SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 43
Termenul de sistem solar se referă la Soare şi la toate
corpurile ce se rotesc în jurul său.
Sistemul solar s-a format dintr-un nor imens de gaze şi praf,
în urmă cu aproximativ 5 000 milioane de ani.
PĂMÂNTUL
şi satelitul
său natural,
Luna
 Cel mai mare corp din sistemul solar este SOARELE, o stea
de culoare galbenă – portocalie care are caldură şi lumină proprie.
 Soarele se află în centrul sistemului solar.
 Pe suprafaţa Soarelui temperatura este de aproximativ 5 700
grade Celsius ajungând până la 15 milioane de grade Celsius, în
miezul său.
Imagine în care este comparată mărimea Soarelui cu mărimea planetelor.
Masa Soarelui este de aproximativ 740 de ori mai
mare decât masa tuturor planetelor.
Este de peste 300 000 ori mai greu decât Pământul.
(Soarele)
Planetele
(Pământul)
Soarele este compus din 71% hidrogen, 27% heliu, iar
restul ocupă cantităţile mici de elemente mai grele.
Datorită acestei compoziţii şi a temperaturilor ridicate,
Soarele nu are o crustă solidă şi nici materie în stare lichidă,
toată materia solară fiind în întregime în stare de plasmă şi
gazoasă.
Hidrogen
71%
Altele
Heliu
27%
Toate corpurile ce orbitează (se rotesc) în jurul Soarelui
alcătuiesc un ansamblu de corpuri cereşti (astre) legate
de acesta prin forţa gravitaţională. Distan ele dintre acesteț
corpuri sunt foarte mari, de milioane de kilometri.
Mişcarea planetelor în jurul Soarelui se numeşteMişcarea planetelor în jurul Soarelui se numeşte
mişcare de revoluţiemişcare de revoluţie..
Aceste cifre se referă la obiectele descoperite, existând
posibilitatea să mai existe multe alte asemenea obiecte.
Corpurile cereşti care orbitează în jurul Soarelui
sunt:
Numele corpurilor ce alcătuiesc sistemul solar vin din mitologia
greco-romană, în afară de numele de Terra.
- opt planete mari şi
- cinci planete pitice,
împreună cu cei 162 de
sateliţi naturali ai acestora;
- obiecte asemeni planetelor, numite asteroizi, (peste 1 800
cu orbite cunoscute);
- bucăţi de fier şi rocă desprinse dintr-un corp cosmic, care
străbat atmosfera şi cad la suprafaţa Pământului, numiţi
meteoriţi;
- corpuri de praf şi gaze îngheţate, numite comete;
- particule numite praf interplanetar şi gaze încărcate electric
numit plasmă, care împreună alcătuiesc mediul interplanetar.
Sateliţii naturali
sunt obiecte ce orbitează
în jurul planetelor, al
planetelor pitice sau al
celorlalte corpuri din
sistemul solar.
Asteroizii, numiţi şi planete minore, sunt corpuri cereşti
mai mici decât planetele, dar mai mari decât meteoriţii, şi nu
sunt comete.
 Ei variază foarte mult ca mărime, de la câteva sute de
kilometri în diametru până la roci de numai câteva zeci de
metri.
 Câţiva dintre cei mai mari au formă sferică şi se aseamănă
cu planetele în miniatură, dar majoritatea asteroizilor sunt
mult mai mici şi au o formă neregulată.
 Asteroizii din apropierea Pământului au orbitele în
vecinatatea orbitei Pământului.
 Un asteroid arată pe cerul nocturn la fel ca şi o stea mai
puţin strălucitoare.
Asteroizi
Majoritatea asteroizilor se găsesc în două regiuni, numite
centuri de asteroizi.
• Centura principală de asteroizi, se află între planetele
Marte şi Jupiter. Asteroizii ce formează această centură sunt
resturi ale unei planete sfărâmate.
• Centura Kuiper, se află după planeta Neptun. Asteroizii de
aici sunt obiecte de gheaţă, formate din materia ce a rămas
după ce s-au format planetele mari.
Meteoriţii sunt obiecte de provenienţă
extraterestră ajunse pe suprafaţa Pământului şi
care constau în bucăţi de diverse dimensiuni de
fier şi rocă, rezultate în special în urma coliziunii*
dintre asteroizi.
