SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 204
Downloaden Sie, um offline zu lesen
Edition du 31 Décembre 2009 .Suite à un blocage incompréhensible de ma boîte courriel
              yahoo depuis mi-décembre 2009, on peut seulement me contacter par
 <tron.dominique@gmail.com>. A l'avenir tout nouveau changement sera d'abord indiqué sur
       mon site central<tronoriatadominique.over-blog.com> où il est possible de corriger
 rapidement une adresse, alors que sur le site<www.slideshare.net/TronOriataDominique> je
     dois effacer et republier entierement tout fichier que je souhaite corriger .Où que je me
 trouve,même si c'est plus lent, on me transmettra le courrier expédié à cette adresse postale :
 A/C 410 Sant Francesc - 07860 Formentera - Baleares . Espagne. J'autorise le téléchargement
       légalement gratuit de mes publications internet, espérant seulement que les usagers
     mentionneront mon nom, et, s'ils font des bénéfices commerciaux, qu'ils m'enverront un
   pourcentage.On peut acheter mes peintures à Huahine dans la galerie Puvaivai et à Moorea
 dans le magasin Bambou à Maharepa et TikiNet à Haapiti, ou directement à Tila à Maatea, PK
    13,5.On peut trouver sur internet des libraires vendant mes livres imprimés avec d'autres
textes et photos que ceux de mes blogs. La photo ci-dessus a été prise lors d'une répétition sur
l'ancien plateau du pamplemoussier au Lycée La Mennais de Papeete, avec Namata en oiseau de
  Paradis, et je tiens une flûte que j'ai confectionnée avec des bambous coupés sur la montagne
   de Maharepa, à Moorea. La plupart des photos ont été prises pendant des interprétations du
     Théâtre des oiseaux de Paradis par l'Eden Duo en France et en Inde,par Nim & Dom en
               Afrique ,ou par l'atelier Théâtre "3ème millénaire" en Polynésie .Sur
       <tronoriatadominique.over-blog.com> on trouvera des documents vidéos avec ces
                  interprètes, notamment les clés 2,4,5,7,37,41 et 29 en solo .Sur
 <www.slideshare.net/TronOriataDominique> on pourra consulter la clé 17 , où les mêmes
 photographies sont accompagnés des prénoms des acteurs. On trouvera d'abord ici le texte de
 la version longue en tahitien, réalisé avec Riro, qui correspond au texte français de la clé 17 et
     au texte anglais de la clé 53. Apres cette version longue, on trouvera aussi ici une autre
    version plus courte en reo maohi , réalisée avec Tila, et qui correspond aux textes anglais et
 tamil de la clé 50. Dans la clé 17 on trouvera aussi les plans détaillés utilisés en 1995 et 1996
      à Tahiti pour la mise en scène, les entrées et les déplacements des acteurs, la régie des
lumières, ainsi qu'une fiche pour chaque rôle. Le texte et la mise en scène peuvent être adaptés
                 aux possibilités des acteurs et des lieux. . Dominique Oriata TRON.
*
            TE PUPURA'A
         O TE MAU MEHO NUI
        POHE ORE HA'ATUPUA
                 *
    (Littéralement : "l'offrande des oiseaux exorciseurs immortels" .En tahitien le u se prononce comme le
français ou, le e comme le é, le au se dit aw ou aou, le h s'entend ,le ' est un coup de glotte, le ^ allonge la
voyelle - en principe ce devrait être une barre sur la voyelle, mais celle-ci est absente de mon clavier . Au fil
   des vérifications ou des trouvailles que nous y avons faites, nous avons mentionné des significations en
   français fournies par le dictionnaire et la grammaire du Fare Vana'a . Nous accueillerons avec plaisir
                      toute suggestion d'amélioration et de coopération, même à distance.


                             Abréviations pour désigner les personnages :


                                       M= te meho-nui
                                          O= Oriata
                                          N =Nanihi
                                  A ='apa-o-te-aho :Hamsadea
   O= 'Oteoteo -Tui'â'au-Hevaheva ("orgueilleux,guerrier qui cherche sa proie partout,qui a
               perdu le contrôle de soi sous l'influence d'une passion violente")
                                       H= Hurio :Potet
                F= Fa'aheipo ("accuser quelqu'un avec mauvaise foi ") : Lasem
                                 V= Vavi ("inepte") : Demang
      T= Tau'ataipito ("personne qui professe l'amitié pour poursuivre ses propres fins")
   Fa = Fa'aeva ("vaniteux de ses vêtements")-Atutoa ("vantard, étourdi")-Papavaha ("vaine
                                       pompe") : Maltor
                            Mi'imi'i ("envieux, jaloux") : Morjine
                                 Tuma ("glouton") : Tchoupak
                                          Ot : Oteania
                                         Am : Amerita
                                           At :Atatita
                                           Ati : Atia
                                            E:Eropa
                                          Af : Afrita
*
                      CLE 51-1
           VERSION LONGUE EN REO MAOHI DES EPISODES DU
                 THEATRE DES OISEAUX DE PARADIS
                   créé par Dominique Oriata TRON




                              .*
Te ruamano (le conteur ambulant): I teie nei e fa'atia ia 'oe te
    'â'ai o te manurere pohe 'ore, te meho nui ha'atupua ...


  I - TE PARANETA 'AETOERAU E TE FâNAURA'A O NANIHI

 I te hô'ê taime, i nia te paraneta 'OA'OA, 'ua vai nei te hô'ê
      fenua moua ha'atihia na te moana. Teie fenua pi'ihia
                           :'Aetoe'rau !
E i ni'a i taua fenua ra, te hô'ê aru rahiroa , i reira 'ua riro te
                   mau ohi 'ei tumu ra'au rahi..
Mâiha o teie aru, te horo nei te hô'ê 'ânâvai iti
e te mau pû hau i raro i te mau topara'a pape.
I te atea ra, te haere maira te hô'ê erefani no te ha'amâhâ
 (étancher) i tôna po'iha, e 'ua hoi oia i roto ite ururâ'au...
Te meho ha'atupua : " Hô !...hô !"




                Te ruamano : fa'aro'o anei 'oe ?
...Ua poumai (descendre) te manurere o te parataito mai nia mai
                            i te ra'i.
E 'ua tutui (allume) 'oia i te hô'ê auahi i nia te hô'ê 'ôfai i ropu
i te tahora pape ! Te ite nei oia i te hô'ê rana, o tei 'ôuau'a. Ua
  moemoea oia ia riro ei vahine. Tona ra mata rari (mouillés). E
       'imi 'oia i te auahi e fa'ahuru'ê (transformer) iana.
   I reira iho (soudain) tutei (frôle) tona rima i te auâhi. 'ua
  hitimahuta (sursaute) te rana ma te hôriri (crainte) i te ura
                         (brûler ,pa'apa'a)
Parau atura te manurere :
 "-Turuhe to 'oe upo'o,'a ueue iana.'a 'ata (oaoa) i rotopû te
                             matie!
'A here teie auahi,'a hopu atu.E fanau atu 'oe i roto te tino o
                        te hô'ê vahine !"
'Ua 'ôu'a te rana i roto te auahi, e riro atura ei vahine Nânihi.
Te meho :
               "-hô !hô!hô! To 'oe i'oa o o Nânihi !"
  'Ua fânau 'oia i nia iho te 'ôfai mo'a. Tona aho 'u o te aru.
                      Himene atura Nânihi :
       "E te manu nehenehe, haere mai i nia iho to'u rima,
            ia hi'o pâpû (clairement) atu vau ia 'oe !"
     Tê rere nei te manu na nia (au-dessus) i te tahora pape
tei horo i te hôpuna (petit lac) o te here. Parau atura te manu :
                           "O fânau 'âpî;
 'a 'âpe'e (suis) teie 'ôpape (courant). A muri a'e (plus tard) e
          fârerei te tane o tau (que je) e hâmani ia 'oe.
'Ua âpe'e atura Nânihi te tahora pape haumârû (fraîche), e tae
    atura i te hôpuna i te vahi (où) te 'âueue (agité, instable,
tremblant)nei te hope i te hô'ê riri vai tutia rahi roa. Na te hiti
  (tout autour) tê fa'a'ohu (tournoyer) nei te mau i'a i roto te
 pape teatea. Te rave nei te hô'ê manu meri i te monamona o te
tiare, e ma'ue (s'envoler) atura 'oia.Te pa'i'uma nei Nânihi i nia
  te tiare rahi roa no te huti te no'ano'a maita'i ae. I reira iho
 hopu atura Nânihi e 'au e ori mâmâ (légère) iroto te pape. Te
moemoea nei Nânihi i te mata o te hâ'ê tane tei imi tona here i
                         roto te urura'au.
II
TE FANAURA'A O ORIATA
" -Hô!". Te himene nei te manu o te here i nia iho (au dessus) te
       'ôfa'i ha'amâramahia na te auahi mo'a. Ha'afâtata (
s'approche) mai ra te hô'ê 'airi tei po'iha (soif).Te inu nei oia.
   I reira iho te horo nei atura ,ha'amatauhia na te hau'a o te
                           hô'ê nemera.
Te fâtino atura (marche du chat qui chasse) te nemera i nia te
      hiti 'ânavai. E hia'ai oia (il désire fortement) te hô'ê
        tâmâ'ara'a i'o. 'ua fa'aro'o 'oia te reo o te manu.
                  Tê tâmoemoe (guette) nei 'oia.
 Tê tûrama (éclaire) nei tona hi'ora'a i te ururâ'au e (avec) te
                      hô'ê hihi o te mahana ...
  "- Hô !" 'Ua parau atura te meho-nui-ha'atupua ia na : "- 'A
 fa'aro'o te himene ite manu o te parataito. 'A hi'o tona auahi
 mo'a ! E, animara nehenehe, 'a ha'apau to 'oe mau niho, to 'oe
     mau mai'u'u i roto teie auahi, no te fânau api i roto te
  mâramarama o te wahana, i roto i te pehe o te tahora pape !
               Fa'anavenavehia te numera (charmé)
Tê nu'u (faire un pa et attendre) nei 'oia. Teê tîa'i (attend) nei
  'oia ia mareva (paser rapidement)t e meho nui namua ia na !
                             (devant lui)
Hina'aro 'oia e haru (s'emparer de force) itonai'o, i tona mau
 huruhuru (plumes) e tona himene, no te fa'aite tona hanahana
                          (majesté royale).
   Te fa'aro'o nei 'oia te mau 'ahehe (bruissements) o te mau
  rao'ere (feuilles). I reire iho, tê fa'aea (s'arrête) nai 'oia e
 parau atura : "E te manuhere, no to 'oe nehenehe, e'ita vau e
 ha'amâuiui ia 'oe ! E ahiri (si) hina'aro 'oe ia pâruru vau ia 'oe,
  'a fa'a'ite mai 'oe iau to'oe 'ite huna o to'oe ora pohe ore !"
Te meho: "Hô ! 'a 'ite ! 'a 'ôua na nia iho (par dessus) teie pape,
 no te ha'apau (détruire) ia 'oe i roto i teie auahi i reira (où) e
   fânau fa'ahou vau i te meu mahana atoa !'A ha'apau i to 'oe
  mau niho, i to 'oe mau mai'u'u (griffes) i roto teie auahi , no
 fânau 'api i roto i te tino o te hô'ê tane no te hô'ê fârereira'a
'oa'oa nehenehe. E namua (et d'abord) 'a hôreo (prêt serment)
       aore'oe (de ne plus) taparahi te mau manu hara ore
                            (innocents)!"
I reira iho fâ (apparait) maira te hô'ê 'ûrîta'ata mâfatu 'oa'oa
                                      !
  'Ua topa 'oia, te pêpê 'oia (est blessé) no te mea (parceque)
'ua tâmata (essayait) 'oia i te hopu i roto i te râ mai nia mai (à
  partir) te 'orepe(cime) o te hô'ê tumu râ'au. 'Ua topa 'oia i
   mua (en face) i te auahi. Tê arata'i (guide)nei te auahi iana.
       'Aita 'oia i 'ite (il n'a pas vu) te nemera i te parau o te
 manurere. Tê fa'atano (viser) nei te nemera i te 'urita'ata !tê
 'ôu'a nei 'oia no te haru i te 'ûrîta'ata. Te 'ôua nei 'oia no te
haru i te 'ûrîta'ata tei 'ape ! (esquive)Tê fa'ateni (supplie) nei
te 'ûrîta'ata : " e te meho nehenehe i te hihi 'oa'oa ! I hea (où)
     'ite au 'oi'oi (rapide) i te hô'ê ha'apûra'a ?"(se réfugier)
      E 'ôu'a (il va sauter) te nemera no te ha'apa (saisir) te
'ûrîta'ata tei tâpuni (prendre la fuite, se cacher) i roto t auahi
   ! I roto teie auahi 'ua riro (est transformé) te 'ûrîta'ata ei
                                   tane !
              Te meho : "Hô !Hô!" To 'oe i'oa Oriata !"
    'Ua tâpuni viti atu te nemera horuhoru (troublé) e ro'ohia
(atteint) e te ri'ari'a (la peur).
III
TE FAREREIRA'A O NANIHI E ORI'ATA
'Ua fanau te hô'ê tane i nia i te 'ôfai. Te 'ara'ara nei (très
ouverts) 'oia tôna na arumata(paupières). Tê hi'o nei 'oia te
maramarama o te auahi tei (qui)purara (se disperse) i roto te
     ururâ'au. I reira iho,'ua 'ite Oriata te hî'ê pepe (papillon)
tâpeahia no te mata'i i roto i te hô'ê pû'âverevere.'Ua fa'aora
  atura Oriata i te pepe. I teie nei te ma'urere râ te pepe e te
   'âpee nei oriata iana. Tê ha'amâhorahore (ouvre de manière
 répétée) nei te pepe tôna mau pererau (ailes) pêni (couleurs)
   huru rau (varié, de toutes sortes).Tê 'ori nei 'oia na te hiti
    (autour) o te mau tiare. I teie nei tê tau (se perche) nei te
    pepe i nia i te tiare e te tâmâ'a nei 'oia i te monamona. Te
puihauhau (souffle)tê mata'i, 'ua tûra'i (a poussé) 'oia i te pepe
i pihai iho (jusqu'à) te hô'ê 'âma'a (branche). I reira taua pepe
    tau atu i nia i te hô'ê 'ûmoa(bourgeon), e huti 'oia i te aho
(respire) no tôna no'ano'a.Tê arata'i nei maîte noa (lentement,
 continuation) te pêpê ia 'oriata i pîhai iho (jusqu'à) i te pû i te
vahi tîa'i noa ai Nânihi. Tê himene nei Nânihi : "Tê fa'aro'o nei
au te ta'i ri'i au (petit son, Mâniania c'et du bruit) o te mata'i i
 roto te ururâ'au, e paha atoa (peut-être aussi) te fa'ainera'a
      (l'approche) o te tane tau (que) i moemmeâ !haere mai !
 Haeremai ! Tê tûpa'ipa'i (frapper de façon répétée) nei 'oa'oa
                             to'u mâfatu".
Tê tâpiri (s'approche) nei Oriata mâ te ori atu. Na te atea (de
 loin)te 'ite 'oia ia Nanihi.'Ua hopu Nânihi i roto i te pape marû
  (douce)ateatea (claire). 'Ua reve 'Ori'ata te hô'ê 'âm'a 'ofe
(branche bambou). Tê pûhipuhi nei 'oia (il souffle) i roto. I muri
   (puis) iho tê tâora (lancer) nei 'oia te 'ofe i (vers) te râ. Tê
   'ôu'a viti 'oia no te 'apo (attrapper) iana. I tera râ taime (à
   cemoment là), tê 'ite nei Nânihi ia 'Ori'ata. Tê parau nei 'o
   Nanihi : "O 'oe (es tu) te tane o ta'u (que) i moemoea ? 'Ua
  here au ia 'oe !" Tê parau nei 'o Oriata : 'Ua here au ia 'oe !"
IV
TE FâNAURA'A O TE 'âPâ-O-TE-AHO (jeune oiseau du
                    souffle)
"-Hô ! Hô!"
  I teie nei tê pîna'i (retentit) te pi'i o te manu o te pârataito.
  Tê fa'aro'o nei Oriata e Nanihi iana.Tê hina'aro nei râua i te
 autaritari (suivre encore et encore) tâna rerera'a. Haere râua
  mâ (avec) te pa'ari (prudence) i te hiti o te 'ânâva'i. Tê horo
 nei te 'ânâvai i raro (au fond) te hô'ê peho (partie supérieure
de la vallée) hôhonu (profonde). I nia i to râua upo'o (au dessus
   de leurs têtes) tê hûanane (se mélangent, se roisent) nei te
   tahi taime (de temps en temps) te mau 'âmo'a (fougères). I
reira iho, Te hô'ê 'aueue fenua (tremblement de terre).Tê 'aue
 (tumulte, agitation, désordre)nei te 'a'aihere (broussailles),ê
te ma'iri (tombr) nei t mau 'ôfa'i i raro te peho. Tê 'ôra'i
 (reculer) nei râua. Tê 'ôua nei te 'ânâvai i nia i te mau hîtâpere
   (de cascade en cascade) ha'amauhia (accrochés, suspendus)
    râua i te mau pôhue e te mau 'âma'a (branches) rahi, no te
tâhiti (franchir) ato'a i te mau 'ôhîteitei (cascades d'un grande
  hauteur). Eiaha roa (jamais) tê môina nei (être oublié) ia râua
   te manu o te pârataito ! 'ârea râ (mais) tei raro (en aval) tê
        'û'uru (rugit) nei te hô'ê 'ôfî rahi roa. Fa'ane'one'o
    (empoisonne)'oia i te vahi ma ahitûtû (puanteur enfumée) o
 tona aho. E ati tia 'ae (autour), tê pohe nei te mau i'a e te mau
  ra'uere (feuilles). Parau atura 'o Nânihi : " 'ê'ê (s'il te plait),
      hina'aro mâua e haere i te tahi pae atu (au delà) o to 'oe
 nohora'a (gîte)" .Pâhono atura te 'ofi : "Tê 'ite ânei outou teie
  'iri pohe fa'aru'ehia (abandonnée) i nia te hiti pape... 'A 'ahu
       (couvrez vous) i teie 'iri, no te fa'atura iau !"(honorer,
  respecter). Tê rave nei (prendre) râua te 'iri fa'aru'ehia.Tê
     tâmata (essayent) nei râua te 'ahu i teie 'iri pohe? 'âre'a
 (mais) rahi roa (trop grande) te 'iri pohe no râua. 'Aita ta râua
      e ravea (moyen) no te fa'atano (ajuster) iana. Tê tâhopu
                       (supplie) nei 'o Oriata :
 "ê'ê , e ha'amana (autorise nous) e haere i te tahi pae atu (au-
                      delà) o to 'oe nohora'a !"
     Pâhono te 'ôfi : "'Oe, tane, ia tâpuni (prendre la fuite, se
cacher) atu mai te hô'ê 'ûrita'ata na roto te mau 'âma'a ra'au !
  'âre'a râ 'oe, vahine, te hia'ai (désirer fortement) nei vau is
            'oe. E riro 'oe ei na'u tama'ara'a i teie pô !"
"Hô!"
                  Tê fa'aro'o nei râua : "- Hô!".
  'Ua himene te manu o te pârataito i nia iho (au-dessus) o te
   mau tumu râ'au. Te 'ana'ana nei te manu here ma tona hihi
 mure ore tei ha'amoe (fait oublier) te pohe. Tê hopu nei 'oia i
   roto te râ. I reira tê hâmani nei te hôê hi'omata (miroir).
 'Ua tâora( lancer) 'oia te mea. 'Ua noa'a (être attrapé 'oia e
  nânihi.Tê hi'o nei 'oia ia na iho (se mire).Tê 'ite nei 'oia i te
 hô'ê auahi i tona rae (front).I reira iho, 'ua manao 'o Oriata i
     te hô'ê râve'a (projet) patatoa (rusé).'Ua rave 'oia te
hi'omata. 'Ua huri (tourne) 'oia iana i nia iho (dans la direction)
  te 'ôfî tei mata'u ia hi'o iana. "-Hô ! O 'Oriata, O Nânihi, 'a
tâpapa (poursuivre quelqu'un, empiler) teie 'ôfi. 'A haru i tona
         'îtere (queue serpents et poissons sauf raie).
I'a 'ori i nia tona upo'o ! 'E 'âau mêhara (reconnaissant) tona
mau fêti'i noa atu (même).Ani (sollicite) ia arohahia (gracié) te
   'ôfî ha'amata'uhia. Fa'ateni 'oia (supplie) i te manu o te
                             pârataito.
" Hô ! Mai te peu (si) ê hinaaro 'oe ia fânau fa'ahou, 'a ura na
  roto te hihi o tau (que je) e taora i nia te hi'omata tapeahia
 (tenu) e (par)Oriata !" E inaha, Haere te 'ôfi i te vâhi e ura te
  hihi no te 'ôu'araa (par ricochet). Tê riro nei tona 'î tere ei
hô'ê mo'o iti. Tê vera (brûle dan le feu) nei tona upo'o tei riro
 ei hô'ê pu'atoro ufa (vache) e piti tara rahi (cornes). Tê momi
(avale) nei te auahi, 'ua fânau te hô'ê 'aiu.Tê ta'i nei te 'aiu.Te
              fa'a'amu nei 'o 'Oriata e Nânihi iana.
               "Hô! O 'apa-o-te-aho to 'oe i'oa"...
"hô !"
  'Ua pi'i te manu ia râua no te arata'i (guider) ia ratou tae
ro'a'atu (jusqu'à) i te moana. Tê haere nei ratou i nia te hiti o
    te 'ânâvai? 'Umehia (être attiré par persuasion, être
 remorqué) râua na te manuhere e tana himene. I teie nei, tê
 rere te manu o te pârataito na nia te tairoto (lagon) i reira e
                     tahe (coule) te 'ânâvai.
Tê tâpapa (poursuivre) nei te hô'ê mo'o taehae (crocodile) i te
hô'ê i'a. 'Amina (avoir un désir insatisfait) 'oia te i'a i te 'ori.
Tê 'ôu'a nei te mo'o taehae. Te orompi (être perdu de vue) nei
     te i'a i roto te miti... 'A hio te mau 'are tei parere (se
répandre) i nia te one (sable) i tahatai (rivage).Tê 'ôu'a te i'a
rapae te pape. Hina'aro 'oia e tâpe'a (toucher) te râ. âteatea
                              te mahana.
   'A hi'o te mau tupa o tei haere râpae to ratou mau 'âpo'o
  (trou).Tê tâ'ao'ao (marchent sur le côté) nei ratou. Te tahi
 taime (parfois) tîfifi (s'emmêlent) to ratou 'âvae fa'ahôhoni
  (pinces). I muri (puis) 'ua rohirohi ratou i te tapitô (lutter).
Parau o Oriata ia Nanihi ; "'A hi'o te 'are tei hetuhetu (rouler
   comme les vagues) te hô'ê pû!" Te puhipuhi nei Nânihi (elle
souffle) i roto i te pûoraraha (conque façonnée pour être
                utilisée comme une conque)
E i nia teie tahatai 'ua ueue (semer) mâu'a i te mau huero 'î'îta.
 'Ua hâmani mâu'a te hô'ê fare ma te mau 'âma'a e te nî'au. E
 'ua mahemo (passèrent) te mau 'ava'e, tae roatu (jusqu'au) te
                             tau hotu.

                          V
 Te fârereira'a o 'âpa-o-te-aho e te meho ha'atupua
I teie nei, tê ara te tamari'i i nia te paraneta 'aeto'erau,
 rotopu (parmi) te matie ruperupe (verdoyant). Tê fa'aro'o nei
 'oia te vavâ (bruit de la mer sur le rivage) o te miti ma te mau
'u mahanahana (qui tient légèrement chaud). Ti'a 'oia i nia (il se
lève), e pîha'i iho iana (tout près de lui), tê fârerei nei 'oia tona
 taea'e (frère) Moo-iti tei 'ôu'au'a i nia te mau 'ôfai (de pierre
 en pierre). I muri, tê fa'aea (s'arrête) nei 'oia. Tê mâhanahana
  (se réchauffe) 'oia iana i te mau hihi o te râ. Parau 'âpa-o-te-
     aho ia Mo'o-iti : " No te mea 'oe e 'ôu'a ai i nia roa ae ?"
Pâhono o Mo'o-iti : "Te hina'aro nei vau ia riro ei manurere, mai
   te manu o te parataito. Te ha'amana'o(se souvient) anai 'oe i
              teie manu, i to 'oe mahana fânaura'a ?"
Parau atura 'âpâ-o-te-aho : "'A fa'a'ite mai iau tei hea teie
manu ! Hina'aro vau ia fa'a'ite mai 'ôna te'u e'a... Hina'aro vau
ia fa'a'ita mai 'ôna... E aha teie feti'a o tei fa'a'amu to'u ora!"
I reira iho pâhono atura te meho-nui :
"'A fa'aro'o te himene o te manu o te Pârataito ! 'Ua hâmani
vau to'u 'ôfa'ara'a (nid) i roto i teie tumu râ'au , e 'aita 'oe i
                  ha'apa'o ! (prêter attention)"
                      Parau o 'âpa-o-te-aho :
   "E te manu o te here, tê fânau faahou nei vau no te mea e
       fa'aro'o vau ia 'oe ! 'A fa'ahuru'e iau mai ia 'oe !"
                         Pâhono te manu :
" i teie nei, e reva atu vau i nia te huhuâ (sommet) o te mou'a.
   I'ô (là-bas) e fârerei vau i te mau matahiti ato'a (chaque
                 année) te mau ta'ata o te fenua"
                     Himene o 'âpa-o-te-aho :
"'Ua oti te tau 'auhune (récolte, moisson)... E manu nehenehe,
hina'arovau pai'uma i nia iho to 'oe tua ... Ia (quand) pa'i'uma
vau, 'e tere anae (partons tout de suite) no te râ ! E aha tona
      'ohipa huna ? 'E hopoi atu iau (emporte moi) i'ô !(là-bas)
    E aha (qu'est-ce qu'il ya ) to roto te ninamu ateate ? 'Oia!
Hina'aro vau e 'ori e himene i roto i te ra'i ! Hina'aro vau e hi'o
     na nia mai (de là-haut) te mau 'âivi (crêtes des premières
 hauteurs), te mau mou'a, te mau fa'a'apu, i reira (où) e riro ai
         te tahi i te tahi (chacun) i te manu o te pârataito !
 'Ua fa'a'aite vau i te pu'aatoro (vache) i hea (où)'oia e 'amu,
    tê au (j'apprecie)nei au ia fa'atupu te ua i te matie. E mea
atamai (sage, intelligent), teie tû'ai'ao (s'entraîner à un sport)
   i te 'ôu'a , mai te mo'o iti ? hina'aro vau e fânau i piha'i atu
  (au-delà) te paera'i (horizon) e te pohe. Ia haere 'oe i nia te
hô'ê motu, ia haere 'oe i piha'i atu te aru, ia haere 'oe i roto te
hiona (neuge), ia haere 'oe i raro i te mau ooo (rayons brûlants
 du soleil) o te râ, e autaritari (suivre sans relâche)vau ia'oe !"
'Ua ma'urere (s'envoler) te manu mai tona 'ôfa'ara'a(nid). Tê
      marere (voltiger) nei 'oia na nia te mau ata (nuages).
  "Hô !" Te 'ôu'a'a nei 'âpa-o-te-aho no te tâpapa (poursuite)
   iana, mai te hô'ê 'ûrîta'ata. Te ahe'e nei iho i te mau 'aivi
(crêtes des collines). Tê horo nei 'âpâ-o-te-aho e te hi'o nei te
  ra'i, e pinepine 'oia (souvent il) i te he'e (déraper, glisser) i
roto te aihere? Tê pa'uma nei 'oia (souvent il) i te 'âivi. I teie
     tê ta'oto iuiu (sommeil profond) atura 'oia. E tê tapae
  (accoster, arriver) nei atura i nia iho te hô'ê ata o tona rae
                              (front)
  Ananahi poipoi, tê ara nei o 'âpâ-o-te-aho, e tuô (crier fort)
'oia : " O te manu nehenehe, tei hea 'oe ? No te aha i ta'oto ai
 âu ? I teie nei o vau ana'e (seul) e te ta'i (pleurer) nei vau... E
 hâpapa (attendre) mai iau ! Haere mai ! E arata'i (guider) iau !
   'Ua mo'e (perdu vau i roto te aru... Na hea e 'ite ia pâ'imi
               (chercher en se déplaçant) ia 'oe ?




 Tê farara (se mettre à souffler, pour le vent) nei te mata'i i
te ata 'ôtuhituhi (gris). E tê pûô nei (apparait au loin) te huhuâ
(sommet). 'Ua Ha'amana'o (se souvenir) o '^pâ-o-te -aho e
 haere te manu i'ô ! Tê haere nei te tamari'i na te 'ê'a ma te
'ori te tahi taime (quelquefois). I reira iho, 'ua tae 'oia râpae
te uru ra'au, tê 'ite nei 'oia te hô'ê 'oire iti e'ita e taata. Tê
                    inu nei 'o 'âpâ-o-te-aho.
Tê hio nei oia te haerera'a (venue) i te mau 'eia (brigands) :
"- E mâuruuru te manu o te parataito! 'ua râmâ (a piegé) 'oia i
                te huira'atira i nia te huhu'â !"
 'Ua tatari (attendre) te tamari'i ia ô (entrent) te mau 'eiâ i
                     roto te hô'ê fare 'aa.
            'Ua tatari 'oia no te horo i roto te aru.
I teie nei tê horo 'oia i roto te aru, no te fa'a'ite i te
   huira'atira'a e te manu. Tê horo nei 'oia mai te hô'ê te'a
(flèche) i te huhuâ. I'ô a'e (là haut) tê pure nei e te 'ori nei te
   huira'atira'a e (pendant) toru mahana i piha'i iho (près) te
     manu here. I nia a'e te huhuâ, tê rêre nei te manu o te
 pârataito i roto i te ho'e maramarama ninamu. I muta'a (jadis,
auparavant) iho, ua hôro'a (donner) te manu i te mau hi'omata i
   te mau ta'ata o teie fenua ato'a. Teie nei râ i teie mahana
   (mais aujourd'hui) tê haere te ta'ata ma te mau hi'omata
 oomahere (quelque chose qui donne du bonheur) (o te pôpônu).
Tê titia nei (allumer un feu, un lampe) te huira'atira'a te hô'ê
 auahi rahi i nia i te ra'i ma teie mau hi'omata, no te ha'amate
 (tuer, provoquer la maladie) (no te fa'atâtauro, cruxifier) Te
  meho nui 'ua 'aromo'e (oublier) te mau ta'ata te tumu o te
 pôpôunu. Tê taora (lancer) ei te feiâ i te mau hihi atoa ma te
mau hi'omata i nia te manurere. 'Ua fa'aueue (ordonner) te mau
ari'i e te mau tahu'a ia fa'atano(viser) te manu. E no'a'a (sont
obtenues, ou huihuihia) mai ia ratou te mau pupura'a o te feiâ
                        no te mehonui.




