimaºe. O atenþie specialã se acordã
educaþiei perpetue – incluzând participarea adulþilor la
instruire.
Conform raportului Comisiei Europene – ponderea
adulþilor care învaþã continuu în România este de 1,5%
(anii 2008, 2009), în timp ce nivelul mediu al participãrii
populaþiei de vârstã activã la învãþãturã în Uniunea
Europeanã ar trebui sã atingã 20% în 2020.
În acest tablou general – sistemul de educaþie medicalã
post-universitarã din þarã face o figurã aparte. Aici existã,
prin efortul universitãþilor ºi societãþilor profesionale, o generoasã ofertã de cursuri ºi publicaþii.
Editarea celui de-al doilea Compendiu în limba românã a
Ghidurilor prescurtate ale Societãþii Europene de Cardiologie se înscrie pe aceastã linie ºi ilustreazã cu asupra de
mãsurã aderarea noastrã la sistemul Bologna cu sincronizarea învãþãmântului românesc cu cel european.
Ghidurile sunt realizate de Societatea Europeanã de Cardiologie prin efortul Comitetului de ghiduri de practicã ºi
Societatea Românã de Cardiologie a aderat la spiritul ºi
litera lor. Ghidurile succinte (apãrute iniþial în format de
buzunar), care includ un rezumat al recomandãrilor fundamentale ale ghidurilor extinse, sunt apreciate de practicieni ºi contribuie substanþial la implementarea imediatã
a recomandãrilor.
Viteza de acumulare a noilor informaþii ºi de aici – schimbarea ghidurilor – obligã practicianul la o aducere la zi
continuã. Pe aceastã linie Compendiul actual include în
plus faþã de Compendiul editat în 2009 - ºase ghiduri
actualizate („Prevenþia, diagnosticul ºi tratamentul endocarditei infecþioase”, „Diagnosticul ºi managementul sincopei”, „Ghidul pentru diagnosticul ºi tratamentul hipertensiunii pulmonare”, „Ghidul de management al fibrilaþiei atriale”, „Ghidul de management al bolilor cardiace
congenitale la adulþi”, „Revascularizarea miocardicã”) ºi
douã ghiduri noi („Evaluarea preoperatorie a riscului cardiac ºi managementul cardiac perioperator în chirurgia
non-cardiacã”, „Actualizarea recomandãrilor Ghidurilor
Societãþii Europene de Cardiologie asupra terapiei cu dispozitive în insuficienþa cardiacã”).
Interacþiunea sistemului de învãþãmânt românesc (exprimatã prin noþiunile însuºite de noi în ºcoalã ºi prin practica la patul bolnavului) cu idei venite din creuzetul altor
culturi medicale (autorii ghidurilor aparþin diverselor þãri
europene, ideile lor fiind aduse la unison de Societatea
Europeanã de Cardiologie) consolideazã mesajul ºtiinþific.
Este un model de complementaritate între ideea europeanã ºi ideea româneascã privind instruirea medicilor.
Sperãm cã aceastã a doua apariþie editorialã a Compendiului de ghiduri va fi un produs de succes pe „piaþa educaþiei” din România.
Dr. Dan Deleanu
Preºedinte Societatea Românã de Cardiologie
Prof. Dr. Carmen Ginghinã
Coordonator Naþional Ghiduri

15. Prefaþã
În ultimii ani s-a constatat o creºtere a tendinþei optimizãrii practicii medicale prin aplicarea Medicinei Bazate
pe Dovezi. Una dintre consecinþele acestei abordãri este
o creºtere foarte mare a numãrului studiilor clinice, în
acest mod creându-se premiza formãrii unui mediu prin
care cadrele medicale sunt la curent cu progresele clinice, sarcinã extrem de dificilã, chiar dacã este vorba de o
singurã subspecialitate medicalã. În aceast context, clinicienii au început sã se bazeze din ce în ce mai mult pe
ghidurile de practicã clinicã în luarea celor mai potrivite
decizii privind managementul pacienþilor ºi alegerea celor
mai indicate proceduri diagnostice ºi terapeutice.
Societatea Europenã de Cardiologie se angajeazã astfel
sã reducã impactul bolilor cardiovasculare în Europa ºi
prin urmare considerã cã perfecþionarea Ghidurilor de
Practicã este un pas strategic pentru a atinge acest obiectiv.
Crearea Ghidurilor de Practicã ale Societãþii Europene de
Cardiologie este coordonatã de Comitetul pentru Ghiduri
Practice (CPG). Acest comitet este responsabil pentru delegarea sarcinii de formare a ghidurilor diverselor Grupuri
de Lucru ale ESC. Comitetul selecteazã membrii Grupurilor de Lucru asigurând recrutarea experþilor ºtiinþifici din
fiecare domeniu, precum ºi participarea reprezentanþilor
din Grupurile de Lucru ale ESC ºi ai afiliaþilor acestora.
Aprobarea documentului final presupune validarea fiecãrei formulãri ºtiinþifice prin reanalizarea acestora de cãtre
un comitet de experþi ºi de membrii conducerii ESC. Astfel,
recomandãrile cuprinse în aceste ghiduri reflectã poziþia
oficialã a Societãþii Europene de Cardiologie. Ghidurile
ESC sunt publicate cu scopul de a acoperi toate subiectele majore definite de cãtre ESC Core Syllabus.
Toate ghidurile Societãþii Europene de Cardiologie sunt
postate pe site-ul Societãþii Europene de Cardiologie
(http://www.escardio.org/knowledge/guidlines/). Rezumatul executiv al acestor ghiduri este publicat în European Heart Journal, care este legat de un program acreditat de Educaþie Medicalã Continuã, fapt care permite
cadrelor medicale sã câºtige puncte CME online, în momentul demonstrãrii acumulãrii de cunostinþe suficiente
despre fiecare ghid publicat.
Ghidurile Societãþii Europene de Cardiologie sunt susþinute, traduse ºi adoptate de majoritatea societãþilor naþionale de cardiologie afiliate ESC. Implementarea ghidurilor
este asiguratã printr-o colaborare activã între Societatea
Europeanã de Cardiologie ºi Grupurile sale de Lucru,
Asociaþiile ºi Societaþile Naþionale de Cardiologie din fiecare þarã.
Acest format de buzunar al ghidurilor ESC reprezintã un
rezumat concis al recomandãrilor fundamentale din ghidurile extinse. Aceste ghiduri succinte sunt foarte apreciate de cadrele medicale, astfel devenind un instrument util
în rãspândirea informaþiei medicale conþinute. Datoritã
utilitaþii acestor documente ºi a cererii mari în ceea ce
priveºte compilarea informaþiei tuturor ghidurilor apãrute,
Comitetul pentru Ghiduri de Practicã a dispus crearea
Compendiumului de Ghiduri al ESC 2008.
Noi, împreunã cu Comitetul pentru Ghiduri de Practicã
2006-2008 ºi 2008-2010, sperãm cã aceastã nouã unealtã
va fi de un real folos clinicienilor în vederea adoptãrii celor mai recente recomandãri pentru practica medicalã, în
acestã ramurã a medicinei mereu în schimbare.
Alec Vahanian; MD, FRCP
Preºedinte al Comitetului de Ghiduri Practice
al Societãþii Europene de Cardiologie
2006-2008 si 2008-2010

