2. Termenul de sistem solar se referă la Soare şi la toate
corpurile ce se rotesc în jurul său.
Sistemul solar s-a format dintr-un nor imens de gaze şi praf,
în urmă cu aproximativ 5 000 milioane de ani.
PĂMÂNTUL
şi satelitul
său natural,
Luna
3. Cel mai mare corp din sistemul solar este SOARELE, o stea
de culoare galbenă – portocalie care are caldură şi lumină proprie.
Soarele se află în centrul sistemului solar.
Pe suprafaţa Soarelui temperatura este de aproximativ 5 700
grade Celsius ajungând până la 15 milioane de grade Celsius, în
miezul său.
4. Imagine în care este comparată mărimea Soarelui cu mărimea planetelor.
Masa Soarelui este de aproximativ 740 de ori mai
mare decât masa tuturor planetelor.
Este de peste 300 000 ori mai greu decât Pământul.
(Soarele)
Planetele
(Pământul)
5. Soarele este compus din 71% hidrogen, 27% heliu, iar
restul ocupă cantităţile mici de elemente mai grele.
Datorită acestei compoziţii şi a temperaturilor ridicate,
Soarele nu are o crustă solidă şi nici materie în stare lichidă,
toată materia solară fiind în întregime în stare de plasmă şi
gazoasă.
Hidrogen
71%
Altele
Heliu
27%
6. Toate corpurile ce orbitează (se rotesc) în jurul Soarelui
alcătuiesc un ansamblu de corpuri cereşti (astre) legate
de acesta prin forţa gravitaţională. Distan ele dintre acesteț
corpuri sunt foarte mari, de milioane de kilometri.
7. Mişcarea planetelor în jurul Soarelui se numeşteMişcarea planetelor în jurul Soarelui se numeşte
mişcare de revoluţiemişcare de revoluţie..
8. Aceste cifre se referă la obiectele descoperite, existând
posibilitatea să mai existe multe alte asemenea obiecte.
Corpurile cereşti care orbitează în jurul Soarelui
sunt:
Numele corpurilor ce alcătuiesc sistemul solar vin din mitologia
greco-romană, în afară de numele de Terra.
- opt planete mari şi
- cinci planete pitice,
împreună cu cei 162 de
sateliţi naturali ai acestora;
- obiecte asemeni planetelor, numite asteroizi, (peste 1 800
cu orbite cunoscute);
- bucăţi de fier şi rocă desprinse dintr-un corp cosmic, care
străbat atmosfera şi cad la suprafaţa Pământului, numiţi
meteoriţi;
- corpuri de praf şi gaze îngheţate, numite comete;
- particule numite praf interplanetar şi gaze încărcate electric
numit plasmă, care împreună alcătuiesc mediul interplanetar.
9. Sateliţii naturali
sunt obiecte ce orbitează
în jurul planetelor, al
planetelor pitice sau al
celorlalte corpuri din
sistemul solar.
10. Asteroizii, numiţi şi planete minore, sunt corpuri cereşti
mai mici decât planetele, dar mai mari decât meteoriţii, şi nu
sunt comete.
Ei variază foarte mult ca mărime, de la câteva sute de
kilometri în diametru până la roci de numai câteva zeci de
metri.
Câţiva dintre cei mai mari au formă sferică şi se aseamănă
cu planetele în miniatură, dar majoritatea asteroizilor sunt
mult mai mici şi au o formă neregulată.
Asteroizii din apropierea Pământului au orbitele în
vecinatatea orbitei Pământului.
Un asteroid arată pe cerul nocturn la fel ca şi o stea mai
puţin strălucitoare.
12. Majoritatea asteroizilor se găsesc în două regiuni, numite
centuri de asteroizi.
• Centura principală de asteroizi, se află între planetele
Marte şi Jupiter. Asteroizii ce formează această centură sunt
resturi ale unei planete sfărâmate.
• Centura Kuiper, se află după planeta Neptun. Asteroizii de
aici sunt obiecte de gheaţă, formate din materia ce a rămas
după ce s-au format planetele mari.
13. Meteoriţii sunt obiecte de provenienţă
extraterestră ajunse pe suprafaţa Pământului şi
care constau în bucăţi de diverse dimensiuni de
fier şi rocă, rezultate în special în urma coliziunii*
dintre asteroizi.
Ei sunt numiţi adesea “stele căzătoare",
pentru că în cădere lasă în urma lor o dâră de
lumină.
Cei mai mulţi meteoriţi se pulverizează şi sunt
complet inofensivi. Alţii cad ca nişte pietre
aruncate de pe o clădire mai înaltă.
coliziune = ciocnire violentă între două corpuri care se mişcă unul spre altul;
izbire, lovire.
14. Meteorit căzut în Deşertul Rub 'al Khali,
Arabia Saudită (Asia)
Fragment din meteoritul
găsit în Deşertul Atacama,
Chile (America de Sud)
15. CometeleCometele sunt corpuri cereşti mici, de aparenţă nebuloasă*,
care se rotesc în jurul Soarelui.
