8. Cei doi au format un parteneriat de succes in
care femeia si-a dedicat viata talentului
sotului ei, iar barbatul si-a dedicat opera
sotiei lui. Frumos, nu-i asa? Femeia maritata
timp de 52 de ani cu autorul celebrului roman
“Lolita” a vrut sa faca ceva util si maret cu
viata sa: sa-si ajute barbatul sa devina unul
dintre titanii literaturii rusesti. Vera era o
femeie curajoasa, pana acolo incat purta
pistol pentru a-si apara barbatul in calatorii.
Il insotea pretutindeni, chiar si la cursurile pe care acesta le tinea la Cornell, iar
cand acesta nu putea veni, nu ezita sa ii tina locul. S-a dovedit intransigenta in
negocierile contractelor de editare. Intotdeauna i-a fost primul cititor si primul
critic al fiecarui roman care urma sa fie tiparit, la fel cum i-a fost muza, critic si
translator. I-a corectat povestirile in limba germana, memoriile in limba franceza,
poezia il limba italiana, sa isi recalibreze stilistic proza. Ea s-a dovedit a fi o
femeie stranie, o nevasta conventionala cu o splendida inteligenta
neconventionala.
AVANS MANUAL
Vera Nabokov si Vladimir Vladimirovich
9. Scriitoarea Nadejda MandelstamNadejda Mandelstam (81 ani)
a fost sotia lui Osip MaldenstamOsip Maldenstam. Provenea
dintr-o familie de intelectuali evrei, mama ei
facand parte din prima generatie de femei care
au urmat cursurile Facultatii de Medicina din
URSS. Nadejda a studiat pictura si a fost
ucenica pic-toritei Alexandra Exeter. La 20 de
ani l-a cunos-cut pe Osip si nu s-a despartit de
el pana cand acesta a fost arestat in anul 1938. Ii
era atat de devotata sotului, incat odata, fratele
ei comenta ca ea si talentatul poet Osip
Mandelstam deve-nisera atat de apropiati, incat
ea parea sa se contopeasca in existenta lui,
peirzandu-si perso-nalitatea. Ea si-a privit fratele
cu ingaduinta si i-a raspuns sec: “that’s how“that’s how
we like it!”we like it!” In plina epoca stalinista, Nadejda a
fost obligata sa memoreze o buna parte din
opera sotului ei.
AVANS MANUAL
10. Nadezhda Yakovlevna Mandelstam (Russian: Надежда Яковлевна Мандельштам,
născută Hazin, 31 oct 1899 - 29 dec 1980) a fost un scriitor rus i so ie de poetș ț
Osip Mandelstam. Născută în Saratov într-o familie evreiască din clasa
de mijloc, a petrecut primii ani la Kiev. Dupa sala de sport a studiat arta.
12. Osip Emilievici Mandel tamș
(rusă: О́сип Эми́льевич
Мандельшта́м) (* 3 ian (stil vechi) /
15 ian (stil nou) 1891; † 27 dec (stil
vechi) / 3 ian (stil nou) 1938) a fost un
poet i eseist evreu rus, unul dintre cei maiș
faimo i membri ai colii poetice acmeiste.ș ș
A scris o lirică neoclasică, caracte-
rizată prin laconism, intensitatea ex-
presiei i echilibrul versuluiș .