17. Cuvânt înainte
Societatea Europeanã de Cardiologie oferã membrilor ei
Compendiul de Ghiduri ESC, o culegere a tuturor ghidurilor în format mic ale ESC.
Ghidurile ESC de Buzunar au fost publicate ca broºuri individuale pentru câþiva ani, dar, cum lista titlurilor a crescut
în timp pâna la douãzeci, a devenit evident cã realizarea
unei reuniri a tuturor acestor materiale ar fi foarte utilã cadrelor medicale în ceea ce priveºte strategia de adoptare
a deciziilor medicale.
Ediþia 2007 a compendiumului de Ghiduri ale Societãþii
Europene de Cardiologie a avut un mare succes încât noi
suntem încântaþi sã producem ediþia 2008 a compendiumului care, desigur, include si noile ghiduri de buzunar
publicate de la ultima ediþie.
Prin definiþie, ghidurile de buzunar pot furniza cele mai
importante recomandãri extrase din forma completã, cu
un bun fundament ºtiinþific, a ghidurilor extinse. În unele
situaþii, clinicianul poate avea totuºi nevoie sã se întoarcã
la sursa acestor documente, în scopul de a lua cea mai
potrivitã decizie diagnosticã sau terapeuticã.
Sperãm cã veþi considera acest Compediu de Ghiduri ESC
o noua ºi folositoare unealtã privind activitatea dumneavoastrã practicã ºi astfel vã vom fi de ajutor in realizarea
misiunii de a reduce impactul bolilor cardiovasculare în
Europa.
Kim Fox
Preºedinte al Societãþii Europene de Cardiologie
(2006-2008)
Roberto Ferrari
Preºedinte al Societãþii Europene de Cardiologie
(2008-2010)

