ADER 3.1.2.

PLAN SECTORIAL ADER 2020
INSTITUTUL DE CERCETARE – DEZVOLTARE
PENTRU LEGUMICULTURĂ ŞI FLORICULTURĂ - VIDRA

Obiectivul general: CCFSS

Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2.

Anul începerii : 15.11.2011 Anul finalizării: 15.11.20144

Denumirea proiectului: ‘Soluţii tehnologice alternative destinate fermelor de
semisubzistenţă pentru cultura protejată a legumelor în contextul modificărilor
climatice la nivel regional şi a creşterii competitivităţii producţiei’

Denumirea fazei 1: Studii documentare, elaborare protocol experimental

Director de proiect: Dr. Lăcătuş Victor

Contact
Tel: 0721216547/0213612094;
E-mail:victorilacatus@gmail.com; inclf@mediasat.ro

Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 1

OBIECTIVUL PROIECTULUI

Creşterea competitivităţii fermelor de semisubzistenţă
profilate pe cultura legumelor protejate cu plastic

OBIECTIVUL FAZEI

Studii documentare, elaborare protocol experimental


PARTENERI

CP Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra (ICDLF Vidra)

P1 Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău (SCDL Bacău)

P2 Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău (SCDL Buzău)

P3 Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Iernut (SCDL Iernut)

Centrul de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni (CCDCPN
P4
Dăbuleni)

Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Industrializarea şi Marketingul Produselor
P5
Horticole -Horting (HORTING)


ACTIVITĂŢI DESFAŞURATE

C P, P 2 1.1 Documentare privind situaţia solariilor din România

1.2 Studiu documentar privind stadiul actual al diferitelor tipuri constructive
C P, P 2
de solarii

1.3 Studiu privind resursele ecologice şi sociale din zona solurilor nisipoase şi
P4
impactul acestora asupra favorabilităţii cultivării plantelor legumicole în
diverse sisteme de protecţie cu plastic

P5 1.4 Studiu privind identificarea si caracterizarea portaltoilor pentru
realizarea răsadurilor altoite

CP, P1,
P2,P3, P4, P5 1.5 Realizare protocol experimental şi procurare, achiziţii materiale necesare
infiinţării experienţelor


REZULTATE SCONTATE

Analiza situaţiei producţiei de legume protejate din România şi a
C P, P2
oportunităţilor de intervenţie pentru dezvoltarea sectorului în cadrul fermelor
de semisubzistenţă

Studiu documentar privind stadiul actual al diferitelor tipuri constructive de
C P, P2 spaţii protejate; identificarea avantajelor şi dezavantajelor diferitelor tipuri de
spaţii protejate

CP, P1, Elaborarea protocoalelor de experimentare; achiziţionarea şi pregătirea
P2,P3,P4,P5 materialelor necesare construirii unor tipuri diferite de solarii, ca şi a altor
materiale necesare realizării experienţelor

Situaţia actuală şi premizele dezvoltării culturilor protejate cu plastic
P4
în condiţiile agropedologice şi climatice a zonelor cu terenuri nisipoase din
sudul Olteniei

P5 Identificarea si caracterizarea portaltoilor de pe piata
de seminte a Romaniei, necesari altoirii plantelor la
speciile tomate, castraveti si pepeni verzi


REZULTATE OBŢINUTE

C P, P2 Descrierea situaţiei actuale şi a tendinţelor pe plan mondial şi în România, în
sectorul de legume protejate

C P, P2 Studiu privind diferitele tipuri constructive de solarii din cele mai importante
areale legumicole şi cele mai uzuale tipuri de construcţii în culturile protejate
din România

CP, P1,
Stabilirea variantelor experimentale şi a materialului si metodei de cercetare
P2,P3,P4,P5

Analiza condiţiilor agropedologice şi climatice a zonelor cu terenuri nisipoase
P4 din sudul Olteniei şi a oportunităţii culturilor protejate cu plastic

Identificarea si caracterizarea portaltoilor de tomate, castraveti si pepeni verzi
P5
de pe piata de seminte a Romaniei necesari altoirii plantelor şi selectarea
portaltoilor utilizati in realizarea cercetarii


REZULTATE OBŢINUTE

Descrierea situaţiei actuale şi a tendinţelor pe plan mondial şi în România
în sectorul de legume protejate

În ultimii 20 de ani, legumicultura la nivel mondial a cunoscut modificări semnificative.
Acestea au fost generate de o multidune de factori, dintre care, modificările climatice la
nivel global şi regional, creşterea dramatică a populaţiei globului, cererea din ce în ce mai
mare de legume proaspete pe tot parcursul anului şi ofertele tehnice şi ştiinţofice în
domeniu, sunt cele mai relevante.