Biografia
Mandel tam s-a născut în Var oviaș ș
într-o familie evreiască bogată. Tatăl
său, patron de tăbăcărie, a fost capabil
să facă rost de o dispensă, care îi per-
mitea să ocolească restric iile impuseț
de legile regiunii de colonizare i, laș
scurtă vreme după na terea lui Osip,ș
s-a mutat cu familia la St Peterburg.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Osip_Mandel%C8%99tamhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Osip_Mandel%C8%99tam Osip Mandel tam (24 ani) în 1914ș
13. În aprilie 1908, Mandel tam a decis să studieze literatura i filozofia laș ș
Sorbonne, dar în anul următor a continuat studiile la Universitatea din
Heidelberg, pentru ca în 1911 să ajungă la Universitatea din Sankt
Peterburg. El nu a reu it să termine niciodată un institut deș
învă ământ superior. Anul 1911 este de asemenea anul convertirii luiț
Mandel tam la cre tinism.ș ș
Poezia lui Mandel tam a devenit populistă după revolu ia rusă dinș ț
1905, a evoluat către simbolism i, în 1911, împreună cu al i tineriș ț
poe i ru i, a format "Asocia ia poe ilor" (Цех Поэтов), subț ș ț ț
conducerea formală a lui Nikolai Gumiliov i Serghei Gorode ki.ș ț
Nucleul acestui grup a devenit cunoscut ca acmei ti. Mandel tam aș ș
fost autorul manifestului noii mi cări –ș Diminea a acmeismuluiț
(conceput în 1913, publicat în 1919). 1913 a fost de asemenea anul
publicării primei colec ii de poeme,ț Piatra ( Камень), colec ie care aț
fost republicată în 1916, cu alt nume i într-o formă mai extinsă.ș
În 1922, Mandel tam a ajuns la Moscova alături de noua so ieș ț
Nadejda. În acela i timp, i-a apărut a doua carte de poezii,ș Tristia, la
Berlin. Pentru câ iva ani, a abandonat aproape complet poezia,ț
concentrându-se pe eseuri, crică literară, memorii, (Larma timpului,
(Шум времени); Feodosia – amândouă în 1925) i proză de miciș
dimensiuni (Timbrul egiptean, (Египетская марка) - 1928).
14. A muncit ca traducător, (19 căr i în 6 ani), iar mai apoi a fost corespon-ț
dentul unui ziar.
Tendin ele nonconformiste i împotriva autorită ilor ale lui Mandel tamț ș ț ș
au fost tot timpul prezente într-o formă latentă, iar în 1933 au izbucnit în
forma faimoasei "Epigrama Stalin" ("Мы живем, под собою не чуя
страны...": "Noi trăim, nu sim im patria de sub noi..."). Poemul, care îlț
critica aspru pe "munteanul de la Kremlin", se pare că a fost conceput
după ce Mandel tam a văzut, în timp ce era în vacan ă în Crimeea,ș ț
efectele marii foamete, ca urmare a colectivizărilor for ate ordonate deț
Stalin i a încercării dictatorului de exterminare "culacilor". După numaiș
ase luni, Mandel tam a fost arestat.ș ș
Totu i, după ce s-au derulat procedurile obi -ș ș
nuite de investiga ie, via a i-a fost cru ată, maiț ț ț
mult chiar, nu a fost condamnat la executarea
unei pedepse în Gulag. Acest eveniment extra-
ordinar a fost explicat de istorici prin interesul
pe care l-a arătat Stalin fa ă de soarta poe-tului.ț
Mandel tam a fost "doar" exilat la Cherdîn, în n-ș
Uralilor. După o încercare e uată de si-ș
nucidere, regimul exilului a fost îndulcit, i-a fost
interzis să se mute în ora ele mari, dar a permisș
să- i aleagă re edin a. So ia l-a urmat laș ș ț ț
Fotografie din arhiva NKVD,
după a doua arestare
15. ““VieVieţţuim, dar sub noiuim, dar sub noi ţţara tace mormânt.ara tace mormânt.
Când vorbim, nu se-aude măcar un cuvânt.Când vorbim, nu se-aude măcar un cuvânt.
Iar când vorbele par să se-nchege puIar când vorbele par să se-nchege puţţin,in,
Pomenesc de plăie ul urcat în Kremlin.șPomenesc de plăie ul urcat în Kremlin.ș
Are degete groase i grele,șAre degete groase i grele,ș
Sunt cuvintele lui de ghiulele.Sunt cuvintele lui de ghiulele.
Râd gândacii mustăRâd gândacii mustăţţilor strâmbeilor strâmbe
Si-i lucesc a năpastă carâmbii.Si-i lucesc a năpastă carâmbii.