19. Trecerea în revistã a ghidurilor:
retrospectiva anului 2008
Ghidurile ºi documentele de consens ale experþilor îºi propun sã prezinte recomandãrile bazate pe toate dovezile
relevante ale diverselor subiecte în ajutorul managementului medical. Acest lucru este fãcut în scopul de a ajuta cadrele medicale de a alege cele mai bune strategii
terapeutice posibile la pacienþi individuali cu morbiditãþi
specifice, luând în considerare impactul asupra evoluþiei
dar ºi a raportului beneficiu - risc al diverselor proceduri
diagnostice sau terapeutice. Numeroase trialuri clinice
au demonstrat o evoluþie mai bunã a pacienþilor în momentul în care au fost aplicate recomandãrile din ghiduri
bazate pe evaluãri riguroase ale cercetãrii susþinutã de
dovezi.
Un numãr mare de ghiduri ºi documente de consens
ale experþilor au fost emise în ultimii ani de cãtre Societatea Europeanã de Cardiologie ºi de asemenea de alte
organizaþii sau societãþi înrudite. Abundenþa documentelor ar putea pune în joc puterea ºi credibilitatea ghidurilor
îndeosebi în cazurile în care apar discrepanþe între diferite
documente ce vizeazã aceeaºi temã, aspect care poate
creea confuzii în raþionamentul medical. Pentru a evita
aceste capcane, Societatea Europeanã de Cardiologie ºi
organizaþiile sale au decis crearea ºi emiterea ghidurilor ºi
a documentelor de consens ale experþilor. Recomandãrile
Societãþii Europene de Cardiologie privind realizarea ghidurile pot fi gãsite pe site-ul ESC (http://www.escardio.
org). Nu reprezintã þelul principal al acestui preambul sã
rememoreze toate aceste reguli, ci doar pe cele de bazã.
Pe scurt, Societatea Europeanã de Cardiologie organizeazã reunirea experþilor în domeniul de interes care sã efectueze o revizie comprehensivã a literaturii specifice în
vederea efectuãrii unei evaluãri în ceea ce priveºte efectuarea procedurilor diagnostice ºi terapeutice ºi stabilirea raportului beneficiu – risc al conduitelor terapeutice
recomandate pentru managementul ºi/sau prevenþia
unei anumite condiþii. Dacã datele sunt disponibile, sunt
incluse ºi estimãri privind prognosticul. Puterea dovezilor
pro sau contra diverselor proceduri sau tratamente este
cântãritã cu atenþie fiind bazatã pe scale predefinite în
ceea ce priveºte recomandãrile ºi nivelele de evidenþã aºa
cum vor fi descrise mai jos.
Membrii grupurilor de lucru implicaþi ca ºi cei care revizuesc documentul au obligaþia sa dea relaþii despre
toate situaþiile care ar putea fi percepute ca un real sau
potenþial conflict de interese. Aceste formulare despre
care s-a menþionat sunt pãstrate în cadrul European
Heart House, sediul central al Societãþii Europene de Cardiologie ºi pot fi obþinute prin aplicarea unei cereri scrise
destinate preºedintelui societãþii. Orice schimbare aparutã
în contradicþie faþã de situaþia premisã trebuie notificatã
la societate.
Ghidurile ºi recomandãrile sunt prezentate într-un format
uºor de interpretat. Acestea ar trebui sã ajute cadrele
medicale în luarea deciziilor clinice în practica de zi cu zi
prin descrierea categoriei abordãrilor general acceptabile
diagnostice ºi terapeutice. Oricum, raþionamentul final în
ceea ce priveºte îngrijirea fiecãrui pacient trebuie fãcutã
de medicul curant.
Comitetul pentru ghiduri practice al Societãþii Europene
de Cardiologie supervizeazã ºi coordoneazã realizarea
noilor Ghiduri ºi Documente de Consens ale Experþilor de
cãtre Grupurile de Lucru ºi grupurile experþilor. Comitetul
este de asemenea responsabil pentru aprobarea acestor
ghiduri ºi documente sau recomandãri de consens ale
experþilor.
Din momentul în care documentul a fost finalizat ºi aprobat de cãtre toþi experþii Grupului de Lucru este referit altor specialiºti pentru a fi revizuit. În unele cazuri documentul poate fi prezentat unui cerc de formatori de opinie din
Europa, specialiºti în domeniul respectiv pentru a fi discutat ºi revizuit. Dacã este necesar acesta va fi revizuit încã
odata ºi în final aprobat de comitetul pentru ghiduri practice ºi de cãtre membrii selecþionaþi ai conducerii Societãþii
Europene de Cardiologie, ulterior putând fi publicat.
Dupã publicare, rãspândirea documentului este de importanþã crucialã. Este utilã publicarea de rezumate executive
ºi producerea versiunilor de buzunar ºi a versiunilor PDA
– descãrcabile de pe site-ul ESC. Oricum, anchetele efectuate au arãtat cã cei care sunt vizaþi sã punã în practicã
ghidurile deseori nu sunt conºtienþi de existenþa acestora
sau pur ºi simplu nu le aplicã. Prin urmare programele de

20. implementare sunt necesare ºi reprezintã o componentã
importantã a rãspândirii informaþiei. De aceea, sunt organizate întruniri de cãtre Societatea Europenã de Cardiologie, ºi astfel transmise mesajele cãtre membrii Societãþilor
Naþionale de Cardiologie afiliate ºi liderilor de opinie din
Europa. Întrunirile care vizeazã implementarea ghidurilor
pot fi susþinute ºi la nivel naþional din momentul în care
ghidurile au fost susþinute de cãtre societãþile afiliate ESC
ºi eventual traduse în limba autohtonã.
Clasele de recomandãri
Sarcina scrierii Ghidurilor sau Documentelor de Consens
ale Experþilor nu implicã numai integrarea celor mai recente cercetãri, dar, de asemenea, presupune crearea
de unelte educaþionale ºi implementarea programelor
vizând recomandãrile. Caracterul ciclic al cercetãrii clinice,
scrierea de ghiduri ºi implementarea lor în practica clinicã,
poate fi completatã doar dacã sunt efectuate anchete ºi
completate registre în scopul verificãrii aplicabilitãþii în
practica clinicã a recomandãrilor din ghiduri. Aceste registre ºi anchete efectuate fac de asemenea posibilã verificarea impactului de implementare strictã a ghidurilor ºi
evoluþia pacienþilor.
Definiþie
Clasa I
Dovezi ºi/sau acord general cã un anumit tratament sau procedurã este
benefic, util ºi eficient
Clasa II
Dovezi contradictorii ºi/sau o divergenþã de opinie privind utilitatea/
eficienþa unui tratament sau proceduri
Clasa IIa
Ponderea dovezilor/opiniilor este în favoarea utilitãþii/eficienþei
Clasa IIb
Utilitatea/eficienþa sunt mai puþin admise de dovezi/opinii
Clasa III
Dovezi sau acord general cã tratamentul sau procedura nu este util/eficient ºi în unele cazuri poate fi dãunãtor
Nivel de evidenþã A
Date obþinute din multiple studii clinice randomizate sau meta-analize
Nivel de evidenþã B
Date obþinute dintr-un singur studiu clinic randomizat sau din studii ample
nerandomizate
Nivel de evidenþã C
Consens al opiniilor experþilor ºi/sau studii mici, studii retrospective sau registre