 Tênânâ (maintenant) i parau atura te manu here : "Manao anei
   outou ia auraro (obéir) teie mau hihi ia ratou ? No te mea
(parceque) hina'aro outou i te ha'amou (détruire), e haere atu
vau i nia te tahi (autre)paraneta. Terâ râ, nô te hôro'a ia outou
  i te hô'ê atamai (sagesse, intelligence) 'api, teie to'u parau
                    faaau (promesse, contrat) :
 Ia teie nei ta'ata e hina'aro ei riro ei manu o te parataito, ia
  teie ta'ata e 'ôu'a teitei (très haut) rahi i nia te ra'i, i roto
 teie auahi tahuhia (Tahu : jeter du bois dans un feu, allumer,
           faire de la sorcellerie) no te ha'amou iau !"
'Ua meho (chercher un refuge dans les broussailles comme un
  fugitif, se cacher) te tamari'i 'âpâ-o-te-aho i roto te hô'ê
    pû'aihere (buisson). 'Ua fa'aro'o 'oia te parau fa'a'ite
                          (explicatif).
E inaha tê 'ôu'a nei teitei rahi i nia te ra'i. Tê ôu'aua nei ma te
 pûai o te ha'amo'ara'a (consécration) i roto i te auahi rahi. E
riro teie tamari'i te vetahi piti (un autre, deuxième) manurere
o te pârataito. Tê marere 'oia ma tona pererau mâramarama ! E
         pe'e 'oia i te manu matamua (ancien, premier).
Parau te manu matamua i te manu 'api : 'A ho'i pih'i iho te mo'o
 iti to 'oe taea'e (frère)" Pâhono atura te 'âpâ-o-te-aho : "E,
to'u tahu'a rahi, e 'ao (enseigne) iau e fa'aû (affronter) te 'ati
(malheur) o te mau 'uputara (maléfice). E pûpû mai iau te mana
                        o te hio-ore-hia.
Tê hina'aro vau ei riro ei to 'oe tarepau (quelqu'un qui a acquis
toutes les connaissances de son maître) pa'anâ ! (vigoureux, en
                          bonne santé).
Pûpûhia teie mana iana, e teie nei tê pou (descendre) 'o 'âpâ-o-
             te-aho i te fenua e te mau fa'a'apu.
E i te mau vahi ato'a (partout), i roto i te mau aora'i, i roto i te
    mau fare pê, te 'ite nei 'o âpâ-o-te-aho i te mau taata e
  taparahi (s'entreegorger) nei te tahi i te tahi i teie i'oa o te
    manu o te pârataito. E i te mau vahi ato'a, i roto i te mau
 aora'i, i roto i te mau fare pê, tê 'ite nei 'o 'âpa-o-te-aho i te
   mau ta'ata e here te tahi i te tahi, e 'ori nei i teie i'oa o te
    meho-nui-pohe-ore-ha'atupu'a, manurere o te parataito !

                       VI
Na hea (comment) O Nânihi e 'Oriata i tâpae i nia te
              paraneta Teâhitûtai
Matahiti ae matahiti ae (année après année), 'ua mâtau (avoir
  l'habitude) te uihi (petite brise légère, souffler doucement
comme la brise) i te horomiri (caresser de la main) i te fenua 'o
 te pârataito. E inaha, 'ua 'ite 'o 'Oriata e Nanihi te hô'ê nana
ma'o i te tua piru. Parau atura Nânihi : " 'Ua moe ta mâua tama
 'âpâ-o-te-aho, e mea pinepine ore hia te manu o te pârataito.
 Nehenehe anei (peux-tu) ta 'oe e haere e haru i te hô'ê ma'o"
      Pâhono Oriata : "E haere vau, no to 'oe 'upehepehe
                        (divertissement)".
E ia (pendant) haere e 'atu 'o 'Oriata i te a'ua'ura'a (chasse),
      'Ua tae mai te hô'ê vero (tempête) tahi roa. 'Ua hôpoi
(emporta, transporta) atu te hô'ê pûâhiohio(tourbillon de vent)
 ia Nanihi na roto (à travers) te ra'i. 'Aita 'Oriata nehenehe ei
  haru te ma'o. 'Ua viti 'oia te ho'i mai (revint). Tera râ (mais)
     'aita noa'a (retrouvée) fa'ahou Nânihi iana. 'Ua pa'imi 'o
   'Oriata ia Nânihi i roto i te ururâ'au. 'Ua 'oto (gémissait) 'o
    'Oriata ma tona mau roimata (larmes) : "E te atua o te hau
 mure ore, ahea (quand) e no'a'a fa'ahou 'o Nânihi iau ?I hea e
                             haere vau?"
'Ua ite te manu o te parataito i hea (où) 'o Nanihi i teie nei, no
te mea 'ua 'ite teie mau manurere ra (ces oiseaux-là) i te tau i
     mairi (temps passé)aenei, te anotau a muri ae (les temps
     futurs), te vahi atea (les lieux lointains), 'ua fa'apurero
   (apparaître de manière inattendue) te 'âpâ o te pârataito e
                           parau atura :
"Eiaha e faarohirohi (s'épuiser) ia 'oe ma teie mau roimata. Te
tîa'i ra o Nânihi. 'A ha'amau (établir, fonder) te hô'ê hau pâpû
 (sûre).'Ua haruhia (kidnappée) 'o Nânihi e (par) te nânati'aha
      (le magicien) fa'aheipô (calomnie), te fa'aterehau (1er
    ministre) mâtâmua o te ari'i Ôte'ote'o-Tui'âau-Hevaheva
  (orgueilleux qui cherche partout sa proie et perd le contrôle
   sous l'emprise de ses passions) i nia te paraneta Teâhitutai
(insatisfaction et cuisine permanente).Te 'ite ra 'oia (il voyait)
    i roto tona moemoeâ ia Nânihi. Na (c'est) fa'ahepô i (qui)
  hâmani teie pûâhiohio (tourbillon de vent) ma tona pâfaora'a
   (avec sa sorcellerie) no te moeapahia (kidnapping) o Nânihi.
  Inanahi (hier) ra 'ua haere au e fârerei ia Nânihi. 'Ua 'ite te
hô'ê pairati (pilote) faehau (soldat) o te paraneta Teâhitûtai
 iau. 'Ua tapapa 'oia iau (il m'a poursuivi). 'A haere na 'ô ! (par
                                 là)
E 'ite 'oe i'ô te hô'ê manureva. E arata'i teie pairati ia 'oe i te
paraneta Teâhitûtai. 'A ha'apa'o (fais attention) maita'i, 'eiaha
               e fa'a'ite te fâ (but) o to'oe tere !"




   'Ua haere 'o 'Oriata i roto i te urura'au, e i reira iho 'ua
   fârerai 'oia te pairati, mairi hia (appelé) Fa'aeva-Atutoa-
  Papavaha (frimeur de ses vêtements, vantard étourdi, vaine
                             pompe).
  Parau atura Fa'aeva : "'Ae ! (eh) 'oe ! te 'imi nei au te hô'ê
      manu varavara (rare). Tona huruhuru (plumage) rau
(nombreuses)Te mau 'u ! 'Ua 'ite ânei 'oe iana ?"
    Pâhono 'o Oriata : "E manu 'imi 'atâ teie (c'est un oiseau
   difficile à trouver). Raverahi (nombreux, beaucoup) te mau
      manu fa'ahiahia (merveilleux) i roto teie aru ! Teie ra
...Nehenehe(beau) atoe (aussi) to 'oe manureva. Fâna'o 'oe ! (tu
  as de la chance). E hina'aro vau e ori (promener) i nia te ra'i i
                    roto to 'oe manureva ! 'E'E"
                        e manao te pairati :
  E ho'o (prix, echange) atu vau teie 'ûrita'ta ia te h^'ê tia'i o
                   te aora'i o to tâtou arii rahi !"




E hepetoma ae hapetoma ae (semaine après semaine), te tere
nei râua na te ra'i. E 'ua tae atu râva i te paraneta Teahitûtai.
I teie nei, Fa'atîtîhia (mis en esclavage) 'Oriata i roto te aora'i
            o te ari'i rahi, ôte'ote'o-Tui'âau-Hevaheva !
'ârea (mais) ha'amûruuru 'oia te atua no te mea tei pîha'i iho ia
 Nânihi. 'Ua 'imi tu'utu'u ore (sans relâche) Oriata, tîtîvahaora
(captif insensible à ses malheurs), na Nânihi. Te tapuni nei 'oia i
    muri i te hô'ê urupâ (fourré, buisson) o te 'âua (parc) o te
   aora'i ia (lorsque) 'ua 'ite 'oia te haerera'a mai o faahepo e
  tona mau fa'aterehau Vavi -Tupatupa-Ahotoru (inepte crabe
 lèche-botte) fa'aterehau o te ha'api'ira'a, ma te hô'ê reohe
 (voix) iti, e tau'a taipito-Otefa-Hitahita (ami par calcul, avide,
  et qui s'admire), fa'aterehau o te tama'i (guerre), ma te hô'ê
                              reohe rahi !

                         VII
Te mau tûno'o (les imprécations) o te tama'i (guerre)
R1 = Roru 1 (refrain1 ):
     V=Vavi :" ia mâtou (à nous) te mau paraneta âtea!"
T=Tau'ataipito: - 'Ua tâpo'ipo'i te ra'i !" (le ciel est couvert)
                      Vavi :"'E ua hia !

                           Roru 2 :
 T: 'A fa'aruru (braver le danger, affronter) anae tâtou te
                           pâtiri !
            V: ' riro tâtou te mau atua o te ao !
                 T: Maoro roa ! (trop tard)
Roru 3:
                    V: :Haere atu fa'ahou !
  T: 'A fa'arahi tâtou te manatahi (monopole) o Teâhitûtai !
                 V: No ta mâtou mau tamari'i !



                   T: To'u hoa! to'u ho'a !
                V: To'u taea'e ! To'u taea'e
             T: Maitai anei'oe i piha'i iho iau ?
 V: Mea fâtata vau ia 'oe (proche dans le temps et l'espace)
                       'Eiaha e matau !

                             +R1, e :

         T: 'Ua hôreo ânei 'oe (as tu prêté serment?)
    V: No to mâtou arii rahi, tâtahi (chaque) po'ipo'i (matin)
T: E no Mi'imi'i-'Ahuava-Aua Târoto (envieuse qui ne tient pas
 ses promesses et s'enfonce dans de mauvaises habitudes) ta
                   mâtou tahu'a rahi vahine ?
V : No Mi'imi'i, 'ua horoa vau te hô'ê tapena ! (victime offerte
                          en sacrifice)

                             +R2, e :

                  T+V: 'âeaea ! (cri des arioïs)
                    T: Parau mau ! (vérité)
                          V : Atatia'a !
 F= Fa'aheipô : Maitai ! 'A rohi ! (soyez vigilants) 'Afa'aitoito!
Te tâpuni nei (prennent la fuite) te mau tohe pâparu (égoïstes)
o te paraneta 'Aeto'erau i mua ta mâtou 'ofao pairiti (1er rang
                    des guerriers pilotes).
  Tê tapuni nei râtou i roto i to râtou rotara'a (ils s'enfuient
                 dans leurs espaces intérieurs)
+R3,e :

T:Ia fa'arahi (que se multiple) to mâtou huâhai (descendance)!
     V:E fa'ariro to 'oe mau hina'aro (que se réalisent, se
                    concrétisent tes désirs)

                            +R1,e :

          T:E,e haere vau ato'a e fârerei te nuna'a
                    V: E aha ta 'oe parau ?
  T: Mea mo'a (sacrées) ta mâtou peu (coutumes) vaifauhia
                    (conscrées par l'usage)
                  V: No Mi'imi'i te ao ato'a !
                          V+T : 'Aeaea!
                       T: 'âtira ! (assez)
                      V: Fa'ahou! (encore)
   T: Hô'ê 'ahu (vêtement) no te ta'ata tataitahi (chacun)
       V:E tura! E tura! (C'est le respect, c'est digne)
             E râ'au o te ea (remède du Salut!)!
                   E fa'aora ! (c'est guérir)
         Na raro ae te vevera'a (à bas la pauvreté)
                          V+T: 'Aeaea !

                           + R2,e :

                           V: 'atirâ !
                          T: Fa'ahou !
                      V: Paoti ! (patron)
                           V: Maitai
               T : Maitai ânei te mârei (piege)?

                        Fa'aheipo= F :
  Itehia to 'outou mau mâhutahutara'a rahi (excitation), to
'outou mau 'ôrarera'a (provocation au mal). Ia hina'aro 'outou
 e pûpû (donnent) to mâtou fao (esclaves) i to râtou ora no to
mâtou 'arora'a (combet, bataille).
               'A ara te mana'o tâho'o! (vengeance)
  'A tara (détacher, envoûter) te 'aravihira'a (ingéniosité) ! I
teie nei, tê 'ite nei au te meu tîa'i e pûtô (amener) nei ia Nanihi
            te vahine nehenehe... Ehaere atu râtou ...

                              + R3 "

             Te mau tîa'i (gardes) e pûto ia Nanihi.

                               VIII

 Tê tâparuparu nei (supplier, persuasion douce), tê
  arapae nei (courtiser) i te nânati'aha (sorcier)
             Iôtea-Fa'aheipo ia Nânihi.
Fa'aheipo = F: "e Nanihi, ua here nei au ia 'oe. No te aha
                  (pourquoi) pâtoi ai (résister) ?
 Nânihi +N: Ahiri (si, condition irréalisable)'oe I here iau, 'A
   fa'ati'a (permets) e fa'aru"e (quitter) I teie nei paraneta
                             pe'ape'a !
          'A fa'ati'a iau e fârerei faahou 'o 'Ori'ata...
F: Tê 'ite nei 'oe. 'Aita e tia ia rave (pas possible cet acte) .Tê
hina'aro nei te nuna'a e pûpû ia 'oe i te tuti (sacrifice) i nia te
  marae o Mi'imi'i a (afin de) Ha'amoa (bénir) te mau 'arora'a
 ananahi atu. E fa'ati'a (permettre) te ari'i rahi , ôte'ote'o, ia
   mâua ei tamati arii (prince) e tamahine ari'i o te paraneta
   aeto'erau (euphorie calme). E 'aratai mâua to 'oe nuna'a !
N:No te aha (pourquoi) e ha'avî (conquérir) ai i te paraneta
  aeto'erau a (pour) fa'atere iana ma te mau ture (lois) o te
                       paraneta Teahitûtai ?
   F: Aoa (peuplée ) roa te paraneta Teâhitûtai, teie ra mama
 'ôroâro'a (presqu'inhabitée) te paraneta aeto'erau ! Puna roa
  (très fécondes) te pa'u (la femme prolifique) o te paraneta
         Teâhitûtai !Mea maitai te vavahira'a ! (partage)
    N: 'A here te hô'ê vahine tei hina'aro ia 'oe! 'A fa'ati'a
(permets) iau e fa'aru'e to 'oe aora'i, ta 'oe fare 'âuri (prison)
  F : Râhui ! (prohibition!) 'Aita e tia e rave ( c'est impossible)
   'Aita vau hina'aro, e parihia (être accusé)vau ei papavaha
                             (tromperie)
   N: 'Eiaha 'oe e mata'u ! E mana'o te ta'ata pâ'âtoa e (que)
manaroa ta 'oe tahutahuhia ! (ou tohutohuhia,magie) e fa'aro'o
 te manao te here atamai (sage). E riro 'oe ei fa'apa'ari (celui
                          qui rend sage) !"

              Fa'aro'o 'o Fa'aheipô, e 'ori Nânihi.

 F: "E, Nânihi, mea nehenehe roa 'oe ... (tu es très belle). E te
mau tîa'i (gardes)! 'A ru'uru'u (atachez) i teie matau'iu'i (belle
perle) itera mea (chose : selon la mise en scène c'est un arbre,
   un poteau, etc...).Tê mataroa (anxieux) nei au, e (et) paha
 (probablement) i 'ite teie vahine i te 'ori rahupeu (sortilège
     dansé)? 'Aita vau e hina'aro e ma'ue i roto i te ra'i !"
              Ru'uru'u atura te mau tîa'i ia Nânihi.

 F: "E Nânihi ! Tê hina'aro nei au e pâruru ia 'oe ! I teie nei e
Haere to tatou arii rahi... 'A fa'aro'o ! 'A feafea ! (réflechis)"


                          IX
  Te âoaoa (délire, hurlement de chien, folie) o te
       ari'i rahi 'Oteote'o-Tui'âau-Hevaheva
'Ote'ote'o =O : Herete (exclamation d'entrain) ! Hurô !
                       (exclamation de joie)
                Hie!Hie! (exclamation de dégoût
                 Hon ! (exclamation de dérision)
           ...'ae ! (exclamation d'appel) Fa'aheipo !

F: Tei o nei vau (je suis ici), e ari'i rahi, e upo'oti'a (conquérant
                              ) o te ao !
                 O: 'A fa'aa'o iau ! (conseille mo)
                 F : Maitai ta 'oe ohipa pâ'âto'a !
O: Herete ! Hie ! Hurio-Tima-Hahi ! (marionette-taloche-égaré)
 'Eiaha 'oe ha'amaoro (être en retard) atu... Mai tei mâtauhia
(comme d'habitude)!
Hurio = H: E, ari'i rahi, tei onei vau (je suis là).Hôro'a vau to'u
                     ora no te tama'i ti'a (juste)!
                         O: 'A parahi ! (assis)
                           'A ti'a ! (debout)
                  I raro ! I nia! I te pae ! (à gauche)
                   'Atau! (à droite) 'Aui ! (gauche)
Hurio !... i teie nei te 'atau, i tera te 'aui ! 'A feafea ! ' A feruri
                              !"(réfléchis)




 Tê fa'a'ite nei 'ôte'ote'o iana tona 'atau. Hô'ê (c'est) a huru
                   (identique) te 'aui o hurio.
H: 'ê'ê (s'il te plait), ie fa'a'ore mai ta'u hara (pardonne moi
                               ma faute)
O : Herete ! Hie ... Fa'aheipo ! Tê ti'aturi (a confiance) anei te
                           nuna'a iana iho ?
 F: I muri ta 'oe taru (discours), 'ua riro e maha ahuru mirioni
      ta'ata ei faehau (soldat) i roto ta matou nu'u (armée).
            O : 'A faa'ite iau to'u mau hape ! (erreur)
                 F: O'oe to mâtou 'orometua rahi.
            Tê hôroa nei 'oe i te tîa'îturu (esperance)
O: Herete ! Hie.... Fa'aheipo (accuser quelqu'un avec mauvaise
 foi- fa'ahepo : tyranniser. J'ai pu utliser par erreur les deux
    orthographes) 'Ua 'ite 'oe i ta'u 'imira'a o te Nânihira'a
   (perfection) o to'u varua... 'Ua fâri'i (accepter) mai vau te
poro'i (la charge) o te fa'atera'a rahi no te maita'i o te nuna'a
                            ! Hurio ! Hurio !
 H: Tei o nei vau, e ari'i rahi ! Te hôro'a nei vau to'u ora no te
                              tama'i ti'a !
O: 'A parahi ! 'Ati'a ! I raro! I nia! 'Atau! 'Aui ! I mua ! I muri !
                              (en arrière)
                         Hurio ! Mea maitai !
  ... Tênana (maintenant), 'a haere i raro te one !(ou te mâmû,
          argile, ou te repo, sol, selon la mise en scène)
                  'A fa'atîpapa ! (à plat ventre)"

 Tê heru nei (gratter comme une poule) o Hurio, e tê hahâ nei
                   (gros rire) 'o Ote'ote'o.

      O: "Moahahâhahâhahâhahâhahâ ! Hurio ! Fa'ahiahia
         (admirable) nei to o'e ha'eha'ara'a ! (humilité)
            H : 'ê'ê ! E faaore mai tau hara ! (faute)
  O: Herete ! Hie ... E aravihi teie manao e tânu'u (former une
     armée) te mau paraiti ineine i te fa'a'âa'u ! fa'ahiahia
(admirable, merveilleux) to tâtou nuna'a tei ore mata'u te pohe
! Têmira (diamant) te 'ô'oma (coeur humain) o to mâtou fa'ahau
 ihotae (engagés volontaires) ! Fa'aheipô ! 'Ua tâtara ânei 'oe i
te mau humu (complots) o te mau tatoino ? (rebelles)
F: Taparahiahia (massacrés) to 'oe mau haoriri (ennemis) e to
        râtou mau feti'i, i nia te praneta Teâhitutai !




    O : Herete ! Hie ! Tê 'ite anei te mau ari'i o te tahi mau
       (autres) paraneta i to mâtou 'ôpuara'a ? (projets)
  F : 'Ua haere vau i mua ia râtou ma te mau 'ata a mâ te mau
 fa'atura'a (honorer, exlter, respecter). 'Ua pe'e te mau nai
         vahine (danseuses) o te mau mâtou ti'aporo ia
 ratou.ha'amâerehia (émerveillés) te ari'i ê'e (étranger) e ta
            mâtou peu tahito (coutumes anciennes).
 'Ua tu'u (donné) mâtou te mau râ'au, e 'ua ho'o atu (vendre.
ho'o mai : acheter) mâtou te mau pupuhi (fusils, armes à feu) ia
ratou!




   O : Moahahahahahahahâhahâ ! 'A pâpâhia (écraser avec un
 pilon, réduire en poudre) te taata ri'iri'i, e 'a vahvai (flate) te
ta'ata tuha'a (l'héritier). Inaha, e fa'atura (confiance) te mau
 ari'i 'e'ê ia mâtou ('e'ê : orthographe correcte, duel et pluriel
de 'ê , étranger) rahi roatu e (encore plus que) ta râtou ihotupu
 (indigène). Tê âhuihui (aperçois) nei au e fa'ahaere 'oe i'ô nei
     (ici) te vahine nehenehe o 'Aeto'erau. Pûpûhia 'oia no te
 paniarua (sacrifice humain) , te mâuifa'atere (sacrifice affert
  aux dieux avant un long voyage), mai te mea (parce que) e ore
             'oia e rave'amui (opération unie, ensemble)
 O : Herete ! Hurô ! Hie ! Hie ! Hôno ! Hurio ! Hurio-Tima-Hahi !
 H: Tei o nei vau, e ari'i rahi . Hôro'a vau to'u ora no te tama'i
ti'a (guerre juste)
 O : 'Atau ! 'Aui ! 'A parahi ! 'A ti'a ! I raro ! I nia ! I mua ! I
    muri ! 'A fa'atânînîto ! (faire un mouvement tournant) !
Tâviriviri ( tournoyer) ! Fa'a'ohu ! (fais tourner) 'ômino (tourne
  en rond) ! 'Ohu ore ! (pas comme une roue) Pôiri ! (ignorant)
Nevaneva ! (instable) Haatâere ! (ralentis) Ha'aviti ! tâere ! Viti
             ! Tâere ! Viti ! 'A tihauhau ! (en rythme)"
 H: 'ê'ê (s'il te plait) paoti (patron) ! E fa'aore mai ta'u hara
 (faute) ! 'ê'ê, e hâro'a mai 'oe hô'ê noa (ou anae, seulement)
              fa'auera'a (commandement) i te taime !
  O: 'A ma'iri au (appelle moi) tua'ana ! (frère ou cousin aîné)
H: Fa'a hina'arohia (séduites) te mau vahine o te mau paraneta
            ato'a na roto i to 'oe paari e to 'oe mana !
O: Herete ! Hurô ! Hie ! Hie ! Hûno ! Moahahâhahâhahâ ! Hurio !
Hurio-Tima-Hahi ! Fa'a'oa 'oe iau ! A apee iau ! 'outou ato'a, e
               te mau tîa'i ! Moahahâhahâhahâhahâ !"

                    Te haere nei ratou rapae.

                          X
  Te 'arora'a (combat), te ri'a (le cauchemar) et te
         tâtarahapa (repentir) o fa'aheipô
'Ua toe noa mai (sont restés seuls) o Na nihi e fa'aheipô. Parau
                         'o fa'aheipô :

"I teie nei, o vau anae (moi seul) tê nehenehe (pouvoir) e pâruru
(bovlier, défendre) ia 'oe. 'A tauturu (aider, assister, soutenir)
                             ia matou !

    N: 'Aita ! Te âhuihui nei u (j'aperçois) te manurere o te
     pârataito e (qui) haere mai nei no te fa'ati'ama iau !

  F: Tei hea manu ? 'Aita e manu i roto te ra'i o Teâhitûtai !"
I reira iho, tê riro nei fa'aheipô mai (comme) te hê'ê ti'i.
Te tâpuni nei 'Ori'ata i roto te hâ'ê urupâ. 'Ua ite 'oia e ore e
     oti ia na (rien possible par lui) ia fa'aruru (affronter) ia
   fa'aheipô e tana mau fa'ehau . 'Ua manavanava (réfléchir
 profondément) , e pure 'oia ma te rotahi (concentration) rahi.
  'Ua tavevo (résonnent) te himene e te mau 'u o te manu o te
parataito i roto te ha'amana'ora'a o 'Ori'ata mû'ôfai (personne
  patiente qui peut supporter les insultes) ma te hô'ê 'ana'ana
  (éclat) ha'atupua. E te rere nei tana pure i roto te Atua o te
  ao, mai te hô'ê noanoa i pîha'i atu e te taime e te reva teitei
  (espace sidéral). Te ha'uti'uti (bouger) nei fa'ahou te tino o
                              Fa'aheipo.

 F: "'Aita vau i âhu'ihu'i (examiner, voir) e manu i roto t ra'i o
                            teâhitutai !"

ârea râ (cependant) tê fa'apurero (apparait soudainement) nei
te 'apa o te parataito e ta'iri (heurte) ia fa'aheipô e tito iana
        (donner coups de bec). Ta'i (crie) o Fa'aheipo :

   "Hâ'ê ! (exclamation d'étonnement) o vai 'oe (qui es tu ?)

 te manu = M :Te manurere o te parataito, te meho-nui-pohe-
                     ore-ha'atupu'a !

       F: Te manu o te pârataito e parau 'â'ai ! (légende)
 'Aita e manu fa'ahou (il n'y a plus) i muri mai (depuis ) ahuru
 tauatini matahiti (dix mille ans) i nia te paraneta Teâhitûtai !
   M : O vau te hô'ê taipê (symbole) te (qui) ha'amana'ora'a
  (mémoire) o te mau ta'ata mai te mai 'ui (de génération en
                       génération) ato'a.
F: 'ûvavi 'oe ! (imposteur)
Mûta'a a'enei (jadis) 'ua pûpû te manu hope'a (dernier, final) o
 te pârataito i tona ora na mi'imi'i, tona tahu'a vahine rahi, ia
fa'ariro iana ei arata'i (guider) pohe ore no mâtou ! Tê fa'ahua
                         (simules) nei 'oe !
M: O vau te hô'ê tuapô (rêve, faveur inespérées) tei nehenehe
              e fa'arata (apprivoiser) to 'oe 'i'o !"

 E hotumata (attaque brusquement) te manu i te nânati'aha
                       (magicien)

  F : "Ahiri o 'oe te manu o te parataito, te 'orometua rahi o
Mi'imi'i, no te aha 'oe e titau (chercher) 'o teie 'arora'a ?
 M: â'ê (oui), mûta'a aenei (jadis) 'ua riro ana (continuation,
   habitude) o mi'imi'i ei to'u tamarii ha'api'i noa. I teie nei,
ha'apûai (renforce) Mi'imi'i i tona mau hape (erreurs, illusions)
 ma tearavihi (techniques) i pûpûhia (reçues) mai e au (e moi)
F: 'Ahiri e mea mau (si c'était vrai), e naumaihia (répète) teie
     fa'a'itera'a (témoignage) i nia te mau paraneta ato'a
M : Tê fa'aro'o nei te mau ta'ata ta ratou e hina'aro e fa'aro'o
   (ce qu'ils veulent entendre). Tuiau'ôrero (interprètent de
      travers) pinepine (souvent) te ta'ata.'Ua hâro'aroa
  (comprennent) ratou i te tumu o te mau parau mai (comme)
hina'aro ratou. No reira (c'est pourquoi) rave rahi (rave rahi :
              nombreuses) to'u mau hôhoa (formes)
      F: 'A oromi (disparaître soudainemnt), e tûpâpa'u ! "

 Te hotumata nei (ataque soudainement) Fa'aheipô i te manu .
         Fa'ahi'a (fait tomber) te manu ia fa'aheipô
F: "'Ua parau 'oe o matou te mau tâvini (serviteurs) o te 'ino...
  no te aha (pourquoi) fa'a'oromai (tolère) te Atua i to matou
                        mana ? (puissance)
M : 'Ua tâpo'ipo'i (cache) te mana o te 'ino i te mata'u (peur) o
to'oe mâfatu here ore. 'Ua tâpo'ipo'i (cacher, couvrir plusieurs
   fois) 'oia te âhoruhorura'a (inquiétude) o te manava ha'ava
          (manava ha'ava : conscience) maramarama ore.
F: Tê fa'ahua (simuler) 'oe i te manu o te pârataito. No te aha
 tê he'epu'e ra (fuient, en débâcle) te feia o 'A'eto'erau i mua
to mau matou pairati matamua ? No te aha i fariu (se convertir)
       teie mau mata'uhia (craintifs, itoitoore : lâches) i te
    ha'apa'ora'a (culte, religion) o Mi'imi'i (envieux, jaloux)?
   M: 'Itehia te Pârataito mai te mai te mâramarama i roto te
  manava ha'ava ! Na hea (comment) e noa'a (être obtenu) teie
 pârataito i te tui'â'au (donner un coup de cornes, corps astral)
  tei vahavaha (méprise) teie 'ori na roto ? Na hea e noa'a teie
    pârataito i te 'a'auma'irohe (qui désire trop les biens et
jouissances matérielles) tei fa'aharama'au (sème la dispute par
convoitise) atu i te mau ta'ata fa'arourou (calme, qui attend en
                              silence)
F : Tê fa'a'oru nei 'oe (tu te gonfles de vanité), tê fa'atiho nei
'oe (tu parles de façon méprisante du bien d'autrui) i to'u
here. Ahiri 'oe te manu o te pârataito, e fa'aita 'oe (prends la
                      défense) i to'u here !
 M : A muru atu e ti'amâra'a 'oe tona mau mamae (douleur du
  corps et de l'esprit) anae (seulement). Inaha, 'a mâ'iti e'a
   hâmani i te hô'ê 'ê'a mâramarama, te mau 'ôpura'a (des
                projets) fa'arahia (sanctifiés=
   F: E varua fa'ahema (esprit trompeur), 'a pohe ! (meurs)
M: 'A fa'aineine (prépare toi) e taui ia 'oe (à te changer) ! 'A
             paipai !" (expulse ton mauvais esprit)
Tê hitumata nei (attaque) Fa'aheipô i te manu.Tê fa'atûrai
(renverse au sol) nei te manu o Fa'aheipo. Te tâtara (delie) nei
                       'Oriata ia Nanihi.

   F: "'Ua fa'atûra'i 'oe iau ! (pousser, jeter par terre en
            poussant) E mau (vrai) to 'oe mana ! "

 E tê ha'amâ nei oia (être humilié, décontenancé), e tûoro oia
(crier, appeler), e ani oia(demander, requête) te tauturu (aide,
                            assistance

                  F: "E ha'apohe au ia 'oe !"
Te hotumata nei Fa'aheipô, e fa'atûrai te manu iana,
     fa'a'îravarava (blessant) te tua (dos) i Fa'aheipô.
Hi'a (tombe) o Fa'aheipô . Tûoro 'oia : "'A tauturu iau ! (à
l'aide!) 'A tururû ! (à l'aide, d'urgence) Tê pohe nei au ! E
         hina'aro vau e 'ite (je veux comprendre) !"

