2. AGENDA
• Speciile si cele doua subordine
• Raspandire
• Dimensiuni
• Culoarea
• Deplasarea
• Dezvoltarea
• Dieta
• Ochii
• Reproducerea
3. Speciile si cele doua subordine
• Ordinul Odonata este divizat în două subordine, libelula dragonfly (subordin
Anisoptera;dragon=engl.zmeu; balaur), care-și ține aripile întinse în stare de
repaus și libelula damselfly (subordin Zygoptera, damsel=engl domnișoară,
fecioară), care-și ține aripile împreunate deasupra corpului. La ambele ordine
aripile nu pot fi decuplate și strânse ca la majoritatea insectelor.
• Aproape 5900 de specii sunt cunoscute.
4. Răspândire
• Libelulele pot fi găsite în toate regiunile
temperate și tropicale ale lumii, în
apropierea lacurilor, bălților și râurilor
5. Dimensiuni
Cele mai multe specii de libelule din
zonele temperate au între 5-8 cm, dar
anvergura aripilor la unele
specii tropicale poate atinge 20 cm. Cea mai
mare libelulă cunoscută avea o anvergură
de 74 cm
6. Culoarea
• Libelule pot avea culori foarte diverse, astfel
ele pot fi
negre, gri, albastre, roșii, galbene, roz, verzi,
violet, etc. Nimfa de libelulă nu este
colorată, ea capătă culoare la câteva zile
după ce a ieșit din apă. Unele libelule își
modifică culoarea pe măsura trecerii
timpului. La unele specii femelele iau
culoarea masculilor în timp
7. Deplasarea
• În mod normal libelula dragonfly zboară cu 10 mp/h iar cele mai
rapide ating 25-30mp/h. Libelule damselfly zboară în general
mai lent.
• Unele specii de libelulă zboară în roiuri iar unele specii
migrează
8. Dezvoltarea
Cele mai multe libelule pur și simplu își lasă să cadă ouăle pe suprafața apei, le
atașează de tulpinile plantelor acvatice sau le depun în noroi. Libelulele damselfly
și câteva libelule dragonfly își depun ouăle într-o fantă pe care o fac în tulpina
plantelor la suprafața sau sub nivelul apei.
Ouăle se transformă în nimfe care-și petrec întreaga viață în întregime sub
apă, hrănindu-se cu animale acvatice. Ele respiră cu ajutorul unor trahee aflate la
capătul abdomenului
Unele nimfe de libelule așteaptă nemișcate și atacă prada în trecere cu o viteză
și precizie incredibile. Nimfele pot scăpa de prădători folosind mușchii din
partea inferioară a abdomenului care lasă să intre și să iasă apa, ceea ce
determină propulsia rapidă în față Nimfa de dragonfly trăiește de la șase luni la
cinci ani, în funcție de temperatura apei și de cantitatea de hrană. Ea năpârlește
de zece sau de mai multe ori. Ambele tipuri de libelulă trec printr-o
metamorfoză incompletă în timpul dezvoltării lor. Nimfele de damselfly sunt în
general mai alungite, mai subțiri decât nimfele de dragonfly. Nimfa iese din apă
primăvara, în special noaptea chiar înainte de ultima năpârlire și devine adult
înaripat.
Adultul de dragonfly trăiește de la una la două luni în regiunile temperate și
până la un an la tropice. Libelula damselfly trăiește până la câteva săptămâni.
9. Dieta
• Libelule ambelor ordine sunt importante în țesătura trofică a râurilor, lacurilor
și bălților . Nimfele de libelulă se hrănesc în mod normal cu nevertebrate, , alte
libelule iar unele specii pot mânca uneori peștișori[13] sau mormoloci. Ele au o
buză inferioară mobilă(labium, numită și ,,the mask"), înzestrată la capăt cu
clești, cu care-și înhață prada. Adulții consumă mari cantități
de țânțari, musculițe, alte libelule și alte mici insecte zburătoare dar pot mânca
și greieri sau fluturi. Dușmanii naturali ai libelulei adulte sunt
păsările, păianjenii , broaștele, libelulele mai mari sau chiar șopârlele. iar pentru
nimfe, care trăiesc sub apă, dușmanii sunt peștii, broaștele și alte nevertebrate
marine.
10. Ochii
Adultul are ochi mari, care îi permit să vadă
în aproape toate direcțiile. Libelula are și
două minuscule antene dar ea se bazează în
principal pe văzul său foarte bine dezvoltat.
11. Reproducerea
Libelulele mascul sunt cunoscute pentru comportamentul lor teritorial.
Masculul patrulează o zonă așteptând trecerea unei femele și va vâna
masculii intruși care apar în zonă. Masculul își va transfera sperma din
organul său genital, aflat la capătul abdomenului, unui receptacul
special aflat pe al doilea segment abdominal, lângă torace. Când o
femelă va intra pe teritoriul său, el o va urmări, se va așeza peste ea și o
va înhăța de sub gât cu organele sale speciale din capătul cozii. Atunci
femela va aduce în contact capătul abdomenului ei cu receptaculul
masculului pentru a primi sperma. Perechea poate rămâne în această
poziție legată un timp și poate chiar zbura un timp în această poziție.
12. Va multumesc!
• Groza Anca Elena
• Universitatea de Vest Timisoara
• Facultatea de Sociologie si Psihologie
• E-mail: lunarpoetry@yahoo.com