Majoritatea cometelor au trei părţi:
– un nucleu solid, în centru, alcătuit din gaze îngheţate şi praf;
– o coamă rotundă sau cap, care înconjoară nucleul, formată
din particule de praf şi gaze;
– o coadă lungă de praf şi gaze în prelungirea capului.
Multe comete se află pe marginea exterioară a sistemului
solar. Unele vin langă Soare, unde capetele lor luminoase şi
cozile lor lungi şi strălucitoare constituie o vedere spectacu-
loasă.
nebulos ~oasă = care este lipsit de claritate;
neclar.
16. Coada cometei NEAT
Este vizibilă atât coada
de gaze (albastră), cât şi
coada de praf (roşie, mai
scurtă).
Coama cometei Holmes
17. O planetă pitică este un corp ceresc
prea mic pentru a fi considerat o planetă, dar
în schimb este suficient de mare pentru a nu
fi înregistrat ca un simplu asteroid.
O planetă pitică trebuie să execute o
mişcare de revoluţie în jurul Soarelui şi nu
poate fi satelitul unei alte planete.
Această nouă categorie de corpuri cereşti
(planetă pitică) este definită într-o rezoluţie a
Uniunii Astronomice Internaţionale din 24
august 2006.
18. Uniunea Astronomică Internaţională a
clasificat, până în prezent, cinci corpuri cereşti
drept planete pitice:
• Ceres, văzută pentru prima dată în 1801;
• Pluto, descoperită în 1929;
• Eris, descoperită în 2003;
• Haumea, descoperită în 2004;
• Makemake, observată în 2005.
20. Eris este cea mai mare planetă pitică cunoscută şi are cel
puţin un satelit natural. Se află în Centura Kuiper şi a fost
descoperit în 2003. Pe 24 august 2006, în urma rezolu ieiț
Uniunii Astronomice Interna ionaleț , a primit statulul de
planetă pitică.
21. Pluton (întâlnită în română şi sub numele de Pluto)
este a doua planetă ca mărime dintre cele pitice,
având trei sateliţi naturali.
De la descoperirea sa,
în 1929, Pluton a fost
considerată cea de-a noua
planetă a sistemului solar
până pe 24 august 2006
când Uniunea
Astronomică Internaţională
i-a schimbat statutul din
planetă în planetă pitică.
22. Makemake este după mărime a treia planetă pitică
cunoscută în sistemul solar şi al doilea obiect ca strălucire din
Centura Kuiper, după Pluto. A fost descoperită în martie 2005.
Ca planetă pitică a fost clasificată oficial în iulie 2008.
23. Haumea este o planetă pitică situată în Centura Kuiper.
A fost descoperită în 2004, iar la 17 septembrie 2008,
Uniunea Astronomică Internaţională a încadrat-o în
categoria planetelor pitice.
24. Ceres este o planetă pitică aflată în centura principală de
asteroizi. Clasificarea lui Ceres a fost schimbată de mai
multe ori. După descoperirea sa, în 1801, Ceres a fost
considerat planetă, dar după aceea reclasificat ca
asteroid rămânând a a peste 150 de ani. Peș 24 august
2006, în urma rezolu ieiț Uniunii Astronomice
Interna ionaleț , Ceres a primit statutul de planetă pitică.
25. Mărimea planetelor pitice şi a sateliţilor lor
în comparaţie cu Luna
Ceres
Eris
Pluto
Haumea
Makemake
27. CLASIFICAREA PLANETELOR DUPĂ DIMENSIUNI
PLANETE GIGANT:
5. NEPTUN
6. URANUS
7. SATURN
8. JUPITER (cea mai mare)
PLANETE MICI:
1. MERCUR (cea mai mică)
2. MARTE
3. VENUS
(LUCEAFĂRUL)
SaturnJupiter
Uranus Neptun
M
e
r
c
u
r
V
e
n
u
s
P
ă
m
â
n
t
M
a
r
t
e
28. Clasificarea planetelor după poziţia lor faţă de Soare:
Planete interioare
(planetele aflate în interiorul centurii
principale de asteroizi)
Mercur, Venus, Terra, Marte
- sunt alcătuite din roci şi metale;
- au suprafeţe solide;
- se rotesc încet;
- nu au inele;
- au puţini sateliţi.
Planete exterioare
(giganţi gazoşi exteriori)
Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun
- sunt alcătuite din hidrogen şi heliu;
- au atmosfere groase;
- se rotesc rapid;
- au inele;
- au mulţi sateliţi.
29. CRONOLOGIC, aşa cum au fost descoperite de
pământeni, planetele se împart în:
Planete clasice - Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn.
• Sunt cunoscute încă din timpurile preistorice.
• Sunt vizibile cu ochiul liber.
Planete moderne - Uranus, Neptun.
• Au fost descoperite în timpurile moderne.
• Nu se văd cu ochiul liber.
planetele moderne
planetele moderne
planetele clasice
PĂMÂNT
30. ● Este a cincea planetă de la Soare şi este cea mai mare dintre toate
planetele sistemului solar. Are diametrul de 11 ori mai mare decât cel al
Pământului, iar masa planetei depăşeşte de 2 ori masa tuturor celorlalte
planete.
