Bed&Breakfast training Viscri village, Brasov county, Romania 3 Nov. 2013

1. TURISMUL CULTURAL
Octavian Arsene
Viscri, noiembrie 2013

2. CONTINUTUL PREZENTARII
 CULTURA
 TURISMUL
CULTURAL IN
ROMANIA
 TURISMUL
CULTURAL





Definitii/Forme
Caracteristici
Turistul cultural
TO europeni
Impact



Promovare
Touroperatorii romani
si turismul cultural
SWOT/in loc de
incheiere

3. CULTURA

Reuniunea Mondiala a Turismului din Mexico
(1982)

Cultura - ansamblu de trasaturi distinctive, spirituale si
materiale, intelectuale si afective, care caracterizeaza o
societate sau un grup social.

UNESCO

Cultura - «moduri de convietuire»

Banca Mondiala

Cultura - «ansamblul complex de trasaturi distincte
spirituale, materiale, intelectuale si emotionale, ce
caracterizeaza o societate sau un grup social. Cultura
include atat arta si literatura, cat si stiluri de viata, sisteme
de valori, traditii si credinte»

4. c.e.t. si cultura

Comisia Europeana
pentru Turism

Cultura in relatie cu turismul :
doua cercuri concentrice

cercul interior - elementele
traditionale ale turismului
cultural, respectiv patrimoniul
si arta
cercul exterior - elementele
secundare ale turismului
cultural respectiv stilul de viata
si industria creativa.


5. componentele culturii
 Cand ne gandim




la cultura ne gandim la :
patrimoniul istoric – vestigii arhelogice,
castele, edificii religioase
muzeele – considerate a fi intr-o continua
transformare
evenimentele culturale din diferte regiuni
patrimoniul industrial, respectiv tehnic

6. TURISMUL CULTURAL
definitii




Comisia Europeana pentru Turism
turismul cultural :
miscarea unor persoane catre atractii culturale
in orase din alte tari decat cele de residenta, cu
intentia de a acumula noi informatii si experiente
pentru satisfacerea nevoilor culturale;
toate miscarile persoanelor catre atractii
culturale specifice, cum ar fi locuri de
patrimoniu, manifestari culturale si artistice,
catre orase in afara tarilor de resedinta

7. omt- motivatiile turismului







Loisir, recreere si vacante;
Vizite la rude si la prieteni;
Afaceri si motive profesionale;
Sanatate (tratament balneomedical);
Religie si pelerinaje;
Alte motive.
Observatie - turismul
cultural/cultura nu este o
motivatie importanta in opinia
specialistilor O.M.T.

8. tc si bunurile culturale




monumente si ansambluri de arhitectura: cetati, centre
domnesti, biserici fortificate, muzee, castele, palate;
Romania numar foarte mare si raspandire lor aproape
omogena;
nivelul de conservare diferit – exemplu trist cetatea
Arganum;
monumente si situri arheologice: complexe paleolitice,
neolitice, asezari si necropole din epoca bronzului,
fortificatii dacice, fortificatii romane, romano-bizantine,
orase antice, monumente medievale, rezervatii
arheologice (zona Dobrogea si Transilvania sunt foarte
importante din acest punct de vedere).

9. formele tc

valorificarea vestigiilor arheologice: monument
arhelogic, sit arheologic, rezervatie arheologica
– mai multe situri.

patru tipuri de asezari: cetati grecesti, cetati dacice,
castre si fortificatii daco- romane, orase daco-romane Muntii Orastiei, Dobrogea;

cultural religios si de pelerinaj.

cunoastere- a unui mod de viata, a unor forme
superioare de cultura – arta, istorie sau religie;

urban

Populatia unei asezari peste 20.000 locuitori/ circa
4%/coordonare APL/APC/TO

nise

sejururile lingvistice, turismul gastronomic, festivalurile,
taberele artistice si artizanale (Ciolanu – Buzau).

10. tc - caracteristici




TC - conditii:
dorinta de cunoastere, de cultivare sa fie
determinanta;
semnificatia culturala a produsului turistic
consumat;
mediatorul – persoana, document scris, audio
vizual – care trebuie sa puna in valoare produsul
cultural.

11. tc-avantaje/dezavantaje
 avantaje ale turismului cultural:


independenta fata de un anumit sezon;
dezvoltarea in diferite zone, cu implicatii in valorificarea
resurselor culturale.
 dezavantaje ale turismului cultural :



adresabilitate redusa: public avizat, deci mai redus
numeric;
mai scump in comparatie cu turismul de agrement;
consecinte negative asupra mediului (nu neaparat
mediul natural).