         'Ua matapôuri (s'évanouir) o Fa'aheipô.
M: E 'Oriata,
 e Nânihi, 'A fa'atoro (étendre la main) i to 'ôrua rima i teie
    ta'ata tei pohe, no te fa'aara (réveiller, ranimer) iana
N: A'era (mais) , e manu o te pârataito, ha'apunihia (encerclé)
  te aora'i e (par) te mau fa'ehau...Na hea e mau'e ? (fuir)
      M: 'Eiaha e mata'u ! 'Eiaha e âhoruhoru (inquiets).
Te paruru (protéger) nei to 'ôrua here ia 'ôrua i roto i te ora
teie nei e a muri ae. Tê tâ'oto 'iu'iu (dorment profondément)
        nei te mau ta'ata pâ'âto'a i roto i teie aora'i"

Inaha fa'atoro 'Ori'ata e Nânihi i to râua rima i nia iho (vers)
te tino o Fa'aheipô. Tê tâora (lancent) nei raûa te mau hihi o te
mâramarama i nia Fa'aheipô tei ara (qui se réveille) i te hope'a
(à la fin)




  F: "'A tururû ! (au secours!) 'âtiê ! 'Atira ! (ça suffit)
     I hea vau ? (où suis-je ?) O vai vau ? (qui suis-je?)
         Atae ho'i (ouf) e oti te ri'a ! (cauchemar)
A'e (oui), 'Ua fa'aihuhia (être égaré, étouffé) vau i roto te
               hô'ê rereioa (rêve qui alarme).
'Ua ora vau i roto te hô'ê aru rahi i piha'i iho (près) i te hô'ê
  varua 'ari'ari (transparent). 'Ua nohotaha'a (vivait nu) 'oia. O
 Anoanomarie (sage qui peut résoudre les difficultés) tona i'oa.
   'Ua a'o (enseignait) 'oia iau te ihi (science) o te fa'atera'a
            (maîtrise ) o te ora manava (vie interieure).
                 E (et) 'ua parau pinepine 'oia iau :
 "Eiaha 'oe rave teie ihi ia 'oe e (à) tâmâ (purifier) to 'oe a'au ,
 to 'oe tino, to 'oe mâfatu no te fa'ara'a (sanctifier) to 'oe ora
i roto te mau mahana o te here. 'A tâmâ i te ta'i hô'e (chacun) i
   to 'oe aho. 'A hamani ia 'oe i roto ia 'oe. 'A riro ei tarepau
          (celui qui apprend tout ce que sait son maître)
F: Teie ra (cependant) 'ua fa'aoroma'i ore (impatient) au. E i te
hô'ê po'ipo'i , 'ua ite au o 'Urataetae (deesse de la danse et de
la musique), te varua o te 'ori o te ra'i. 'Ua ite au iana i roto te
 hiti (berge) o te hô'ê pû. E 'ua hina'aro vau e haru iana e to'u
tahura'a (magie). 'Ua ore vau fa'aineine (préparé) i te a'ia'ira'a
  (beauté sans tache) o teie varua. 'Ua tâora vau 'atitia'a (tout
autour) a'e ia na te auahi o to'u popore (convoitise), arapo'anui
    (gourmandise). 'Ua hihira (jeter un regard torve) vau. 'Ua
      hina'aro vau e fa'ahina'aro (courtiser) ia na e te rahu
 (sortilège) o te hipara'a (vanité) o to'u ihi . 'Ua âoaoa (délirer,
    hurlement de chien) vau te hô'ê parau huna. 'Ua hitima'ue
  (sursaute) o 'Urataetae, 'ua oti tona 'ori. E fa'aro'o 'oia to'u
pahô (éclat de rire) ma'ama'a e ahaaha (stupide et arrogant). E
                         'ite 'oia iau.




 Inaha, 'ua riro vau ei hô'ê popoti.... 'Ua mâreihia (attrappé au
piège) vau i roto teie tino 'api. E 'ua tuo (crier) vau : 'A tururû !
                          'Atie ! 'Atira !
E inaha 'ua ite vau Anoanomarie, te anoparau (celui qui est
expert en hommes et en choses). 'ârea tu'u (mettre) 'oia tona
  mani'ao (pied) i nia to'u tua no te ha'apereu (écraser ) iau, e
                     'ua pehapeha au (supplier):
  "'A fa'ati'ama ! (libérer) 'a fa'aora (sauve moi) iau ! 'Aita e
          ha'amou (détruire) iau ! Hina'aro vau e ora !"
   Inaha, 'ua ho'i (reculer) 'oia i muri, e 'ua parau atura iau :
"Tê hina'aro 'oe e ora una (donc) i roto teie tino, i roto te pa'a
 (carapace) o to 'oe mau pâhahi ? (se tromper)E vaiiho (laisse)
         to 'oe varua e ma'ue... E riro ei te hô'ê aiû 'api.
 F : E 'ua pi'i vau : "'A tururû ! 'Atie ! 'Atira !" E inaha, 'ua ara
      vau. 'Ua ite vau ia 'outou . O vai vau ? I hea vau ? "
M: I vai (tu étais) na 'oe te hô'ê nanati'aha i nia te paraneta
  Teâhitûtai..... 'Ua 'upo'oti'a (être vainqueur) mâtou ia 'oe. Tê
hôro'a nei (donner généreusement) mâtou ia 'oe te hô'ê tuapô
 (faveur inespérée) 'api no to 'oe tatarahapa (repentir). Ia riro
                        'oe ei to matou hoa !
F: 'â'ê , tê ha'amanao (souviens) nei vau... O 'oe (tu es) te manu
    o te pârataito...O 'orua o 'Ori'ata e Nânihi.... ê (ah) ...to'u
 hina'aro ia fânau fa'ahou vau mai ta 'ôrua tamarii. Tê hina'aro
  nei au e ha'api'i te aurarora'a (obéissance) i te mau ture ti'a
(juste) i raro te hi'ora'a o te Atua. Inanahi (hier), to'u mana te
  mana o to'u tûno'o (maléfice, envoûtement) ia. 'Ua fa'a'amu
     vau i to'u mana ma te mau hara (fautes) o te nuna'a. Tê
hina'aro nei vau e riro i te hô'ê rereatua (pacificateur). E manu
 o te pârataito, e uru (entre) i roto to'u ora. E ha'amoa (bénis
moi, conscre moi) iau. Inanahi ra 'ua hahi (fauter par ignorance)
  vau. I teie nei e ha'amou (anéantir) te ino i roto to'u ora, no
    ta'u ra'ehara (que mes péchés soient expiés) na roto te
 ha'api'ira'a (l'étude) e te tâvinira'a (service) ia 'oe. Tê pûpû
   nei au to'u ora i te Atua, no tana mau 'ôpuara'a (pour ses
                              projets)
 M: E 'Ori'ata, e Nânihi, 'a ueue i nia teie ta'ata te mau hihi o
       tau (que) i hôro'a ia 'ôrua i mûta'a (jadis) a'e nei. "
Inaha, tê fa'atoro nei (étendre la main, le pied, la langue) râua i
 to râua rima, e ueue atura râua te mau hihi o te ora mure ore,
                 mâ rôtahi (avec concentration)

        M: "........... I teie nei, 'ua fa'arue (quitte) te varua
   fa'ahuru'ehia (transformée) o Fa'aheipo i râpae teie tino.
    N: E manurere o te pârataito, na hea tâtou e ma'ue atu ?
   M : E mau'e na roto te ra'i ! E fa'ahuru'ê vau ia 'ôrua ei na
     (deux) tori'iri'i (petit comme des gouttes de bruine). E
fa'atâpuni vau ia 'ôrua i roto to'u na 'ôri'o (prunelle ou pupille
 de l'oiel) mata. E maurere vau e 'ôrua i te paraneta rôtahira'a
  .I'ô e fa'aho'i (faire revenir, rendre) to 'ôrua tino ta'ata. E
fa'aineine 'ôrua e fa'arata i te mau riona. E hâro'a vau ia 'ôrua
te ha'apira'a o te hô'ê tamarii , fânau e te varua fa'ahuru'êhia
     no Fa'aheipô.Hôani (concilier) o tona ia i'oa 'api. E tupu
 (grandira) 'oia i pîha'i iho i te mau riona. I muri ae , e tono vau
   (enverrai) ia Hôani i nia te paraneta Hurieara'a (délibérer,
     débattre le pour et le contre dans une assemblée où on
décidede la paix et de la guerre). E tono vau iana i te 'imira'a o
    te Taraal, te 'âua o te temeio (miracle) o te aroha (amour
    désinteressé, pitié Divine). 'A haere tâtou i nia teie pare
(tour).'A moti i reira (commençons de là) e maurere tatou ! Hô !
                                   "

'Ua ite te tia'i (gardes) i te tino o Fa'aheipô o tei (qui) mirihia
                            (embaumé)
*



                       XI
Te taera'a mai (arrivée) o Hôani i nia te paraneta
                   hurieara'a
E tau maoro tei mairi (lohgtemps après) , i nia te paraneta
Hurieara'a , i reira 'ua fârerei te mau raumaire (délégués) o te
 mau nuna'a ia râtou. Tê pârahi nei teie raumaire i nia iho i te
one o te hô'ê motu. O Oteania, O Eropa, O Amerita, O Atatita,
O Afrita, O Atia te mau i'oa mairihia i te mau raumaire taehia i
teie mâmûra'a (retraite spirutuelle) no te hau. Te imi nei ratou
    na hea e hâmani i te hau e te rahira'a (abondance), e te
 parauti'a (justice), o te ôperera'a (distribution, partage). Te
  mâ'itira'a (choix) o te mau râvea 'api (projets nouveaux). E
  inaha, tê tae nei te manureva o Hôani i nia teie motu. Parau
   atura o Hôani : "Mea maoro, mea maoro roa i teie nei, i te
'ômuara'a o te tenetere piti âhuru mâ hô'ê, 'ua fa'arue au i te
paraneta ra o Tôtahira'a e itehia i roto i te reva. I nia i taua
paraneta râ, 'Ua fa'atere na vau i te mau riona, teie taû ohipa i
  te mau mahana ato'a : E fa'arata i te mau riona, e arata'i ia
  râtou i te pape atatia (vive, courante, qui ne tarit jamais) ra.
   Teie te i'oa i mairihia i nia iau : 'O Hôani, i te hei nînamu. E
inaha, i te hô'ê pô, 'ua fa'aheita'oto ( +hia = avoir un songe, une
     vision) . 'Ua 'ite au i te manu o te pârataito, tei vehihia
                 (enveloppé) mai e tona mau hihi...
E i to'u arâra'a mai, 'ua 'ite au i te hô'ê manureva iti, mea
nînamu oia. 'Ua haere iho na (ici même) vau i roto...Fa'atere atu
     ra vau iana, e huti (tirais) a'e ra vau i te fa'a'aoi'oira'a
      (accélérateur), e 'ua fano (partir) atura vau i roto i te
manureva iti na roto i te reva teitei (espace sidéral) mure ore.
 Matahiti i muri iho, 'ua 'a'e atura vau i te taime i te pae i nia i
  te mau u'i. E 'ua tae atura vau i nia te ao o te râ no 'outou e
 tona mau paraneta ra. 'Ua tâmau (persévérer) noa ânei au i te
  parau ia outou ? Hina'aro anei 'outou haere e atu vau ?" 'Ua
   ti'a a'era (proximité oblique) o Oteania e parau atura : " O
  Oteania to'u i'oa. E te topahia "tiare o te tiaturi". E aha te
   tumu o to 'oe tere ?" Pâhono atura hoani : "'Ua fiu vau i te
ma'ama'a (insensé) o te mau riona. 'Ua 'ôpua (projetais) vau e
haere e fârerei i te mau vahine e te mau tane paha (peut-être)
ei hoa no'u , e tâmau noa e mâtou i te tere" Parau atura o Eropa
      : " O Eropa to'u i'oa, e te topahia "tiare ha'amahura'a"
    (patience) E haere 'oe i hea ?" Parau o Hôani : "te fâ o tau
tere, te pû o te râ ! Mai i'ô nei (d'ici) 'ite vau teie râ e tamaha
(quatre) iti fâtata (plus petit) ia hio atu vau iana, te ta'oto vau
     ra. E tei i roto i te pû o te râ, tê ori noa ra te manu o te
parataito e 'ati noa ae (autour)te hô'ê 'âu'a mo'a rahiroa. E 'ua
 parau mai te manu ia'u : "Nô ! Teie 'âu'a o te aroha. Teie 'âu'a
   te 'âu'a o te ha'api'ira'a o te oa'oa mure ore. Teie 'âu'a te
 âa'a o te ora!" H: 'Ua umere vau, e 'uatâhopu atura vau, e 'ua
   ani onoono (supplier) atura vau : "E teie manu nehenehe, 'ua
    mama (léger) roa vau i roto i ta 'oe mau hihi, aore e mea e
tâ'amu (attacher) ia'u nei i te to'u mairi ae nei...Hina'aro vau e
   inu i te 'âu'a o te ora mure ore..." 'Ua parau mai a'era yeie
  manu i'au : "'A hi'o i teie paraneta nînamu e 'ori nei i roto te
  ra'i. O Hurieara'a tona i'oa. 'Ua fa'a'ahuhia (vêtue) 'oia i te
    moana e te mau motu iti e i te mau mou'a rahi. Ananahi, 'a
 haere atu'oe i nia i taua paraneta ra. E i to 'oe arara'a , e 'ite
atu 'oe hô'ê manureva iti o tei 'amu ra i te mau mata'i o te mau
       feti'a. E arata'i teie manureva ia 'oe i nia te paraneta
 hurieara'a. E tîpa'e 'oia ia 'oe i nia te one o te hô'ê motu (ou,
 selon la mise en scène : i roto i te hô'ê fa'a'apu râ'au hotu). E
ite atu 'oe i te tahi (quelques) mau tamari'i . E haere mai ratou
       ia 'oe ra . 'A mairi 'oe ia ratou te i'oa : "tamari'i o te
  ânuanua" .'A fa'a'ite'ite (fais connaître) atu ia râtou i to 'oe
   'a'amu, 'a parau atu ia ratou e haere atu 'oe no te 'imi o te
'âu'a mo'a, 'a fa'ati'a (permettre) ta ratou 'ape'era'a (suivre)
ia 'oe e tae noa'tu (jusqu'à) i te pu o te râ !" Prau o Hoani : 'Ua
 fa'aro'o ânei 'outou ?" Parau o Oteania : I to'u fa'aro'ora'a i
to 'oe 'a'amu,t ha'amähorahora (ouvrir, pour le coeur) nei to'u
   mâfatu. E hina'aro ato'a vau e inu i roto i te piha'a o te ora
   mure ore !" Parau 'o Atia : "Tê ite nei au e atua piha'a o te
aroha.E hina'aro vau e ha'api'i i te here. 'Ua 'ite au e raverahi
(tant) te mau ta'ata moimoi (agé, qui tient debout. Mâuaua :
   âgé qui ne marche plus, Rûhia : âge) e ta'i (pleurer) ra. 'Ua
 fa'aro'o vau e raverahi te mau pi'i (cris) ririroa (d'une colère
  implacable), e ta râtou mau tuhi (malédictions) ha'apohe i te
mau 'aiû fanau 'api. 'Ua tupu (croître, ou 'ateuteu pour plante)
 râtou mai i roto i te mau pe'ape'a. 'Ua uru (entrer, comme par
   une possession) te mau nounou (convoitises) i roto to ratou
    mâfatu.E hina'aro vau e ha'api'i i te here !" Parau atura o
  Atatita : " 'Ua fa'aro'o vau i te parau no Ietu Kirito. 'Ua 'ite
  vau e 'ua fa'atâtaurohia (cruxifié) 'oia mea maoro i teie nei i
     teie paraneta. E hina'aro vau e 'ite te fa'aitera'a mau
(témoignage vrai) Am : O matou ho'i te mau here o te 'â'ahiata
(aube) E: Mâtou ato'a e hina'aro ato'a nei e hinu i te 'âu'a o te
    tâhuti (périssable) ore ! Af: E hi'o i teie 'âu'a o tei fâri'i
                      (reçoit) te toto o Ietu

   H: E 'oa'oa rahi vau i te farereira'a ia 'outou. Teie ra 'a
               fa'a'ite mai na ia'u o vai 'outou !
Af : O vau o afrita ia. O vau te pôti'i (fillette) ari'i o te fenua o
te mau zabi. Te vai nei tau (sont à moi) herura'a (mines) têmira
 (diamant, ou ieroma) e te 'ofai piru (or, dico Jaussen) ato'a.
  'Ua 'ite ato'a vau te mau ti'ara'a o te mau 'ofai rahi (pour
          "pyramides") teraihia (taillées) e te ta'ata.
At: O vau
  Atia, tei iau nei te 'ite o te ha'amana'ora'a o te poietera'a
(création) e tê pâruru (protéger) nei au ia na. 'Ua 'ite atoa vau
 nafea (comment) te pohera'a o te mau feti'a. Te fa'aro'o nei
  te mau mônahi (moines) o tei fa'arata (dompteur) i te mau
nemera na te hi'ora'a. Teie ra mea rahi o râtou o tei 'amuhia e
 te mau nemera. Fa'arepohia (sali) vau e te mau tûpâpa'u e te
              mau rûmâ'a (chiens envieux, rapaces)
Ot : O vau,
 Oteania, tei iau nei te vâve'a (houle) mure ore. Tei iau nei te
 mau fa'a'apu vevehia i te mau huero o te mau fenua pâ'âtoa.
 Tei iau nei te to'a (pierre de corail) e te mau i'a hururau (i'a
hururau : de toutes sortes) to ratou mau û. Tê fa'aro'o nei ia'u
  te mau ta'ata moemoeâ o te 'iriâtai (horizon) o te âtea e .
Am : O vau,
Amerita, tei ia'u nei te mau pe'eutari (satellites) e te mau nana
 (troupeaux) pua'atoro taehae (sauvages) e te mau fare teitei
                     (gratte-ciels) rahi roa.
Ata: O vau
 atatita, tei ia'u nei te hô'ê fenua pu'era'a (grand stock) hiona
       (glace). I reira te pûpuhi nei te mau mata'i hitahita
 (impetueux). I ropu (au milieu) tei mau mata'', te pure nei au i
nia i te mau huhûa, mai te tau e te tau (depuis des temps et des
                               temps)
E : O vau
 Eropa, tei ia'u nei te mau 'ite (connaissances) 'aravahi (habile,
astucieux) o te mau ture e o te mau papa ture ( tables de la loi,
  constitition, statut) rereatua (pacificateur). Te mau ta'ata
pêpê (blessés) ato'a o te mau tama'i (guerres) i roto i te ao nei,
  o tei pâtôtô (frapper à la porte) i ta'u 'ôpani. Aita ho'i (pas
assez) e rava'i te mau rima no te utuutu (soigner) ia ratou. Teie
  nei (alors) mea pinepine (souvent) te tairoiro (haine) e puhâ
 (souffle) mai e te tapineva (désespoir). 'Ua rohirohi (fatigué)
                          roa to'u mata.
H: Tê 'ite nei au e , e rave rahi te mau faufa'a (richesses) ta
'oe e tâpe'a nei (toucher, retenir, attacher). Teie ra (mais), 'ua
   parau mai te manu o te pârataito iau : M: "E ore roa, hô'ê ae
  (pas un) e tae ia inu i te 'âu'a o te ora mure ore, ia ore 'oia ia
   pûpû (s'offrir) tâ'âto'a (entièrement) iana. Maori ra (sinon)
     teie pûpûra'a, na hea (comment) e itehia (être vue) ai te
mâramarama e (qui)tê topa (tombe) nei i nia i te tapono (épaule)
 ?" H: 'Ua fa'aro'o anei 'outou e ? Te mau ta'ata tei hina'aro e
    ineine (être prêts) i te pûpû tâ'âtoa, e ti'a (pouvoir, être
         capable) ia râtou e fa'arue i te 'âpe'e mai ia'u !"
'Ua hôreo (jurent) tâ'âto'a te mau tamari'i o te ânuanua i te
'ahuehue (désordre) : "I mua te Atua e, tê hôreo nei mâtou ! Te
  pûpû nei matou no te ora pohe ore ! Te hôreo nei matou!" H: I
   teie nei tê haere nei au e fa'aineine (se préparer) au i nia te
  metepara. Tê po'ihâ (soif) nei au i te hô'ê mamura'a (silence)
 rahi ! Tê po'ihâ nei au i te hau... I roto ho'i te vairo'iro'i (paix
profonde, eau calme sans vent) e hâmani au te mana no te haere
     i mua. O vai te hina'aro e 'âpe'e mai ia'u i roto i to'u nei
  manureva 'e tae noa âtu (jusqu') te metepara ?" Tê tuô (crier
    fort) nei râtou pâ'âto'a . Tê nane nei (dans le désordre) to
 râtou parau : " I muri ae ! (après!) 'Aita mâtou e ineine ! I muri
  ae !" H: Penei a'e (peut-être) tei o nei noa 'outou (vous serez
là) i to'u ho'ira'a mai. 'A pâruru (protéger) te ti'aturira'a
   (espérance, confiance) ia riro to 'outou mau feruri ei
   ha'aporahau (promoteurs de paix). 'Afa'a'ihi (agissez
                          sagement) !"




                            XII

 Tê fârerei nei te mau 'auaha o te mau nuna'a e
                 MI'IMI'I (envieux)

      'Ua haere atu 'o Hoani, parau atura Atatita :
"E, to'u mau hoa e, no te aha 'aita tatou e 'âpe'e atu ia Hôani ?
 'A matau (craignons) te mau fa'ahuahua (simulation) o te mau
  ti'aporo e 'imi nei no te haru (s'emparer de force) i to tatou
                             hina'aro.
     Er: Tê fa'atupu (susciter) nei au i te mana'o ia vai hô'ê
                 tâ'âtoa tâtou (soyons ensemble)
e tae noa atu (jusqu'à) te ho'ira'a (retour) o Hoani. Tê fa'aturu
nei au i te mana'o ia 'âpee atu tâtou iana na roto i ta tâtou mau
                               pure.
 Ati :'A tâmâhanahana (réconforter) ana'e te mau mâuiui o te
    aonei. E ha'amarûhia (adoucies) ra to tatou mau mâuiui !"
E fa'aro'ohia atura te hô'ê 'oto (plainte) : "âââââââââââââ !"
Ot: 'Ua fa'aro'o ra te hô'ê tamari'i e ta'i (pleurs) ra i te atea.
  'A haere anae e tauturu iana , tênânâ (maintenant). 'Eiaha e
                        ha'amaoro (tarder)
                        Mi: âââââââââââââ !
 Ata: Tê 'ite nei au 'âvae 'u i te toto. Tâfifihia 'oia i nia hô'ê
    'ôfa'i rahi, o ta teie tamari'i e pôtô (tirer) nei ma tona
                    'û'urura'a"(gémissement)
 Horuhoru (être troublé) te mâfatu o ta'ihô'ê (chacun, un par
 un). Nu'u (se déplace un peu) mai ra o Atatita : "O mâtou, te
   mau 'auaha (ou 'auvaha : délégués) o te mau nuna'a o teie
paraneta, tê hina'aro nei mâtou e tauturu ia 'oe. E aha te mea e
                               rave ?
Mi:E to'u mau hoa ! Tê 'oa'oa nei au i to tatou fârereira'a. Te
ha'amaita'i (bénir) nei au ia 'outou, no teie mau mana'o maita'i.
      Er: Na vai 'oe (qui t'a) i tâfifi ma teie taehaerera'a
                          (sauvagerie) ?
Mi: Hôani tona i'oa e ha'avare (hypocrite) teie hûoi (vagabond)
   ê (étranger), te hô'ê pa'ahuinoa (étranger) i nia to tatou
                             pâraneta.
 Af: Tê mâere nei (être étonnés) nei matou. 'Ua fârerei ato'a
mâtou ia Hôani, e 'ua fa'aitoito (encourager) 'oia ia matou i te
   'imira'a o te 'âu'a o te ora pohe ore. 'Aita ra 'oia i ha'avî
          (contraindre) ia mâtou i te 'âpe'e ati ia na !
Mi: Mea maoro roa i teie nei (il y a longtemps maintenant) 'ua
 'ite te 'âu'a a te Atua na roto i te pape mo'a ! 'Ua huna atura
vau iana i te mau mata fa'aino (blasphémateurs) ati ai noa atu ai
                     (en attendant) ia outou.
At: E, te mau hoa, eita tâtou e ti'aturi (croire) teie nei parau i
penei ae (peut-être) 'ua ha'avarehia (tromper) teie vahine veve
 (démunie) e . Te hô'ê têmoni tei rave atu te hôho'a ô Hôani ?
A'era ta 'outou 'ohipa rû (urgent) e rave o te tâmâhanahana te
mâuiui o te aonei. E fa'ati'ama ana'e (de suite) i teie tamari'i o
                 tei ani (solliciter) nei ia tâtou !
  Mi: E fâriu (me tournerai) vau i nia i teie 'ofa'i ! E tâora to
'outou rima te mau hihi auahi i nia to'u tua ! E toro (tendre les
mains) 'outou , e rôtahi (concentration de l'énergie sur un seul
but) 'outou i (vers) to'u i'o (chair). I reira (alors) tâtarahia te
                               pîfao !"
I teie nei tea'a (tendre les bras pour bénir), tê fa'atoro nei te
 mau tamari'i o te ânuanua to ratou mau rima. Tê tâora nei to
ratou 'apu rima (paumes) i te mau hihi auahi. Te himene nei te
                          mau auvaha.
I reira iho i te hô'ê tuoro (crier) rahi roa : "Haeeeeeeeee !Hae
                    ! "(exclamation pour action)
  Tê fa'a'ite nei atu ra o mi'imi'i tona hôho'a mau, mai te hô'ê
ti'aporo rahi taeahae (cruel, ogre) roa e tona mau niho rahi roa,
                          e tona mata 'ino.
   At : "'Ua ha'avarehia matou ! 'A taparahi teie tuputupua ! "
                              (monstre)
  Tê tâora nei atura Mi'imi'i i tona mau hihi na roto i tona mau
   maiuû (ongles) roroa (allongés), i nia i te mau tamari'i , o tei
hina'aro e ha'apohe iana. Tarerei (trébuchent) te mau auvaha !
     I muri (puis) ti'a (se lèvent) râtou e puafao (attaquent
vigoureusement). Teie ra fa'a'oûnu (faire reculer) Mi'i'mi'i i te
 mau auvaha. E a'a (tendre bras pour maudire ou bénir) 'oia, e
  fa'atura'i (jettent par terre en poussant) te mau hihi 'ino o
 Mi'imi'i i te mau tamari'i o te ânuanua, umene'û (étourdis par
  un coup violent), tê taputô (se battre) nei te auvaha i te hô'ê
 arotâpupu (combat ordre dispersé). Tê rohirohi nei râtou. Tê
topa nei fa'ahou purarahia(précipités en désordre).




                         Toutuô o Mi'imi'i :
       "Mâmû ! Mâmû ! (silence) Mâniana ! (trop de bruit!)
   Hîtaimaramara (cri de mépris)! Hûho ! Hûho ! (cri cochon)
           'Aitoa ! (satisfaction de la chute de l'autre)
 Aaaaaaaaaaaahahâhahâ ! Mâmû ! O vau to 'outou metua vahine
 pa'ari ! Hina'aro ai vau e tûmiro (s'exercer aux armes) ! E 'ite
    vau te hohonura'a o to 'outou aroha , na roto i to'u huru
     (aspect) rû'au. E oti anei ia outou te here mai iau, mai
(grammaire 51,9) teie huru 'oroua ?" (décrépit par l'âge). I teie
 nei mâpuhi (reprennent leur souffle) te mau auvaha mâheuheu
(ébouriffés).
Am :E Mi'imi'i ! Ineine mâtou no te 'âpe'e atu ia 'oe ! E aha te
                             ohipa e rave ?
Mi: Iti rii noa ! (trèe simple) Iti rii noa ! E 'ata, e inu, e tama'a !
   Ata, inu, 'ori ! 'Ata ma te mana'o ore ! Te piti parau huna :
Eiaha roatu (jamais) e mata'u i te pohe ! 'A 'ite te parau mo'e
    (secret) a te manu o nte parataito, o vau nei 'oia te pipi
matamua : tê fa'a'amu nei te ri'ari'a (peur, dégoût) i te pohe !
     Ata : Te 'it' nei vau e parau mau ta 'oe. Na hea ha'avi
                        (subjuguer) i te pohe ?
Mi : Iti rii noa ! Iti rii noa ! E fa'anahonaho (organisons) ana'e i
 te mau arora'a ! E nehenehe (pourra) te pa'aora (vainqueur) e
                   inu i te 'âu'a o te ora pohe ore !
Er : 'Oia mau ! (C'est vrai !) Mâtou te tâhuti ore (impérissable)
mai te Atua ana'e roa ! (lui-même) O vai te hina'aro (qui veut) e
                         fatau (combattre) ia'u
 Af : O vau ! Ia haru (voler, confisquer) to'u nuna'a matapuna
              (prolifique) ta 'oe mau vahi ruperupe !"
Motomoto (querelle, boxe deux personnes) afrita e Eropa, e
                          parau o Mi'imi'i :
" 'Ua ite ânei 'outou ? Ia ha'amani'i (verser) i te tahi ma'a toto
   iti (un peude sang) to 'outou i reira 'outou e tâhuti ore ai !
  (impérissables) E tûma ! Tuma-Faaita-Urâêva ! (glouton-faire
 des grimaces avec la bouche-personne ne tenant pas en place,
 ne pas confondre avec 'Uraeva : fier, hautain) 'A hôpoi mai te
                          'âu'a a te Atua !"
ânivaniva (marche en zigzag) 'o tuma, te hô'ê tiaporo iti o te au
      (ressembler) i te tama rahi, o te viti i te 'ori pûto'i (se
                         déplacer accroupi)
T: uuuuuuu... Teie te 'âu'a , e te tahu'a rahi e ! O teie ânei o ta
                           'oe e hina'aro ?
Mi: Tuma ! Fa'atata (est proche) te hora no te ta'oto ! 'A
tâhirihiri (évente) 'oe iau ia ta'oto vau ... E, ta'u (mes) mau
             tamari'i, 'A fa'aineine ia 'outou ! "
Inaha, tê ha'amata (commence) nei te tama'i. Tê 'îriti (ouvrir)
 nei 'o tuma te 'ofai rahi pûtôhia (tirée) e Mi'imi'i. Teie 'ofa'i
   ha'avare, te hô'ê afata mau, fa'aapihia (remplie) ma te mau
 tao'a (objets) o ta tuma e 'ôpere (distribuer) i te mau auvaha.
Na mua roa 'ôperehia te mau pere'o'o na'ina'i roa (miniatures)
 o ta ratou e ha'uti (jouer) nei. Teie ra tê vai nei te hô'ê mana
ite-ore-hia (invisible) o tê tutetute (pousse l'un contre l'autre)
  'û'ana (vilemment ia râtou. Tê ta'i te mau tamari'i , tê 'â'a'a
    nei (s'insultent) ratou t tahi e tahi (l'un l'autre), tê tâ'iri
      (batent) te tahi e tahi. Na mua (d'abord) tê taputô (se
battent) nei na te mau moto (coups de poings). I muri ae te ta'i
    ratou. E tê tâmau (continuer) noa nei te tama'i e ti'i (vont
chercher) râtou i te mau to'oto'o (bâtons) me'u (gros) i roto te
 'âfata, e taputô. Fa'ahuru'ehia te mau maimoa (jouet) iti o te
'âfata ei pere'o'o rahi tutetutehia te tahi et te tahi. I muri tê
taputô nei 'ou'a'ua 'o Mi'imi'i , e hahâ (gros rire fort) e tuotuo
 (hurler) i rotopu i teie taparahira'a (carnage). Tê huti nei 'oia
te mana o te te'ote'o (orgueil) e te riri (cloère) rahi. I muri iho
 marua (s'écrouler) 'ôna ta'eroroa (très ivre). I muri, hutuhutu
(enfle , pour la colère) te riri(hôvanavana : montée de la colère
     dans la tête). Tê taputô nei te auvaha ma te mau paura
  (bombes)! Marua (s'écroulent) atura râtou tâta'itahi (un par
  un) i raro ae te mau pa'a'ina (explosions) o te mau paura. Tê
       tâhirihiri nei 'o Tuma ia Mi'imi'i tei 'ô'oro (ronfler)
  ha'ape'ape'aore (sans souci). I te hopea o te tama'i, vai noa
                  (subsiste) Atatita ti'a noa 'oia.
Ata: Te piha'a o te mâramarama tei iau 'oia ! 'Oia mau ia (c'est
évident) ! No te mea tê tûmiro nei (s'exercer aux armes ) vau i
 te feafeara'a (de la réflexion) vai iho tâmau (perpétuelle) mai
  (depuis) te tau e te tau (des siècles et des siècles) i roto te
   mau metepara o te to'eto'e. 'Ua fa'a'aite vau o vau te mea
                              maita'i"
Fa'afâtata (s'approche) 'o Tuma e (avec) te piha'a ha'avare o
                   te mâramarama, e tuô 'oia :
" O Atatita te 'aito rahi upo'oti'a (vainqueur) o te piha'a mo'a
    mau ! Ia manuia (réussir) to 'oe mau hina'aro pâ'âtoa !"
 Tê inu nei Atatita i roto te 'âua ha'avare o te maramarama. I
muri a'e 'ua marua 'oia ta'eroroa i roto te mau rima o Mi'imi'i
  tei ta'oto. I roto tana moemoea, tê 'ata nei 'o Mi'imi'i, e te
fa'a'âueue (agiter, secouer) tona mero tau'upu (reins, lombes)
 Mi :"Hahâhahahaha! Aue !" E 'ô'opa 'oia. E te tu'i (se répand)
                       nei te pôiri pâ'âtoa.