21. Secþiunea I:
Prevenþia bolilor cardiovasculare
1. Prevenþia bolilor cardiovasculare în practica clinicã
1

23. Secþiunea I: Prevenþia bolilor cardiovasculare
Capitolul 1
Ghidul european de prevenþie a bolilor cardiovasculare în
practica clinicã*
2007
Preºedinte:
Profesor Ian Graham (ESC)
Departamentul de Cardiologie
The Adelaide and Meath Hospital
Tallaght, Dublin 24
Irlanda
Tel: +353(0)14144105
Fax: +353(0)14143052
E-mail: ian.graham@amnch.ie
Membrii Grupului de Lucru
1. Dan Atar, Oslo, Norvegia (ESC)
2. Knut Borch-Johnsen, Gentofte (Danemarca) (EASD/
IDF-Europe)
3. Gudrun Boysen, Copenhaga (Danemarca) (EUSI)
4. Gunilla Burell, Uppsala (Suedia) (ISBM)
5. Renata Cipkova, Praga (Republica Cehã) (ESH)
6. Jean Dallongeville, Lille (Franþa) (ESC)
7. Guy De Backer1 Gent (Belgia) (ESC)
8. Shah Ebrahim, Londra (Marea Britanie) (ESC/Center
for Evidence Based Medicine)
9. Bjørn Gjelsvik, Oslo (Norvegia) (ESGP/FM/Wonca)
10. Christoph Herrmann-Lingen, Gottingen (Germania)
(ISBM)
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
Arno W. Hoes, Utrecht (Olanda) (ESGP/FM/Wonca)
Steve Humphries, Londra (Marea Britanie) (ESC)
Mike Knapton, Londra (Marea Britanie) (EHN)
Joep Perk, Oskarshamn (Suedia) (EACPR)
Silvia G. Priori, Pavia (Italia) (ESC)
Kalevi Pyorala, Kuopio (Finlanda) (ESC)
Zeljko Reiner, Zagreb (Croaþia) (EAS)
Luis Ruilope, Madrid (Spania) (ESC)
Susana Sans-Menendez, Barcelona (Spania) (ESC)
Wilma Sholte Op Reimer, Rotterdam (Olanda)
Peter Weissberg, Londra (Marea Britanie) (EHN)
David Wood, Londra (Marea Britanie) (ESC)
John Yarnell, Belfast (Marea Britanie) (EACPR)
Jose Luis Zamorano, Madrid (Spania) (ESC/CPG)
Alþi experþi care au contribuit la pãrþi ale acestui ghid:
1. Marie Therese Cooney, Dublin (Irlanda)
3. Tony Fitzgerald, Dublin (Irlanda)
2. Alexandra Dudina, Dublin (Irlanda)
4. Edmond Walma, Schoonhover (Olanda)(ESGP/FM/
Wonca)
Societãþi:
Asociaþia Europeanã pentru Studiul Diabetului (European Association for the Study of Diabetes, EASD); Federaþia
Internaþionalã de Diabet din Europa (International Diabetes Federation Europe, IDF-Europe),
Societatea Europeanã de Aterosclerozã (European Atherosclerosis Society, EAS); Reþeaua Europeanã a Inimii (European
Heart Network, EHN); Societatea Europeanã de Hipertensiune (European Society of Hypertension, ESH), Societatea
Europeanã de Cardiologie (European Society of Cardiology, ESC); Societatea Europeanã a Medicilor Generaliºti/
Medicilor de familie (European Society of General Practice/Family Medicine, ESGP/FM/WONCA); Iniþiativa Europeanã
pentru Accidentul Vascular Cerebral (European Stroke Initiative, EUSI); Societatea Internaþionalã de Medicinã
Comportamentalã (International Society of Behavioural Medicine, ISBM), Asociaþia Europeanã pentru Prevenþie ºi
Recuperare Cardiovascularã (European Association for Cardiovascular Prevention and Rehabilitation, EACPR)
Secretariat
1. Keith Mc Gregor, Sophia Antipolis, Franþa
2. Veronica Dean, Sophia Antipolis, Franþa
3. Catherine Després, Sophia Antipolis, Franþa
Carta Europeanã a Sãnãtãþii Inimii ºi
Ghidul de prevenþie a BCV
 Scopul acestui ghid este de a sprijini medicii ºi personalul din domeniul sanitar în îndeplinirea rolului lor în
aceastã iniþiativã, în special în ceea ce priveºte aplicarea unor mãsuri preventive eficiente în practica clinicã
curentã.
 Carta Europeanã a Sãnãtãþii Inimii sprijinã dezvoltarea
ºi implementarea de strategii, mãsuri ºi politici extinse
la nivel european, naþional, regional ºi local, care sã
promoveze sãnãtatea cardiovascularã ºi sã previnã
BCV.
*Adaptat dupã „Ghidul european de prevenþie a bolilor cardiovasculare în practica clinicã”, publicat în revista European Heart Journal 2007 –
doi:10.1093,eurheartj/ehm316 ºi în European Journal of Cardiovascular Prevention and Rehabilitation 2007; 4 (Supl. 2)
3

24. Capitolul 1: Prevenþia bolilor cardiovasculare în practica clinicã

4
Ghidul reflectã consensul rezultat dintr-un parteneriat multidisciplinar între reprezentanþii principalelor organizaþii profesionale europene.

25. Secþiunea I: Prevenþia bolilor cardiovasculare
De ce este necesarã elaborarea unei strategii de prevenþie în practica clinicã?

Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintã principala cauzã de deces prematur în Europa. Sunt o cauzã importantã de
invaliditate ºi contribuie în mod substanþial la creºterea costurilor din sistemul sanitar.

Ateroscleroza subiacentã se dezvoltã insidios, pe parcursul mai multor ani, ºi este de obicei avansatã în momentul
apariþiei simptomelor.

Decesul prin BCV survine de multe ori subit, înainte de asigurarea accesului la asistenþã medicalã, astfel încât multe
intervenþii terapeutice sunt inaplicabile sau paleative.

Apariþia în masã a BCV se coreleazã strâns cu stilul de viaþã ºi cu factorii de risc fiziologici ºi biochimici modificabili.

S-a demonstrat cã modificarea factorilor de risc reduce mortalitatea ºi morbiditatea prin BCV, în special la pacienþii cu risc
crescut.
Care sunt obiectivele acestui ghid?