Protejarea legumelor faţă de factorii adverşi de mediu, sub diferite forme, ca acoperirea
cu materiale tip agril, tuneluri joase, solarii înalte acoperite cu folie simplă, dublă sau
gonflabilă, sere solar acoperite cu plastic simplu sau dublu, cu sticlă sau cu policarbonat
şi încălzite, la care mai adăugăm mulcirea solului cu plastic sau cu diferite alte
materiale, în principal pentru reducerea pierderilor de apă, a devenit o reală alternativă.


REZULTATE OBŢINUTE

Creşterea suprafeţelor de culturi protejate din lume sunt o dovadă incontestabilă. Se vorbeşte
astăzi de aproape 15 milioane ha, din care cca 700.000 ha sunt solarii şi peste 900.000 ha
tuneluri joase. Cele mai mari creşteri în ultimii 20 de ani s-au înregistrat în China, de 7 ori
(peste 10 milioane ha). urmată de Israel de 6,5 ori (cca 35 mii ha), Statele Unite şi Egipt de 4
ori (cca 90 mii ha şi respectiv 30 mii ha). În Europa creşterile din 1991 încoace au fost relativ
mai mici, de 1,5-2 ori , datorită faptului că suprafeţele de legume protejate erau destul de
mari. La nivelul continentului nostru suprafaţa de legume protejate este în prezent de cca
700.000 ha. De departe, cea mai mare suprafaţă o deţine Spania cu peste 200.000 ha.

Datorită flexibilităţii, a noilor utilizări a materialelor de acoperire, îmbunătăţirii
formelor structurale, creşterii cererii consumatorilor de produse proaspete de calitate
superioară, cu sau fără utilizare de pesticide, dar mai ales a influenţei pozitive a acestui
sector legumicol asupra actualei crize economico-financiare, tendinţa este de creştere a
acestor suprafeţe acoperite cu plastic.


REZULTATE OBŢINUTE


Vor apare la nivel superior, structuri specifice regionale, materiale plastice mai
performante (multistrat prin coextruziune, polimeri şi aditivi speciali - de termicitate,
difuzie şi anti ceaţă, de blocare a radiaţiilor UV, cu efecte pozitive asupra microclimatului,
îmbunătăţind controlul integrat al agenţilor patogeni şi dăunătorilor), materiale mixte
plastic/textile, substraturi organice noi, performante şi nu în ultimul rând, hibrizi din ce în
ce mai performanţi cantitativ şi calitativ.

O tendinţă aparte s-a constatat în privinţa culturilor mulcite, a căror suprafaţă a crescut
semnificativ. Acesta este un alt mod de cultură, prin care se realizează o creştere a
randamentului utilizării energiei luminoase şi termice de la soare şi o reducere a
pierderilor de apă din sol. Materialul de acoperire a solului trebuie să reflecte către plante
radiaţia luminoasă, iar temperatura la suprafaţa mulciului să nu crească atât de mult
încât să le afecteze.


REZULTATE OBŢINUTE


Există diverse materiale de mulcire cum ar fi: PE transparentă, PE albă/neagră, PE
albastră-termică sau folia multistrat (negru cu alb sau argintiu, cu alţi aditivi sau pigmenţi,
metalizată), EVA. În prezent apreciem că în lume suprafaţa acoperită cu mulci de plastic
se ridică la peste 13 mil. ha, din care 10 mil. ha sunt numai în China.

În privinţa materialului biologic, cel puţin în Europa se cultivă în principal hibrizi din
Olanda, Franţa, Israel şi în ultimul timp şi ardei din Ungaria, la care se mai adaugă, în
special pentru zona balcanică, Bulgaria şi Serbia.