Are – o turmă de sfetnici cu gâturi subAre – o turmă de sfetnici cu gâturi subţţiri –iri –
Semioameni slujindu-l umili-Semioameni slujindu-l umili-
Care uieră, miaună, latră câine te,ș șCare uieră, miaună, latră câine te,ș ș
Numai el, fulgerând, hăcuie te.șNumai el, fulgerând, hăcuie te.ș
Potcovar de ucazuri, forjează porunci:Potcovar de ucazuri, forjează porunci:
GlonGlonţţ în ochi, glonîn ochi, glonţţ în frunte i glonșîn frunte i glonș ţţ în rărunchi.în rărunchi.
Orice moarte-l desfată deplinOrice moarte-l desfată deplin
Pieptu-i larg de cumplit osetin.”Pieptu-i larg de cumplit osetin.”
Cea mai recunoscuta
este epigrama despre
Stalin, scrisa in 1933,
epigrama care, recitata in
multe locuri de catre au-
tor, s-a dovedit un act de
imprudenta care l-a co-
stat libertatea. Iata epi-
grama in traducerea lui
Emil Iordache:Emil Iordache:
Osip a murit in Gulag in anul 1938. Nadejda si-a
dedicat restul vietii recuperarii operei poetului.
Totodata este autoarea unor memorii publicate si inTotodata este autoarea unor memorii publicate si in
România: “Speranta impotriva sperantei” siRomânia: “Speranta impotriva sperantei” si
“Speranta abandonata”.“Speranta abandonata”.
16.
17. Ea avea 28 de ani si era doctoranda. In “Iubeste Revolutia” el a povestit
experientele din timpul razboiului si indoielile cu privire la fundametele
si valorile morale ale regimului sovietic. A fost arestat si trimis in
lagarul de munca vreme de 8 ani. Natalia a divortat si a plecat in
America impre-una cu fiii lor. Corespondenta cu fostii detinuti politici l-
au determinat sa inceapa cercetarea la proiectul unui nou roman,
“Arhipelagul Gulag”. I s-au confiscat mai multe manuscrise, si cu toate
astea, I-au fost publi-cate in Occident romanele “Primul cerc”,
“Pavilionul cancerosilor”, iar mai tarziu, “Arhipelagul Gulag”.
Natalia Soljenitin
a fost un PR-ist dedicat
promovarii operei sotului
ei, scriitorul Aleksandr
Soljenitin. Acesta a fost
inrolat in Armata Rosie si
chiar a fost decorat de
doua ori. Natalia l-a intalnit
pe scriitor cand acesta era
deja celebru, ca urmare a
succesului pe care il avu-
sese romanul “O zi din
viata lui Ivan Denisovich”.
AVANS MANUAL
Ivan Denisovich Soljenitin
18. In 1974 i s-a ridicat cetatenia sovietica si s-a stabilit
impreuna cu Natasha in America. Ea a efectuat
ample cercetari pentru romanele lui istorice, ocu-
pandu-se de editarea operei lui. Traind intr-un sis-
tem politic restrictiv, ea a luptat contra cenzurii, a
pastrat arhivele operelor sotului ei ilicit, riscandu-
si libertatea si viata pentru ca ele sa fie publicate in
Occident. Dupa 16 ani de exil, i s-a redat cetatenia
rusa in 1990, iar 4 ani mai tarziu s-a intors impre-
una cu sotia in Rusia. A militat pentru restaurarea
monarhiei si a murit in casa de tara Triote-Likovo.
20. Povestea Elenei si Mihail BulgakovElenei si Mihail Bulgakov
este una romantica. Mihail Afanasievici
Bulgakov a absolvit medicina, a fost
medic in timpul Primului Razboi Mondi-
al, publicand dupa incheierea acestuia
romanul “Insemnarile unui tanar medic”.
Inca din perioada studentiei s-a casatorit
cu Tatiana Nikolaevna Lappa de care a
divortat dupa 11 ani de casatorie ca sa se
insoare cu Liubov Evghenevna Beloserskaia.