12. tc si patrimoniul

Obiectul turismului cultural - patrimoniul :

material - siturile consacrate culturii realizate de om

cladiri si situri clasificate – patrimoniul UNESCO;
muzee – numarul si varietatea imense ;
locuri memoriale – locuri legate de batalii
situri arheologice si preistorice – Muntii Orastiei;
locuri legate de turismul industrial; podul de la
Cernavoda;
artizanat si conservare a traditiilor – Maramures/Tirolul;
parcuri si gradini –gradinile Versailles/Castelul Peles ;
orasele – de la fachwerk la casele traditionale ;
sate si catune izolate –Casa de Piatra ;









13. tc si patrimoniul
 Patrimoniul imaterial- sarbatorile
traditionale, manifestarile internationale .





festivaluri – marile festivaluri de muzica culta –Viena/
George Enescu
spectacole obisnuite in cadrul manifestarilor istorice ;
targuri si sarbatori locale – Muntele Gaina
targuri de produse (marche) – nedeile;
evenimente punctuale – evenimente istorice importante
(500 de ani)

14. turistul cultural
 caracteristici





nivel mai ridicat al educatiei si al veniturilor
cheltuieste mai multi bani
durata sejurului este mai mare ;
femeile domina! Numeric!;
grupa de varsta de 45-64 de ani este cel
mai bine reprezentata

15. monomaniacii

turistii interesati de
o anumita tema :

japonezi exclusiv
pentru monumentele
UNESCO ;
Vlad Tepes –discutie
ampla a relatiei cu
turismul cultural ;


16. bulimicii



turistii foarte motivati pe
ansamblul culturii si nu
pe o anumita tema;
reprezinta numarul cel
mai mare ;
o parte importanta familiile prin programele
precise organizate si
obiectivele cu
incarcatura
educationala vizitate.

17. ocazionali



turistii amestecati, care
se intalnesc mai ales in
siturile importante si la
manifestari.
sunt turistii care practica
diverse forme de turism,
incluzand si turismul
cultural.
o parte dintre ei o
reprezinta comunitatea
oamenilor de afaceri.

18. to europeni si tc

3 categorii

to generali
specializati
specialisti.



19. to specializati



aloca o parte din oferta
lor tc;
puncte forte – retea de
distributie mai vasta,
accesibilitate catre
marele public, firma
comerciala sub umbrela
careia actioneaza;
puncte slabe –clientela
redusa, produse turistice
sofisticate, rezultate
comerciale mediocre.

20. to specialisti



exclusiv tc.
clientela specifica,
interesata
(monomaniacii?) si de
costuri reduse pentru
editarea cataloagelor;
touroperatorii care se
adreseaza unui
segment de piata
foarte precis.

21. Impactul turismului cultural
trei nivele
 cultura turistului venit sa descopere pe un altul –
diferit;
 rezultate in comunicare si, implicit, intelegere;
 cultura turistului venit sa descopere radacinile
reale sau fantastice;
 americanii care traverseaza oceanul;
 cultura autohtonului care este tulburata de
propria imagine in fata turistului;

lucrurile sunt cele mai sensibile –„momarlanii” din Valea
Jiului nu vor „barabi”

22. impact pozitiv






cresterea activitatii economice/venituri
fonduri suplimentare pentru conservarea
patrimoniului si imbunatatirea serviciilor turistice;
atentie legislatie ;
conservarea elementelor de patrimoniu de catre
populatia locala;
TC - locomotiva pentru alte sectoare economice
(numar turisti/numar pensiuni/ gatere/ depozite
materiale constructii);
cresterea nivelului de instruire/educatie/toleranta
al populatiei;
cresterea numarului de oameni inclusi in sfera
serviciilor.

23. impactul negativ





supraaglomerarea unor
spatii: Bran/Bucovina;
cresterea nivelurilor
preturilor – Pna Brasov
agravarea problemelor
sociale;
fragmentarea comunitatii;
deteriorarea limbii native,
a valorilor traditionale,
aparitia kitsch-ului

24. TURISMUL CULTURAL IN ROMANIA
Promovarea turismului cultural din Romania

Cum promovam ?

materialele promotionale
(support/calitate/cantitate/versiuni);
cofinantarea materialelor promotionale regionale;
targurile de turism internationale si interne;
evenimente de prezentare si promovare a Romaniei;
publicitate –in mass media/stradala - transport
vizite de documentare: mass media si touroperatori.
organizarea evenimente internationale – Moieciu.
ghiduri de calatorie : Hachette








25. Ce promovam?



Conservatori- evolutiile internationale/nise de
piata/grupuri de dimensiuni reduse;
Nu promovam unicitatea/ineditul:Corbii de
Piatra, Alunis si Nucu; fenomenul biserici de
lemn; minoritati; martiri crestini;
Lipsa de varietate – oferim aceiasi imagine a
unui anumit tip de monument care nu acopera
oferta (5 biserici cu picturi exterioare – de fapt
sunt….. www.romaniatravel.com).