REZULTATE OBŢINUTE


Cu mici excepţii, marea majoritate a cultivatorilor de legume protejate lucrează sub diverse
forme asociative, datorită şi faptului că nu deţin suprafeţe foarte mari. Datorită costurilor,
în general suprafeţele variază între o,25 şi 1,5 ha. O familie mai mare deţine şi o suprafaţă
mai mare de solarii şi se organizează de regulă ca o firmă distinctă. Tipurile constructive de
solarii sunt foarte variate, corespunzător condiţiilor specifice de mediu, tradiţiei dar şi
posibilităţilor financiare. În majoritatea ţărilor în care culturile protejate sunt în continuă
creştere, s-au dezvoltat şi firme de construcţii aferente.

Şi în ţara noastră, evoluţia climatică de mai mulţi ani încoace, caracterizată printr-o
secetă prelungită combinată cu temperaturi foarte ridicate, a transformat, uneori,
cultivarea legumelor în câmp deschis, într-o adevărată „aventură”. Suprafaţa cultivată
cu legume protejate cu plastic este cu mult sub cea necesară. Oficial se apreciază că
această suprafaţă este de cca 4.500 ha. În realitate suprafaţa este cu mult mai mare -cca
7.000 ha.


REZULTATE OBŢINUTE


Un rol important în ponderea producătorilor europeni îl au fermele de semi-subzistenţă.
Agricultura de semi-subzistenţă in Europa a cunoscut o puternică extindere, ca urmare a
acceptării de noi ţări membre (1, 4, 7, 9, 11, 14, 16). Astfel se estimează un numar de 4,7
milioane ferme de semi-subzistenţă în Europa, din care multe sunt în România (350.000
exploataţii), Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovenia, Spania, Italia, Grecia, Portugalia, etc.

Ferma de semi-subzistenţă este definită ca o exploataţie agricolă, care produce pentru
consumul propriu şi comercializează o parte din producţia realizată. Dimensiunea
economică a fermelor de semi-subzistenţă este de 2-8 unităţi de dimensiune economica
(UDE), determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr.
85/377/CEE). Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 Euro. Pentru
rentabilizare, ferma de semi-subzistenţă poate desfăşura şi activităţi non-agricole
generatoare de venituri.


REZULTATE OBŢINUTE


În ţara noastră, suprafaţa de solarii a unei familii variază între 300 şi 5.000 m2. Marea
majoritate a producătorilor de legume în solarii deţin suprafeţe cuprinse între 500 şi 1.000 m2.
O fermă de semisubzistenţă ar trebui să deţină o suprafaţă de solar de 1.000 – 2.000 m2. Se
poate spune însă că, există totuşi o tendinţă de creştere a suprafeţelor de legume protejate cu
plastic, chiar în aceste condiţii ale crizei economico-financiare la nivel global. Şi aceasta
deoarece s-a constatat şi la noi că protejarea legumelor reprezintă cea mai bună şi mai ieftină
asigurare împotriva prejudiciilor climatice.

Performanţele acestor ferme de semisubzistenţă, şi nu numai, sunt mai mult decât modeste.
Aproximativ 75 % din solariile existente sunt clasice: de înălţime medie, fără picurare, fără
ventilaţie adecvată, adeseori cu o lungime, impusă de parcela în proprietate, de 100-180 m, cu o
deschidere de 5-6 m şi o înălţime la coamă de 2,5 m şi la jgheab de 1,5 m. Pe baza ofertei de pe
piaţa României şi a experienţei atât a specialiştilor cât şi a cultivatorilor, se vor promova acele
tipuri constructive de solarii care să satisfacă pe cât posibil, din punct de vedere al
microclimatului, cerinţele speciei cultivate în condiţiile climatice specifice ţării noastre.


REZULTATE OBŢINUTE


În cea mai mare parte, irigarea se face pe vaduri/brazde/cărări/fitărăi, cu consum mare de
apă, de energie şi de forţă umană, cu pierderi de nutrienţi prin spălare, cu eficienţă scăzută.
Se irigă la intervale de 3-7 zile, producând şocuri pentru plante, când prea ud, când prea
uscat (aşa numita irigare „în dinţi de fierăstrău”). Suprafeţele irigate localizat, prin
picurare, sunt încă destul de reduse. Probabil nu depăşesc 15-20 % din total. În plus, mulţi
dintre cei care deţin astfel de instalaţii, nu ştiu să le folosească eficient.