Sprijinirea profesioniºtilor din domeniul sãnãtãþii pentru reducerea apariþiei BCV, accidentului vascular cerebral ºi bolii
arteriale periferice precum ºi complicaþiilor acestora.

Atingerea acestui obiectiv prin asigurarea unui sfat practic ºi accesibil cu privire la: prevenþia cardiovascularã, prioritãþile,
obiectivele, evaluarea ºi managementul riscului CV prin intermediul mãsurilor referitoare la stilul de viaþã ºi utilizarea
selectivã a terapiei medicamentoase.

Încurajarea dezvoltãrii unor acþiuni la nivel naþional prin dezvoltarea ºi implementarea unui ghid naþional multidisciplinar,
compatibil cu circumstanþele locale, politice, sociale, economice ºi medicale ale fiecãrei þãri.
Caracteristicile persoanelor care tind sã
rãmânã sãnãtoase:
0 3 5 140 5 3 0
0
3
5
140
5
3
0
Absenþa fumatului
Mers 3 Km/zi sau 30 minute de activitate fizicã
moderatã/zi
5 porþii de fructe ºi legume/zi
TA sistolica sub 140 mmHg
Colesterol total sub 5 mmol/l
LDL colesterol sub 3 mmol/l
Evitarea obezitãþii ºi diabetului zaharat
Care sunt prioritãþile pentru prevenþia
BCV în practica clinicã?
Pacienþi cu BCV ateroscleroticã instalatã
Subiecþi asimptomatici cu risc crescut de BCV
prin:
Factori de risc multipli care au ca rezultat creºterea
riscului total de BCV (risc de deces prin BCV 5%
la 10 ani)
Diabet de tip 2 ºi de tip 1 cu microalbuminurie
Creºtere marcatã a unui singur factor de risc, mai ales
dacã se asociazã cu afectarea organelor þintã
Rude de gradul I ale pacienþilor cu BCV
aterosclerotice precoce sau cu risc deosebit de înalt
5

26. Capitolul 1: Prevenþia bolilor cardiovasculare în practica clinicã
Care sunt obiectivele prevenþiei BCV?
1. De a ajuta persoanele cu risc scãzut de BCV sã îºi menþinã acest status pe tot parcursul vieþii ºi de a le
ajuta pe cele cu risc total crescut de BCV sã îl reducã.
2. De a atinge caracteristicile persoanelor care tind sã rãmânã sãnãtoase:
Absenþa fumatului
Alegerea unei alimentaþii sãnãtoase
Activitate fizicã: 30 de minute de activitate moderatã pe zi
IMC <25 kg/m2 ºi evitarea obezitãþii abdominale
TA <140/90 mmHg
Colesterol total <5 mmol/l (~ 190 mg/dl)
LDL-colesterol <3 mmol/l (~ 115 mg/dl)
Glicemie <6 mmol/l (~ 110 mg/dl)
3. De a obþine un control mai riguros al factorilor de risc la pacienþii cu risc crescut, mai ales la cei cu BCV
instalate sau cu diabet:
Tensiune arterialã <130/80 mmHg, dacã acest lucru este posibil
Colesterol total <4,5 mmol/l (~ 175 mg/dl), opþional <4 mmol/l (~ 155 mg/dl), dacã este posibil
LDL-colesterol <2,5 mmol/l (~ 100 mg/dl), opþional <2 mmol/l (~ 80 mg/dl), dacã acest lucru este posibil
Glicemie à jeune <6 mmol/l (~ 110 mg/dl) ºi HbA1c <6,5%, dacã acest lucru este posibil
4. De considerat un tratament medicamentos cardioprotector la aceºti pacienþi cu risc crescut, mai ales la
cei cu BCV ateroscleroticã instalatã
Când evaluez riscul cardiovascular (CV)?

Dacã pacientul o solicitã.

Dacã, în timpul unei consultaþii:
persoana este un fumãtor de vârsta a doua
este prezentã obezitatea, în special abdominalã
unul sau mai mulþi factori de risc cum ar fi valori crescute ale TA, lipidelor sanguine sau al glicemiei sunt prezenþi
existã istoric familial de BCV premature sau alþi factori de risc
existã simpome sugestive de BCV – este necesarã evaluarea factorilor de risc, dar nu este necesarã utilizarea
diagramelor SCORE deoarece aceºti pacienþi au deja un risc crescut.
De ce ghidurile pun accent pe evaluarea riscului CV?


Aceºti factori interacþioneazã, uneori în mod multiplicativ

6
Factori de risc multipli contribuie la dezvoltarea aterosclerozei ce cauzeazã BCV.
Deºi scopul este de a reduce riscul total, dacã nu pot fi atinse valorile þintã ale unui factor de risc, riscul CV total poate fi
redus prin acþiunea asupra celorlalþi factori de risc.

27. Secþiunea I: Prevenþia bolilor cardiovasculare
Cum pot sã estimez rapid ºi uºor riscul de BCV?

Cei cu:
BCV cunoscute,
diabet zaharat tip 2 sau tip 1 cu microalbuminurie,
nivele foarte crescute ale unui singur factor de risc,
au deja un RISC CRESCUT DE BCV ºi necesitã managementul tuturor factorilor de risc

Pentru toate celelalte persoane: estimarea riscului total poate fi fãcutã cu ajutorul diagramelor SCORE – acest fapt este
extrem de important deoarece multe persoane au nivele uºor crescute ale mai multor factori de risc care, în urma
asocierii, pot duce la un nivel neaºteptat de înalt al riscului total de BCV.
Care sunt componentele evaluãrii riscului CV?

Anamnezã: antecedente personale de BCV sau boli asociate, istoric familial de BCV premature, fumat, activitate fizicã ºi
obiceiuri alimentare, statusul social ºi educaþional.