                             XIII
Te feti'a aue (comète) o te ha'avara'a (jugement) e
                te 'ite o te ânuanua.

Ia (lorsque) tê ho'i mai nei 'o Hoani, tê ite nei 'oia tona mau
                     hoa i roto te ta'oto.




H: " E te mau tamari'i o te ânuanua, tê fa'aro'o ^nei 'outou ?"
 I teie nei tê fâ (apparaître) mai nei 'o Tuma. parau atura 'o
                     Hoani : "O vai 'oe ?"
T : "Te hô'ê ti'aporo veve. E fa'aore mai ta'u hara, e te ari'i
 vahine nehenehe, teie te fa'a'itera'a (démonstration) o to'u
ha'apa'ora'a (obéissance) : e tâfifi au ia Mi'imi'i, teie ti'aporo
                             rahi !
H: E te mau tamari'i o te ânuanua, tê fa'aro'o mai ânai 'outou ?
            E te mau tamari'i o te ânuanua, 'a ara !
 T: 'Ua 'oti vau e tâfifi ia Mi'imi'i ! E te mau auvaha, 'a ti'a !
Haere rave te ohipa !" Te tu'e atura nei 'o Tuma i te tohe (cul)
                       o te mau tamari'i .
H: E te mau tamari'i o te ânuanua, tê tae mai nei te hô'ê fetia
  ave rahi roa fâtata (proche) to 'outou paraneta. E ha'amou
(anéantir) paha oia to 'outou fenua. 'a pûpû mai to 'outou mana
  ia te Atua. 'A a'a (tendre bras) , 'a fa'atoro to 'outou mau
   rima i te feti'a ave. 'A ha'amana'o i ta 'outou mau hara!"
I teie nei, tê himene te mau tamari'i, to ratou rima fa'atorohia
                    (tendues) i te feti'a ave.
E parau atura 'o Hoani :
"E te feti'a ave o te ha'avâra'a, 'a horoa (donner) mai te hô'ê
             fana'o 'api i teie mau nuna'a ta'ata !"
Tê himene nei ratou pâ'âto'a i te hopea , te rorirori (remuer
  son postérieur en dansant les pieds à plat) 'o Hoani , e parau
                             atura 'oia :
 "Te 'oa'oa tei to'u mâfatu : 'ua fa'ahuru'e te feti'a ave tona
 'avei'a ! (son cap) E hâê !(surprise)E hâê ! 'Aria ! (surprise) 'A
hi'o ! Tê fâ atu nei te hô'ê anuanua .... 'A hi'o ! 'A haere mai , e
 Oteania ! Haere mai ! 'A 'ori i roto te ra'i .... 'A hi'o i'ô ae (là
    haut) :tê ti'a nei 'o Anoanomarie (personne sage qui peut
résoudre les difficultés) , te ta'ata ateate. 'Ua fâ (apparaître)
 'oia i roto tona aira'i mâramarama nînamu ! 'A fa'aro'o biana !
   Ano: 'A rave i teie umete fa'a'îhia (rempli) i te ma'a hotu
   mâramarama ! Ua pûpûhia mai teie ma'a na te tahi noa mau
ta'ata (ceux qui parmi les humains) o tei ha'amana'o mai iau no
to'u tauatini pae (ou rima : 5) 'ôra'a matahiti (anniversaire) ! 'A
       rave i teie ma'a, 'A 'ôpere na te mau ta'ata i po'ia
(faim)....'Eiaha e 'amu e mea rahi (beaucoup), 'a nehenehe 'oe e
                     'ori mâmâ i roto i te ra'i !"




 E tê 'ori nei 'o Oteania , ê tê 'ôpere nei 'oia te ma'a 'ite-ore-
               hia pûpûhia mai i roto i tona mâfatu.
H: "Na 'oe teie nei, Amerita.'A toro to 'oe 'apu rima i te ra'i.
'E fa'ari'i teie mâramarama vareau o tei pupuhia mai e te ora
mure ore ! 'A nu'u (se déplacer, glisser légèrement) ! 'A tâmâ
             to 'oe haere'a (conduite) e to 'oe aho.
Ata : O vau, Atatita, tê ite nei au teie tiare oai (indigotier) i
(grammaire, p175) fânau iho nei i mua iau, mai te h^'ê vevo o te
  anuanua ! E tiare, ne roto ia 'oe, 'ua ite au te fânau fa'ahou,
'Ua ite au te mana mau ateate (pur), no te mea e ite to 'oe mau
    huero i te ora pohe ore. E, tiare, tê fa'a'oa'oa nei to 'oe
                no'ano'a i te mau pepe nehenehe.
H: Na 'oe teie nei, 'O Eropa. 'A hi'o teie pî'ao (libellule) rearea
   tei tae mai (à partir) tona û (couleur) i roto te ânuanua. 'A
                           fa'aro'o iana.
Te pî'ao : 'A ha'amâhorahora (ouvre) to 'oe 'oûma (poitrine), e
haere vau e himene. Ia (hyp pot ,grammaire p315) ha'amo'e 'oe
iau, e 'ore 'oe e ite iau. 'Ia (si) hina'aro 'oe te 'oa'oa a te
 itoito, 'a hopu i roto to'u î ! 'A hîmene ! 'A 'ori ! Eiaha e riaria
(avoir peur, être choqué) i te mau mata ino. E 'oa'oa te ta'ata i
               rave te taime no te hauti (jouer) iau




Af : O vau, tê ite nei au teie hihi ura te pou (descendre) mai te
 ânuanua. Tê tîhauhau nei marû to'u toto i roto to'u mau uaua
  (veines, tendons, muscles,nerfs, méridiens) ! E ueue te mau
 huero temeio i roto te metepara no te fa'ahuru'e iana mai te
                       hô'ê fa'a'apu hotu !
Ati: O vau, 'o Atia, i teie nei ha'apunihia (entouré) vau i
    (grammaire 29, p120) matie ruperupe (luxuriant). E teie
   ruperupe e tâpare (signe) na te maita'i ra'a o te Atua. 'Ua
  rohirohi mâtou i te mau mâniania o to tatou hape (erreurs).E
'ua farerei i mâtou te hô'ê fa'anâ (pacificateur) taehia (venu)
   mai te tahi (autre) paraneta . E parau maira 'oia ia mâtou :
  H: I teie nei, 'a tâpiri (joindre ensemble) i to tâtou mau 'aru
     mata (paupières) no te mea ua mata'u tâtou matapôhia
(aveuglés) . I nia to tâtou mau 'arumata, tê 'ite nei tâtou te 'u
     anani ! E, te ferêra râ, ôpere 'oe te mau hihi navenave
   (délicieux) i nia to mâtou pêpê (blessures). E, te ferêra râ
 (frère soleil), ha'amaramarama 'oe ia mâtou i roto i te pôiri i
te vahi (grammaire 41-1-2)tâna mâuiui te mau varua mau'a
(ignorant, maladroit) e ufâêva (qui ne tiennent pas en place) e t
ferêra râ, e ore mâtou e huti i te aho (respirer), eita 'oe (sans
      toi). Hina'aro matou e rave ia 'oe ei taipe(symbole)"




Tê tapiri nei pâ'ato'â te mau arumata. Tê tâpe'a nei pâ'âto'a te
   rima te tahi e te tahi. Tê himene nei pâ'âto'a i mua o te râ.
 H: I teie nei, 'a hi'o i'ô nei (ici) :'A fa'ari'i matou ia ietu . Tê
  fa'aara (averis) nei ia 'outou : e mea 'ôhie (facile à réaliser)
  ore e ite i te taraal. Mea rahi (nombreux) o râtou tei tâmata
     (essayer). Mea rahi o râtou tei 'ore i manuia (réussi). 'A
fa'aineine ia mâtou i (grammaire, p316) matomato (peureux) , 'a
                            riro ei itoito.
Ot: I 'arapo'a nui (glouton, 'a'amu) mâtou, 'a riro ei iti au noa
                         (juste, convenable)
    Am:I 'ote'ote'o (orgueilleux) mâtou, 'a riro ei ha'eha'a
                              (humble).
Ata: I to mâtou mafatu 'eta'eta (raide, dur), 'a here te tahi e
                    te tahi (les uns les autres)
        Er : I pâno'ono'o (anxieux) mâtou, ia 'ana'anatae
                       (enthousiaste) mâtou.
          Af: I fa'atau (paresseux) mâtou, 'a ha'api'i !
H: E i hina'aro 'outou e inu i te 'âu'a o te Taraal, 'A haamana'o
'outou...Mâtou pâ'âto'a, te mau i'a, te mau tumu ra'au, te mau
manu, mâtou pâ'âtoa, ia riro mâtou hô'ê nuna'a, fa'a'amuhia e
                     te here mo'a o te Atua !"
'Ua fa'aro'o Mi'imi'i te reira (cela), e 'ara a'era e tuô (crie): "
  E, tuputupua (monstre) teata hurio (de guignol), e 'aitama'i
   (inciter à la guerre) vau i te mau nuna'a , e fa'atupu i te
     tatinuna'a (racisme) e, e fa'atupu vau i te 'âmahamaha
   (discorde). E huti vau te mâhura'a (émanations) o te toto
  mâni'ihia (versé) no te 'amu to'u mana. E 'ôfati (briser un
objet) vau tei mau fifi'âuri (chaînes d'acier). I muri, e arrata'i
             vau nâ ta'ata e tae atu te Taraal mau !"
           Tuô nâ Mi'imi'i . Hiripo'i (s'évanouir) 'ona.
          Ot: E ha'amana'o mâtou ! Hô'ê nuna'a mâtou !
                Am: Te nuna'a o te mau urura'au
Ata : Te nuna'a o te hiona (neige)
                 Er: Te nuna'a o te 'ofa'i !
Ot: E Hôani, hina'aro mâtou e inu i te 'âu'a o te Taraal, i te
                  'âu'a o te ora pohe ore !

                            XIV


Te ueue huero nei o te manurere o te pârataito i te
    pî'apâ (alphabet) o te hamanira'a o te ora
                     ti'amara'a
Te parau atu nei o Hôani :
 " 'A hi'o i roto te ra'i ! Tê 'ori nei te manu o te pârataito 'ati
                     tia ae (autour) te mahana !"
I teie nei tê hopu 'oia i roto te pû o te râ ! E te ti'a nei te manu
 o te pârataito i nia te ra'i. E tê ha'apurara (éparpille) nei oia i
    tona mau 'u i te mau vahi pâ'âto'a. E te himene nei te mau
     tamari'i o te ânuanua i mua te manurere o te pârataito :
"'A ha'api'i ia matou te 'ori mo'a. Te pehepehe tei mana'ohia e
        tei 'orihia, te 'ohipa huna (secret) o te ateatera'a
    (transparence) tei 'iriti te mau 'ûputa (porte, entrée)o te
                     mahana o te mau mahana....
'A f'a'a'ite ia mâtou te 'âu'a i te Taraal, t piha'a o te ora pohe
                                 ore !"

roru = E t^hopu nei te manu o te pârataito i roto i te râ ! E tê
ti'a nei te manu o te pârataito i nia te ra'i... E te hônei oia ... e
tê ueue nei t Meho-nui-pohe-'ore-ha'atupua i te mau huero....
.... ninamu ateate (1-bleu clair, A/A, sol) :
           Na mua, 'a tâmâ i 'oe i roto te ra'i e te mata'i....
     'A ite te fâito o te maitira'a ! Te hau o te mau feti'a ! 'A
fa'a'amu to 'oe ha'amana'ora'a i roto te mâmâra'a (légèreté) o
  te mâramarama. 'Ia marû noa 'oe, 'ârea 'ia ore 'oe ia vî (sans
 être subjugué) i te h'avare (par l mensonge), i te parauti'a ore
   (injustice)! 'A aroha i te mau paraneta tei pâinu (dérivent) i
   roto i te tiruvi ! (déluge)E, ta'ata 'uri haere (vagabon) no te
   ra'i, ia hi'o te mau ivi (os) o to 'oe ora o te tau i mairi ae nei
(des temps passés). 'A fa'a'amu ia 'oe i te nînamu o te ra'i, aua
                        nînamu tei tîrâ'o ! (pacifie)
'Ua mâtau 'oia (il a l'habitude) i te ha'amaninora'a (calmer,pour
    tempêtes et esprit) te vero (mauvais temps). Mea varavara
  (rarement) 'oia e fa'atupura'a (susciter) i te vero, no te mea
 (parceque) 'ua 'ite 'oia i te ora i nia i te mau paraneta pâ'âto'a
    !'A fa'a'i (emplis) to 'oe mau mâhâhâ (poumons) i te mata'i
     vivi'i ore o te taitua (lerge)! 'A fa'a'ore (efface) i te mau
    mamae (blesures) o te mâfatu ! 'A ori i te âtea (distance) i
pihai atu to 'oe tino ! 'A fa'a'ore ia 'oe i roto te nînamu tumu o
                                 te Atua !

                               Roru +
         ...Vare'au mâramarama (2, violet clair, e/T, la) :
    Te piti 'a riro te pape hôhonu (profonde) 'âfa'i (porter,
  conduire) i teie pape i to 'o mata atau no te tâmâ ! E 'Ua riro
 'oe ei 'ôfa'i i roto te ana'ana (lumineux), tâtauhia (tatoué) ma
    te auahi e te ata (ombre, nuage). E te 'ana'ana hau ae te
   mâramarama fa'ahou ma t tau 'ara'ara (s'ouvrent) te meu
'arumata ! Toiaha (lourde) mai te to'eto'e ... I reira 'anapanapa
                          (scintille) te râ !
  'âpâ o te here i nanea (se multiplient), tei fa'aora to 'oe ora,
tane o te auahi, vahine o te to'eto'e, tane o te to'eto'e, vahine
                    o te auahi, tane o te auahi !
Roru +
              ....Uteut fa'a'i'o (3, vermillon, F/F+A, fa) :
 'A 'ori i nia te huhuâ o te mou'a ! I roto to 'oe upo'o, e ti'a te
 vai piha'a o te mâramarama o te toto o te Atua ! Ma te 'ahu iri
   nemera uteute, 'a fanau fa'ahou, tî'ia (broyés), horomi'ihia
(avalés), fa'ahuru'ehia (digéré)! Tê mâmâ nei te mata'i i roto ta
  'oe hiora'a ! Tê huti nei vau te aho o te Atua ! Te tâmâ nei te
   vai hî (eau qui jaillit) e te mau oe (cloches) ia 'oe i to mata'u
  (peur), i to mau pû'o (plaie, ulcère), i to mau hape (faute)... 'A
      ori i nia te huhuâ o te mou'a ! Ia horomi'i (avale) to 'oe
    moemoeâ i te âoaoa (folie), i te teimahara'a ! E ia fa'ahotu
 (féconder) te râ i to 'oe i'o, e te 'ôfa'i ato'a ! E 'outou, 'a uiui
   (interroge) i teie Atua tei pohe ore roa ! 'A 'ori e ati noa ae
    (autour) teie pû, teie râ ! 'A 'ori, e t tiare ato'a, ha'uti ore
   (sans bouger), ia fanau fa'ahou i roto te mâfatu o te Atua !

                                 Roru +
              ...Ninamu pa'o (4, bleu foncé, T/F,do):
Ia fa'aro'o i t ti'a'i i te 'iri nînamu pa'o ! 'A fa'ari'i i tona here
    i te mau vahi pâ'âto'a, a tae noatu i te rahi roa e te hu'a
(minuscule) ! Te mau 'âvae nînamu pa'o. Te taria atau tatauhia i
te ninamu hôhonu . 'A fa'arata (apprivoiser, habituer à un lieu)
 to'oe manao ! 'A ha'amaramarama te mau varua ! E , tîa'i, pû o
  te ao, 'atihauhau te here e (par) to 'oe hiora'a ! Tê fa'arau
 (multiplier) nei e tê fa'a'ore nei, no te rahira'a e te 'oa'oa. 'E
   'ua tatarahia te mau pîfao i nia te mau paraneta pâ'âto'a !

                             Roru +
     ...Vare'au 'ârehurehu (5,violet rès sombre, F/Ak,ré):
   I roto i te mau hihi o te mau feti'a na roto (du dedans),
   nini'ihia (répandu) te ata vare'au i roto te ao ! 'âtâtara
    (dénoue) te nounou (convoitise) i roto te 'aetorau (état
 d'esprit calme et agréable). 'A vata (sois libéré) i te vahi e t
taime. 'A fa'aro'o te himene i'ônei (présent) ra. Te tâhô'e nei
  te mau varua pâ'âto'a namua i te fânaura'a. Tê ti'afa'ahou
(ressuscite) nei te i'o (la chair)? Tê marua (s'écrouler, tomber)
nei te mau pau (mur) ! A huti te aho vare'au arehurehu ! 'A 'imi
  to 'oe hîro'a (identité, spécificité) ! Nini'ihia te ata vare'au i
    te ao e te mau upo'o pâ'âto'a ! E tê 'ori nei te pou (pilier
central) oraora o te nao (temple). Te ao e te mau mirioni feti'a.
 Tei te mau ahi ato'a (présent partout) vau ! E'ita e titira'a no
 te tau mairi, no te tau a muri, no te âtea (distance), no te fâta
tara'a (proximimité ans le temps et l'espace). Tê himene nei te
  mau haû o te natura i roto i te vare'au arehurehu (foncé). Tê
 rûru (tremblotent) nei t mau rao'ere i roto te hupe. 'O 'oe (tu
es) te tavevo o te 'ofa ! (écume)O 'oe te one hâpoihia (apporté)
mai na te moana .... Tê tavevo (résonne) nei te 'ori o te na 'âvae
 tei tûpa'i (frappent) te tahua (le sol) ! Ia tupu te ôpuara'a mâ
   (propre, vi'ivi'i ore) ! Ia tupu te mâerera'a ! 'Ua tâtarahia
   (projet) te mau tâ'amu (noeuds) o te 'ôfa'i ! Tê 'ori nei te
    'ana'ana (rayonnement) ite-ore-hia ! 'A pû'o'oi (apparais
 soudainement) i te mata 'i'o, ia (quand) mâramarama (clair) to
            'oe hina'aro, ia parau mau to 'oe hiora'a !

                                Roru +
                   ...Matie (7,vert herbe,T/E,fa):
     'A 'ite te vahi matie o te aroha o te Atua, no te animara
fa'afaitehia (réconcilié) i te ta'ata o te hau. Mea mâmû hôhonu
   (calme profond) te fa'a'apu o te tâura ! (prophète, voyant,
 inspiré) Ia ha'amo'ahia (béni) to 'oe 'oa'oa ia (quand) fârerei
te mau pape e te mau hihi o te râ ! Ia manuia (que prospère) to
    'oe 'oa'oa ! 'A horo i roto te vahi matie ! 'A 'ôu'a ! 'A 'ori
   hitahita 'ore ! (patient, maître de soi) 'A pârahi i nia te hiti
(rivage) matie ! 'A hi'o te rahira'a o te mau hotu pûpuhia mai e
     (par) te ânuanua.Tê tupu nei ratou i rapae te mau 'ôfa'i .

                               Roru +
           ....Vare'au 'ario (8, violet argenté,E/F,la) :
  'Ana'ana 'ârio o te 'ânâvai vare'au ... Maru (ombrage) mâmâ
(léger) o te mau ata purara (éparpillés). 'A tia te rima 'atau no
te fa'atere to 'oe ora ! Ia parere (se répandre) te aho ve'ave'a
  (chaud)! Ia hôhia (parlé du point de vue Divin) te pî'apa o te
hâmanira'a ! E, te mau are o te auahi, 'a 'ori auraro (obéissent)
 i to'u hi'ora' ! Tê horoa mai nei t Atua anae i te fana'o, 'âtirâ
    noa atu (malgré) te atati'a ore e tona hei o te mau hara. E
 rapa'auhia (soignées) te mau pêpê (blessures) e te Taraal ! E,
te mau taipe (symboles) 'ôfa'i , e , te mau taipe 'i'o, 'a fa'a'ite
 ia 'outou ! 'A hi'o ! 'A hi'o i muri i te mau patu (murs), i muri i
te mau pâruru (rideaux) ! E ia rave (agir) te pure mâ (pure) o te
tâhô'eraa (union) i te ora i roto te mau hau pâ'âto'a o te natura
         ! E, te meu merahi, 'a noho i roto ta matou 'ori !

                                 Roru +
                 ...Vare'au âtea (9, ak/E,ré diese)
 Ia tavevo (quand résonne) to 'oe âtea mau (clarté vraie) e tae
no'atu (jusqu'à) te reva teitei (espace sidéral) 'ôtia 'ore (sans
 limites). 'A nu'u i mua to 'oe mani'ao (pied) 'atau i te pae (du
 côté) o te 'âva'e (lune) !Tê hîtapere nei (descendre, pour eau
  de cascade) te pape vare'au âtea i nia to 'oe mau tino, no te
tâma is oe ! Mea âteatea (claire) te hupe ! (rosée) 'A hâro'aroa
 (comprendre, percevoir) i te meu reo pâ'âto'a o te ao peata !
    'A tihauhau ma te numera iva, ei fânau marie (doucment,
   lentement) fa'ahou te mau manu ahoaho (en détresse) ! Ia
monomono (que cesse de couler chaque fois) te ua no te 'ôro'a
 ha'atupua i nia te matie... Ia 'ori te tifatifa (pirogue royale) o
     te anoanomarie (la personne sage qui peut résoudre les
difficultés) i roto i te ra'i ! 'Ei hau to teie nei ao ! (paix à cette
                                 terre)

                               Roru +
      ... 'Uo'uo âtea fa'aioio (10,T/T,sol, blanc clair irisé):
Tê nehenehe (capable) nei to 'oe mana'o, e ta 'oe 'ohipa i tâfifi
  (enchaîner) ia 'oe, aore ra (ou bien) tâtara (délier) ia 'oe, e
tarai (sculpter) to 'oe hîro'a (identité). 'A ha'amana'o i te pure
   o te mata'i i nia te one. Tê tûrama nei (éclaire) 'oia to 'oe
2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds
2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds
2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds
2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds
2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds
2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds
2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds
2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds
2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds
2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds
2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds
2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds
2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Dossier aborigen'
Dossier aborigen'Dossier aborigen'
Dossier aborigen'comateatro
 
Faux amis
Faux amisFaux amis
Faux amisself
 
Poètes dici et dailleurs
Poètes dici et dailleursPoètes dici et dailleurs
Poètes dici et dailleursEPSILIM
 
Bras de fer
Bras  de  ferBras  de  fer
Bras de ferEPSILIM
 
Ce que dit l'hiver
Ce que dit l'hiverCe que dit l'hiver
Ce que dit l'hiverEPSILIM
 
Victor hugo
Victor hugoVictor hugo
Victor hugoEPSILIM
 
Alphonse de Lamartine
Alphonse de LamartineAlphonse de Lamartine
Alphonse de LamartineEPSILIM
 
Dossier de presse février 2014 Théâtre La Coupole Saint-Louis
Dossier de presse février 2014 Théâtre La Coupole Saint-LouisDossier de presse février 2014 Théâtre La Coupole Saint-Louis
Dossier de presse février 2014 Théâtre La Coupole Saint-LouisBâle Région Mag
 
Starky and hutch 70s tv theme
Starky and hutch 70s tv themeStarky and hutch 70s tv theme
Starky and hutch 70s tv themeAlex Grasso
 
Jeu de rimes diapo
Jeu de rimes diapoJeu de rimes diapo
Jeu de rimes diapoEPSILIM
 
Florileges
Florileges Florileges
Florileges EPSILIM
 
Les lettres de mon moulin
Les  lettres de mon moulinLes  lettres de mon moulin
Les lettres de mon moulinEPSILIM
 

Was ist angesagt? (13)

Coin rigolo
Coin rigoloCoin rigolo
Coin rigolo
 
Dossier aborigen'
Dossier aborigen'Dossier aborigen'
Dossier aborigen'
 
Faux amis
Faux amisFaux amis
Faux amis
 
Poètes dici et dailleurs
Poètes dici et dailleursPoètes dici et dailleurs
Poètes dici et dailleurs
 
Bras de fer
Bras  de  ferBras  de  fer
Bras de fer
 
Ce que dit l'hiver
Ce que dit l'hiverCe que dit l'hiver
Ce que dit l'hiver
 
Victor hugo
Victor hugoVictor hugo
Victor hugo
 
Alphonse de Lamartine
Alphonse de LamartineAlphonse de Lamartine
Alphonse de Lamartine
 
Dossier de presse février 2014 Théâtre La Coupole Saint-Louis
Dossier de presse février 2014 Théâtre La Coupole Saint-LouisDossier de presse février 2014 Théâtre La Coupole Saint-Louis
Dossier de presse février 2014 Théâtre La Coupole Saint-Louis
 
Starky and hutch 70s tv theme
Starky and hutch 70s tv themeStarky and hutch 70s tv theme
Starky and hutch 70s tv theme
 
Jeu de rimes diapo
Jeu de rimes diapoJeu de rimes diapo
Jeu de rimes diapo
 
Florileges
Florileges Florileges
Florileges
 
Les lettres de mon moulin
Les  lettres de mon moulinLes  lettres de mon moulin
Les lettres de mon moulin
 

Andere mochten auch

key 50 tamizh 2012 07-20 edition
 key 50 tamizh 2012 07-20 edition key 50 tamizh 2012 07-20 edition
key 50 tamizh 2012 07-20 editionDominique TRON
 
2009-12-31 Clé 17 - TRON : l'offrande du Phénix
2009-12-31 Clé 17 - TRON : l'offrande du Phénix2009-12-31 Clé 17 - TRON : l'offrande du Phénix
2009-12-31 Clé 17 - TRON : l'offrande du PhénixDominique TRON
 
2010-06-02 KEY 50 TAMIL - TRON : SORGATIN PARAVAI
2010-06-02 KEY 50 TAMIL  - TRON : SORGATIN PARAVAI2010-06-02 KEY 50 TAMIL  - TRON : SORGATIN PARAVAI
2010-06-02 KEY 50 TAMIL - TRON : SORGATIN PARAVAIDominique TRON
 
Opus 187b- by D.O. Tron
Opus 187b- by D.O. TronOpus 187b- by D.O. Tron
Opus 187b- by D.O. TronDominique TRON
 
2010-06-02 KEY 53 english edition - TRON : PARADISE BIRDS THEATER
2010-06-02 KEY 53 english edition - TRON : PARADISE BIRDS THEATER2010-06-02 KEY 53 english edition - TRON : PARADISE BIRDS THEATER
2010-06-02 KEY 53 english edition - TRON : PARADISE BIRDS THEATERDominique TRON
 
2009-12-31 key53 english - TRON : PARADISE BIRDS THEATER
2009-12-31 key53 english - TRON : PARADISE BIRDS THEATER2009-12-31 key53 english - TRON : PARADISE BIRDS THEATER
2009-12-31 key53 english - TRON : PARADISE BIRDS THEATERDominique TRON
 
2010-01-21 LLAVE 52 ,CASTELLANO - TRON :LA OFRENDA DEL FENIX
2010-01-21 LLAVE 52 ,CASTELLANO - TRON :LA OFRENDA DEL FENIX2010-01-21 LLAVE 52 ,CASTELLANO - TRON :LA OFRENDA DEL FENIX
2010-01-21 LLAVE 52 ,CASTELLANO - TRON :LA OFRENDA DEL FENIXDominique TRON
 
2010-06-14 LLAVE 52 castellano - D.O. TRON
2010-06-14 LLAVE 52 castellano - D.O. TRON2010-06-14 LLAVE 52 castellano - D.O. TRON
2010-06-14 LLAVE 52 castellano - D.O. TRONDominique TRON
 
2010-03-02 Llave 52 castellano - TRON : la Ofrenda del Fenix
2010-03-02 Llave 52 castellano - TRON : la Ofrenda del Fenix2010-03-02 Llave 52 castellano - TRON : la Ofrenda del Fenix
2010-03-02 Llave 52 castellano - TRON : la Ofrenda del FenixDominique TRON
 

Andere mochten auch (9)

key 50 tamizh 2012 07-20 edition
 key 50 tamizh 2012 07-20 edition key 50 tamizh 2012 07-20 edition
key 50 tamizh 2012 07-20 edition
 
2009-12-31 Clé 17 - TRON : l'offrande du Phénix
2009-12-31 Clé 17 - TRON : l'offrande du Phénix2009-12-31 Clé 17 - TRON : l'offrande du Phénix
2009-12-31 Clé 17 - TRON : l'offrande du Phénix
 
2010-06-02 KEY 50 TAMIL - TRON : SORGATIN PARAVAI
2010-06-02 KEY 50 TAMIL  - TRON : SORGATIN PARAVAI2010-06-02 KEY 50 TAMIL  - TRON : SORGATIN PARAVAI
2010-06-02 KEY 50 TAMIL - TRON : SORGATIN PARAVAI
 
Opus 187b- by D.O. Tron
Opus 187b- by D.O. TronOpus 187b- by D.O. Tron
Opus 187b- by D.O. Tron
 
2010-06-02 KEY 53 english edition - TRON : PARADISE BIRDS THEATER
2010-06-02 KEY 53 english edition - TRON : PARADISE BIRDS THEATER2010-06-02 KEY 53 english edition - TRON : PARADISE BIRDS THEATER
2010-06-02 KEY 53 english edition - TRON : PARADISE BIRDS THEATER
 
2009-12-31 key53 english - TRON : PARADISE BIRDS THEATER
2009-12-31 key53 english - TRON : PARADISE BIRDS THEATER2009-12-31 key53 english - TRON : PARADISE BIRDS THEATER
2009-12-31 key53 english - TRON : PARADISE BIRDS THEATER
 
2010-01-21 LLAVE 52 ,CASTELLANO - TRON :LA OFRENDA DEL FENIX
2010-01-21 LLAVE 52 ,CASTELLANO - TRON :LA OFRENDA DEL FENIX2010-01-21 LLAVE 52 ,CASTELLANO - TRON :LA OFRENDA DEL FENIX
2010-01-21 LLAVE 52 ,CASTELLANO - TRON :LA OFRENDA DEL FENIX
 
2010-06-14 LLAVE 52 castellano - D.O. TRON
2010-06-14 LLAVE 52 castellano - D.O. TRON2010-06-14 LLAVE 52 castellano - D.O. TRON
2010-06-14 LLAVE 52 castellano - D.O. TRON
 
2010-03-02 Llave 52 castellano - TRON : la Ofrenda del Fenix
2010-03-02 Llave 52 castellano - TRON : la Ofrenda del Fenix2010-03-02 Llave 52 castellano - TRON : la Ofrenda del Fenix
2010-03-02 Llave 52 castellano - TRON : la Ofrenda del Fenix
 

Ähnlich wie 2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds

Recueil "L'insolent Ciel", Marius Dion
Recueil "L'insolent Ciel", Marius DionRecueil "L'insolent Ciel", Marius Dion
Recueil "L'insolent Ciel", Marius DionMariusDion
 
Explication de texte la corrida b2 c1
Explication de texte la corrida b2 c1Explication de texte la corrida b2 c1
Explication de texte la corrida b2 c1jeanphilippeguy
 
Interview dans la foret lointaine
Interview dans la foret lointaineInterview dans la foret lointaine
Interview dans la foret lointaineperditaens
 
03 10-07 la-tonalite-d-un-texte
03 10-07 la-tonalite-d-un-texte03 10-07 la-tonalite-d-un-texte
03 10-07 la-tonalite-d-un-texteinstitutstlo
 
Le genre des mots 2e partie
Le genre des mots 2e partieLe genre des mots 2e partie
Le genre des mots 2e partieiesdragobil
 
Pré Programme Cimade
Pré Programme CimadePré Programme Cimade
Pré Programme Cimadefdesouche
 
Madame - Revue de presse
Madame - Revue de presseMadame - Revue de presse
Madame - Revue de presselaetizia
 
Animation d’un atelier d’écriture
Animation d’un atelier d’écritureAnimation d’un atelier d’écriture
Animation d’un atelier d’écriturelouiz driss
 