Privind sistemul de fertilizare actual se constată că în cea mai mare parte acesta se face
fără o analiză prealabilă a solului, predominând îngrăşămintele pe bază de azot, azotatul de
amoniu şi ureea. Sursa principală de potasiu mineral o constitue îngrăşământul complex
NPK 16.16.16. Cele mai des întâlnite deficienţe de nutriţie sunt cele legate de asigurarea cu
fosfor şi potasiu, dar şi cu calciu, a cărui deficit este condiţionat direct sau indirect.
Eficienţa tehnologică şi economică a apei de irigare şi a îngrăşămintelor aplicate, este
redusă; mai mult decât atât, acestea reprezintă o sursă, uneori semnificativă, de poluare a
solului şi implicit a mediului.


REZULTATE OBŢINUTE


Condiţiile de mediu specifice tipurilor noastre constructive de solar, sunt în principal
răspunzătoare de incidenţa mărită a unor agenţi patogeni şi dăunători. Eficienţa acţiunilor de
combatere şi, implicit, diminuarea pierderilor de producţie cauzate de agenţi patogeni şi
dăunători la culturile de legume sunt condiţionate de aplicarea unui complex de măsuri şi
mijloace de prevenire şi combatere a atacurilor: agro-fitotehnice, fizice, chimice şi biologice
(combaterea integrată).

Modificările climatice au condus şi la modificări cu privire la apariţia şi evoluţia în dinamică a
atacului agenţilor patogeni şi a dăunătorilor. Proiectul îşi propune studiul apariţiei şi evoluţiei
în dinamică a atacului agenţilor patogeni şi a dăunătorilor în diferite tipuri constructive de
solarii în corelaţie cu temperatura şi umiditatea atmosferică, identificarea modificărilor
survenite în spectrul agenţilor patogeni şi dăunătorilor sub influenţa schimbărilor climatice
precum şi evaluarea fitotoxicităţii, eficacităţii şi selectivităţii unor noi produse de combatere a
agenţilor patogeni şi a dăunătorilor.


REZULTATE OBŢINUTE


Pentru creşterea producţiei în vederea comercializării şi dezvoltării unor segmente de piaţă
(legume proaspete, timpurii, din sistem protejat, legume ecologice, produse tradiţionale, etc.)
sunt necesare atât o dotare tehnică corespunzătoare, cât şi furnizarea de cunoştinţe pentru
instruirea şi calificare fermierilor. Ca urmare, pentru îmbunătăţirea managementului şi a
dotării acestor ferme sunt necesare cheltuieli financiare suplimentare, pe care fermierii, de
multe ori nu şi le pot permite.

Proiectul vine în sprijinul politicilor agricole naţionale şi comunitare pentru fermele de semi-
subzistenţă, furnizând competenţe şi consultanţă pentru îmbunătăţirea conducerii şi cultivării
cu legume, astfel încât să permită transformarea acestora în exploataţii familiale comerciale,
capabile să identifice noi oportunităţi de valorificare a producţiei.


REZULTATE OBŢINUTE

Studiu privind diferitele tipuri constructive de solarii din cele mai importante areale legumicole
şi cele mai uzuale tipuri de construcţii în culturile protejate din România