Examinarea clinicã: TA, AV, auscultaþia cardiacã ºi pulmonarã, pulsul periferic la nivelul membrelor inferioare, înãlþimea,
greutatea (indicele de masã corporalã), circumferinþa taliei. Examenul fundului de ochi este indicat în hipertensiunea
arterialã severã.

Analize de laborator: Examen de urinã pentru glicozurie ºi proteinurie, microalbuminurie - la diabetici; colesterolemie ºi
lipidele à jeune (LDL, HDL-colesterol ºi trigliceride), glicemie, creatininã sericã.

ECG ºi test de efort dacã este suspicionatã prezenþa anginei pectorale.

ECG ºi eventual ecocardiografie la pacienþii hipertensivi.

Aveþi în vedere determinarea PCR înalt sensibilã, lipoproteina A, fibrinogen, homocisteinã; îndrumare la specialist în cazul
BCV premature sau a istoricului familial de BCV premature
Cum utilizez diagramele SCORE pentru a evalua riscul CV la persoane
asimptomatice?
1.
Utilizaþi diagrama SCORE pentru risc scãzut în evaluarea subiecþilor din urmãtoarele þãri: Belgia*, Franþa, Grecia*, Italia,
Luxemburg, Spania*, Elveþia ºi Portugalia; pentru celelalte þãri europene, utilizaþi diagrama pentru risc crescut.
*În prezent, existã hãrþi actualizate, recalibrate, pentru Belgia, Germania, Grecia, Olanda, Polonia, Spania ºi Suedia.
2.
Gãsiþi cãsuþa cea mai apropiatã de vârsta persoanei respective, valoarea colesterolului ºi TA, având în vedere faptul cã
riscul va fi mai mare pe mãsurã ce persoana respectivã se apropie de urmãtoarea categorie de vârstã, nivel de colesterol
sau TA.
3.
Verificaþi calificativele.
4.
Stabiliþi riscul absolut de BCV fatale la 10 ani.
Reþineþi faptul cã un risc absolut scãzut la o persoanã tânãrã poate ascunde un risc relativ crescut; acest fapt poate fi explicat
persoanei respective utilizând diagrama riscului relativ. Pe mãsura înaintãrii în vârstã, un risc relativ crescut se va transforma
într-un risc absolut crescut. La astfel de persoane va fi necesarã o consiliere mai intensivã asupra stilului de viaþã.
7

28. Capitolul 1: Prevenþia bolilor cardiovasculare în practica clinicã
Estimarea riscului CV utilizând diagramele SCORE: Calificative

Diagramele SCORE trebuie utilizate în concordanþã cu cunoºtinþele ºi raþionamentele clinicianului, în special în contextul
condiþiilor locale.

Ca pentru toate sistemele de estimare a riscului, acesta va fi supraevaluat în þãrile în care rata de mortalitate prin BCV
este în scãdere ºi va fi subevaluat în þãrile în care aceasta este în creºtere.

La orice vârstã, riscul pare sã fie mai mic pentru femei decât pentru bãrbaþi. Acest fapt este discutabil deoarece, în
final, mai multe femei decedeazã prin BCV decât bãrbaþi. Analiza diagramelor aratã faptul cã riscul acestora este relativ
întârziat cu 10 ani.

Riscul poate fi mai mare decât cel indicat de diagramã la:
Subiecþii sedentari sau obezi, în special la cei cu obezitate abdominalã
Cei cu istoric familial de BCV premature
Cei cu statut social deficitar
Subiecþii cu diabet zaharat – riscul poate fi de 5 ori mai mare la femei ºi de 3 ori mai mare la bãrbaþii cu diabet,
comparativ cu persoanele nediabetice
Cei cu valori reduse ale HDL-colesterolului ºi cu valori crescute ale trigliceridelor
Subiecþii asimptomatici cu indicii de aterosclerozã subclinicã, de exemplu cu indice gleznã-braþ redus, sau cu semne
imagistice – evidenþiate, de exemplu, la ecografia carotidianã sau la examenul computer-tomografic.
Riscul de BCV fatale la 10 ani în regiunile Europei cu risc crescut.
8

29. Secþiunea I: Prevenþia bolilor cardiovasculare
Riscul de BCV fatale la 10 ani în regiunile Europei cu risc scãzut.
Diagrama riscului relativ
Aceastã diagramã poate fi utilizatã pentru a arãta subiecþilor mai tineri, cu risc total scãzut, cã riscul lor poate fi de
câteva ori mai mare în raport cu alte persoane din aceaºi
categorie. Acest lucru ar putea ajuta la motivarea deciziilor
în legãturã cu renunþarea la fumat, alimentaþie sãnãtoasã
ºi exerciþiu fizic, precum ºi la scoaterea în prim plan a celor
care ar putea deveni candidaþi pentru medicaþie.
Cum pot gestiona componentele riscului
CV total?

Pacientul ºi medicul sunt de acord cã este necesarã
o evaluare a riscului, iar pacientul este informat
cã rezultatul ar putea sugera cã este nevoie de o
schimare a stilului de viaþã sau de medicaþie pe
termen lung.

Existã timp ºi resurse pentru a discuta ºi a urma
sfatul medicului ºi tratamentul indicat.