26. Cu cine promovam?.




SinguriLipsa /Izolati
parteneriat al institutiei
guvernamentale cu
sectorul privat.
Lipsa parteneriat al
institutiilor
guvernamentale intre ele.
Nici macar formal.

27. Touroperatorii romani si tc










in general TO romani nu promoveaza regiunea ;
in general TO romani nu promoveaza Romania;
To vand tc dar neinclus pe pagina web;
Dracula? Nu program cultural/kitsch/incultura (Peles);
domina: Maramures, Bucovina, Transilvania. Superficial;
foarte putine programe/descoperire tematica –
durata – 1-3 zile dar ajung la 6 zile; foarte rar- depasesc 7 zile;
in tara peste 150 de agentii, 28 includ oferte cu TC. 20%;
turismul rural sau agroturismul-omniprezent- cazare si masa
cei mai multi to care vand turismul cultural sunt in Bucuresti/Dar
multi nu il includ pe paginile web.

28. swot
puncte tari





varietatea culturala:mozaic religios/cultural unic in EU
singularitatea unei tari latine si ortodoxe in acelasi timp;
izolarea unei tari latine si ortodoxe inconjurate de o lume
slava (ortodoxa de rit vechi, protestanta si catolica) sau
ugro-finica (catolica si protestanta);
spatiul natural/bogat/divers/legatura cu spatiul cultural;
exista o marca a spatiului cultural si natural (Bucovina);
multiculturalitatea teritoriului.

29. puncte slabe





Atitudinea.
lipsa constiintei/educatiei privind
patrimoniu cultural national si a
importantei acestuia in prezent/viitor;
lipsa de conlucrare intre
APC/APL/societatea civila, pentru
gandirea/aplicarea politicilor de
dezvoltare;
sistem educational la nivelul scolii bazat
pe evaluare cantitativa si nu calitativa;
lipsa unei gandiri la scara macro ( a
spatiului si a timpului)

30. Oportunitati





international, reviriment al tc opus t.masa/post
masa;
caderea zidului/ extinderea spatiului turistic si
circulatia informatiei
extinderea spatiului geografic al UE/influenta
directa asupra circulatiei turistice/afaceri;
vestul descopera estul – apropiat si sigur;
stabilitatea politica/imaginea economica m.buna.

31. amenintari. pericole






concurenta internationala – biserici de lemn in R si H;
litoral;
economia comparativ cu vecinii nostri;
Romania/tara de pasaj in drum spre B, GR sau TR;
dezvoltarea turismului in mod haotic, fara o
componenta precisa de strategie la macro/micor
romanii
lipsa de implicare/lipsa de dialog a agentilor
economici in refacerea patrimoniului cultural in
general a celui monahal in special /Continental exceptia

32. In loc de incheiere
Ce facem si ceea ce ar trebui sa facem pentru
turismul cultural din Romania? 5 idei



primul lucru/spunem ca nu avem bani.
problema; modul in care gestionam aceste
finante, modul in care stabilim prioritatile,
prioritatile pe care le avem;
Exemplu Catedrala Mantuirii Neamului/bisericile
cu picturi exterioare/ bisericile de lemn/marile
palate (Castelul Huniazilor) sunt
nerestaurate/restaurate partial/lasate in
paragina/nevalorificate.

33. dezvoltarea de parteneriate




Parteneriatele nu merg in
profunzime/nivel
superficial/ rezultate
slabe scara macro.
Autoritatile publice
centrale / vezi Franta
Autoritatile publice
locale
Organizatii
neguvernamentale

34. cit




numarul centrelor de acest tip este
foarte redus;
orase importante/lipsa – Bucuresti,
Cluj-Napoca
zone importante/lipsa: nordul
Olteniei, zona Hategului, bisericile
de lemn din Salaj;
parteneriate intre Autoritatea
Nationala pentru Turism si APL pe
doua componente principale: orase
si imprejurimile acestora; zone
etnoculturale importante

35. redistribuirea eforturilor promotionale


fondurile promovarii tc marite/
implicatii in calitatea si cantitatea
promovarii/mai multe zone/mai
multe monumente;
extinderea promovarii la nivel
national, in cadrul diferitelor
categorii de monumente: biserici
de lemn; biserici pictate; biserici
fortificate; manastiri oltenesti;
biserici paleocrestine; palate si
castele.

36. valorificarea turismului religios




complex, ca urmare a
numeroaselor culte religioase
existente pe teritoriul Romaniei.
renumite sunt
bisericile/manastirile ortodoxe
de la Nicula, Cocos, Catedrala
Metropolitana din Bucuresti si
cea din Iasi, Putna
Sumuleu - cel mai mare
pelerinaj catolic din estul
Europei.
sarbatorile religioase ale
minoritatilor

37. MULTUMIRI