Comuna Vidra
Judeţul Ilfov


REZULTATE OBŢINUTE


Comuna Izbiceni
judeţul Dolj


REZULTATE OBŢINUTE


judeţul Arad


REZULTATE OBŢINUTE


Comuna Matca
judeţul Galaţi


REZULTATE OBŢINUTE


Comuna Băleni,
judeţul Dâmboviţa


REZULTATE OBŢINUTE


Solarii pentru
producere de răsaduri
judeţul Constanţa


REZULTATE OBŢINUTE


judeţul Giurgiu


REZULTATE OBŢINUTE


Seră solar
Popeşti Leordeni


REZULTATE OBŢINUTE


Solarii
judeţul Prahova


REZULTATE OBŢINUTE


judeţul Dâmboviţa


REZULTATE OBŢINUTE

Protocolul experimental

Organizarea unui poligon cu soiuri si hibrizi de tomate şi ardei gras cultivate in solarii in
vederea introducerii in fermele de semi-subzistenta a celor cu productivitate şi rezistenţă
genetică ridicată la factorii biotici si abiotici
Tomate
Tipul polifactorial A x B x C (2x3x3)
Factorul A (Vârsta răsadului la plantare) – două graduări (a.1. - 45 zile; a.2. - 60 zile)
Factorul B (Epoca de plantare) – trei graduări (b.1. – 10.04; b.2. - 17.04; b.3. – 24.04 )
Factorul C (Densitatea plantelor) – trei graduări (c.1. – 33.300 plante/ha; c.2. - 28.500 plante/ha; c.3.
- 25.000 plante/ha.)
Ardei gras
Tipul polifactorial A x B x C (2x3x3)
Factorul A (Vârsta răsadului la plantare) – două graduări (a.1. - 45 zile; a.2. - 60 zile)
Factorul B (Epoca de plantare) – trei graduări (b.1. – 10.04; b.2. - 17.04; b.3. – 24.04)
Factorul C (Densitatea plantelor) – trei graduări (c.1. – 60.000 plante/ha; c.2. – 55 000 plante/ha; c.3.
- 50.000 plante/ha.)


REZULTATE OBŢINUTE

Culturi ecologice de legume în solarii
Ameliorarea fertilităţii solurilor prin utilizararea îngrăşămintelor verzi de iarnă şi efectul
acestora asupra producţiei la legumele solanacee (tomate, ardei gras).
Îngrăşământul verde “de iarnă” se va asigura printr-o cultură de bob (Vicia faba) semănată în
toamnă şi lăsată peste iarnă.Masa vegetativă care va fi supusă îngheţului, se încorporează superficial
în sol primăvara o dată cu pregătirea terenului în vederea înfiinţării culturilor de solanaceae (sfârşitul
lunii aprilie).
Experienţa va urmări efectul îngrăşămintelor verzi comparativ cu variante amendate organic cu
compost.
Se vor experimenta următoarele variante:
V1 = martor nefertilizant
V2 = Îngrăşăminte verzi “de iarnă”
V3 = Compost 40 t/ha – pe toată suprafaţa
V4 = Compost 10 t/ha – localizat pe rând
V5 = Îngrăşământ verde “de iarnă” + compost 40 t/ha
V6 = Îngrăşământ verde“de iarnă” + compost 10 t/ha.
Se vor face observaţii asupra producţiei, a evoluţiei însuşirilor solului,
precum şi a conţinutului în elemente din materialul vegetal.


REZULTATE OBŢINUTE

Ameliorarea fertilităţii solurilor prin utilizararea îngrăşămintelor verzi de vară
Se va urmări evoluţia solului sub influenţa unor specii cultivate ca îngrăşăminte verzi.
Se vor experimenta următoarele specii:- muştar, mazăre, grâu, bob.

Ameliorarea fertilităţii solurilor prin utilizararea compostului de fermă (doze şi metode de
administrare)
Pentru experimentare se va folosi compost obţinut în poligonul de agricultură biologică din SCDL
Bacău, compost obţinut exclusiv din materialul vegetal rezidual din culturi biologice anterioare,
fermentat aerob.
V1 = martor nefertilizat
V2 = 10 t/ha – compost de fermă localizat
V3 = 20 t/ha – compost de fermă administrat pe toată suprafaţa
V4 = 40 t/ha – compost de fermă administrat pe toată suprafaţa


REZULTATE OBŢINUTE

Fertilizarea culturilor legumicole în agricultura biologică

Optimizarea fertilizării culturilor de tomate şi ardei
Se va studia comparativ cu fertilizarea solului cu compost de fermă, administrarea unor nutrienţi
organici naturali admişi în agricultura biologică (Cropmax, Algifol).

V1 = martor
V2 = Compost 40 t/ha
V3 = Cropmax – 2 tratamente x 1,5 l/ha
V4 = Algifol – 2 tratamente x 1,0 l/ha
V5 = Compost 40 t/ha + Cropmax 1,5 l/ha
V6 = Compost 40 t/ha + Algifol 1,0 l/ha
Se vor face analize de sol şi plantă precum şi observaţii asupra producţiei calitative şi cantitative.