Desi a reusit sa publice cateva romane si piese , cenzura stalinista a
oprit de la publicare multe dintre lucrarile sale. Deja se impusese drept
un scriitor de exceptie, iar puterea comunista il considera “autor
antibolsevic” si “dusmanos”. Deoarece nu i se mai publica nimic, a
depus numeroase cereri de emigrare, dar toate au ramas fara raspuns.
Scrisoarea pe care acesta i-a trimis-o lui Stalin a ramas in istorie drept
model al disidentei asumate. A urmat un nou divort si nu dupa mult
timp s-a indragostit de Elena Sergheevna Shilovskaia. Intalnirea dintre
cei doi protagonisti a fost un exemplu clasic de dragoste la prima
vedere. Ea era maritata cu locotenentul Yury Mamontovich Neelov, iar
casnicia lor era fericita si cuminte avand impreuna 2 copii.
21. Pe Mikhail Bulgakov l-a intalnit in casa artistilor
Moiseenko si, desi a incercat sa il evite vreme de un
an, Elena a realizat ca nu poate trai fara el. Dupa un
an si jumatate de framantari, a decis sa divorteze si
imediat dupa pronuntarea divortului s-a casatorit cu
omul pe care il iubea. Jurnalele ei au reprezentat
reale surse de inspiratie pentru scriitor, iar
personalitatea ei a inspirat personajul Margareta.
Bulgakov a murit in 1940, dupa o boala care l-a
macinat. Pe patul de moarte, orb si suferind, i-a
dictat sotiei sale ultimile modificari la romanul
“Maestrul si Margareta”. Elena a transcris operele
sale, iar dupa moartea lui, a continuat sa ii
promoveze si sa ii publice operele in intreaga lume.
22.
23. Mihail Afanasievici
Bulgakov
(rusă: Михаил Афанасьевич Булгаков)
15 mai 1891 - 10 martie
1940 romancier i dramaturg sovietic de origineș
ucraineană.
Destinul lui Bulgakov pare guvernat de acela i amestec de satiră, fantastic iș ș
tragism care e amprenta operei sale. La 3 mai 1891, la Kiev, în familia unui
profesor al Academiei Teologice se na te primul copil, Mihail Afanasieviciș
Bulgakov (Михаил Афанасьевич Булгаков). În 1909 absolvă Gimnaziul nr. 1
din Kiev, coală de prestigiu, după care urmează cursurile Facultă ii deș ț
Medicină din Kiev. După facultate, practică medicina pe front, în timpul
Primului Război Mondial, apoi într-o comună de lângă Kiev. Peste un deceniu
va publica Însemnările unui tânăr medic, în care evocă această perioadă. Încă
din perioada studen iei, 1913, se căsătore te cu Tatiana Nikolaevna Lappa.ț ș
Devine dependent de morfină, dar, cu ajutorul primei sale so ii, reu e te săț ș ș
învinga răul.
AVANS MANUAL
24. În 1920 renun ă la cariera de medic i se dedică scrisului. Începe să colaborezeț ș
cu ziarele i trupele de teatru locale. În 1921 se mută la Moscova. Edituraș
moscovită “Nedra” îi publică nuvelele Diavoliada i Ouăle fatale. În revistaș
“Rossia” apare primul său roman, Garda Albă. În 1924 se desparte de Tatiana
Lappa pentru a se recăsători cu Liubov Evghenevna Belozerskaia.
Din 1925 începe să colaboreze cu Teatrul Academic din Moscova. Transformă
romanul Garda Albă în drama Zilele Turbinilor. După multe momente de
tensiune i incertitudine are loc premiera piesei, care constituie un adevăratș
triumf. Piesa Zilele Turbinilor, dramatizarea romanului Garda Albă, are mare
succes, fiind considerată un Pescăru al noii genera ii de dramaturgi. Simpatiaș ț
evidentă pentru ofi erii "albi" face ca piesa să fie interzisă, dar (paradoxal!) e,ț
in acela i timp, piesa preferată a lui Stalin. În 1925 scrie nuvela satirică Inimăș
de câine.