Les monstres diaporama 6e a
Les monstres diaporama 6e aLes monstres diaporama 6e a
Les monstres diaporama 6e acdiclgmathieu
 
Ah, le crocodile
Ah, le crocodileAh, le crocodile
Ah, le crocodileteopopescu
 
Dossier gdl web
Dossier gdl webDossier gdl web
Dossier gdl webpdesvigne
 
Interview je ne me souviens plus très bien
Interview je ne me souviens plus très bienInterview je ne me souviens plus très bien
Interview je ne me souviens plus très bienperditaens
 
Music-Hall | Jean-Luc Lagarce | Mise en scène Véronique Ros de la Grange
Music-Hall | Jean-Luc Lagarce | Mise en scène Véronique Ros de la GrangeMusic-Hall | Jean-Luc Lagarce | Mise en scène Véronique Ros de la Grange
Music-Hall | Jean-Luc Lagarce | Mise en scène Véronique Ros de la Grangeculturedigitale
 

Ähnlich wie 2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds (20)

Circe
CirceCirce
Circe
 
Recueil "L'insolent Ciel", Marius Dion
Recueil "L'insolent Ciel", Marius DionRecueil "L'insolent Ciel", Marius Dion
Recueil "L'insolent Ciel", Marius Dion
 
Ane-abeilles
Ane-abeillesAne-abeilles
Ane-abeilles
 
Partition fabula
Partition fabulaPartition fabula
Partition fabula
 
Explication de texte la corrida b2 c1
Explication de texte la corrida b2 c1Explication de texte la corrida b2 c1
Explication de texte la corrida b2 c1
 
La littérature
La littératureLa littérature
La littérature
 
Interview dans la foret lointaine
Interview dans la foret lointaineInterview dans la foret lointaine
Interview dans la foret lointaine
 
03 10-07 la-tonalite-d-un-texte
03 10-07 la-tonalite-d-un-texte03 10-07 la-tonalite-d-un-texte
03 10-07 la-tonalite-d-un-texte
 
Le genre des mots 2e partie
Le genre des mots 2e partieLe genre des mots 2e partie
Le genre des mots 2e partie
 
Pré Programme Cimade
Pré Programme CimadePré Programme Cimade
Pré Programme Cimade
 
Madame - Revue de presse
Madame - Revue de presseMadame - Revue de presse
Madame - Revue de presse
 
Animation d’un atelier d’écriture
Animation d’un atelier d’écritureAnimation d’un atelier d’écriture
Animation d’un atelier d’écriture
 
Les monstres diaporama 6e a
Les monstres diaporama 6e aLes monstres diaporama 6e a
Les monstres diaporama 6e a
 
00
0000
00
 
Ah, le crocodile
Ah, le crocodileAh, le crocodile
Ah, le crocodile
 
Dossier gdl web
Dossier gdl webDossier gdl web
Dossier gdl web
 
Interview je ne me souviens plus très bien
Interview je ne me souviens plus très bienInterview je ne me souviens plus très bien
Interview je ne me souviens plus très bien
 
Dieu et les licornes
Dieu et les licornesDieu et les licornes
Dieu et les licornes
 
Carmen V2
Carmen V2Carmen V2
Carmen V2
 
Music-Hall | Jean-Luc Lagarce | Mise en scène Véronique Ros de la Grange
Music-Hall | Jean-Luc Lagarce | Mise en scène Véronique Ros de la GrangeMusic-Hall | Jean-Luc Lagarce | Mise en scène Véronique Ros de la Grange
Music-Hall | Jean-Luc Lagarce | Mise en scène Véronique Ros de la Grange
 

Kürzlich hochgeladen

Bibdoc 2024 - Les maillons de la chaine du livre face aux enjeux écologiques.pdf
Bibdoc 2024 - Les maillons de la chaine du livre face aux enjeux écologiques.pdfBibdoc 2024 - Les maillons de la chaine du livre face aux enjeux écologiques.pdf
Bibdoc 2024 - Les maillons de la chaine du livre face aux enjeux écologiques.pdfBibdoc 37
 
La Base unique départementale - Quel bilan, au bout de 5 ans .pdf
La Base unique départementale - Quel bilan, au bout de 5 ans .pdfLa Base unique départementale - Quel bilan, au bout de 5 ans .pdf
La Base unique départementale - Quel bilan, au bout de 5 ans .pdfbdp12
 
Faut-il avoir peur de la technique ? (G. Gay-Para)
Faut-il avoir peur de la technique ? (G. Gay-Para)Faut-il avoir peur de la technique ? (G. Gay-Para)
Faut-il avoir peur de la technique ? (G. Gay-Para)Gabriel Gay-Para
 
DIGNITAS INFINITA - DIGNITÉ HUMAINE; déclaration du dicastère .pptx
DIGNITAS INFINITA - DIGNITÉ HUMAINE; déclaration du dicastère .pptxDIGNITAS INFINITA - DIGNITÉ HUMAINE; déclaration du dicastère .pptx
DIGNITAS INFINITA - DIGNITÉ HUMAINE; déclaration du dicastère .pptxMartin M Flynn
 
Chana Orloff.pptx Sculptrice franco-ukranienne
Chana Orloff.pptx Sculptrice franco-ukranienneChana Orloff.pptx Sculptrice franco-ukranienne
Chana Orloff.pptx Sculptrice franco-ukranienneTxaruka
 
Bibdoc 2024 - Les intelligences artificielles en bibliotheque.pdf
Bibdoc 2024 - Les intelligences artificielles en bibliotheque.pdfBibdoc 2024 - Les intelligences artificielles en bibliotheque.pdf
Bibdoc 2024 - Les intelligences artificielles en bibliotheque.pdfBibdoc 37
 
Bernard Réquichot.pptx Peintre français
Bernard Réquichot.pptx   Peintre françaisBernard Réquichot.pptx   Peintre français
Bernard Réquichot.pptx Peintre françaisTxaruka
 
Pas de vagues. pptx Film français
Pas de vagues.  pptx   Film     françaisPas de vagues.  pptx   Film     français
Pas de vagues. pptx Film françaisTxaruka
 
Présentation - Initiatives - CECOSDA - OIF - Fact Checking.pptx
Présentation - Initiatives - CECOSDA - OIF - Fact Checking.pptxPrésentation - Initiatives - CECOSDA - OIF - Fact Checking.pptx
Présentation - Initiatives - CECOSDA - OIF - Fact Checking.pptxJCAC
 
Newsletter SPW Agriculture en province du Luxembourg du 10-04-24
Newsletter SPW Agriculture en province du Luxembourg du 10-04-24Newsletter SPW Agriculture en province du Luxembourg du 10-04-24
Newsletter SPW Agriculture en province du Luxembourg du 10-04-24BenotGeorges3
 
Apprendre avec des top et nano influenceurs
Apprendre avec des top et nano influenceursApprendre avec des top et nano influenceurs
Apprendre avec des top et nano influenceursStagiaireLearningmat
 
Pas de vagues. pptx Film français
Pas de vagues.  pptx      Film   françaisPas de vagues.  pptx      Film   français
Pas de vagues. pptx Film françaisTxaruka
 
PIE-A2-P 5- Supports stagiaires.pptx.pdf
PIE-A2-P 5- Supports stagiaires.pptx.pdfPIE-A2-P 5- Supports stagiaires.pptx.pdf
PIE-A2-P 5- Supports stagiaires.pptx.pdfRiDaHAziz
 
PIE-A2-P4-support stagiaires sept 22-validé.pdf
PIE-A2-P4-support stagiaires sept 22-validé.pdfPIE-A2-P4-support stagiaires sept 22-validé.pdf
PIE-A2-P4-support stagiaires sept 22-validé.pdfRiDaHAziz
 
Vulnérabilité numérique d’usage : un enjeu pour l’aide à la réussitepdf
Vulnérabilité numérique d’usage : un enjeu pour l’aide à la réussitepdfVulnérabilité numérique d’usage : un enjeu pour l’aide à la réussitepdf
Vulnérabilité numérique d’usage : un enjeu pour l’aide à la réussitepdfSylvianeBachy
 
Bibdoc 2024 - L’Éducation aux Médias et à l’Information face à l’intelligence...
Bibdoc 2024 - L’Éducation aux Médias et à l’Information face à l’intelligence...Bibdoc 2024 - L’Éducation aux Médias et à l’Information face à l’intelligence...
Bibdoc 2024 - L’Éducation aux Médias et à l’Information face à l’intelligence...Bibdoc 37
 
Bibdoc 2024 - Sobriete numerique en bibliotheque et centre de documentation.pdf
Bibdoc 2024 - Sobriete numerique en bibliotheque et centre de documentation.pdfBibdoc 2024 - Sobriete numerique en bibliotheque et centre de documentation.pdf
Bibdoc 2024 - Sobriete numerique en bibliotheque et centre de documentation.pdfBibdoc 37
 

Kürzlich hochgeladen (18)

Bulletin des bibliotheques Burkina Faso mars 2024
Bulletin des bibliotheques Burkina Faso mars 2024Bulletin des bibliotheques Burkina Faso mars 2024
Bulletin des bibliotheques Burkina Faso mars 2024
 
Bibdoc 2024 - Les maillons de la chaine du livre face aux enjeux écologiques.pdf
Bibdoc 2024 - Les maillons de la chaine du livre face aux enjeux écologiques.pdfBibdoc 2024 - Les maillons de la chaine du livre face aux enjeux écologiques.pdf
Bibdoc 2024 - Les maillons de la chaine du livre face aux enjeux écologiques.pdf
 
La Base unique départementale - Quel bilan, au bout de 5 ans .pdf
La Base unique départementale - Quel bilan, au bout de 5 ans .pdfLa Base unique départementale - Quel bilan, au bout de 5 ans .pdf
La Base unique départementale - Quel bilan, au bout de 5 ans .pdf
 
Faut-il avoir peur de la technique ? (G. Gay-Para)
Faut-il avoir peur de la technique ? (G. Gay-Para)Faut-il avoir peur de la technique ? (G. Gay-Para)
Faut-il avoir peur de la technique ? (G. Gay-Para)
 
DIGNITAS INFINITA - DIGNITÉ HUMAINE; déclaration du dicastère .pptx
DIGNITAS INFINITA - DIGNITÉ HUMAINE; déclaration du dicastère .pptxDIGNITAS INFINITA - DIGNITÉ HUMAINE; déclaration du dicastère .pptx
DIGNITAS INFINITA - DIGNITÉ HUMAINE; déclaration du dicastère .pptx
 
Chana Orloff.pptx Sculptrice franco-ukranienne
Chana Orloff.pptx Sculptrice franco-ukranienneChana Orloff.pptx Sculptrice franco-ukranienne
Chana Orloff.pptx Sculptrice franco-ukranienne
 
Bibdoc 2024 - Les intelligences artificielles en bibliotheque.pdf
Bibdoc 2024 - Les intelligences artificielles en bibliotheque.pdfBibdoc 2024 - Les intelligences artificielles en bibliotheque.pdf
Bibdoc 2024 - Les intelligences artificielles en bibliotheque.pdf
 
Bernard Réquichot.pptx Peintre français
Bernard Réquichot.pptx   Peintre françaisBernard Réquichot.pptx   Peintre français
Bernard Réquichot.pptx Peintre français
 
Pas de vagues. pptx Film français
Pas de vagues.  pptx   Film     françaisPas de vagues.  pptx   Film     français
Pas de vagues. pptx Film français
 
Présentation - Initiatives - CECOSDA - OIF - Fact Checking.pptx
Présentation - Initiatives - CECOSDA - OIF - Fact Checking.pptxPrésentation - Initiatives - CECOSDA - OIF - Fact Checking.pptx
Présentation - Initiatives - CECOSDA - OIF - Fact Checking.pptx
 
Newsletter SPW Agriculture en province du Luxembourg du 10-04-24
Newsletter SPW Agriculture en province du Luxembourg du 10-04-24Newsletter SPW Agriculture en province du Luxembourg du 10-04-24
Newsletter SPW Agriculture en province du Luxembourg du 10-04-24
 
Apprendre avec des top et nano influenceurs
Apprendre avec des top et nano influenceursApprendre avec des top et nano influenceurs
Apprendre avec des top et nano influenceurs
 
Pas de vagues. pptx Film français
Pas de vagues.  pptx      Film   françaisPas de vagues.  pptx      Film   français
Pas de vagues. pptx Film français
 
PIE-A2-P 5- Supports stagiaires.pptx.pdf
PIE-A2-P 5- Supports stagiaires.pptx.pdfPIE-A2-P 5- Supports stagiaires.pptx.pdf
PIE-A2-P 5- Supports stagiaires.pptx.pdf
 
PIE-A2-P4-support stagiaires sept 22-validé.pdf
PIE-A2-P4-support stagiaires sept 22-validé.pdfPIE-A2-P4-support stagiaires sept 22-validé.pdf
PIE-A2-P4-support stagiaires sept 22-validé.pdf
 
Vulnérabilité numérique d’usage : un enjeu pour l’aide à la réussitepdf
Vulnérabilité numérique d’usage : un enjeu pour l’aide à la réussitepdfVulnérabilité numérique d’usage : un enjeu pour l’aide à la réussitepdf
Vulnérabilité numérique d’usage : un enjeu pour l’aide à la réussitepdf
 
Bibdoc 2024 - L’Éducation aux Médias et à l’Information face à l’intelligence...
Bibdoc 2024 - L’Éducation aux Médias et à l’Information face à l’intelligence...Bibdoc 2024 - L’Éducation aux Médias et à l’Information face à l’intelligence...
Bibdoc 2024 - L’Éducation aux Médias et à l’Information face à l’intelligence...
 
Bibdoc 2024 - Sobriete numerique en bibliotheque et centre de documentation.pdf
Bibdoc 2024 - Sobriete numerique en bibliotheque et centre de documentation.pdfBibdoc 2024 - Sobriete numerique en bibliotheque et centre de documentation.pdf
Bibdoc 2024 - Sobriete numerique en bibliotheque et centre de documentation.pdf
 