● Este al patrulea obiect de pe cer ca strălucire, după Soare, Lună şi
Venus.
● Este înconjurat de numeroşi sateliţi. Până în prezent se cunosc 63,
patru au fost descoperiţi de Galileo Galilei.
● Are inele ca Saturn, dar mult mai palide şi mai mici. Spre deosebire
de cele ale lui Saturn, inelele lui Jupiter sunt întunecate.
1. Jupiter
32. 2. Saturn
● Este a şasea planetă de la Soare şi a doua ca mărime din sistemul solar.
● Este cea mai turtită planetă în zona polilor, iar la Ecuator este bombată.
● În jurul planetei orbitează 61 de sateliţi cunoscuţi.
● Saturn prezintă un sistem de inele, care sunt alcătuite din particule de
gheaţă şi mici cantităţi de deşeuri de praf şi rocă. Inelele lui Saturn
reprezintă cel mai mare sistem de inele planetare din sistemul solar.
34. ● Este a şaptea planetă de la Soare şi a treia ca mărime.
● Este prima planetă descoperită prin telescop.
● Atmosfera este formată din hidrogen şi heliu cu urme de metan,
care dau planetei culoarea albastru-cenuşie.
● Este înconjurat de 27 sateliţi.
● Are un sistem de 11 inele foarte întunecate, toate slab conturate.
Inelele lui Uranus au fost descoperite după cele ale lui Saturn. Acest
fapt s-a dovedit extrem de important, relevând faptul că inelele sunt
caracteristici ale planetelor gazoase şi nu doar ale planetei Saturn.
3. Uranus
36. 4. Neptun
● Este a opta şi cea mai îndepărtată planetă de Soare. După diametru, este a patra
planetă din sistemul solar; ca masă este a treia.
● Mai este cunoscută şi sub denumirea de “planeta albastră”. Infăţişarea
albăstruie a planetei este dată de gazul metan din atmosfera sa, gaz de culoare
albastră.
● Prima observare a planetei Neptun a fost făcută de Galileo Galilei în 1612, care a
confundat planeta cu o stea fixă, motiv pentru care descoperirea nu i se atribuie lui.
În 1846 a fost descoperită prin calcule matematice şi nu prin observare
astronomică directă. Apoi, existenţa ei a fost confirmată vizual. La scurt timp după
aceea a fost descoperit şi satelitul său Triton. Alţi 12 sateliţi au fost descoperiţi în
secolul XX.
● Are două inele late şi două înguste.
39. ● Este a treia planetă de Soare şi a cincea ca mărime. Se află la o
distanţă de 150 milioane kilometri faţă de Soare.
● Este numită şi Terra sau „Planeta albastră” (în engleză Earth).
● Este singura planetă a cărui nume nu derivă din mitologia greco-
romană. Cuvântul “pământ" provine din latină.
● Nucleul Pământului este alcătuit din fier şi nichel, iar atmosfera în
special din azot şi oxigen.
● Este singura planetă din sistemul solar care poate susţine viaţa şi
singura pe care apa există în stare gazoasă, lichidă şi solidă.
● Are un singur satelit natural, Luna.
5. Pământ
40. ● Este a doua planetă de la Soare.
● Este cea mai caldă planetă din sistemul solar.
● Văzută de pe Pământ, Venus este corpul ceresc cu cea mai mare
strălucire, după Soare şi Lună. Deoarece atinge luminozitatea
maximă imediat după apus şi cu puţin timp înaintea răsăritului, mai
este cunoscută şi sub numele de Luceafărul de Seară şi
Luceafărul de Dimineaţă.
● Rotaţia în jurul propriei sale axe se desfăşoară în sens invers faţă
de rotaţia celorlalte planete din sistemul nostru solar.
● Nu are nici un satelit.
6. Venus
sau
Luceafărul
41. ● Este a patra planetă de la Soare, având ca dimensiune jumătate
din mărimea Pământului.
● Se mai numeşte şi Planeta Roşie datorită înfăţişării sale văzută
de pe Pământ. Culoarea roşiatică se explică prin prezenţa pe
suprafaţa sa a oxidului de fier.
● Pe planetă există anotimpuri schimbătoare ce crează vânturi care
ating 161 km/h şi care cauzează puternice furtuni de praf.
● Pe emisfera nordică a planetei se observă râuri întinse de lavă şi
vulcani gigantici consideraţi cei mai mari din sistemul solar.
● Are doi sateliţi care sunt probabil asteroizi capturaţi.
7. Marte
42. ● Cea mai mică planetă din sistemul solar.
● Este cea mai apropiată planetă de Soare. De aici, Soarele apare
de două ori mai mare ca de pe Pământ.
● Temperatura medie de pe planetă este foarte mare şi variază de
la 427 grade Celsius pâna la -184 grade Celsius.
● Suprafaţa planetei este acoperită de cratere, provenite din
“bombardamentele” cu meteoriţi şi comete.
● Nu are sateliţi.
8. Mercur