REZULTATE OBŢINUTE


Culturi protejate de legume pe soluri nisipoase
Reducerea influenţei factorilor de stres se poate realiza prin aplicarea unor tehnologii de cultivare adaptate
specificului zonei, printre care se poate enumera protejarea temporară cu folie permeabilă, cultivarea plantelor prin mulcire
sau combinarea celor două metode.. Avantajele mulcirii cu folie de polietilenă sunt bine cunoscute, printre altele aceasta
determinând creşterea timpurietăţii, reducerea consumului de apă şi de fertilizanţi, combaterea buruienilor, combaterea
unor agenţi patogeni din sol.
Pentru realizarea obiectivelor propuse se vor efectua următoarele experienţe:
1. Cercetări privind creşterea competitivităţii producţiei de ardei gras pe solurile nisipoase, în contextul
schimbărilor climatice prin protejarea temporară a culturii
2. Cercetări privind creşterea competitivităţii producţiei de pătlăgele vinete pe solurile nisipoase, în contextul
schimbărilor climatice prin protejarea temporară a culturii
Variantele luate în studiu:V1 – neprotejat; V2 - protejat cu mulci din polietilenă; V3 - protejat cu tunel din polietilenă;
V4 - protejat cu tunel din polietilenă + mulci; V5 - protejat cu folie tip Agril; V6 - protejat cu folie tip Agril + mulci.
Se vor analiza factorii de stres respectiv temperatura din sol şi aer, umiditatea din sol şi cea atmosferică şi se va preciza
evoluţia factorilor de microclimat (temperatura din sol şi aer, umiditatea din aer şi sol din spaţiile protejate cu folie din
polietilenă şi permeabilă din zonele cu soluri nisipoase.


REZULTATE OBŢINUTE


Folosirea de răsaduri de legume altoite

Materialul si metoda de cercetare
Materialul biologic folosit in cercetare va fi reprezentat de portaltoi si altoi, apartinand speciilor de
tomate, castraveti si pepeni verzi.
In anul 2012 se va realiza obtinerea rasadurilor altoite de tomate, combinatiile portaltoi x altoi fiind:
Beaufort x Mondial F1; Efialto x Mondial F1.

In anul 2013 se va efectua producerea rasadurilor altoite de castraveti si pepeni verzi.
Combinatiile portaltoi x altoi folosite vor fi la castraveti: Shintoza F-90 x Mathilde F1 şi TZ 148 x
Mathilde F1 iar la pepeni verzi ES 113 x Boaz F1 şi ES 30900 x Boaz F1.


REZULTATE OBŢINUTE

Analiza condiţiilor agropedologice şi climatice a zonelor cu terenuri nisipoase din sudul Olteniei
şi a oportunităţii culturilor protejate cu plastic

Resursele pedologice din zona solurilor nisipoase
Solurile pentru cultura plantelor legumicole se caracterizează în general printr-o fertilitate naturală
ridicată, totuşi cultura legumelor se practică şi pe soluri nisipoase sau nisipo-lutoase cum sunt cele din
sudul Olteniei, în condiţiile sigurării unei tehnologii specifice.
Suprafaţa cea mai mare cu terenuri nisipoase se găseşte în sudul Olteniei, iar referior la
răspândirea pe judeţe, cele mai mari suprafeţe cu nisipuri şi soluri nisipoase cu folosinţă agricolă se
găsesc în judeţele Dolj, (104,4 mii ha) şi Mehedinţi (36,0 mii ha) conform tabelul 2.
Solurile nisipoase din sudul Olteniei se caracterizează printr-un conţinut ridicat de nisip grosier
(50-70%), puţină argilă şi praf (2-8%). Compoziţia granulometrică este diferită pe dune şi interdune. Pe
dune conţinutul în argilă fizică este cuprins între 5,8-8,4% şi peste 90% nisip grosier şi fin, iar în
interdune conţinutul de argilă fizică ajunge la 12,1-15,8%, iar procentul de nisip grosier şi fin scade până
la 75-80%.