2010-01-01 TAVIRI 51 tahitian version of TRON theater of Paradise Birds

  • 1. Edition du 31 Décembre 2009 .Suite à un blocage incompréhensible de ma boîte courriel yahoo depuis mi-décembre 2009, on peut seulement me contacter par <tron.dominique@gmail.com>. A l'avenir tout nouveau changement sera d'abord indiqué sur mon site central<tronoriatadominique.over-blog.com> où il est possible de corriger rapidement une adresse, alors que sur le site<www.slideshare.net/TronOriataDominique> je dois effacer et republier entierement tout fichier que je souhaite corriger .Où que je me trouve,même si c'est plus lent, on me transmettra le courrier expédié à cette adresse postale : A/C 410 Sant Francesc - 07860 Formentera - Baleares . Espagne. J'autorise le téléchargement légalement gratuit de mes publications internet, espérant seulement que les usagers mentionneront mon nom, et, s'ils font des bénéfices commerciaux, qu'ils m'enverront un pourcentage.On peut acheter mes peintures à Huahine dans la galerie Puvaivai et à Moorea dans le magasin Bambou à Maharepa et TikiNet à Haapiti, ou directement à Tila à Maatea, PK 13,5.On peut trouver sur internet des libraires vendant mes livres imprimés avec d'autres textes et photos que ceux de mes blogs. La photo ci-dessus a été prise lors d'une répétition sur l'ancien plateau du pamplemoussier au Lycée La Mennais de Papeete, avec Namata en oiseau de Paradis, et je tiens une flûte que j'ai confectionnée avec des bambous coupés sur la montagne de Maharepa, à Moorea. La plupart des photos ont été prises pendant des interprétations du Théâtre des oiseaux de Paradis par l'Eden Duo en France et en Inde,par Nim & Dom en Afrique ,ou par l'atelier Théâtre "3ème millénaire" en Polynésie .Sur <tronoriatadominique.over-blog.com> on trouvera des documents vidéos avec ces interprètes, notamment les clés 2,4,5,7,37,41 et 29 en solo .Sur <www.slideshare.net/TronOriataDominique> on pourra consulter la clé 17 , où les mêmes photographies sont accompagnés des prénoms des acteurs. On trouvera d'abord ici le texte de la version longue en tahitien, réalisé avec Riro, qui correspond au texte français de la clé 17 et au texte anglais de la clé 53. Apres cette version longue, on trouvera aussi ici une autre version plus courte en reo maohi , réalisée avec Tila, et qui correspond aux textes anglais et tamil de la clé 50. Dans la clé 17 on trouvera aussi les plans détaillés utilisés en 1995 et 1996 à Tahiti pour la mise en scène, les entrées et les déplacements des acteurs, la régie des lumières, ainsi qu'une fiche pour chaque rôle. Le texte et la mise en scène peuvent être adaptés aux possibilités des acteurs et des lieux. . Dominique Oriata TRON.
  • 2. * TE PUPURA'A O TE MAU MEHO NUI POHE ORE HA'ATUPUA * (Littéralement : "l'offrande des oiseaux exorciseurs immortels" .En tahitien le u se prononce comme le français ou, le e comme le é, le au se dit aw ou aou, le h s'entend ,le ' est un coup de glotte, le ^ allonge la voyelle - en principe ce devrait être une barre sur la voyelle, mais celle-ci est absente de mon clavier . Au fil des vérifications ou des trouvailles que nous y avons faites, nous avons mentionné des significations en français fournies par le dictionnaire et la grammaire du Fare Vana'a . Nous accueillerons avec plaisir toute suggestion d'amélioration et de coopération, même à distance. Abréviations pour désigner les personnages : M= te meho-nui O= Oriata N =Nanihi A ='apa-o-te-aho :Hamsadea O= 'Oteoteo -Tui'â'au-Hevaheva ("orgueilleux,guerrier qui cherche sa proie partout,qui a perdu le contrôle de soi sous l'influence d'une passion violente") H= Hurio :Potet F= Fa'aheipo ("accuser quelqu'un avec mauvaise foi ") : Lasem V= Vavi ("inepte") : Demang T= Tau'ataipito ("personne qui professe l'amitié pour poursuivre ses propres fins") Fa = Fa'aeva ("vaniteux de ses vêtements")-Atutoa ("vantard, étourdi")-Papavaha ("vaine pompe") : Maltor Mi'imi'i ("envieux, jaloux") : Morjine Tuma ("glouton") : Tchoupak Ot : Oteania Am : Amerita At :Atatita Ati : Atia E:Eropa Af : Afrita
  • 3. * CLE 51-1 VERSION LONGUE EN REO MAOHI DES EPISODES DU THEATRE DES OISEAUX DE PARADIS créé par Dominique Oriata TRON .* Te ruamano (le conteur ambulant): I teie nei e fa'atia ia 'oe te 'â'ai o te manurere pohe 'ore, te meho nui ha'atupua ... I - TE PARANETA 'AETOERAU E TE FâNAURA'A O NANIHI I te hô'ê taime, i nia te paraneta 'OA'OA, 'ua vai nei te hô'ê fenua moua ha'atihia na te moana. Teie fenua pi'ihia :'Aetoe'rau !
  • 4.
  • 5. E i ni'a i taua fenua ra, te hô'ê aru rahiroa , i reira 'ua riro te mau ohi 'ei tumu ra'au rahi..
  • 6.
  • 7. Mâiha o teie aru, te horo nei te hô'ê 'ânâvai iti
  • 8. e te mau pû hau i raro i te mau topara'a pape.
  • 9.
  • 10. I te atea ra, te haere maira te hô'ê erefani no te ha'amâhâ (étancher) i tôna po'iha, e 'ua hoi oia i roto ite ururâ'au...
  • 11. Te meho ha'atupua : " Hô !...hô !" Te ruamano : fa'aro'o anei 'oe ? ...Ua poumai (descendre) te manurere o te parataito mai nia mai i te ra'i.
  • 12.
  • 13. E 'ua tutui (allume) 'oia i te hô'ê auahi i nia te hô'ê 'ôfai i ropu i te tahora pape ! Te ite nei oia i te hô'ê rana, o tei 'ôuau'a. Ua moemoea oia ia riro ei vahine. Tona ra mata rari (mouillés). E 'imi 'oia i te auahi e fa'ahuru'ê (transformer) iana. I reira iho (soudain) tutei (frôle) tona rima i te auâhi. 'ua hitimahuta (sursaute) te rana ma te hôriri (crainte) i te ura (brûler ,pa'apa'a)
  • 14.
  • 15.
  • 16. Parau atura te manurere : "-Turuhe to 'oe upo'o,'a ueue iana.'a 'ata (oaoa) i rotopû te matie! 'A here teie auahi,'a hopu atu.E fanau atu 'oe i roto te tino o te hô'ê vahine !" 'Ua 'ôu'a te rana i roto te auahi, e riro atura ei vahine Nânihi.
  • 17.
  • 18.
  • 19.
  • 20. Te meho : "-hô !hô!hô! To 'oe i'oa o o Nânihi !" 'Ua fânau 'oia i nia iho te 'ôfai mo'a. Tona aho 'u o te aru. Himene atura Nânihi : "E te manu nehenehe, haere mai i nia iho to'u rima, ia hi'o pâpû (clairement) atu vau ia 'oe !" Tê rere nei te manu na nia (au-dessus) i te tahora pape tei horo i te hôpuna (petit lac) o te here. Parau atura te manu : "O fânau 'âpî; 'a 'âpe'e (suis) teie 'ôpape (courant). A muri a'e (plus tard) e fârerei te tane o tau (que je) e hâmani ia 'oe.
  • 21.
  • 22.
  • 23.
  • 24. 'Ua âpe'e atura Nânihi te tahora pape haumârû (fraîche), e tae atura i te hôpuna i te vahi (où) te 'âueue (agité, instable, tremblant)nei te hope i te hô'ê riri vai tutia rahi roa. Na te hiti (tout autour) tê fa'a'ohu (tournoyer) nei te mau i'a i roto te pape teatea. Te rave nei te hô'ê manu meri i te monamona o te tiare, e ma'ue (s'envoler) atura 'oia.Te pa'i'uma nei Nânihi i nia te tiare rahi roa no te huti te no'ano'a maita'i ae. I reira iho hopu atura Nânihi e 'au e ori mâmâ (légère) iroto te pape. Te moemoea nei Nânihi i te mata o te hâ'ê tane tei imi tona here i roto te urura'au.
  • 26. " -Hô!". Te himene nei te manu o te here i nia iho (au dessus) te 'ôfa'i ha'amâramahia na te auahi mo'a. Ha'afâtata ( s'approche) mai ra te hô'ê 'airi tei po'iha (soif).Te inu nei oia. I reira iho te horo nei atura ,ha'amatauhia na te hau'a o te hô'ê nemera.
  • 27.
  • 28.
  • 29. Te fâtino atura (marche du chat qui chasse) te nemera i nia te hiti 'ânavai. E hia'ai oia (il désire fortement) te hô'ê tâmâ'ara'a i'o. 'ua fa'aro'o 'oia te reo o te manu. Tê tâmoemoe (guette) nei 'oia. Tê tûrama (éclaire) nei tona hi'ora'a i te ururâ'au e (avec) te hô'ê hihi o te mahana ... "- Hô !" 'Ua parau atura te meho-nui-ha'atupua ia na : "- 'A fa'aro'o te himene ite manu o te parataito. 'A hi'o tona auahi mo'a ! E, animara nehenehe, 'a ha'apau to 'oe mau niho, to 'oe mau mai'u'u i roto teie auahi, no te fânau api i roto te mâramarama o te wahana, i roto i te pehe o te tahora pape ! Fa'anavenavehia te numera (charmé) Tê nu'u (faire un pa et attendre) nei 'oia. Teê tîa'i (attend) nei 'oia ia mareva (paser rapidement)t e meho nui namua ia na ! (devant lui)
  • 30. Hina'aro 'oia e haru (s'emparer de force) itonai'o, i tona mau huruhuru (plumes) e tona himene, no te fa'aite tona hanahana (majesté royale). Te fa'aro'o nei 'oia te mau 'ahehe (bruissements) o te mau rao'ere (feuilles). I reire iho, tê fa'aea (s'arrête) nai 'oia e parau atura : "E te manuhere, no to 'oe nehenehe, e'ita vau e ha'amâuiui ia 'oe ! E ahiri (si) hina'aro 'oe ia pâruru vau ia 'oe, 'a fa'a'ite mai 'oe iau to'oe 'ite huna o to'oe ora pohe ore !" Te meho: "Hô ! 'a 'ite ! 'a 'ôua na nia iho (par dessus) teie pape, no te ha'apau (détruire) ia 'oe i roto i teie auahi i reira (où) e fânau fa'ahou vau i te meu mahana atoa !'A ha'apau i to 'oe mau niho, i to 'oe mau mai'u'u (griffes) i roto teie auahi , no fânau 'api i roto i te tino o te hô'ê tane no te hô'ê fârereira'a 'oa'oa nehenehe. E namua (et d'abord) 'a hôreo (prêt serment) aore'oe (de ne plus) taparahi te mau manu hara ore (innocents)!"
  • 31.
  • 32. I reira iho fâ (apparait) maira te hô'ê 'ûrîta'ata mâfatu 'oa'oa ! 'Ua topa 'oia, te pêpê 'oia (est blessé) no te mea (parceque) 'ua tâmata (essayait) 'oia i te hopu i roto i te râ mai nia mai (à partir) te 'orepe(cime) o te hô'ê tumu râ'au. 'Ua topa 'oia i mua (en face) i te auahi. Tê arata'i (guide)nei te auahi iana. 'Aita 'oia i 'ite (il n'a pas vu) te nemera i te parau o te manurere. Tê fa'atano (viser) nei te nemera i te 'urita'ata !tê 'ôu'a nei 'oia no te haru i te 'ûrîta'ata. Te 'ôua nei 'oia no te haru i te 'ûrîta'ata tei 'ape ! (esquive)Tê fa'ateni (supplie) nei te 'ûrîta'ata : " e te meho nehenehe i te hihi 'oa'oa ! I hea (où) 'ite au 'oi'oi (rapide) i te hô'ê ha'apûra'a ?"(se réfugier) E 'ôu'a (il va sauter) te nemera no te ha'apa (saisir) te 'ûrîta'ata tei tâpuni (prendre la fuite, se cacher) i roto t auahi ! I roto teie auahi 'ua riro (est transformé) te 'ûrîta'ata ei tane ! Te meho : "Hô !Hô!" To 'oe i'oa Oriata !" 'Ua tâpuni viti atu te nemera horuhoru (troublé) e ro'ohia
  • 33. (atteint) e te ri'ari'a (la peur).
  • 34.
  • 35. III TE FAREREIRA'A O NANIHI E ORI'ATA
  • 36.
  • 37. 'Ua fanau te hô'ê tane i nia i te 'ôfai. Te 'ara'ara nei (très ouverts) 'oia tôna na arumata(paupières). Tê hi'o nei 'oia te
  • 38. maramarama o te auahi tei (qui)purara (se disperse) i roto te ururâ'au. I reira iho,'ua 'ite Oriata te hî'ê pepe (papillon) tâpeahia no te mata'i i roto i te hô'ê pû'âverevere.'Ua fa'aora atura Oriata i te pepe. I teie nei te ma'urere râ te pepe e te 'âpee nei oriata iana. Tê ha'amâhorahore (ouvre de manière répétée) nei te pepe tôna mau pererau (ailes) pêni (couleurs) huru rau (varié, de toutes sortes).Tê 'ori nei 'oia na te hiti (autour) o te mau tiare. I teie nei tê tau (se perche) nei te pepe i nia i te tiare e te tâmâ'a nei 'oia i te monamona. Te puihauhau (souffle)tê mata'i, 'ua tûra'i (a poussé) 'oia i te pepe i pihai iho (jusqu'à) te hô'ê 'âma'a (branche). I reira taua pepe tau atu i nia i te hô'ê 'ûmoa(bourgeon), e huti 'oia i te aho (respire) no tôna no'ano'a.Tê arata'i nei maîte noa (lentement, continuation) te pêpê ia 'oriata i pîhai iho (jusqu'à) i te pû i te vahi tîa'i noa ai Nânihi. Tê himene nei Nânihi : "Tê fa'aro'o nei au te ta'i ri'i au (petit son, Mâniania c'et du bruit) o te mata'i i roto te ururâ'au, e paha atoa (peut-être aussi) te fa'ainera'a (l'approche) o te tane tau (que) i moemmeâ !haere mai ! Haeremai ! Tê tûpa'ipa'i (frapper de façon répétée) nei 'oa'oa to'u mâfatu".
  • 39. Tê tâpiri (s'approche) nei Oriata mâ te ori atu. Na te atea (de loin)te 'ite 'oia ia Nanihi.'Ua hopu Nânihi i roto i te pape marû (douce)ateatea (claire). 'Ua reve 'Ori'ata te hô'ê 'âm'a 'ofe (branche bambou). Tê pûhipuhi nei 'oia (il souffle) i roto. I muri (puis) iho tê tâora (lancer) nei 'oia te 'ofe i (vers) te râ. Tê 'ôu'a viti 'oia no te 'apo (attrapper) iana. I tera râ taime (à cemoment là), tê 'ite nei Nânihi ia 'Ori'ata. Tê parau nei 'o Nanihi : "O 'oe (es tu) te tane o ta'u (que) i moemoea ? 'Ua here au ia 'oe !" Tê parau nei 'o Oriata : 'Ua here au ia 'oe !"
  • 40. IV TE FâNAURA'A O TE 'âPâ-O-TE-AHO (jeune oiseau du souffle)
  • 41. "-Hô ! Hô!" I teie nei tê pîna'i (retentit) te pi'i o te manu o te pârataito. Tê fa'aro'o nei Oriata e Nanihi iana.Tê hina'aro nei râua i te autaritari (suivre encore et encore) tâna rerera'a. Haere râua mâ (avec) te pa'ari (prudence) i te hiti o te 'ânâva'i. Tê horo nei te 'ânâvai i raro (au fond) te hô'ê peho (partie supérieure de la vallée) hôhonu (profonde). I nia i to râua upo'o (au dessus de leurs têtes) tê hûanane (se mélangent, se roisent) nei te tahi taime (de temps en temps) te mau 'âmo'a (fougères). I reira iho, Te hô'ê 'aueue fenua (tremblement de terre).Tê 'aue (tumulte, agitation, désordre)nei te 'a'aihere (broussailles),ê
  • 42. te ma'iri (tombr) nei t mau 'ôfa'i i raro te peho. Tê 'ôra'i (reculer) nei râua. Tê 'ôua nei te 'ânâvai i nia i te mau hîtâpere (de cascade en cascade) ha'amauhia (accrochés, suspendus) râua i te mau pôhue e te mau 'âma'a (branches) rahi, no te tâhiti (franchir) ato'a i te mau 'ôhîteitei (cascades d'un grande hauteur). Eiaha roa (jamais) tê môina nei (être oublié) ia râua te manu o te pârataito ! 'ârea râ (mais) tei raro (en aval) tê 'û'uru (rugit) nei te hô'ê 'ôfî rahi roa. Fa'ane'one'o (empoisonne)'oia i te vahi ma ahitûtû (puanteur enfumée) o tona aho. E ati tia 'ae (autour), tê pohe nei te mau i'a e te mau ra'uere (feuilles). Parau atura 'o Nânihi : " 'ê'ê (s'il te plait), hina'aro mâua e haere i te tahi pae atu (au delà) o to 'oe nohora'a (gîte)" .Pâhono atura te 'ofi : "Tê 'ite ânei outou teie 'iri pohe fa'aru'ehia (abandonnée) i nia te hiti pape... 'A 'ahu (couvrez vous) i teie 'iri, no te fa'atura iau !"(honorer, respecter). Tê rave nei (prendre) râua te 'iri fa'aru'ehia.Tê tâmata (essayent) nei râua te 'ahu i teie 'iri pohe? 'âre'a (mais) rahi roa (trop grande) te 'iri pohe no râua. 'Aita ta râua e ravea (moyen) no te fa'atano (ajuster) iana. Tê tâhopu (supplie) nei 'o Oriata : "ê'ê , e ha'amana (autorise nous) e haere i te tahi pae atu (au- delà) o to 'oe nohora'a !" Pâhono te 'ôfi : "'Oe, tane, ia tâpuni (prendre la fuite, se cacher) atu mai te hô'ê 'ûrita'ata na roto te mau 'âma'a ra'au ! 'âre'a râ 'oe, vahine, te hia'ai (désirer fortement) nei vau is 'oe. E riro 'oe ei na'u tama'ara'a i teie pô !"
  • 43.
  • 44. "Hô!" Tê fa'aro'o nei râua : "- Hô!". 'Ua himene te manu o te pârataito i nia iho (au-dessus) o te mau tumu râ'au. Te 'ana'ana nei te manu here ma tona hihi mure ore tei ha'amoe (fait oublier) te pohe. Tê hopu nei 'oia i roto te râ. I reira tê hâmani nei te hôê hi'omata (miroir). 'Ua tâora( lancer) 'oia te mea. 'Ua noa'a (être attrapé 'oia e nânihi.Tê hi'o nei 'oia ia na iho (se mire).Tê 'ite nei 'oia i te hô'ê auahi i tona rae (front).I reira iho, 'ua manao 'o Oriata i te hô'ê râve'a (projet) patatoa (rusé).'Ua rave 'oia te hi'omata. 'Ua huri (tourne) 'oia iana i nia iho (dans la direction) te 'ôfî tei mata'u ia hi'o iana. "-Hô ! O 'Oriata, O Nânihi, 'a
  • 45. tâpapa (poursuivre quelqu'un, empiler) teie 'ôfi. 'A haru i tona 'îtere (queue serpents et poissons sauf raie). I'a 'ori i nia tona upo'o ! 'E 'âau mêhara (reconnaissant) tona mau fêti'i noa atu (même).Ani (sollicite) ia arohahia (gracié) te 'ôfî ha'amata'uhia. Fa'ateni 'oia (supplie) i te manu o te pârataito.
  • 46.
  • 47.
  • 48.
  • 49.
  • 50. " Hô ! Mai te peu (si) ê hinaaro 'oe ia fânau fa'ahou, 'a ura na roto te hihi o tau (que je) e taora i nia te hi'omata tapeahia (tenu) e (par)Oriata !" E inaha, Haere te 'ôfi i te vâhi e ura te hihi no te 'ôu'araa (par ricochet). Tê riro nei tona 'î tere ei hô'ê mo'o iti. Tê vera (brûle dan le feu) nei tona upo'o tei riro ei hô'ê pu'atoro ufa (vache) e piti tara rahi (cornes). Tê momi (avale) nei te auahi, 'ua fânau te hô'ê 'aiu.Tê ta'i nei te 'aiu.Te fa'a'amu nei 'o 'Oriata e Nânihi iana. "Hô! O 'apa-o-te-aho to 'oe i'oa"...
  • 51.
  • 52. "hô !" 'Ua pi'i te manu ia râua no te arata'i (guider) ia ratou tae ro'a'atu (jusqu'à) i te moana. Tê haere nei ratou i nia te hiti o te 'ânâvai? 'Umehia (être attiré par persuasion, être remorqué) râua na te manuhere e tana himene. I teie nei, tê rere te manu o te pârataito na nia te tairoto (lagon) i reira e tahe (coule) te 'ânâvai.
  • 53. Tê tâpapa (poursuivre) nei te hô'ê mo'o taehae (crocodile) i te hô'ê i'a. 'Amina (avoir un désir insatisfait) 'oia te i'a i te 'ori. Tê 'ôu'a nei te mo'o taehae. Te orompi (être perdu de vue) nei te i'a i roto te miti... 'A hio te mau 'are tei parere (se répandre) i nia te one (sable) i tahatai (rivage).Tê 'ôu'a te i'a rapae te pape. Hina'aro 'oia e tâpe'a (toucher) te râ. âteatea te mahana. 'A hi'o te mau tupa o tei haere râpae to ratou mau 'âpo'o (trou).Tê tâ'ao'ao (marchent sur le côté) nei ratou. Te tahi taime (parfois) tîfifi (s'emmêlent) to ratou 'âvae fa'ahôhoni (pinces). I muri (puis) 'ua rohirohi ratou i te tapitô (lutter). Parau o Oriata ia Nanihi ; "'A hi'o te 'are tei hetuhetu (rouler comme les vagues) te hô'ê pû!" Te puhipuhi nei Nânihi (elle
  • 54. souffle) i roto i te pûoraraha (conque façonnée pour être utilisée comme une conque)
  • 55. E i nia teie tahatai 'ua ueue (semer) mâu'a i te mau huero 'î'îta. 'Ua hâmani mâu'a te hô'ê fare ma te mau 'âma'a e te nî'au. E 'ua mahemo (passèrent) te mau 'ava'e, tae roatu (jusqu'au) te tau hotu. V Te fârereira'a o 'âpa-o-te-aho e te meho ha'atupua
  • 56.
  • 57.
  • 58. I teie nei, tê ara te tamari'i i nia te paraneta 'aeto'erau, rotopu (parmi) te matie ruperupe (verdoyant). Tê fa'aro'o nei 'oia te vavâ (bruit de la mer sur le rivage) o te miti ma te mau 'u mahanahana (qui tient légèrement chaud). Ti'a 'oia i nia (il se lève), e pîha'i iho iana (tout près de lui), tê fârerei nei 'oia tona taea'e (frère) Moo-iti tei 'ôu'au'a i nia te mau 'ôfai (de pierre en pierre). I muri, tê fa'aea (s'arrête) nei 'oia. Tê mâhanahana (se réchauffe) 'oia iana i te mau hihi o te râ. Parau 'âpa-o-te- aho ia Mo'o-iti : " No te mea 'oe e 'ôu'a ai i nia roa ae ?" Pâhono o Mo'o-iti : "Te hina'aro nei vau ia riro ei manurere, mai te manu o te parataito. Te ha'amana'o(se souvient) anai 'oe i teie manu, i to 'oe mahana fânaura'a ?"
  • 59. Parau atura 'âpâ-o-te-aho : "'A fa'a'ite mai iau tei hea teie manu ! Hina'aro vau ia fa'a'ite mai 'ôna te'u e'a... Hina'aro vau ia fa'a'ita mai 'ôna... E aha teie feti'a o tei fa'a'amu to'u ora!"
  • 60.
  • 61. I reira iho pâhono atura te meho-nui : "'A fa'aro'o te himene o te manu o te Pârataito ! 'Ua hâmani vau to'u 'ôfa'ara'a (nid) i roto i teie tumu râ'au , e 'aita 'oe i ha'apa'o ! (prêter attention)" Parau o 'âpa-o-te-aho : "E te manu o te here, tê fânau faahou nei vau no te mea e fa'aro'o vau ia 'oe ! 'A fa'ahuru'e iau mai ia 'oe !" Pâhono te manu : " i teie nei, e reva atu vau i nia te huhuâ (sommet) o te mou'a. I'ô (là-bas) e fârerei vau i te mau matahiti ato'a (chaque année) te mau ta'ata o te fenua" Himene o 'âpa-o-te-aho : "'Ua oti te tau 'auhune (récolte, moisson)... E manu nehenehe, hina'arovau pai'uma i nia iho to 'oe tua ... Ia (quand) pa'i'uma
  • 62. vau, 'e tere anae (partons tout de suite) no te râ ! E aha tona 'ohipa huna ? 'E hopoi atu iau (emporte moi) i'ô !(là-bas) E aha (qu'est-ce qu'il ya ) to roto te ninamu ateate ? 'Oia! Hina'aro vau e 'ori e himene i roto i te ra'i ! Hina'aro vau e hi'o na nia mai (de là-haut) te mau 'âivi (crêtes des premières hauteurs), te mau mou'a, te mau fa'a'apu, i reira (où) e riro ai te tahi i te tahi (chacun) i te manu o te pârataito ! 'Ua fa'a'aite vau i te pu'aatoro (vache) i hea (où)'oia e 'amu, tê au (j'apprecie)nei au ia fa'atupu te ua i te matie. E mea atamai (sage, intelligent), teie tû'ai'ao (s'entraîner à un sport) i te 'ôu'a , mai te mo'o iti ? hina'aro vau e fânau i piha'i atu (au-delà) te paera'i (horizon) e te pohe. Ia haere 'oe i nia te hô'ê motu, ia haere 'oe i piha'i atu te aru, ia haere 'oe i roto te hiona (neuge), ia haere 'oe i raro i te mau ooo (rayons brûlants du soleil) o te râ, e autaritari (suivre sans relâche)vau ia'oe !"
  • 63.
  • 64. 'Ua ma'urere (s'envoler) te manu mai tona 'ôfa'ara'a(nid). Tê marere (voltiger) nei 'oia na nia te mau ata (nuages). "Hô !" Te 'ôu'a'a nei 'âpa-o-te-aho no te tâpapa (poursuite) iana, mai te hô'ê 'ûrîta'ata. Te ahe'e nei iho i te mau 'aivi (crêtes des collines). Tê horo nei 'âpâ-o-te-aho e te hi'o nei te ra'i, e pinepine 'oia (souvent il) i te he'e (déraper, glisser) i
  • 65. roto te aihere? Tê pa'uma nei 'oia (souvent il) i te 'âivi. I teie tê ta'oto iuiu (sommeil profond) atura 'oia. E tê tapae (accoster, arriver) nei atura i nia iho te hô'ê ata o tona rae (front) Ananahi poipoi, tê ara nei o 'âpâ-o-te-aho, e tuô (crier fort) 'oia : " O te manu nehenehe, tei hea 'oe ? No te aha i ta'oto ai âu ? I teie nei o vau ana'e (seul) e te ta'i (pleurer) nei vau... E hâpapa (attendre) mai iau ! Haere mai ! E arata'i (guider) iau ! 'Ua mo'e (perdu vau i roto te aru... Na hea e 'ite ia pâ'imi (chercher en se déplaçant) ia 'oe ? Tê farara (se mettre à souffler, pour le vent) nei te mata'i i te ata 'ôtuhituhi (gris). E tê pûô nei (apparait au loin) te huhuâ
  • 66. (sommet). 'Ua Ha'amana'o (se souvenir) o '^pâ-o-te -aho e haere te manu i'ô ! Tê haere nei te tamari'i na te 'ê'a ma te 'ori te tahi taime (quelquefois). I reira iho, 'ua tae 'oia râpae te uru ra'au, tê 'ite nei 'oia te hô'ê 'oire iti e'ita e taata. Tê inu nei 'o 'âpâ-o-te-aho.
  • 67. Tê hio nei oia te haerera'a (venue) i te mau 'eia (brigands) : "- E mâuruuru te manu o te parataito! 'ua râmâ (a piegé) 'oia i te huira'atira i nia te huhu'â !" 'Ua tatari (attendre) te tamari'i ia ô (entrent) te mau 'eiâ i roto te hô'ê fare 'aa. 'Ua tatari 'oia no te horo i roto te aru.
  • 68. I teie nei tê horo 'oia i roto te aru, no te fa'a'ite i te huira'atira'a e te manu. Tê horo nei 'oia mai te hô'ê te'a (flèche) i te huhuâ. I'ô a'e (là haut) tê pure nei e te 'ori nei te huira'atira'a e (pendant) toru mahana i piha'i iho (près) te manu here. I nia a'e te huhuâ, tê rêre nei te manu o te pârataito i roto i te ho'e maramarama ninamu. I muta'a (jadis, auparavant) iho, ua hôro'a (donner) te manu i te mau hi'omata i te mau ta'ata o teie fenua ato'a. Teie nei râ i teie mahana (mais aujourd'hui) tê haere te ta'ata ma te mau hi'omata oomahere (quelque chose qui donne du bonheur) (o te pôpônu).
  • 69.
  • 70. Tê titia nei (allumer un feu, un lampe) te huira'atira'a te hô'ê auahi rahi i nia i te ra'i ma teie mau hi'omata, no te ha'amate (tuer, provoquer la maladie) (no te fa'atâtauro, cruxifier) Te meho nui 'ua 'aromo'e (oublier) te mau ta'ata te tumu o te pôpôunu. Tê taora (lancer) ei te feiâ i te mau hihi atoa ma te mau hi'omata i nia te manurere. 'Ua fa'aueue (ordonner) te mau ari'i e te mau tahu'a ia fa'atano(viser) te manu. E no'a'a (sont
  • 71. obtenues, ou huihuihia) mai ia ratou te mau pupura'a o te feiâ no te mehonui. Tênânâ (maintenant) i parau atura te manu here : "Manao anei outou ia auraro (obéir) teie mau hihi ia ratou ? No te mea (parceque) hina'aro outou i te ha'amou (détruire), e haere atu vau i nia te tahi (autre)paraneta. Terâ râ, nô te hôro'a ia outou i te hô'ê atamai (sagesse, intelligence) 'api, teie to'u parau faaau (promesse, contrat) : Ia teie nei ta'ata e hina'aro ei riro ei manu o te parataito, ia teie ta'ata e 'ôu'a teitei (très haut) rahi i nia te ra'i, i roto teie auahi tahuhia (Tahu : jeter du bois dans un feu, allumer, faire de la sorcellerie) no te ha'amou iau !"
  • 72. 'Ua meho (chercher un refuge dans les broussailles comme un fugitif, se cacher) te tamari'i 'âpâ-o-te-aho i roto te hô'ê pû'aihere (buisson). 'Ua fa'aro'o 'oia te parau fa'a'ite (explicatif).
  • 73.
  • 74. E inaha tê 'ôu'a nei teitei rahi i nia te ra'i. Tê ôu'aua nei ma te pûai o te ha'amo'ara'a (consécration) i roto i te auahi rahi. E riro teie tamari'i te vetahi piti (un autre, deuxième) manurere o te pârataito. Tê marere 'oia ma tona pererau mâramarama ! E pe'e 'oia i te manu matamua (ancien, premier).
  • 75.
  • 76. Parau te manu matamua i te manu 'api : 'A ho'i pih'i iho te mo'o iti to 'oe taea'e (frère)" Pâhono atura te 'âpâ-o-te-aho : "E, to'u tahu'a rahi, e 'ao (enseigne) iau e fa'aû (affronter) te 'ati
  • 77. (malheur) o te mau 'uputara (maléfice). E pûpû mai iau te mana o te hio-ore-hia. Tê hina'aro vau ei riro ei to 'oe tarepau (quelqu'un qui a acquis toutes les connaissances de son maître) pa'anâ ! (vigoureux, en bonne santé). Pûpûhia teie mana iana, e teie nei tê pou (descendre) 'o 'âpâ-o- te-aho i te fenua e te mau fa'a'apu.
  • 78. E i te mau vahi ato'a (partout), i roto i te mau aora'i, i roto i te mau fare pê, te 'ite nei 'o âpâ-o-te-aho i te mau taata e taparahi (s'entreegorger) nei te tahi i te tahi i teie i'oa o te manu o te pârataito. E i te mau vahi ato'a, i roto i te mau aora'i, i roto i te mau fare pê, tê 'ite nei 'o 'âpa-o-te-aho i te mau ta'ata e here te tahi i te tahi, e 'ori nei i teie i'oa o te meho-nui-pohe-ore-ha'atupu'a, manurere o te parataito ! VI Na hea (comment) O Nânihi e 'Oriata i tâpae i nia te paraneta Teâhitûtai
  • 79.
  • 80.
  • 81. Matahiti ae matahiti ae (année après année), 'ua mâtau (avoir l'habitude) te uihi (petite brise légère, souffler doucement comme la brise) i te horomiri (caresser de la main) i te fenua 'o te pârataito. E inaha, 'ua 'ite 'o 'Oriata e Nanihi te hô'ê nana ma'o i te tua piru. Parau atura Nânihi : " 'Ua moe ta mâua tama 'âpâ-o-te-aho, e mea pinepine ore hia te manu o te pârataito. Nehenehe anei (peux-tu) ta 'oe e haere e haru i te hô'ê ma'o" Pâhono Oriata : "E haere vau, no to 'oe 'upehepehe (divertissement)".
  • 82. E ia (pendant) haere e 'atu 'o 'Oriata i te a'ua'ura'a (chasse), 'Ua tae mai te hô'ê vero (tempête) tahi roa. 'Ua hôpoi (emporta, transporta) atu te hô'ê pûâhiohio(tourbillon de vent) ia Nanihi na roto (à travers) te ra'i. 'Aita 'Oriata nehenehe ei haru te ma'o. 'Ua viti 'oia te ho'i mai (revint). Tera râ (mais) 'aita noa'a (retrouvée) fa'ahou Nânihi iana. 'Ua pa'imi 'o 'Oriata ia Nânihi i roto i te ururâ'au. 'Ua 'oto (gémissait) 'o 'Oriata ma tona mau roimata (larmes) : "E te atua o te hau mure ore, ahea (quand) e no'a'a fa'ahou 'o Nânihi iau ?I hea e haere vau?"
  • 83.
  • 84. 'Ua ite te manu o te parataito i hea (où) 'o Nanihi i teie nei, no te mea 'ua 'ite teie mau manurere ra (ces oiseaux-là) i te tau i mairi (temps passé)aenei, te anotau a muri ae (les temps futurs), te vahi atea (les lieux lointains), 'ua fa'apurero (apparaître de manière inattendue) te 'âpâ o te pârataito e parau atura : "Eiaha e faarohirohi (s'épuiser) ia 'oe ma teie mau roimata. Te tîa'i ra o Nânihi. 'A ha'amau (établir, fonder) te hô'ê hau pâpû (sûre).'Ua haruhia (kidnappée) 'o Nânihi e (par) te nânati'aha (le magicien) fa'aheipô (calomnie), te fa'aterehau (1er ministre) mâtâmua o te ari'i Ôte'ote'o-Tui'âau-Hevaheva (orgueilleux qui cherche partout sa proie et perd le contrôle sous l'emprise de ses passions) i nia te paraneta Teâhitutai (insatisfaction et cuisine permanente).Te 'ite ra 'oia (il voyait) i roto tona moemoeâ ia Nânihi. Na (c'est) fa'ahepô i (qui) hâmani teie pûâhiohio (tourbillon de vent) ma tona pâfaora'a (avec sa sorcellerie) no te moeapahia (kidnapping) o Nânihi. Inanahi (hier) ra 'ua haere au e fârerei ia Nânihi. 'Ua 'ite te
  • 85. hô'ê pairati (pilote) faehau (soldat) o te paraneta Teâhitûtai iau. 'Ua tapapa 'oia iau (il m'a poursuivi). 'A haere na 'ô ! (par là) E 'ite 'oe i'ô te hô'ê manureva. E arata'i teie pairati ia 'oe i te paraneta Teâhitûtai. 'A ha'apa'o (fais attention) maita'i, 'eiaha e fa'a'ite te fâ (but) o to'oe tere !" 'Ua haere 'o 'Oriata i roto i te urura'au, e i reira iho 'ua fârerai 'oia te pairati, mairi hia (appelé) Fa'aeva-Atutoa- Papavaha (frimeur de ses vêtements, vantard étourdi, vaine pompe). Parau atura Fa'aeva : "'Ae ! (eh) 'oe ! te 'imi nei au te hô'ê manu varavara (rare). Tona huruhuru (plumage) rau