Medicul trebuie sa fie conºtient ºi sã respecte
pãrerea ºi alegerea fãcutã de pacient.
9

30. Capitolul 1: Prevenþia bolilor cardiovasculare în practica clinicã
Managementul riscului total de BCV: Un
mesaj cheie


Managementul componenetelor individuale ale
riscului cum ar fi fumatul, dieta, exerciþiul fizic,
tensiunea arterialã ºi lipidele au impact asupra
riscului cardiovascular total.
Astfel, dacã controlul adecvat al unui factor de risc
este dificil (de exemplu, controlul tensiunii arteriale la
persoanele vârstnice), riscul total poate fi redus prin
reducerea altor factori de risc cum ar fi fumatul sau
colesterolul total.
Managementul riscului cardiovascular
total
Indicaþii utile pentru intervenþia asupra factorilor comportamentali

Asiguraþi-vã cã pacientul înþelege legãtura dintre
stilul de viaþã ºi boalã

Folosiþi aceastã înþelegere pentru a creºte
complianþa pacientului la schimbarea stilului de viaþã

Implicaþi pacientul în identificarea factorilor de risc
care trebuie schimbaþi

Exploraþi potenþialele obstacole în calea schimbãrii

Ajutaþi la crearea unui plan de schimbare a stilului
de viaþã

Fiþi realist ºi încurajator: „ORICE creºtere a nivelului
de activitate fizicã este binevenitã ºi poate fi ulterior
îmbunãtãþitã suplimentar”
Toþi fumãtorii trebuie încurajaþi în mod profesionist
sã renunþe definitiv la toate tipurile de tutun
Strategia celor 5 A poate fi utilã:
A – ASK (cercetaþi):
Identificaþi fumãtorii în mod
sistematic, cu orice ocazie
A – ASSESS (evaluaþi):
Stabiliþi gradul de dependenþã
a persoanei respective ºi
disponibilitatea de a renunþa
la fumat
A – ADVISE (consiliaþi):
Îndemnaþi în mod neechivoc
toþi fumãtorii sã renunþe la
fumat
A – ASSIST (ajutaþi):
Stabiliþi o strategie de
renunþare la fumat, care sã
includã consiliere, tratament
de substituþie nicotinicã ºi/sau
intervenþii farmacologice
A – ARRANGE (stabiliþi):
Stabiliþi un orar de reevaluare
Dezvoltaþi o alianþã empaticã cu pacientul

Fumatul

Urmãriþi progresele prin reevaluãri repetate

Implicaþi ºi alt personal medical ori de câte ori este
posibil
Toate persoanele trebuie sfãtuite asupra alegerii
alimentelor asociate cu un risc redus de BCV.
Subiecþii cu risc crescut trebuie sã primeascã
consiliere specializatã în ceea ce priveºte dieta.
Recomandãrile generale trebuie adaptate
obiceiurilor alimentare locale:

Trebuie consumatã o varietate largã de alimente.

Este necesarã ajustarea aportului caloric pentru a
preveni supraponderalitatea.

Trebuie încurajat consumul de: fructe, legume,
cereale ºi pâine integralã, peºte (în special peºte
gras), carne slabã, produse lactate degresate.

Înlocuirea grãsimilor saturate cu alimentele
menþionate mai sus ºi cu grãsimi mononesaturate
ºi polinesaturate de origine vegetalã ºi marinã,
pentru reducerea lipidelor totale la <30% din aportul
energetic, dintre care mai puþin de 1/3 sã fie grãsimi
saturate.

Reducerea aportului de sare dacã tensiunea arterialã
este crescutã, prin evitarea adãugãrii de sare în
timpul mesei ºi la gãtit, prin alegerea unor alimente
proaspete sau congelate nesãrate. Multe alimente
procesate ºi preparate, inclusiv pâinea, au un
conþinut ridicat de sare.
Încurajaþi eforturile de schimbare ale pacientului

Alegeri sãnãtoase în ceea ce priveºte dieta
De ce este dificilã schimbarea stilului de
viaþã?

Statutul socio-economic redus, inclusiv nivelul
educaþional scãzut ºi veniturile mici, reprezintã un
obstacol în calea schimbãrii stilului de viaþã

Izolarea socialã: Persoanele care locuiesc
singure sunt mai predispuse la obiceiuri de viaþã
nesãnãtoase

Stresul: Stresul la locul de muncã ºi la domiciliu
face mai dificilã adoptarea ºi menþinerea obiceiurilor
sãnãtoase de viaþã

Emoþiile negative: Depresia, anxietatea ºi
ostilitatea reprezintã un obstacol în calea schimbãrii
stilului de viaþã
 Recomandãrile prea complicate sau confuze
O mai bunã conºtientizare a acestor factori de cãtre
medici faciliteazã empatia, consilierea ºi furnizarea unor
recomandãri comprehensive, simple ºi explicite
10

31. Secþiunea I: Prevenþia bolilor cardiovasculare
Activitatea fizicã

Subliniaþi faptul cã aproape orice creºtere a nivelului
de activitate fizicã are efecte pozitive asupra sãnãtãþii;
intervalele scurte de activitate fizicã au un efect
cumulativ; existã oportunitãþi de a efectua efort fizic
chiar la locul de muncã, de exemplu urcarea scãrilor
în loc de a folosi liftul

Încercaþi sã gãsiþi activitãþi în timpul liber care sã fie
plãcute ºi sã aibã un efect pozitiv

Exerciþiul fizic de intensitate moderatã timp de 30 de
minute în majoritatea zilelor sãptãmânii va reduce
riscul ºi va creºte condiþia fizicã

Efectuarea exerciþiilor fizice împreunã cu familia
tinde sã creascã motivaþia

Beneficiile suplimentare includ o stare de bine,
scãdere ponderalã ºi o pãrere mai bunã despre
propria persoanã