REZULTATE OBŢINUTE

Resursele pedologice din zona solurilor nisipoase
Datorită texturii grosiere aceste soluri au o mare permeabilitate pentru aer şi apă, cu o capacitete
mare pentru aer şi o capacitate mică de reţinere a apei, fiind supuse fenomenului de levigare a apei şi a
elementelor nutritive de aceea tehnologia de cultivare presupune unele particularităţi în ceea ce priveşte
fertlizarea şi regimul de irigare. Porozitatea totală şi aeraţia nisipurilor mare, determină mineralizarea
intensă a materiei organice şi amplitudini mari ale temperaturii până la adâncimea de 40 cm. Căldura
specifică este scăzută, iar conductibilitatea calorică mare, determinând apariţia unor temperaturi foarte
ridicate în timpul verii la suprafaţă (peste 600 C). Din punct de vedere hidrofizic solurile nisipoase din
sudul Olteniei se caracterizează prin valori reduse ale coeficientului de ofilire (1,1-2,1%), ale capacităţii de
camp (7,5-9,3%) şi prin valori ridicate ale densităţii aparente pe adâncimea de 1,0 m (1,47-1,48 g/cm3).
Solurile nisipoase au o fertilitate naturală scăzută fiind caracterizate printr-un conţinut mai ridicat în bioxid
de siliciu şi carbonaţi şi sărace în humus (sub 1%). Conţinutul în azot total oscilează între 0,03-0,09%, sunt
slab aprovizionate cu potasiu (55-87ppm) şi bine aprovizionate cu fosfor (35-72 ppm).
Valoarea pH-ului în stratul arat este cuprinsă între 6,12-6,23 cu menţinerea peste 6,0
pe tot profilul solului, valori care indică o reacţie slab acidă spre neutră.


REZULTATE OBŢINUTE


Din punct de vedere climatic zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei este încadrată în provincia
climatică Cfax (după Kopen), având un pronunţat caracter temperat continental, cu uşoară influenţă
mediteraneană, caracterizată printr- o accentuată uscăciune în lunile iulie – septembrie şi un surplus de
precipitaţii în lunile mai şi iunie.
Analize pe perioade lungi de timp a unor factori climatici cu rol major în creşterea şi dezvoltarea
plantelor, cum ar fi temperatura şi precipitaţiile, au pus în evidenţă caracterul neuniform al distribuţiei şi
intensităţii acestora precum şi o tendinţă de accentuare a secetei în ultimele două decenii, cu efecte
nefavorabile asupra agriculturii din sudul Olteniei.
Temperatura medie multianuală (1956-2010): 11,20C
Temperatura medie 1991-2000: 11,6 0 C
Temperatura medie 2001-2010: 12,2 0 C
Precipitaţii, media multianuală (1956 – 2010): 508,3 mm


REZULTATE OBŢINUTE


Precipitaţiile înregistrate în această zonă au prezentat valori ce oscilează între 286 mm în anul
2000 şi 710,3 mm în anul 2010, cu o medie multianuală (1956 – 2010) de 508,3 mm, neuniform
repartizate în cursul anului şi cu variaţii mici de la un an la altul.. Aceste valori conduc la un indice de
umezeală De Marton de 25-26 şi la indici de ariditate de 160-210 mm. Valoarea indicilor încadrează
zona solurilor nisipose din sudul Olteniei în tipul de climat semiarid şi excesiv de uscat

Umiditatea relativă a aerului, în această zonă are valori ce oscilează între 70% şi 92%, valorile
cele mai scăzute fiind înregistrate în lunile de vară, iulie şi august, când de fapt se înregistrează şi cele
mai ridicate temperaturi.

Şi în ceea ce privesc minimele absolute, în toţii anii luaţi în studiu, în lunile aprilie şi mai
temperaturile minime absolute au avut valori sub 100 C.


REZULTATE OBŢINUTE


Zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei a devenit un puternic bazin legumicol specializat în
obţinerea de legume extratimpurii şi timpurii. Suprafeţele cele mai mari sunt cultivate cu pepeni verzi,
tomate timpurii, ardei, vinete ,ceapă, morcov, castraveţi, varză.
Solurile nisipoase favorizează culturile extratimpurii şi timpurii, precocitatea legumelor obţinute în
aceste zone, comparativ cu cele obţinute pe solurile zonale fiind de 14-20 zile.
Factorii ecologici din zona solurilor nisipoase nu asigură la nivel optim creşterea şi dezvoltarea
plantelor. Temperaturile ridicate din sol şi aer, umiditatea atmosferică şi din sol, vânturile şi deflaţia
eoliană, la care se adaugă fertilitatea naturală scăzută sunt factori de stres care influenţează negativ
evoluţia culturilor.
Pentru a controla toţi aceşti factori şi pentru a rezista mediului concurenţial de pe piaţa legumelor
din Uniunea Europeană, producătorii au nevoie de tehnologii modernizate care să asigure valorificarea
potenţialului termic al zonei prin culturi timpurii (culturi protejate temporar în adăposturi joase tip tunel,
culturi protejate cu folie permeabilă şi prin mulcire).