  • 86. (nombreuses)Te mau 'u ! 'Ua 'ite ânei 'oe iana ?" Pâhono 'o Oriata : "E manu 'imi 'atâ teie (c'est un oiseau difficile à trouver). Raverahi (nombreux, beaucoup) te mau manu fa'ahiahia (merveilleux) i roto teie aru ! Teie ra ...Nehenehe(beau) atoe (aussi) to 'oe manureva. Fâna'o 'oe ! (tu as de la chance). E hina'aro vau e ori (promener) i nia te ra'i i roto to 'oe manureva ! 'E'E" e manao te pairati : E ho'o (prix, echange) atu vau teie 'ûrita'ta ia te h^'ê tia'i o te aora'i o to tâtou arii rahi !" E hepetoma ae hapetoma ae (semaine après semaine), te tere nei râua na te ra'i. E 'ua tae atu râva i te paraneta Teahitûtai.
  • 87. I teie nei, Fa'atîtîhia (mis en esclavage) 'Oriata i roto te aora'i o te ari'i rahi, ôte'ote'o-Tui'âau-Hevaheva ! 'ârea (mais) ha'amûruuru 'oia te atua no te mea tei pîha'i iho ia Nânihi. 'Ua 'imi tu'utu'u ore (sans relâche) Oriata, tîtîvahaora (captif insensible à ses malheurs), na Nânihi. Te tapuni nei 'oia i muri i te hô'ê urupâ (fourré, buisson) o te 'âua (parc) o te aora'i ia (lorsque) 'ua 'ite 'oia te haerera'a mai o faahepo e tona mau fa'aterehau Vavi -Tupatupa-Ahotoru (inepte crabe lèche-botte) fa'aterehau o te ha'api'ira'a, ma te hô'ê reohe (voix) iti, e tau'a taipito-Otefa-Hitahita (ami par calcul, avide, et qui s'admire), fa'aterehau o te tama'i (guerre), ma te hô'ê reohe rahi ! VII Te mau tûno'o (les imprécations) o te tama'i (guerre)
  • 88.
  • 89.
  • 90. R1 = Roru 1 (refrain1 ): V=Vavi :" ia mâtou (à nous) te mau paraneta âtea!" T=Tau'ataipito: - 'Ua tâpo'ipo'i te ra'i !" (le ciel est couvert) Vavi :"'E ua hia ! Roru 2 : T: 'A fa'aruru (braver le danger, affronter) anae tâtou te pâtiri ! V: ' riro tâtou te mau atua o te ao ! T: Maoro roa ! (trop tard)
  • 91. Roru 3: V: :Haere atu fa'ahou ! T: 'A fa'arahi tâtou te manatahi (monopole) o Teâhitûtai ! V: No ta mâtou mau tamari'i ! T: To'u hoa! to'u ho'a ! V: To'u taea'e ! To'u taea'e T: Maitai anei'oe i piha'i iho iau ? V: Mea fâtata vau ia 'oe (proche dans le temps et l'espace) 'Eiaha e matau ! +R1, e : T: 'Ua hôreo ânei 'oe (as tu prêté serment?) V: No to mâtou arii rahi, tâtahi (chaque) po'ipo'i (matin) T: E no Mi'imi'i-'Ahuava-Aua Târoto (envieuse qui ne tient pas ses promesses et s'enfonce dans de mauvaises habitudes) ta mâtou tahu'a rahi vahine ? V : No Mi'imi'i, 'ua horoa vau te hô'ê tapena ! (victime offerte en sacrifice) +R2, e : T+V: 'âeaea ! (cri des arioïs) T: Parau mau ! (vérité) V : Atatia'a ! F= Fa'aheipô : Maitai ! 'A rohi ! (soyez vigilants) 'Afa'aitoito! Te tâpuni nei (prennent la fuite) te mau tohe pâparu (égoïstes) o te paraneta 'Aeto'erau i mua ta mâtou 'ofao pairiti (1er rang des guerriers pilotes). Tê tapuni nei râtou i roto i to râtou rotara'a (ils s'enfuient dans leurs espaces intérieurs)
  • 92. +R3,e : T:Ia fa'arahi (que se multiple) to mâtou huâhai (descendance)! V:E fa'ariro to 'oe mau hina'aro (que se réalisent, se concrétisent tes désirs) +R1,e : T:E,e haere vau ato'a e fârerei te nuna'a V: E aha ta 'oe parau ? T: Mea mo'a (sacrées) ta mâtou peu (coutumes) vaifauhia (conscrées par l'usage) V: No Mi'imi'i te ao ato'a ! V+T : 'Aeaea! T: 'âtira ! (assez) V: Fa'ahou! (encore) T: Hô'ê 'ahu (vêtement) no te ta'ata tataitahi (chacun) V:E tura! E tura! (C'est le respect, c'est digne) E râ'au o te ea (remède du Salut!)! E fa'aora ! (c'est guérir) Na raro ae te vevera'a (à bas la pauvreté) V+T: 'Aeaea ! + R2,e : V: 'atirâ ! T: Fa'ahou ! V: Paoti ! (patron) V: Maitai T : Maitai ânei te mârei (piege)? Fa'aheipo= F : Itehia to 'outou mau mâhutahutara'a rahi (excitation), to 'outou mau 'ôrarera'a (provocation au mal). Ia hina'aro 'outou e pûpû (donnent) to mâtou fao (esclaves) i to râtou ora no to
  • 93. mâtou 'arora'a (combet, bataille). 'A ara te mana'o tâho'o! (vengeance) 'A tara (détacher, envoûter) te 'aravihira'a (ingéniosité) ! I teie nei, tê 'ite nei au te meu tîa'i e pûtô (amener) nei ia Nanihi te vahine nehenehe... Ehaere atu râtou ... + R3 " Te mau tîa'i (gardes) e pûto ia Nanihi. VIII Tê tâparuparu nei (supplier, persuasion douce), tê arapae nei (courtiser) i te nânati'aha (sorcier) Iôtea-Fa'aheipo ia Nânihi.
  • 94. Fa'aheipo = F: "e Nanihi, ua here nei au ia 'oe. No te aha (pourquoi) pâtoi ai (résister) ? Nânihi +N: Ahiri (si, condition irréalisable)'oe I here iau, 'A fa'ati'a (permets) e fa'aru"e (quitter) I teie nei paraneta pe'ape'a ! 'A fa'ati'a iau e fârerei faahou 'o 'Ori'ata... F: Tê 'ite nei 'oe. 'Aita e tia ia rave (pas possible cet acte) .Tê hina'aro nei te nuna'a e pûpû ia 'oe i te tuti (sacrifice) i nia te marae o Mi'imi'i a (afin de) Ha'amoa (bénir) te mau 'arora'a ananahi atu. E fa'ati'a (permettre) te ari'i rahi , ôte'ote'o, ia mâua ei tamati arii (prince) e tamahine ari'i o te paraneta aeto'erau (euphorie calme). E 'aratai mâua to 'oe nuna'a !
  • 95. N:No te aha (pourquoi) e ha'avî (conquérir) ai i te paraneta aeto'erau a (pour) fa'atere iana ma te mau ture (lois) o te paraneta Teahitûtai ? F: Aoa (peuplée ) roa te paraneta Teâhitûtai, teie ra mama 'ôroâro'a (presqu'inhabitée) te paraneta aeto'erau ! Puna roa (très fécondes) te pa'u (la femme prolifique) o te paraneta Teâhitûtai !Mea maitai te vavahira'a ! (partage) N: 'A here te hô'ê vahine tei hina'aro ia 'oe! 'A fa'ati'a (permets) iau e fa'aru'e to 'oe aora'i, ta 'oe fare 'âuri (prison) F : Râhui ! (prohibition!) 'Aita e tia e rave ( c'est impossible) 'Aita vau hina'aro, e parihia (être accusé)vau ei papavaha (tromperie) N: 'Eiaha 'oe e mata'u ! E mana'o te ta'ata pâ'âtoa e (que) manaroa ta 'oe tahutahuhia ! (ou tohutohuhia,magie) e fa'aro'o te manao te here atamai (sage). E riro 'oe ei fa'apa'ari (celui qui rend sage) !" Fa'aro'o 'o Fa'aheipô, e 'ori Nânihi. F: "E, Nânihi, mea nehenehe roa 'oe ... (tu es très belle). E te mau tîa'i (gardes)! 'A ru'uru'u (atachez) i teie matau'iu'i (belle perle) itera mea (chose : selon la mise en scène c'est un arbre, un poteau, etc...).Tê mataroa (anxieux) nei au, e (et) paha (probablement) i 'ite teie vahine i te 'ori rahupeu (sortilège dansé)? 'Aita vau e hina'aro e ma'ue i roto i te ra'i !" Ru'uru'u atura te mau tîa'i ia Nânihi. F: "E Nânihi ! Tê hina'aro nei au e pâruru ia 'oe ! I teie nei e Haere to tatou arii rahi... 'A fa'aro'o ! 'A feafea ! (réflechis)" IX Te âoaoa (délire, hurlement de chien, folie) o te ari'i rahi 'Oteote'o-Tui'âau-Hevaheva
  • 96.
  • 97. 'Ote'ote'o =O : Herete (exclamation d'entrain) ! Hurô ! (exclamation de joie) Hie!Hie! (exclamation de dégoût Hon ! (exclamation de dérision) ...'ae ! (exclamation d'appel) Fa'aheipo ! F: Tei o nei vau (je suis ici), e ari'i rahi, e upo'oti'a (conquérant ) o te ao ! O: 'A fa'aa'o iau ! (conseille mo) F : Maitai ta 'oe ohipa pâ'âto'a ! O: Herete ! Hie ! Hurio-Tima-Hahi ! (marionette-taloche-égaré) 'Eiaha 'oe ha'amaoro (être en retard) atu... Mai tei mâtauhia
  • 98. (comme d'habitude)! Hurio = H: E, ari'i rahi, tei onei vau (je suis là).Hôro'a vau to'u ora no te tama'i ti'a (juste)! O: 'A parahi ! (assis) 'A ti'a ! (debout) I raro ! I nia! I te pae ! (à gauche) 'Atau! (à droite) 'Aui ! (gauche) Hurio !... i teie nei te 'atau, i tera te 'aui ! 'A feafea ! ' A feruri !"(réfléchis) Tê fa'a'ite nei 'ôte'ote'o iana tona 'atau. Hô'ê (c'est) a huru (identique) te 'aui o hurio.
  • 99. H: 'ê'ê (s'il te plait), ie fa'a'ore mai ta'u hara (pardonne moi ma faute) O : Herete ! Hie ... Fa'aheipo ! Tê ti'aturi (a confiance) anei te nuna'a iana iho ? F: I muri ta 'oe taru (discours), 'ua riro e maha ahuru mirioni ta'ata ei faehau (soldat) i roto ta matou nu'u (armée). O : 'A faa'ite iau to'u mau hape ! (erreur) F: O'oe to mâtou 'orometua rahi. Tê hôroa nei 'oe i te tîa'îturu (esperance) O: Herete ! Hie.... Fa'aheipo (accuser quelqu'un avec mauvaise foi- fa'ahepo : tyranniser. J'ai pu utliser par erreur les deux orthographes) 'Ua 'ite 'oe i ta'u 'imira'a o te Nânihira'a (perfection) o to'u varua... 'Ua fâri'i (accepter) mai vau te poro'i (la charge) o te fa'atera'a rahi no te maita'i o te nuna'a ! Hurio ! Hurio ! H: Tei o nei vau, e ari'i rahi ! Te hôro'a nei vau to'u ora no te tama'i ti'a ! O: 'A parahi ! 'Ati'a ! I raro! I nia! 'Atau! 'Aui ! I mua ! I muri ! (en arrière) Hurio ! Mea maitai ! ... Tênana (maintenant), 'a haere i raro te one !(ou te mâmû, argile, ou te repo, sol, selon la mise en scène) 'A fa'atîpapa ! (à plat ventre)" Tê heru nei (gratter comme une poule) o Hurio, e tê hahâ nei (gros rire) 'o Ote'ote'o. O: "Moahahâhahâhahâhahâhahâ ! Hurio ! Fa'ahiahia (admirable) nei to o'e ha'eha'ara'a ! (humilité) H : 'ê'ê ! E faaore mai tau hara ! (faute) O: Herete ! Hie ... E aravihi teie manao e tânu'u (former une armée) te mau paraiti ineine i te fa'a'âa'u ! fa'ahiahia (admirable, merveilleux) to tâtou nuna'a tei ore mata'u te pohe ! Têmira (diamant) te 'ô'oma (coeur humain) o to mâtou fa'ahau ihotae (engagés volontaires) ! Fa'aheipô ! 'Ua tâtara ânei 'oe i
  • 100. te mau humu (complots) o te mau tatoino ? (rebelles) F: Taparahiahia (massacrés) to 'oe mau haoriri (ennemis) e to râtou mau feti'i, i nia te praneta Teâhitutai ! O : Herete ! Hie ! Tê 'ite anei te mau ari'i o te tahi mau (autres) paraneta i to mâtou 'ôpuara'a ? (projets) F : 'Ua haere vau i mua ia râtou ma te mau 'ata a mâ te mau fa'atura'a (honorer, exlter, respecter). 'Ua pe'e te mau nai vahine (danseuses) o te mau mâtou ti'aporo ia ratou.ha'amâerehia (émerveillés) te ari'i ê'e (étranger) e ta mâtou peu tahito (coutumes anciennes). 'Ua tu'u (donné) mâtou te mau râ'au, e 'ua ho'o atu (vendre. ho'o mai : acheter) mâtou te mau pupuhi (fusils, armes à feu) ia
  • 101. ratou! O : Moahahahahahahahâhahâ ! 'A pâpâhia (écraser avec un pilon, réduire en poudre) te taata ri'iri'i, e 'a vahvai (flate) te ta'ata tuha'a (l'héritier). Inaha, e fa'atura (confiance) te mau ari'i 'e'ê ia mâtou ('e'ê : orthographe correcte, duel et pluriel de 'ê , étranger) rahi roatu e (encore plus que) ta râtou ihotupu (indigène). Tê âhuihui (aperçois) nei au e fa'ahaere 'oe i'ô nei (ici) te vahine nehenehe o 'Aeto'erau. Pûpûhia 'oia no te paniarua (sacrifice humain) , te mâuifa'atere (sacrifice affert aux dieux avant un long voyage), mai te mea (parce que) e ore 'oia e rave'amui (opération unie, ensemble) O : Herete ! Hurô ! Hie ! Hie ! Hôno ! Hurio ! Hurio-Tima-Hahi ! H: Tei o nei vau, e ari'i rahi . Hôro'a vau to'u ora no te tama'i
  • 102. ti'a (guerre juste) O : 'Atau ! 'Aui ! 'A parahi ! 'A ti'a ! I raro ! I nia ! I mua ! I muri ! 'A fa'atânînîto ! (faire un mouvement tournant) ! Tâviriviri ( tournoyer) ! Fa'a'ohu ! (fais tourner) 'ômino (tourne en rond) ! 'Ohu ore ! (pas comme une roue) Pôiri ! (ignorant) Nevaneva ! (instable) Haatâere ! (ralentis) Ha'aviti ! tâere ! Viti ! Tâere ! Viti ! 'A tihauhau ! (en rythme)" H: 'ê'ê (s'il te plait) paoti (patron) ! E fa'aore mai ta'u hara (faute) ! 'ê'ê, e hâro'a mai 'oe hô'ê noa (ou anae, seulement) fa'auera'a (commandement) i te taime ! O: 'A ma'iri au (appelle moi) tua'ana ! (frère ou cousin aîné) H: Fa'a hina'arohia (séduites) te mau vahine o te mau paraneta ato'a na roto i to 'oe paari e to 'oe mana ! O: Herete ! Hurô ! Hie ! Hie ! Hûno ! Moahahâhahâhahâ ! Hurio ! Hurio-Tima-Hahi ! Fa'a'oa 'oe iau ! A apee iau ! 'outou ato'a, e te mau tîa'i ! Moahahâhahâhahâhahâ !" Te haere nei ratou rapae. X Te 'arora'a (combat), te ri'a (le cauchemar) et te tâtarahapa (repentir) o fa'aheipô
  • 103. 'Ua toe noa mai (sont restés seuls) o Na nihi e fa'aheipô. Parau 'o fa'aheipô : "I teie nei, o vau anae (moi seul) tê nehenehe (pouvoir) e pâruru (bovlier, défendre) ia 'oe. 'A tauturu (aider, assister, soutenir) ia matou ! N: 'Aita ! Te âhuihui nei u (j'aperçois) te manurere o te pârataito e (qui) haere mai nei no te fa'ati'ama iau ! F: Tei hea manu ? 'Aita e manu i roto te ra'i o Teâhitûtai !"
  • 104. I reira iho, tê riro nei fa'aheipô mai (comme) te hê'ê ti'i. Te tâpuni nei 'Ori'ata i roto te hâ'ê urupâ. 'Ua ite 'oia e ore e oti ia na (rien possible par lui) ia fa'aruru (affronter) ia fa'aheipô e tana mau fa'ehau . 'Ua manavanava (réfléchir profondément) , e pure 'oia ma te rotahi (concentration) rahi. 'Ua tavevo (résonnent) te himene e te mau 'u o te manu o te parataito i roto te ha'amana'ora'a o 'Ori'ata mû'ôfai (personne patiente qui peut supporter les insultes) ma te hô'ê 'ana'ana (éclat) ha'atupua. E te rere nei tana pure i roto te Atua o te ao, mai te hô'ê noanoa i pîha'i atu e te taime e te reva teitei (espace sidéral). Te ha'uti'uti (bouger) nei fa'ahou te tino o Fa'aheipo. F: "'Aita vau i âhu'ihu'i (examiner, voir) e manu i roto t ra'i o teâhitutai !" ârea râ (cependant) tê fa'apurero (apparait soudainement) nei te 'apa o te parataito e ta'iri (heurte) ia fa'aheipô e tito iana (donner coups de bec). Ta'i (crie) o Fa'aheipo : "Hâ'ê ! (exclamation d'étonnement) o vai 'oe (qui es tu ?) te manu = M :Te manurere o te parataito, te meho-nui-pohe- ore-ha'atupu'a ! F: Te manu o te pârataito e parau 'â'ai ! (légende) 'Aita e manu fa'ahou (il n'y a plus) i muri mai (depuis ) ahuru tauatini matahiti (dix mille ans) i nia te paraneta Teâhitûtai ! M : O vau te hô'ê taipê (symbole) te (qui) ha'amana'ora'a (mémoire) o te mau ta'ata mai te mai 'ui (de génération en génération) ato'a.
  • 105. F: 'ûvavi 'oe ! (imposteur) Mûta'a a'enei (jadis) 'ua pûpû te manu hope'a (dernier, final) o te pârataito i tona ora na mi'imi'i, tona tahu'a vahine rahi, ia fa'ariro iana ei arata'i (guider) pohe ore no mâtou ! Tê fa'ahua (simules) nei 'oe ! M: O vau te hô'ê tuapô (rêve, faveur inespérées) tei nehenehe e fa'arata (apprivoiser) to 'oe 'i'o !" E hotumata (attaque brusquement) te manu i te nânati'aha (magicien) F : "Ahiri o 'oe te manu o te parataito, te 'orometua rahi o
  • 106. Mi'imi'i, no te aha 'oe e titau (chercher) 'o teie 'arora'a ? M: â'ê (oui), mûta'a aenei (jadis) 'ua riro ana (continuation, habitude) o mi'imi'i ei to'u tamarii ha'api'i noa. I teie nei, ha'apûai (renforce) Mi'imi'i i tona mau hape (erreurs, illusions) ma tearavihi (techniques) i pûpûhia (reçues) mai e au (e moi) F: 'Ahiri e mea mau (si c'était vrai), e naumaihia (répète) teie fa'a'itera'a (témoignage) i nia te mau paraneta ato'a M : Tê fa'aro'o nei te mau ta'ata ta ratou e hina'aro e fa'aro'o (ce qu'ils veulent entendre). Tuiau'ôrero (interprètent de travers) pinepine (souvent) te ta'ata.'Ua hâro'aroa (comprennent) ratou i te tumu o te mau parau mai (comme) hina'aro ratou. No reira (c'est pourquoi) rave rahi (rave rahi : nombreuses) to'u mau hôhoa (formes) F: 'A oromi (disparaître soudainemnt), e tûpâpa'u ! " Te hotumata nei (ataque soudainement) Fa'aheipô i te manu . Fa'ahi'a (fait tomber) te manu ia fa'aheipô
  • 107. F: "'Ua parau 'oe o matou te mau tâvini (serviteurs) o te 'ino... no te aha (pourquoi) fa'a'oromai (tolère) te Atua i to matou mana ? (puissance) M : 'Ua tâpo'ipo'i (cache) te mana o te 'ino i te mata'u (peur) o to'oe mâfatu here ore. 'Ua tâpo'ipo'i (cacher, couvrir plusieurs fois) 'oia te âhoruhorura'a (inquiétude) o te manava ha'ava (manava ha'ava : conscience) maramarama ore.
  • 108. F: Tê fa'ahua (simuler) 'oe i te manu o te pârataito. No te aha tê he'epu'e ra (fuient, en débâcle) te feia o 'A'eto'erau i mua to mau matou pairati matamua ? No te aha i fariu (se convertir) teie mau mata'uhia (craintifs, itoitoore : lâches) i te ha'apa'ora'a (culte, religion) o Mi'imi'i (envieux, jaloux)? M: 'Itehia te Pârataito mai te mai te mâramarama i roto te manava ha'ava ! Na hea (comment) e noa'a (être obtenu) teie pârataito i te tui'â'au (donner un coup de cornes, corps astral) tei vahavaha (méprise) teie 'ori na roto ? Na hea e noa'a teie pârataito i te 'a'auma'irohe (qui désire trop les biens et jouissances matérielles) tei fa'aharama'au (sème la dispute par convoitise) atu i te mau ta'ata fa'arourou (calme, qui attend en silence) F : Tê fa'a'oru nei 'oe (tu te gonfles de vanité), tê fa'atiho nei
  • 109. 'oe (tu parles de façon méprisante du bien d'autrui) i to'u here. Ahiri 'oe te manu o te pârataito, e fa'aita 'oe (prends la défense) i to'u here ! M : A muru atu e ti'amâra'a 'oe tona mau mamae (douleur du corps et de l'esprit) anae (seulement). Inaha, 'a mâ'iti e'a hâmani i te hô'ê 'ê'a mâramarama, te mau 'ôpura'a (des projets) fa'arahia (sanctifiés= F: E varua fa'ahema (esprit trompeur), 'a pohe ! (meurs) M: 'A fa'aineine (prépare toi) e taui ia 'oe (à te changer) ! 'A paipai !" (expulse ton mauvais esprit)
  • 110. Tê hitumata nei (attaque) Fa'aheipô i te manu.Tê fa'atûrai (renverse au sol) nei te manu o Fa'aheipo. Te tâtara (delie) nei 'Oriata ia Nanihi. F: "'Ua fa'atûra'i 'oe iau ! (pousser, jeter par terre en poussant) E mau (vrai) to 'oe mana ! " E tê ha'amâ nei oia (être humilié, décontenancé), e tûoro oia (crier, appeler), e ani oia(demander, requête) te tauturu (aide, assistance F: "E ha'apohe au ia 'oe !"
  • 111. Te hotumata nei Fa'aheipô, e fa'atûrai te manu iana, fa'a'îravarava (blessant) te tua (dos) i Fa'aheipô. Hi'a (tombe) o Fa'aheipô . Tûoro 'oia : "'A tauturu iau ! (à l'aide!) 'A tururû ! (à l'aide, d'urgence) Tê pohe nei au ! E hina'aro vau e 'ite (je veux comprendre) !" 'Ua matapôuri (s'évanouir) o Fa'aheipô.
  • 112. M: E 'Oriata, e Nânihi, 'A fa'atoro (étendre la main) i to 'ôrua rima i teie ta'ata tei pohe, no te fa'aara (réveiller, ranimer) iana N: A'era (mais) , e manu o te pârataito, ha'apunihia (encerclé) te aora'i e (par) te mau fa'ehau...Na hea e mau'e ? (fuir) M: 'Eiaha e mata'u ! 'Eiaha e âhoruhoru (inquiets). Te paruru (protéger) nei to 'ôrua here ia 'ôrua i roto i te ora teie nei e a muri ae. Tê tâ'oto 'iu'iu (dorment profondément) nei te mau ta'ata pâ'âto'a i roto i teie aora'i" Inaha fa'atoro 'Ori'ata e Nânihi i to râua rima i nia iho (vers) te tino o Fa'aheipô. Tê tâora (lancent) nei raûa te mau hihi o te mâramarama i nia Fa'aheipô tei ara (qui se réveille) i te hope'a
  • 113. (à la fin) F: "'A tururû ! (au secours!) 'âtiê ! 'Atira ! (ça suffit) I hea vau ? (où suis-je ?) O vai vau ? (qui suis-je?) Atae ho'i (ouf) e oti te ri'a ! (cauchemar) A'e (oui), 'Ua fa'aihuhia (être égaré, étouffé) vau i roto te hô'ê rereioa (rêve qui alarme).
  • 114. 'Ua ora vau i roto te hô'ê aru rahi i piha'i iho (près) i te hô'ê varua 'ari'ari (transparent). 'Ua nohotaha'a (vivait nu) 'oia. O Anoanomarie (sage qui peut résoudre les difficultés) tona i'oa. 'Ua a'o (enseignait) 'oia iau te ihi (science) o te fa'atera'a (maîtrise ) o te ora manava (vie interieure). E (et) 'ua parau pinepine 'oia iau : "Eiaha 'oe rave teie ihi ia 'oe e (à) tâmâ (purifier) to 'oe a'au , to 'oe tino, to 'oe mâfatu no te fa'ara'a (sanctifier) to 'oe ora i roto te mau mahana o te here. 'A tâmâ i te ta'i hô'e (chacun) i to 'oe aho. 'A hamani ia 'oe i roto ia 'oe. 'A riro ei tarepau (celui qui apprend tout ce que sait son maître)
  • 115.
  • 116. F: Teie ra (cependant) 'ua fa'aoroma'i ore (impatient) au. E i te hô'ê po'ipo'i , 'ua ite au o 'Urataetae (deesse de la danse et de la musique), te varua o te 'ori o te ra'i. 'Ua ite au iana i roto te hiti (berge) o te hô'ê pû. E 'ua hina'aro vau e haru iana e to'u tahura'a (magie). 'Ua ore vau fa'aineine (préparé) i te a'ia'ira'a (beauté sans tache) o teie varua. 'Ua tâora vau 'atitia'a (tout autour) a'e ia na te auahi o to'u popore (convoitise), arapo'anui (gourmandise). 'Ua hihira (jeter un regard torve) vau. 'Ua hina'aro vau e fa'ahina'aro (courtiser) ia na e te rahu (sortilège) o te hipara'a (vanité) o to'u ihi . 'Ua âoaoa (délirer, hurlement de chien) vau te hô'ê parau huna. 'Ua hitima'ue (sursaute) o 'Urataetae, 'ua oti tona 'ori. E fa'aro'o 'oia to'u
  • 117. pahô (éclat de rire) ma'ama'a e ahaaha (stupide et arrogant). E 'ite 'oia iau. Inaha, 'ua riro vau ei hô'ê popoti.... 'Ua mâreihia (attrappé au piège) vau i roto teie tino 'api. E 'ua tuo (crier) vau : 'A tururû ! 'Atie ! 'Atira !
  • 118. E inaha 'ua ite vau Anoanomarie, te anoparau (celui qui est expert en hommes et en choses). 'ârea tu'u (mettre) 'oia tona mani'ao (pied) i nia to'u tua no te ha'apereu (écraser ) iau, e 'ua pehapeha au (supplier): "'A fa'ati'ama ! (libérer) 'a fa'aora (sauve moi) iau ! 'Aita e ha'amou (détruire) iau ! Hina'aro vau e ora !" Inaha, 'ua ho'i (reculer) 'oia i muri, e 'ua parau atura iau : "Tê hina'aro 'oe e ora una (donc) i roto teie tino, i roto te pa'a (carapace) o to 'oe mau pâhahi ? (se tromper)E vaiiho (laisse) to 'oe varua e ma'ue... E riro ei te hô'ê aiû 'api. F : E 'ua pi'i vau : "'A tururû ! 'Atie ! 'Atira !" E inaha, 'ua ara vau. 'Ua ite vau ia 'outou . O vai vau ? I hea vau ? "
  • 119. M: I vai (tu étais) na 'oe te hô'ê nanati'aha i nia te paraneta Teâhitûtai..... 'Ua 'upo'oti'a (être vainqueur) mâtou ia 'oe. Tê hôro'a nei (donner généreusement) mâtou ia 'oe te hô'ê tuapô (faveur inespérée) 'api no to 'oe tatarahapa (repentir). Ia riro 'oe ei to matou hoa ! F: 'â'ê , tê ha'amanao (souviens) nei vau... O 'oe (tu es) te manu o te pârataito...O 'orua o 'Ori'ata e Nânihi.... ê (ah) ...to'u hina'aro ia fânau fa'ahou vau mai ta 'ôrua tamarii. Tê hina'aro nei au e ha'api'i te aurarora'a (obéissance) i te mau ture ti'a (juste) i raro te hi'ora'a o te Atua. Inanahi (hier), to'u mana te mana o to'u tûno'o (maléfice, envoûtement) ia. 'Ua fa'a'amu vau i to'u mana ma te mau hara (fautes) o te nuna'a. Tê
  • 120. hina'aro nei vau e riro i te hô'ê rereatua (pacificateur). E manu o te pârataito, e uru (entre) i roto to'u ora. E ha'amoa (bénis moi, conscre moi) iau. Inanahi ra 'ua hahi (fauter par ignorance) vau. I teie nei e ha'amou (anéantir) te ino i roto to'u ora, no ta'u ra'ehara (que mes péchés soient expiés) na roto te ha'api'ira'a (l'étude) e te tâvinira'a (service) ia 'oe. Tê pûpû nei au to'u ora i te Atua, no tana mau 'ôpuara'a (pour ses projets) M: E 'Ori'ata, e Nânihi, 'a ueue i nia teie ta'ata te mau hihi o tau (que) i hôro'a ia 'ôrua i mûta'a (jadis) a'e nei. "
  • 121. Inaha, tê fa'atoro nei (étendre la main, le pied, la langue) râua i to râua rima, e ueue atura râua te mau hihi o te ora mure ore, mâ rôtahi (avec concentration) M: "........... I teie nei, 'ua fa'arue (quitte) te varua fa'ahuru'ehia (transformée) o Fa'aheipo i râpae teie tino. N: E manurere o te pârataito, na hea tâtou e ma'ue atu ? M : E mau'e na roto te ra'i ! E fa'ahuru'ê vau ia 'ôrua ei na (deux) tori'iri'i (petit comme des gouttes de bruine). E fa'atâpuni vau ia 'ôrua i roto to'u na 'ôri'o (prunelle ou pupille de l'oiel) mata. E maurere vau e 'ôrua i te paraneta rôtahira'a .I'ô e fa'aho'i (faire revenir, rendre) to 'ôrua tino ta'ata. E
  • 122. fa'aineine 'ôrua e fa'arata i te mau riona. E hâro'a vau ia 'ôrua te ha'apira'a o te hô'ê tamarii , fânau e te varua fa'ahuru'êhia no Fa'aheipô.Hôani (concilier) o tona ia i'oa 'api. E tupu (grandira) 'oia i pîha'i iho i te mau riona. I muri ae , e tono vau (enverrai) ia Hôani i nia te paraneta Hurieara'a (délibérer, débattre le pour et le contre dans une assemblée où on décidede la paix et de la guerre). E tono vau iana i te 'imira'a o te Taraal, te 'âua o te temeio (miracle) o te aroha (amour désinteressé, pitié Divine). 'A haere tâtou i nia teie pare (tour).'A moti i reira (commençons de là) e maurere tatou ! Hô ! " 'Ua ite te tia'i (gardes) i te tino o Fa'aheipô o tei (qui) mirihia (embaumé)
  • 123. * XI Te taera'a mai (arrivée) o Hôani i nia te paraneta hurieara'a
  • 124.
  • 125.
  • 126.
  • 127.
  • 128.
  • 129.
  • 130.
  • 131.
  • 132. E tau maoro tei mairi (lohgtemps après) , i nia te paraneta Hurieara'a , i reira 'ua fârerei te mau raumaire (délégués) o te mau nuna'a ia râtou. Tê pârahi nei teie raumaire i nia iho i te one o te hô'ê motu. O Oteania, O Eropa, O Amerita, O Atatita, O Afrita, O Atia te mau i'oa mairihia i te mau raumaire taehia i teie mâmûra'a (retraite spirutuelle) no te hau. Te imi nei ratou na hea e hâmani i te hau e te rahira'a (abondance), e te parauti'a (justice), o te ôperera'a (distribution, partage). Te mâ'itira'a (choix) o te mau râvea 'api (projets nouveaux). E inaha, tê tae nei te manureva o Hôani i nia teie motu. Parau atura o Hôani : "Mea maoro, mea maoro roa i teie nei, i te 'ômuara'a o te tenetere piti âhuru mâ hô'ê, 'ua fa'arue au i te
  • 133. paraneta ra o Tôtahira'a e itehia i roto i te reva. I nia i taua paraneta râ, 'Ua fa'atere na vau i te mau riona, teie taû ohipa i te mau mahana ato'a : E fa'arata i te mau riona, e arata'i ia râtou i te pape atatia (vive, courante, qui ne tarit jamais) ra. Teie te i'oa i mairihia i nia iau : 'O Hôani, i te hei nînamu. E inaha, i te hô'ê pô, 'ua fa'aheita'oto ( +hia = avoir un songe, une vision) . 'Ua 'ite au i te manu o te pârataito, tei vehihia (enveloppé) mai e tona mau hihi...
  • 134.
  • 135.
  • 136.
  • 137. E i to'u arâra'a mai, 'ua 'ite au i te hô'ê manureva iti, mea nînamu oia. 'Ua haere iho na (ici même) vau i roto...Fa'atere atu ra vau iana, e huti (tirais) a'e ra vau i te fa'a'aoi'oira'a (accélérateur), e 'ua fano (partir) atura vau i roto i te manureva iti na roto i te reva teitei (espace sidéral) mure ore. Matahiti i muri iho, 'ua 'a'e atura vau i te taime i te pae i nia i te mau u'i. E 'ua tae atura vau i nia te ao o te râ no 'outou e tona mau paraneta ra. 'Ua tâmau (persévérer) noa ânei au i te parau ia outou ? Hina'aro anei 'outou haere e atu vau ?" 'Ua ti'a a'era (proximité oblique) o Oteania e parau atura : " O Oteania to'u i'oa. E te topahia "tiare o te tiaturi". E aha te tumu o to 'oe tere ?" Pâhono atura hoani : "'Ua fiu vau i te
  • 138. ma'ama'a (insensé) o te mau riona. 'Ua 'ôpua (projetais) vau e haere e fârerei i te mau vahine e te mau tane paha (peut-être) ei hoa no'u , e tâmau noa e mâtou i te tere" Parau atura o Eropa : " O Eropa to'u i'oa, e te topahia "tiare ha'amahura'a" (patience) E haere 'oe i hea ?" Parau o Hôani : "te fâ o tau tere, te pû o te râ ! Mai i'ô nei (d'ici) 'ite vau teie râ e tamaha (quatre) iti fâtata (plus petit) ia hio atu vau iana, te ta'oto vau ra. E tei i roto i te pû o te râ, tê ori noa ra te manu o te parataito e 'ati noa ae (autour)te hô'ê 'âu'a mo'a rahiroa. E 'ua parau mai te manu ia'u : "Nô ! Teie 'âu'a o te aroha. Teie 'âu'a te 'âu'a o te ha'api'ira'a o te oa'oa mure ore. Teie 'âu'a te âa'a o te ora!" H: 'Ua umere vau, e 'uatâhopu atura vau, e 'ua ani onoono (supplier) atura vau : "E teie manu nehenehe, 'ua mama (léger) roa vau i roto i ta 'oe mau hihi, aore e mea e tâ'amu (attacher) ia'u nei i te to'u mairi ae nei...Hina'aro vau e inu i te 'âu'a o te ora mure ore..." 'Ua parau mai a'era yeie manu i'au : "'A hi'o i teie paraneta nînamu e 'ori nei i roto te ra'i. O Hurieara'a tona i'oa. 'Ua fa'a'ahuhia (vêtue) 'oia i te moana e te mau motu iti e i te mau mou'a rahi. Ananahi, 'a haere atu'oe i nia i taua paraneta ra. E i to 'oe arara'a , e 'ite atu 'oe hô'ê manureva iti o tei 'amu ra i te mau mata'i o te mau feti'a. E arata'i teie manureva ia 'oe i nia te paraneta hurieara'a. E tîpa'e 'oia ia 'oe i nia te one o te hô'ê motu (ou, selon la mise en scène : i roto i te hô'ê fa'a'apu râ'au hotu). E ite atu 'oe i te tahi (quelques) mau tamari'i . E haere mai ratou ia 'oe ra . 'A mairi 'oe ia ratou te i'oa : "tamari'i o te ânuanua" .'A fa'a'ite'ite (fais connaître) atu ia râtou i to 'oe 'a'amu, 'a parau atu ia ratou e haere atu 'oe no te 'imi o te 'âu'a mo'a, 'a fa'ati'a (permettre) ta ratou 'ape'era'a (suivre) ia 'oe e tae noa'tu (jusqu'à) i te pu o te râ !" Prau o Hoani : 'Ua fa'aro'o ânei 'outou ?" Parau o Oteania : I to'u fa'aro'ora'a i to 'oe 'a'amu,t ha'amähorahora (ouvrir, pour le coeur) nei to'u mâfatu. E hina'aro ato'a vau e inu i roto i te piha'a o te ora mure ore !" Parau 'o Atia : "Tê ite nei au e atua piha'a o te aroha.E hina'aro vau e ha'api'i i te here. 'Ua 'ite au e raverahi
  • 139. (tant) te mau ta'ata moimoi (agé, qui tient debout. Mâuaua : âgé qui ne marche plus, Rûhia : âge) e ta'i (pleurer) ra. 'Ua fa'aro'o vau e raverahi te mau pi'i (cris) ririroa (d'une colère implacable), e ta râtou mau tuhi (malédictions) ha'apohe i te mau 'aiû fanau 'api. 'Ua tupu (croître, ou 'ateuteu pour plante) râtou mai i roto i te mau pe'ape'a. 'Ua uru (entrer, comme par une possession) te mau nounou (convoitises) i roto to ratou mâfatu.E hina'aro vau e ha'api'i i te here !" Parau atura o Atatita : " 'Ua fa'aro'o vau i te parau no Ietu Kirito. 'Ua 'ite vau e 'ua fa'atâtaurohia (cruxifié) 'oia mea maoro i teie nei i teie paraneta. E hina'aro vau e 'ite te fa'aitera'a mau (témoignage vrai) Am : O matou ho'i te mau here o te 'â'ahiata (aube) E: Mâtou ato'a e hina'aro ato'a nei e hinu i te 'âu'a o te tâhuti (périssable) ore ! Af: E hi'o i teie 'âu'a o tei fâri'i (reçoit) te toto o Ietu H: E 'oa'oa rahi vau i te farereira'a ia 'outou. Teie ra 'a fa'a'ite mai na ia'u o vai 'outou !