Continuarea încurajãrilor ºi susþinerea din partea
medicului pot fi utile pe termen lung
Tensiunea arterialã
În TOATE cazurile, evaluaþi ºi trataþi toþi factorii de
risc. Persoanele cu BCV instalatã, diabet sau afectare renalã au un risc foarte crescut ºi este recomandat, dacã este posibil, ca TA sã fie menþinutã
<130/80 mmHg. Pentru toate celelalte persoane,
verificaþi riscul SCORE. Persoanele cu afectare a
organelor þintã sunt tratate ca persoane cu „risc
crescut”
Riscul
SCORE
de BCV
TA
normalã
<130/85
Normal
înaltã
130-139/
85-89
Grad 1
140-159/
90-99
Grad 2
160-179/
100-109
Grad 3
180/110
Scãzut
<1%
Recomandãri asupra
stilului de
viaþã
Recomandãri asupra
stilului de
viaþã
Recomandãri asupra
stilului de
viaþã
Tratament
medicamentos,
dacã este
persistentã
Tratament
medicamentos
Moderat
1-4%
Recomandãri asupra
stilului de
viaþã
Recomandãri asupra
stilului de
viaþã
+ aveþi în
vedere
tratament
medicamentos
Tratament
medicamentos,
dacã este
persistentã
Tratament
medicamentos
Crescut
5-9%
Recomandãri asupra
stilului de
viaþã
+ aveþi în
vedere
tratament
medicamentos
+ aveþi în
vedere
tratament
medicamentos
Tratament
medicamentos
Tratament
medicamentos
Foarte
crescut
10%
Recomandãri asupra
stilului de
viaþã
+ aveþi în
vedere
tratament
medicamentos
Tratament
medicamentos
Tratament
medicamentos
Tratament
medicamentos
Greutatea corporalã

Greutatea corporalã crescutã este asociatã cu
creºterea mortalitãþii ºi morbiditãþii totale ºi prin BCV,
mediatã în parte prin creºterea tensiunii arteriale
ºi a colesterolemiei, reducerea HDL-colesterolului
ºi creºterea probabilitãþii de apariþie a diabetului
zaharat

Scãderea în greutate este recomandatã la
persoanele obeze (IMC 30 kg/m2) ºi trebuie avutã
în vedere la persoanele supraponderale (IMC 25 ºi
<30 kg/m2)

Se recomandã ca bãrbaþii cu o circumferinþã a taliei
de 94-102 cm ºi femeile cu o circumferinþã a taliei
de 80-88 cm sã nu creascã suplimentar în greutate.
Pentru o circumferinþã a taliei de peste 102 cm
la bãrbaþi ºi peste 88 cm la femei se recomandã
scãdere ponderalã.

Lipide
În TOATE cazurile, evaluaþi ºi trataþi toþi factorii de
risc. Persoanele cu BCV instalatã, diabet tip 2 sau
tip 1 cu microalbuminurie, sau cu hiperlipidemie
severã au deja un risc mult crescut. Pentru toate
celelalte persoane, puteþi utiliza diagramele de
risc SCORE pentru estimarea riscului total.
Reducerea aportului caloric total ºi exerciþiile
fizice regulate sunt esenþiale pentru controlul
greutãþii. Este posibil ca efectele benefice asupra
metabolismului þesutului adipos central ca urmare
a antrenamentului fizic sã aparã chiar înainte de
scãderea ponderalã.
11

32. Capitolul 1: Prevenþia bolilor cardiovasculare în practica clinicã
Nu sunt definite obiective ale tratamentului pentru HDL ºi trigliceride, dar valori ale HDL<1 mmol/l (40 mg/dl) la bãrbaþi ºi <1,2 mmol/l (45 mg/dl) la
femei precum ºi valori a jeun ale trigliceridelor >1,7 mmol/l (150 mg/dl) sunt markeri pentru un risc cardiovascular crescut.
Þintele de tratament la pacienþii cu diabet zaharat tip2
Unitatea
Valoarea þintã
HbA1c (corectatã DCCT)
HbA1c (%)
6,5 dacã este posibil
Glicemie plasmaticã
À jeune / preprandial, mmol/l (mg/dl)
<6,0 (110) dacã este posibil
Postprandialã, mmol/l (mg/dl)
<7,5 (135) dacã este posibil
Tensiune arterialã
mmHg
130/80
Colesterol total
mmol/l (mg/dl)
mmol/l (mg/dl)
<4,5 (175)
<4,0 (155) dacã este posibil
LDL-colesterol
mmol/l (mg/dl)
mmol/l (mg/dl)
<2,5 (100)
<2,0 (80) dacã este posibil
Sindromul metabolic



12
Termenul de „sindrom metabolic” se referã la o
combinaþie de factori care asociazã: obezitatea de
tip central, hipertensiunea arterialã, scãderea HDLcolesterolului, creºterea trigliceridelor ºi creºterea
glicemiei. Asocierea acestor factori în cadrul
sindromului metabolic conduce la creºterea riscului
de diabet zaharat ºi BCV.
Afectarea renalã ºi riscul cardiovascular

Riscul de BCV creºte progresiv de la
microalbuminurie cu rata filtrãrii glomerulare
pãstratã, pânã la insuficienþa renalã în stadiile
terminale, în care este de 20-30 de ori mai mare
decât cel din populaþia generalã.

Aceasta implicã faptul cã, în cazul identificãrii
uneia dintre componente, este indicatã o
cãutare sistematicã a celorlalte, împreunã cu un
management activ al tuturor acestor factori de risc.
Este prezentã la persoanele aparent sãnãtoase ºi la
cele cu hipertensiune arterialã, BCV ºi insuficienþã
cardiacã.

Activitatea fizicã ºi controlul greutãþii pot reduce
radical riscul de apariþie a diabetului la persoanele
cu sindrom metabolic.
Se asociazã cu hipertensiune arterialã,
hiperlipidemie, sindrom metabolic, creºteri ale
acidului uric, a homocisteinei ºi anemie.

Este necesar un control deosebit de agresiv al
factorilor de risc