REZULTATE OBŢINUTE

Identificarea si caracterizarea portaltoilor de tomate, castraveti si pepeni verzi de pe piata de
seminte a Romaniei necesari altoirii plantelor şi selectarea portaltoilor utilizati in realizarea
cercetarii

• În Romania, altoii folositi sunt cultivaruri valoroase din punct de vedere genetic, de obicei hibrizi F1.
• Portaltoii trebuie sa prezinte o serie de caracteristici importante.
La tomate sunt utilizati portaltoi care se caracterizeaza prin:
- rezistenta la boli cu transmitere prin sol (Tomato Mosaic Virus, Fusarium spp., Verticillum spp.,
Pyrenochaeta lycopersici);
- rezistenta la daunatorii de sol (Meloidogyne spp.); rusticitate;dezvoltarea unui sistem radicular deosebit
de viguros; productivitate ridicata (Madalina Doltu, 2007).

Portaltoii principali folositi in Romania pentru altoirea tomatelor sunt: Titron, Beaufort,
Konkurabe, Suketto, Efialto F1.


REZULTATE OBŢINUTE

Identificarea si caracterizarea portaltoilor de tomate, castraveti si pepeni verzi de pe piata de
seminte a Romaniei necesari altoirii plantelor şi selectarea portaltoilor utilizati in realizarea
cercetarii

Portaltoii folositi pentru altoirea castravetilor sunt: TZ 148 F1, Shintoza F-90 (C.maxima x
C.moschata), Batora etc.Portaltoii folositi la altoirea pepenilor imprima culturilor o serie de
caracteristici superioare: rezistenta la boli cu transmitere prin sol (Fusarium oxysporum rasele 0 si 1,
Cucumber Mosaic Virus Tolerant, Cucumber Vein Yellowing Virus Tolerant, Zuchinni Yellow Mosaic
Virus Resistant, Water Melon Virus Rezistant, Papaya Ring Spot Virus Resistant, Phomosis
sclerotoides, Verticillum dahliae); rezistenta la daunatori cu transmitere prin sol (Meloidogyne sp.)
rusticitate; rezistenta la temperaturi scazute; dezvoltarea unui sistem radicular deosebit de puternic;
vigurozitate; reducerea densitatii plantelor la hectar cu 50%; cresterea productiei
Portaltoii folositi pentru altoirea pepenilor sunt: ES 113, ES 30900, UG 29A, Shintoza, Titan
F1, Ferro RZ F1, Azman RZ F1, Emphasis F1, Carnivor F1, Kazako F1, UG 29 A F1.
Portaltoii selectati in vederea realizarii cercetarii sunt: la tomate
Beaufort si Efialto, la castraveti Shintoza, la pepeni verzi ES 113 si ES
30900.


CONCLUZII
* Proiectul a fost realizat la parametrii prevăzuţi în documentele de contractare pentru Faza 1/15
decembrie 2011
* Realizarea unor construcţii şi practicarea unor tehnologii moderne în cultura protejată a
legumelor pot asigura:
- creşterea timpurietăţii;
- obţinerea unor produse de calitate superioară;
- reducerea pierderilor de apă din sol;
- reducerea presiunii de atac a agenţilor patogeni şi a dăunătorilor;
- reducerea pierderilor de nutrienţi prin spălare;
- creşterea disponibilităţii nutrienţilor pentru culturile prelungite şi succesive;
- controlul gradului de îmburuienare;
- reducerea gradului de compactare a solului;
- reducerea gradului de dăunare a sistemului radicular;
- reducerea consumurilor energetice specifice;
- recuperarea investiţiei în cca 4 ani a unui solar modern, dacă este subvenţionată;
- reducerea importurilor de legume proaspete.

* Proiectul se va continua conform cu planul de realizare, în parametrii corespunzători
bugetului care se va aloca.

ADER 3.1.2.

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Ähnlich wie ADER 3.1.2.

Ähnlich wie ADER 3.1.2. (16)

Mehr von ASAS - ADER 2020

Mehr von ASAS - ADER 2020 (20)

ADER 3.1.2.