  • 140. Af : O vau o afrita ia. O vau te pôti'i (fillette) ari'i o te fenua o te mau zabi. Te vai nei tau (sont à moi) herura'a (mines) têmira (diamant, ou ieroma) e te 'ofai piru (or, dico Jaussen) ato'a. 'Ua 'ite ato'a vau te mau ti'ara'a o te mau 'ofai rahi (pour "pyramides") teraihia (taillées) e te ta'ata.
  • 141. At: O vau Atia, tei iau nei te 'ite o te ha'amana'ora'a o te poietera'a (création) e tê pâruru (protéger) nei au ia na. 'Ua 'ite atoa vau nafea (comment) te pohera'a o te mau feti'a. Te fa'aro'o nei te mau mônahi (moines) o tei fa'arata (dompteur) i te mau nemera na te hi'ora'a. Teie ra mea rahi o râtou o tei 'amuhia e te mau nemera. Fa'arepohia (sali) vau e te mau tûpâpa'u e te mau rûmâ'a (chiens envieux, rapaces)
  • 142. Ot : O vau, Oteania, tei iau nei te vâve'a (houle) mure ore. Tei iau nei te mau fa'a'apu vevehia i te mau huero o te mau fenua pâ'âtoa. Tei iau nei te to'a (pierre de corail) e te mau i'a hururau (i'a hururau : de toutes sortes) to ratou mau û. Tê fa'aro'o nei ia'u te mau ta'ata moemoeâ o te 'iriâtai (horizon) o te âtea e .
  • 143. Am : O vau, Amerita, tei ia'u nei te mau pe'eutari (satellites) e te mau nana (troupeaux) pua'atoro taehae (sauvages) e te mau fare teitei (gratte-ciels) rahi roa.
  • 144. Ata: O vau atatita, tei ia'u nei te hô'ê fenua pu'era'a (grand stock) hiona (glace). I reira te pûpuhi nei te mau mata'i hitahita (impetueux). I ropu (au milieu) tei mau mata'', te pure nei au i nia i te mau huhûa, mai te tau e te tau (depuis des temps et des temps)
  • 145. E : O vau Eropa, tei ia'u nei te mau 'ite (connaissances) 'aravahi (habile, astucieux) o te mau ture e o te mau papa ture ( tables de la loi, constitition, statut) rereatua (pacificateur). Te mau ta'ata pêpê (blessés) ato'a o te mau tama'i (guerres) i roto i te ao nei, o tei pâtôtô (frapper à la porte) i ta'u 'ôpani. Aita ho'i (pas assez) e rava'i te mau rima no te utuutu (soigner) ia ratou. Teie nei (alors) mea pinepine (souvent) te tairoiro (haine) e puhâ (souffle) mai e te tapineva (désespoir). 'Ua rohirohi (fatigué) roa to'u mata.
  • 146.
  • 147. H: Tê 'ite nei au e , e rave rahi te mau faufa'a (richesses) ta 'oe e tâpe'a nei (toucher, retenir, attacher). Teie ra (mais), 'ua parau mai te manu o te pârataito iau : M: "E ore roa, hô'ê ae (pas un) e tae ia inu i te 'âu'a o te ora mure ore, ia ore 'oia ia pûpû (s'offrir) tâ'âto'a (entièrement) iana. Maori ra (sinon) teie pûpûra'a, na hea (comment) e itehia (être vue) ai te mâramarama e (qui)tê topa (tombe) nei i nia i te tapono (épaule) ?" H: 'Ua fa'aro'o anei 'outou e ? Te mau ta'ata tei hina'aro e ineine (être prêts) i te pûpû tâ'âtoa, e ti'a (pouvoir, être capable) ia râtou e fa'arue i te 'âpe'e mai ia'u !"
  • 148.
  • 149.
  • 150. 'Ua hôreo (jurent) tâ'âto'a te mau tamari'i o te ânuanua i te 'ahuehue (désordre) : "I mua te Atua e, tê hôreo nei mâtou ! Te pûpû nei matou no te ora pohe ore ! Te hôreo nei matou!" H: I teie nei tê haere nei au e fa'aineine (se préparer) au i nia te metepara. Tê po'ihâ (soif) nei au i te hô'ê mamura'a (silence) rahi ! Tê po'ihâ nei au i te hau... I roto ho'i te vairo'iro'i (paix profonde, eau calme sans vent) e hâmani au te mana no te haere i mua. O vai te hina'aro e 'âpe'e mai ia'u i roto i to'u nei manureva 'e tae noa âtu (jusqu') te metepara ?" Tê tuô (crier fort) nei râtou pâ'âto'a . Tê nane nei (dans le désordre) to râtou parau : " I muri ae ! (après!) 'Aita mâtou e ineine ! I muri ae !" H: Penei a'e (peut-être) tei o nei noa 'outou (vous serez
  • 151. là) i to'u ho'ira'a mai. 'A pâruru (protéger) te ti'aturira'a (espérance, confiance) ia riro to 'outou mau feruri ei ha'aporahau (promoteurs de paix). 'Afa'a'ihi (agissez sagement) !" XII Tê fârerei nei te mau 'auaha o te mau nuna'a e MI'IMI'I (envieux) 'Ua haere atu 'o Hoani, parau atura Atatita :
  • 152. "E, to'u mau hoa e, no te aha 'aita tatou e 'âpe'e atu ia Hôani ? 'A matau (craignons) te mau fa'ahuahua (simulation) o te mau ti'aporo e 'imi nei no te haru (s'emparer de force) i to tatou hina'aro. Er: Tê fa'atupu (susciter) nei au i te mana'o ia vai hô'ê tâ'âtoa tâtou (soyons ensemble) e tae noa atu (jusqu'à) te ho'ira'a (retour) o Hoani. Tê fa'aturu nei au i te mana'o ia 'âpee atu tâtou iana na roto i ta tâtou mau pure. Ati :'A tâmâhanahana (réconforter) ana'e te mau mâuiui o te aonei. E ha'amarûhia (adoucies) ra to tatou mau mâuiui !"
  • 153. E fa'aro'ohia atura te hô'ê 'oto (plainte) : "âââââââââââââ !" Ot: 'Ua fa'aro'o ra te hô'ê tamari'i e ta'i (pleurs) ra i te atea. 'A haere anae e tauturu iana , tênânâ (maintenant). 'Eiaha e ha'amaoro (tarder) Mi: âââââââââââââ ! Ata: Tê 'ite nei au 'âvae 'u i te toto. Tâfifihia 'oia i nia hô'ê 'ôfa'i rahi, o ta teie tamari'i e pôtô (tirer) nei ma tona 'û'urura'a"(gémissement) Horuhoru (être troublé) te mâfatu o ta'ihô'ê (chacun, un par un). Nu'u (se déplace un peu) mai ra o Atatita : "O mâtou, te mau 'auaha (ou 'auvaha : délégués) o te mau nuna'a o teie paraneta, tê hina'aro nei mâtou e tauturu ia 'oe. E aha te mea e rave ?
  • 154.
  • 155. Mi:E to'u mau hoa ! Tê 'oa'oa nei au i to tatou fârereira'a. Te ha'amaita'i (bénir) nei au ia 'outou, no teie mau mana'o maita'i. Er: Na vai 'oe (qui t'a) i tâfifi ma teie taehaerera'a (sauvagerie) ? Mi: Hôani tona i'oa e ha'avare (hypocrite) teie hûoi (vagabond) ê (étranger), te hô'ê pa'ahuinoa (étranger) i nia to tatou pâraneta. Af: Tê mâere nei (être étonnés) nei matou. 'Ua fârerei ato'a mâtou ia Hôani, e 'ua fa'aitoito (encourager) 'oia ia matou i te 'imira'a o te 'âu'a o te ora pohe ore. 'Aita ra 'oia i ha'avî (contraindre) ia mâtou i te 'âpe'e ati ia na !
  • 156. Mi: Mea maoro roa i teie nei (il y a longtemps maintenant) 'ua 'ite te 'âu'a a te Atua na roto i te pape mo'a ! 'Ua huna atura vau iana i te mau mata fa'aino (blasphémateurs) ati ai noa atu ai (en attendant) ia outou.
  • 157. At: E, te mau hoa, eita tâtou e ti'aturi (croire) teie nei parau i penei ae (peut-être) 'ua ha'avarehia (tromper) teie vahine veve (démunie) e . Te hô'ê têmoni tei rave atu te hôho'a ô Hôani ? A'era ta 'outou 'ohipa rû (urgent) e rave o te tâmâhanahana te mâuiui o te aonei. E fa'ati'ama ana'e (de suite) i teie tamari'i o tei ani (solliciter) nei ia tâtou ! Mi: E fâriu (me tournerai) vau i nia i teie 'ofa'i ! E tâora to 'outou rima te mau hihi auahi i nia to'u tua ! E toro (tendre les mains) 'outou , e rôtahi (concentration de l'énergie sur un seul but) 'outou i (vers) to'u i'o (chair). I reira (alors) tâtarahia te pîfao !"
  • 158. I teie nei tea'a (tendre les bras pour bénir), tê fa'atoro nei te mau tamari'i o te ânuanua to ratou mau rima. Tê tâora nei to ratou 'apu rima (paumes) i te mau hihi auahi. Te himene nei te mau auvaha.
  • 159.
  • 160.
  • 161. I reira iho i te hô'ê tuoro (crier) rahi roa : "Haeeeeeeeee !Hae ! "(exclamation pour action) Tê fa'a'ite nei atu ra o mi'imi'i tona hôho'a mau, mai te hô'ê ti'aporo rahi taeahae (cruel, ogre) roa e tona mau niho rahi roa, e tona mata 'ino. At : "'Ua ha'avarehia matou ! 'A taparahi teie tuputupua ! " (monstre) Tê tâora nei atura Mi'imi'i i tona mau hihi na roto i tona mau maiuû (ongles) roroa (allongés), i nia i te mau tamari'i , o tei hina'aro e ha'apohe iana. Tarerei (trébuchent) te mau auvaha ! I muri (puis) ti'a (se lèvent) râtou e puafao (attaquent vigoureusement). Teie ra fa'a'oûnu (faire reculer) Mi'i'mi'i i te mau auvaha. E a'a (tendre bras pour maudire ou bénir) 'oia, e fa'atura'i (jettent par terre en poussant) te mau hihi 'ino o Mi'imi'i i te mau tamari'i o te ânuanua, umene'û (étourdis par un coup violent), tê taputô (se battre) nei te auvaha i te hô'ê arotâpupu (combat ordre dispersé). Tê rohirohi nei râtou. Tê
  • 162. topa nei fa'ahou purarahia(précipités en désordre). Toutuô o Mi'imi'i : "Mâmû ! Mâmû ! (silence) Mâniana ! (trop de bruit!) Hîtaimaramara (cri de mépris)! Hûho ! Hûho ! (cri cochon) 'Aitoa ! (satisfaction de la chute de l'autre) Aaaaaaaaaaaahahâhahâ ! Mâmû ! O vau to 'outou metua vahine pa'ari ! Hina'aro ai vau e tûmiro (s'exercer aux armes) ! E 'ite vau te hohonura'a o to 'outou aroha , na roto i to'u huru (aspect) rû'au. E oti anei ia outou te here mai iau, mai (grammaire 51,9) teie huru 'oroua ?" (décrépit par l'âge). I teie nei mâpuhi (reprennent leur souffle) te mau auvaha mâheuheu
  • 163. (ébouriffés). Am :E Mi'imi'i ! Ineine mâtou no te 'âpe'e atu ia 'oe ! E aha te ohipa e rave ? Mi: Iti rii noa ! (trèe simple) Iti rii noa ! E 'ata, e inu, e tama'a ! Ata, inu, 'ori ! 'Ata ma te mana'o ore ! Te piti parau huna : Eiaha roatu (jamais) e mata'u i te pohe ! 'A 'ite te parau mo'e (secret) a te manu o nte parataito, o vau nei 'oia te pipi matamua : tê fa'a'amu nei te ri'ari'a (peur, dégoût) i te pohe ! Ata : Te 'it' nei vau e parau mau ta 'oe. Na hea ha'avi (subjuguer) i te pohe ? Mi : Iti rii noa ! Iti rii noa ! E fa'anahonaho (organisons) ana'e i te mau arora'a ! E nehenehe (pourra) te pa'aora (vainqueur) e inu i te 'âu'a o te ora pohe ore ! Er : 'Oia mau ! (C'est vrai !) Mâtou te tâhuti ore (impérissable) mai te Atua ana'e roa ! (lui-même) O vai te hina'aro (qui veut) e fatau (combattre) ia'u Af : O vau ! Ia haru (voler, confisquer) to'u nuna'a matapuna (prolifique) ta 'oe mau vahi ruperupe !"
  • 164.
  • 165. Motomoto (querelle, boxe deux personnes) afrita e Eropa, e parau o Mi'imi'i : " 'Ua ite ânei 'outou ? Ia ha'amani'i (verser) i te tahi ma'a toto iti (un peude sang) to 'outou i reira 'outou e tâhuti ore ai ! (impérissables) E tûma ! Tuma-Faaita-Urâêva ! (glouton-faire des grimaces avec la bouche-personne ne tenant pas en place, ne pas confondre avec 'Uraeva : fier, hautain) 'A hôpoi mai te 'âu'a a te Atua !" ânivaniva (marche en zigzag) 'o tuma, te hô'ê tiaporo iti o te au (ressembler) i te tama rahi, o te viti i te 'ori pûto'i (se déplacer accroupi) T: uuuuuuu... Teie te 'âu'a , e te tahu'a rahi e ! O teie ânei o ta 'oe e hina'aro ?
  • 166. Mi: Tuma ! Fa'atata (est proche) te hora no te ta'oto ! 'A tâhirihiri (évente) 'oe iau ia ta'oto vau ... E, ta'u (mes) mau tamari'i, 'A fa'aineine ia 'outou ! "
  • 167.
  • 168. Inaha, tê ha'amata (commence) nei te tama'i. Tê 'îriti (ouvrir) nei 'o tuma te 'ofai rahi pûtôhia (tirée) e Mi'imi'i. Teie 'ofa'i ha'avare, te hô'ê afata mau, fa'aapihia (remplie) ma te mau tao'a (objets) o ta tuma e 'ôpere (distribuer) i te mau auvaha. Na mua roa 'ôperehia te mau pere'o'o na'ina'i roa (miniatures) o ta ratou e ha'uti (jouer) nei. Teie ra tê vai nei te hô'ê mana ite-ore-hia (invisible) o tê tutetute (pousse l'un contre l'autre) 'û'ana (vilemment ia râtou. Tê ta'i te mau tamari'i , tê 'â'a'a nei (s'insultent) ratou t tahi e tahi (l'un l'autre), tê tâ'iri (batent) te tahi e tahi. Na mua (d'abord) tê taputô (se battent) nei na te mau moto (coups de poings). I muri ae te ta'i ratou. E tê tâmau (continuer) noa nei te tama'i e ti'i (vont chercher) râtou i te mau to'oto'o (bâtons) me'u (gros) i roto te 'âfata, e taputô. Fa'ahuru'ehia te mau maimoa (jouet) iti o te 'âfata ei pere'o'o rahi tutetutehia te tahi et te tahi. I muri tê taputô nei 'ou'a'ua 'o Mi'imi'i , e hahâ (gros rire fort) e tuotuo (hurler) i rotopu i teie taparahira'a (carnage). Tê huti nei 'oia te mana o te te'ote'o (orgueil) e te riri (cloère) rahi. I muri iho marua (s'écrouler) 'ôna ta'eroroa (très ivre). I muri, hutuhutu
  • 169. (enfle , pour la colère) te riri(hôvanavana : montée de la colère dans la tête). Tê taputô nei te auvaha ma te mau paura (bombes)! Marua (s'écroulent) atura râtou tâta'itahi (un par un) i raro ae te mau pa'a'ina (explosions) o te mau paura. Tê tâhirihiri nei 'o Tuma ia Mi'imi'i tei 'ô'oro (ronfler) ha'ape'ape'aore (sans souci). I te hopea o te tama'i, vai noa (subsiste) Atatita ti'a noa 'oia. Ata: Te piha'a o te mâramarama tei iau 'oia ! 'Oia mau ia (c'est évident) ! No te mea tê tûmiro nei (s'exercer aux armes ) vau i te feafeara'a (de la réflexion) vai iho tâmau (perpétuelle) mai (depuis) te tau e te tau (des siècles et des siècles) i roto te mau metepara o te to'eto'e. 'Ua fa'a'aite vau o vau te mea maita'i"
  • 170.
  • 171. Fa'afâtata (s'approche) 'o Tuma e (avec) te piha'a ha'avare o te mâramarama, e tuô 'oia : " O Atatita te 'aito rahi upo'oti'a (vainqueur) o te piha'a mo'a mau ! Ia manuia (réussir) to 'oe mau hina'aro pâ'âtoa !" Tê inu nei Atatita i roto te 'âua ha'avare o te maramarama. I muri a'e 'ua marua 'oia ta'eroroa i roto te mau rima o Mi'imi'i tei ta'oto. I roto tana moemoea, tê 'ata nei 'o Mi'imi'i, e te fa'a'âueue (agiter, secouer) tona mero tau'upu (reins, lombes) Mi :"Hahâhahahaha! Aue !" E 'ô'opa 'oia. E te tu'i (se répand) nei te pôiri pâ'âtoa. XIII
  • 172. Te feti'a aue (comète) o te ha'avara'a (jugement) e te 'ite o te ânuanua. Ia (lorsque) tê ho'i mai nei 'o Hoani, tê ite nei 'oia tona mau hoa i roto te ta'oto. H: " E te mau tamari'i o te ânuanua, tê fa'aro'o ^nei 'outou ?" I teie nei tê fâ (apparaître) mai nei 'o Tuma. parau atura 'o Hoani : "O vai 'oe ?"
  • 173. T : "Te hô'ê ti'aporo veve. E fa'aore mai ta'u hara, e te ari'i vahine nehenehe, teie te fa'a'itera'a (démonstration) o to'u ha'apa'ora'a (obéissance) : e tâfifi au ia Mi'imi'i, teie ti'aporo rahi !
  • 174. H: E te mau tamari'i o te ânuanua, tê fa'aro'o mai ânai 'outou ? E te mau tamari'i o te ânuanua, 'a ara ! T: 'Ua 'oti vau e tâfifi ia Mi'imi'i ! E te mau auvaha, 'a ti'a ! Haere rave te ohipa !" Te tu'e atura nei 'o Tuma i te tohe (cul) o te mau tamari'i .
  • 175. H: E te mau tamari'i o te ânuanua, tê tae mai nei te hô'ê fetia ave rahi roa fâtata (proche) to 'outou paraneta. E ha'amou (anéantir) paha oia to 'outou fenua. 'a pûpû mai to 'outou mana ia te Atua. 'A a'a (tendre bras) , 'a fa'atoro to 'outou mau rima i te feti'a ave. 'A ha'amana'o i ta 'outou mau hara!" I teie nei, tê himene te mau tamari'i, to ratou rima fa'atorohia (tendues) i te feti'a ave.
  • 176. E parau atura 'o Hoani : "E te feti'a ave o te ha'avâra'a, 'a horoa (donner) mai te hô'ê fana'o 'api i teie mau nuna'a ta'ata !"
  • 177. Tê himene nei ratou pâ'âto'a i te hopea , te rorirori (remuer son postérieur en dansant les pieds à plat) 'o Hoani , e parau atura 'oia : "Te 'oa'oa tei to'u mâfatu : 'ua fa'ahuru'e te feti'a ave tona 'avei'a ! (son cap) E hâê !(surprise)E hâê ! 'Aria ! (surprise) 'A hi'o ! Tê fâ atu nei te hô'ê anuanua .... 'A hi'o ! 'A haere mai , e Oteania ! Haere mai ! 'A 'ori i roto te ra'i .... 'A hi'o i'ô ae (là haut) :tê ti'a nei 'o Anoanomarie (personne sage qui peut résoudre les difficultés) , te ta'ata ateate. 'Ua fâ (apparaître) 'oia i roto tona aira'i mâramarama nînamu ! 'A fa'aro'o biana ! Ano: 'A rave i teie umete fa'a'îhia (rempli) i te ma'a hotu mâramarama ! Ua pûpûhia mai teie ma'a na te tahi noa mau
  • 178. ta'ata (ceux qui parmi les humains) o tei ha'amana'o mai iau no to'u tauatini pae (ou rima : 5) 'ôra'a matahiti (anniversaire) ! 'A rave i teie ma'a, 'A 'ôpere na te mau ta'ata i po'ia (faim)....'Eiaha e 'amu e mea rahi (beaucoup), 'a nehenehe 'oe e 'ori mâmâ i roto i te ra'i !" E tê 'ori nei 'o Oteania , ê tê 'ôpere nei 'oia te ma'a 'ite-ore- hia pûpûhia mai i roto i tona mâfatu.
  • 179. H: "Na 'oe teie nei, Amerita.'A toro to 'oe 'apu rima i te ra'i. 'E fa'ari'i teie mâramarama vareau o tei pupuhia mai e te ora mure ore ! 'A nu'u (se déplacer, glisser légèrement) ! 'A tâmâ to 'oe haere'a (conduite) e to 'oe aho.
  • 180. Ata : O vau, Atatita, tê ite nei au teie tiare oai (indigotier) i (grammaire, p175) fânau iho nei i mua iau, mai te h^'ê vevo o te anuanua ! E tiare, ne roto ia 'oe, 'ua ite au te fânau fa'ahou, 'Ua ite au te mana mau ateate (pur), no te mea e ite to 'oe mau huero i te ora pohe ore. E, tiare, tê fa'a'oa'oa nei to 'oe no'ano'a i te mau pepe nehenehe. H: Na 'oe teie nei, 'O Eropa. 'A hi'o teie pî'ao (libellule) rearea tei tae mai (à partir) tona û (couleur) i roto te ânuanua. 'A fa'aro'o iana. Te pî'ao : 'A ha'amâhorahora (ouvre) to 'oe 'oûma (poitrine), e haere vau e himene. Ia (hyp pot ,grammaire p315) ha'amo'e 'oe
  • 181. iau, e 'ore 'oe e ite iau. 'Ia (si) hina'aro 'oe te 'oa'oa a te itoito, 'a hopu i roto to'u î ! 'A hîmene ! 'A 'ori ! Eiaha e riaria (avoir peur, être choqué) i te mau mata ino. E 'oa'oa te ta'ata i rave te taime no te hauti (jouer) iau Af : O vau, tê ite nei au teie hihi ura te pou (descendre) mai te ânuanua. Tê tîhauhau nei marû to'u toto i roto to'u mau uaua (veines, tendons, muscles,nerfs, méridiens) ! E ueue te mau huero temeio i roto te metepara no te fa'ahuru'e iana mai te hô'ê fa'a'apu hotu !
  • 182. Ati: O vau, 'o Atia, i teie nei ha'apunihia (entouré) vau i (grammaire 29, p120) matie ruperupe (luxuriant). E teie ruperupe e tâpare (signe) na te maita'i ra'a o te Atua. 'Ua rohirohi mâtou i te mau mâniania o to tatou hape (erreurs).E 'ua farerei i mâtou te hô'ê fa'anâ (pacificateur) taehia (venu) mai te tahi (autre) paraneta . E parau maira 'oia ia mâtou : H: I teie nei, 'a tâpiri (joindre ensemble) i to tâtou mau 'aru mata (paupières) no te mea ua mata'u tâtou matapôhia (aveuglés) . I nia to tâtou mau 'arumata, tê 'ite nei tâtou te 'u anani ! E, te ferêra râ, ôpere 'oe te mau hihi navenave (délicieux) i nia to mâtou pêpê (blessures). E, te ferêra râ (frère soleil), ha'amaramarama 'oe ia mâtou i roto i te pôiri i
  • 183. te vahi (grammaire 41-1-2)tâna mâuiui te mau varua mau'a (ignorant, maladroit) e ufâêva (qui ne tiennent pas en place) e t ferêra râ, e ore mâtou e huti i te aho (respirer), eita 'oe (sans toi). Hina'aro matou e rave ia 'oe ei taipe(symbole)" Tê tapiri nei pâ'ato'â te mau arumata. Tê tâpe'a nei pâ'âto'a te rima te tahi e te tahi. Tê himene nei pâ'âto'a i mua o te râ. H: I teie nei, 'a hi'o i'ô nei (ici) :'A fa'ari'i matou ia ietu . Tê fa'aara (averis) nei ia 'outou : e mea 'ôhie (facile à réaliser) ore e ite i te taraal. Mea rahi (nombreux) o râtou tei tâmata (essayer). Mea rahi o râtou tei 'ore i manuia (réussi). 'A fa'aineine ia mâtou i (grammaire, p316) matomato (peureux) , 'a riro ei itoito.
  • 184. Ot: I 'arapo'a nui (glouton, 'a'amu) mâtou, 'a riro ei iti au noa (juste, convenable) Am:I 'ote'ote'o (orgueilleux) mâtou, 'a riro ei ha'eha'a (humble). Ata: I to mâtou mafatu 'eta'eta (raide, dur), 'a here te tahi e te tahi (les uns les autres) Er : I pâno'ono'o (anxieux) mâtou, ia 'ana'anatae (enthousiaste) mâtou. Af: I fa'atau (paresseux) mâtou, 'a ha'api'i ! H: E i hina'aro 'outou e inu i te 'âu'a o te Taraal, 'A haamana'o 'outou...Mâtou pâ'âto'a, te mau i'a, te mau tumu ra'au, te mau manu, mâtou pâ'âtoa, ia riro mâtou hô'ê nuna'a, fa'a'amuhia e te here mo'a o te Atua !"
  • 185. 'Ua fa'aro'o Mi'imi'i te reira (cela), e 'ara a'era e tuô (crie): " E, tuputupua (monstre) teata hurio (de guignol), e 'aitama'i (inciter à la guerre) vau i te mau nuna'a , e fa'atupu i te tatinuna'a (racisme) e, e fa'atupu vau i te 'âmahamaha (discorde). E huti vau te mâhura'a (émanations) o te toto mâni'ihia (versé) no te 'amu to'u mana. E 'ôfati (briser un objet) vau tei mau fifi'âuri (chaînes d'acier). I muri, e arrata'i vau nâ ta'ata e tae atu te Taraal mau !" Tuô nâ Mi'imi'i . Hiripo'i (s'évanouir) 'ona. Ot: E ha'amana'o mâtou ! Hô'ê nuna'a mâtou ! Am: Te nuna'a o te mau urura'au
  • 186. Ata : Te nuna'a o te hiona (neige) Er: Te nuna'a o te 'ofa'i ! Ot: E Hôani, hina'aro mâtou e inu i te 'âu'a o te Taraal, i te 'âu'a o te ora pohe ore ! XIV Te ueue huero nei o te manurere o te pârataito i te pî'apâ (alphabet) o te hamanira'a o te ora ti'amara'a
  • 187. Te parau atu nei o Hôani : " 'A hi'o i roto te ra'i ! Tê 'ori nei te manu o te pârataito 'ati tia ae (autour) te mahana !" I teie nei tê hopu 'oia i roto te pû o te râ ! E te ti'a nei te manu o te pârataito i nia te ra'i. E tê ha'apurara (éparpille) nei oia i tona mau 'u i te mau vahi pâ'âto'a. E te himene nei te mau tamari'i o te ânuanua i mua te manurere o te pârataito : "'A ha'api'i ia matou te 'ori mo'a. Te pehepehe tei mana'ohia e tei 'orihia, te 'ohipa huna (secret) o te ateatera'a (transparence) tei 'iriti te mau 'ûputa (porte, entrée)o te mahana o te mau mahana.... 'A f'a'a'ite ia mâtou te 'âu'a i te Taraal, t piha'a o te ora pohe ore !" roru = E t^hopu nei te manu o te pârataito i roto i te râ ! E tê ti'a nei te manu o te pârataito i nia te ra'i... E te hônei oia ... e tê ueue nei t Meho-nui-pohe-'ore-ha'atupua i te mau huero....
  • 188. .... ninamu ateate (1-bleu clair, A/A, sol) : Na mua, 'a tâmâ i 'oe i roto te ra'i e te mata'i.... 'A ite te fâito o te maitira'a ! Te hau o te mau feti'a ! 'A fa'a'amu to 'oe ha'amana'ora'a i roto te mâmâra'a (légèreté) o te mâramarama. 'Ia marû noa 'oe, 'ârea 'ia ore 'oe ia vî (sans être subjugué) i te h'avare (par l mensonge), i te parauti'a ore (injustice)! 'A aroha i te mau paraneta tei pâinu (dérivent) i roto i te tiruvi ! (déluge)E, ta'ata 'uri haere (vagabon) no te ra'i, ia hi'o te mau ivi (os) o to 'oe ora o te tau i mairi ae nei (des temps passés). 'A fa'a'amu ia 'oe i te nînamu o te ra'i, aua nînamu tei tîrâ'o ! (pacifie) 'Ua mâtau 'oia (il a l'habitude) i te ha'amaninora'a (calmer,pour tempêtes et esprit) te vero (mauvais temps). Mea varavara (rarement) 'oia e fa'atupura'a (susciter) i te vero, no te mea (parceque) 'ua 'ite 'oia i te ora i nia i te mau paraneta pâ'âto'a !'A fa'a'i (emplis) to 'oe mau mâhâhâ (poumons) i te mata'i vivi'i ore o te taitua (lerge)! 'A fa'a'ore (efface) i te mau mamae (blesures) o te mâfatu ! 'A ori i te âtea (distance) i pihai atu to 'oe tino ! 'A fa'a'ore ia 'oe i roto te nînamu tumu o te Atua ! Roru + ...Vare'au mâramarama (2, violet clair, e/T, la) : Te piti 'a riro te pape hôhonu (profonde) 'âfa'i (porter, conduire) i teie pape i to 'o mata atau no te tâmâ ! E 'Ua riro 'oe ei 'ôfa'i i roto te ana'ana (lumineux), tâtauhia (tatoué) ma te auahi e te ata (ombre, nuage). E te 'ana'ana hau ae te mâramarama fa'ahou ma t tau 'ara'ara (s'ouvrent) te meu 'arumata ! Toiaha (lourde) mai te to'eto'e ... I reira 'anapanapa (scintille) te râ ! 'âpâ o te here i nanea (se multiplient), tei fa'aora to 'oe ora, tane o te auahi, vahine o te to'eto'e, tane o te to'eto'e, vahine o te auahi, tane o te auahi !
  • 189. Roru + ....Uteut fa'a'i'o (3, vermillon, F/F+A, fa) : 'A 'ori i nia te huhuâ o te mou'a ! I roto to 'oe upo'o, e ti'a te vai piha'a o te mâramarama o te toto o te Atua ! Ma te 'ahu iri nemera uteute, 'a fanau fa'ahou, tî'ia (broyés), horomi'ihia (avalés), fa'ahuru'ehia (digéré)! Tê mâmâ nei te mata'i i roto ta 'oe hiora'a ! Tê huti nei vau te aho o te Atua ! Te tâmâ nei te vai hî (eau qui jaillit) e te mau oe (cloches) ia 'oe i to mata'u (peur), i to mau pû'o (plaie, ulcère), i to mau hape (faute)... 'A ori i nia te huhuâ o te mou'a ! Ia horomi'i (avale) to 'oe moemoeâ i te âoaoa (folie), i te teimahara'a ! E ia fa'ahotu (féconder) te râ i to 'oe i'o, e te 'ôfa'i ato'a ! E 'outou, 'a uiui (interroge) i teie Atua tei pohe ore roa ! 'A 'ori e ati noa ae (autour) teie pû, teie râ ! 'A 'ori, e t tiare ato'a, ha'uti ore (sans bouger), ia fanau fa'ahou i roto te mâfatu o te Atua ! Roru + ...Ninamu pa'o (4, bleu foncé, T/F,do): Ia fa'aro'o i t ti'a'i i te 'iri nînamu pa'o ! 'A fa'ari'i i tona here i te mau vahi pâ'âto'a, a tae noatu i te rahi roa e te hu'a (minuscule) ! Te mau 'âvae nînamu pa'o. Te taria atau tatauhia i te ninamu hôhonu . 'A fa'arata (apprivoiser, habituer à un lieu) to'oe manao ! 'A ha'amaramarama te mau varua ! E , tîa'i, pû o te ao, 'atihauhau te here e (par) to 'oe hiora'a ! Tê fa'arau (multiplier) nei e tê fa'a'ore nei, no te rahira'a e te 'oa'oa. 'E 'ua tatarahia te mau pîfao i nia te mau paraneta pâ'âto'a ! Roru + ...Vare'au 'ârehurehu (5,violet rès sombre, F/Ak,ré): I roto i te mau hihi o te mau feti'a na roto (du dedans), nini'ihia (répandu) te ata vare'au i roto te ao ! 'âtâtara (dénoue) te nounou (convoitise) i roto te 'aetorau (état d'esprit calme et agréable). 'A vata (sois libéré) i te vahi e t taime. 'A fa'aro'o te himene i'ônei (présent) ra. Te tâhô'e nei te mau varua pâ'âto'a namua i te fânaura'a. Tê ti'afa'ahou
  • 190. (ressuscite) nei te i'o (la chair)? Tê marua (s'écrouler, tomber) nei te mau pau (mur) ! A huti te aho vare'au arehurehu ! 'A 'imi to 'oe hîro'a (identité, spécificité) ! Nini'ihia te ata vare'au i te ao e te mau upo'o pâ'âto'a ! E tê 'ori nei te pou (pilier central) oraora o te nao (temple). Te ao e te mau mirioni feti'a. Tei te mau ahi ato'a (présent partout) vau ! E'ita e titira'a no te tau mairi, no te tau a muri, no te âtea (distance), no te fâta tara'a (proximimité ans le temps et l'espace). Tê himene nei te mau haû o te natura i roto i te vare'au arehurehu (foncé). Tê rûru (tremblotent) nei t mau rao'ere i roto te hupe. 'O 'oe (tu es) te tavevo o te 'ofa ! (écume)O 'oe te one hâpoihia (apporté) mai na te moana .... Tê tavevo (résonne) nei te 'ori o te na 'âvae tei tûpa'i (frappent) te tahua (le sol) ! Ia tupu te ôpuara'a mâ (propre, vi'ivi'i ore) ! Ia tupu te mâerera'a ! 'Ua tâtarahia (projet) te mau tâ'amu (noeuds) o te 'ôfa'i ! Tê 'ori nei te 'ana'ana (rayonnement) ite-ore-hia ! 'A pû'o'oi (apparais soudainement) i te mata 'i'o, ia (quand) mâramarama (clair) to 'oe hina'aro, ia parau mau to 'oe hiora'a ! Roru + ...Matie (7,vert herbe,T/E,fa): 'A 'ite te vahi matie o te aroha o te Atua, no te animara fa'afaitehia (réconcilié) i te ta'ata o te hau. Mea mâmû hôhonu (calme profond) te fa'a'apu o te tâura ! (prophète, voyant, inspiré) Ia ha'amo'ahia (béni) to 'oe 'oa'oa ia (quand) fârerei te mau pape e te mau hihi o te râ ! Ia manuia (que prospère) to 'oe 'oa'oa ! 'A horo i roto te vahi matie ! 'A 'ôu'a ! 'A 'ori hitahita 'ore ! (patient, maître de soi) 'A pârahi i nia te hiti (rivage) matie ! 'A hi'o te rahira'a o te mau hotu pûpuhia mai e (par) te ânuanua.Tê tupu nei ratou i rapae te mau 'ôfa'i . Roru + ....Vare'au 'ario (8, violet argenté,E/F,la) : 'Ana'ana 'ârio o te 'ânâvai vare'au ... Maru (ombrage) mâmâ (léger) o te mau ata purara (éparpillés). 'A tia te rima 'atau no
  • 191. te fa'atere to 'oe ora ! Ia parere (se répandre) te aho ve'ave'a (chaud)! Ia hôhia (parlé du point de vue Divin) te pî'apa o te hâmanira'a ! E, te mau are o te auahi, 'a 'ori auraro (obéissent) i to'u hi'ora' ! Tê horoa mai nei t Atua anae i te fana'o, 'âtirâ noa atu (malgré) te atati'a ore e tona hei o te mau hara. E rapa'auhia (soignées) te mau pêpê (blessures) e te Taraal ! E, te mau taipe (symboles) 'ôfa'i , e , te mau taipe 'i'o, 'a fa'a'ite ia 'outou ! 'A hi'o ! 'A hi'o i muri i te mau patu (murs), i muri i te mau pâruru (rideaux) ! E ia rave (agir) te pure mâ (pure) o te tâhô'eraa (union) i te ora i roto te mau hau pâ'âto'a o te natura ! E, te meu merahi, 'a noho i roto ta matou 'ori ! Roru + ...Vare'au âtea (9, ak/E,ré diese) Ia tavevo (quand résonne) to 'oe âtea mau (clarté vraie) e tae no'atu (jusqu'à) te reva teitei (espace sidéral) 'ôtia 'ore (sans limites). 'A nu'u i mua to 'oe mani'ao (pied) 'atau i te pae (du côté) o te 'âva'e (lune) !Tê hîtapere nei (descendre, pour eau de cascade) te pape vare'au âtea i nia to 'oe mau tino, no te tâma is oe ! Mea âteatea (claire) te hupe ! (rosée) 'A hâro'aroa (comprendre, percevoir) i te meu reo pâ'âto'a o te ao peata ! 'A tihauhau ma te numera iva, ei fânau marie (doucment, lentement) fa'ahou te mau manu ahoaho (en détresse) ! Ia monomono (que cesse de couler chaque fois) te ua no te 'ôro'a ha'atupua i nia te matie... Ia 'ori te tifatifa (pirogue royale) o te anoanomarie (la personne sage qui peut résoudre les difficultés) i roto i te ra'i ! 'Ei hau to teie nei ao ! (paix à cette terre) Roru + ... 'Uo'uo âtea fa'aioio (10,T/T,sol, blanc clair irisé): Tê nehenehe (capable) nei to 'oe mana'o, e ta 'oe 'ohipa i tâfifi (enchaîner) ia 'oe, aore ra (ou bien) tâtara (délier) ia 'oe, e tarai (sculpter) to 'oe hîro'a (identité). 'A ha'amana'o i te pure o te mata'i i nia te one. Tê tûrama nei (éclaire) 'oia to 'oe