Se impune tot mai mult ca scriitor de excep ie. Odată cu faima lui cre te iț ș ș
interesul criticii proletcultiste fa ă de opera sa, care începe să fie inta unorț ț
atacuri de pe pozi iile ideologiei vremii. Puterea sovietică îl etichetează dreptț
un autor antibol evic i un element „du mănos”. În 1928 înaintează primaș ș ș
cerere de plecare în străinătate i prime te primul răspuns negativ. Începeș ș
întâia schi ă a romanului Maestrul i Margareta sub titlul Inginerul cu copite. Îiț ș
sunt interzise piesele Zilele Turbinilor, Apartamentul Zoicăi (1929) i Cabalaș
bigo ilor (1930) i nu se mai publică nimic din proza sa.ț ș
AVANS MANUAL
25. Din 1929 nu i se mai publică nici o carte i nu i se mai joacă nici o piesă. Trăindș
la limita supravie uirii, Bulgakov se vede nevoit să-i trimită dictatorului o peti-ț
ie, apoi, într-o scrisoare adresată guvernului sovietic, să vorbească despreț
dezechilibrul psihic la care e expus un creator al cărui existen ă este amenin-ț
ată. Scrisoarea rămâne celebră atât ca model al disiden ei asumate, cât i prinț ț ș
efectele ei nea teptate. Trei săptămâni mai târziu prime te un telefon bizarș ș
direct de la Stalin, în urma căruia, de i Bulgakov crede că a fost victima uneiș
farse, este reangajat la teatru. Scrierile lui rămân însă tot nepublicate.
În 1931 îi este respinsă cea de-a doua cerere de plecare în străinătate. În 1932
se căsătore te pentru a treia oară. Elena Sergheevna Shilovskaia devine unș
punct de sprijin pentru scriitorul aflat în dizgra ie, îi este secretară, dactilografăț
i cronicar al vie ii lui.ș ț
În ultimul deceniu al vie ii scrie cu frenezie, temându-se că nu va termina ro-ț
manul Maestrul i Margareta. În 1933 se dă citire, pentru prima dată, în public,ș
noului său roman sub denumirea care l-a făcut celebru, Maestrul i Margareta,ș
romanul fiind publicat pentru prima dată în Rusia în 1966-1967. Cere din nou
pa aport pentru plecarea temporară în străinătate i din nou este refuzat. Piesaș ș
Batum, despre tinere ea revolu ionară a lui Stalin, este inclusă în reper-toriulț ț
Teatrului Academic, apoi respinsă de însu i Stalin.ș
La 10 martie 1940, la capătul unor grele suferin e, Bulgakov moare la locuin aț ț
sa. Ultimele corecturi le face in 1940, pe patul de moarte, orb, până în ultima zi
a vie ii dictează sotiei sale, Elena Sergheevna, care este, de altminteri, chiarț
modelul Margaretei, modificările romanului Maestrul i Margareta.ș
AVANS MANUAL
26. Proză
Maestrul i Margareta, romanș
Inimă de câine, culegere de nuvele
Garda Albă, roman
Roman teatral, roman
tergarul cu coco , culegere de nuveleȘ ș
Via a domnului de Molière, romanț
Piese de teatru
Zilele Turbinilor,
Casa Zoicăi
Cabala bigo ilorț
Mikhaíl Afanasyevich Bulgakov (48 ani) a fost unul dintre cei
sapte copii (cel mai vechi dintre cei trei frati) de Afanasiy Bulgakov, un profesor
asistent la Academia Teologică din Kiev, i Varvara Mihailovna,ș un
fost profesor. Bunicii ai sai au fost preo i în Biserica Ortodoxă Rusă.ț
Căsătorit cu fetele:
*Tatiana Lappa 1913–1924 (divortat)
*Lubov Belozerskaya 1924–1932 (divortat)
*Elena Shilovskaya 1932–1940 (pană moare)
AVANS MANUAL