 Ei sunt numiţi adesea “stele căzătoare",
pentru că în cădere lasă în urma lor o dâră de
lumină.
 Cei mai mulţi meteoriţi se pulverizează şi sunt
complet inofensivi. Alţii cad ca nişte pietre
aruncate de pe o clădire mai înaltă.
coliziune = ciocnire violentă între două corpuri care se mişcă unul spre altul;
izbire, lovire.
Meteorit căzut în Deşertul Rub 'al Khali,
Arabia Saudită (Asia)
Fragment din meteoritul
găsit în Deşertul Atacama,
Chile (America de Sud)
CometeleCometele sunt corpuri cereşti mici, de aparenţă nebuloasă*,
care se rotesc în jurul Soarelui.
 Majoritatea cometelor au trei părţi:
– un nucleu solid, în centru, alcătuit din gaze îngheţate şi praf;
– o coamă rotundă sau cap, care înconjoară nucleul, formată
din particule de praf şi gaze;
– o coadă lungă de praf şi gaze în prelungirea capului.
 Multe comete se află pe marginea exterioară a sistemului
solar. Unele vin langă Soare, unde capetele lor luminoase şi
cozile lor lungi şi strălucitoare constituie o vedere spectacu-
loasă.
nebulos ~oasă = care este lipsit de claritate;
neclar.
Coada cometei NEAT
Este vizibilă atât coada
de gaze (albastră), cât şi
coada de praf (roşie, mai
scurtă).
Coama cometei Holmes
 O planetă pitică este un corp ceresc
prea mic pentru a fi considerat o planetă, dar
în schimb este suficient de mare pentru a nu
fi înregistrat ca un simplu asteroid.
 O planetă pitică trebuie să execute o
mişcare de revoluţie în jurul Soarelui şi nu
poate fi satelitul unei alte planete.
 Această nouă categorie de corpuri cereşti
(planetă pitică) este definită într-o rezoluţie a
Uniunii Astronomice Internaţionale din 24
august 2006.
Uniunea Astronomică Internaţională a
clasificat, până în prezent, cinci corpuri cereşti
drept planete pitice:
• Ceres, văzută pentru prima dată în 1801;
• Pluto, descoperită în 1929;
• Eris, descoperită în 2003;
• Haumea, descoperită în 2004;
• Makemake, observată în 2005.
Planetele pitice
Eris este cea mai mare planetă pitică cunoscută şi are cel
puţin un satelit natural. Se află în Centura Kuiper şi a fost
descoperit în 2003. Pe 24 august 2006, în urma rezolu ieiț
Uniunii Astronomice Interna ionaleț , a primit statulul de
planetă pitică.
Pluton (întâlnită în română şi sub numele de Pluto)
este a doua planetă ca mărime dintre cele pitice,
având trei sateliţi naturali.
De la descoperirea sa,
în 1929, Pluton a fost
considerată cea de-a noua
planetă a sistemului solar
până pe 24 august 2006
când Uniunea
Astronomică Internaţională
i-a schimbat statutul din
planetă în planetă pitică.
Makemake este după mărime a treia planetă pitică
cunoscută în sistemul solar şi al doilea obiect ca strălucire din
Centura Kuiper, după Pluto. A fost descoperită în martie 2005.
Ca planetă pitică a fost clasificată oficial în iulie 2008.
Haumea este o planetă pitică situată în Centura Kuiper.
A fost descoperită în 2004, iar la 17 septembrie 2008,
Uniunea Astronomică Internaţională a încadrat-o în
categoria planetelor pitice.
Ceres este o planetă pitică aflată în centura principală de
asteroizi. Clasificarea lui Ceres a fost schimbată de mai
multe ori. După descoperirea sa, în 1801, Ceres a fost
considerat planetă, dar după aceea reclasificat ca
asteroid rămânând a a peste 150 de ani. Peș 24 august
2006, în urma rezolu ieiț Uniunii Astronomice
Interna ionaleț , Ceres a primit statutul de planetă pitică.
Mărimea planetelor pitice şi a sateliţilor lor
în comparaţie cu Luna
Ceres
Eris
Pluto
Haumea
Makemake
Uranus
Saturn Jupiter
Neptun
Mercur
Marte
Venus
Terra
SOARE
CLASIFICAREA PLANETELOR DUPĂ DIMENSIUNI
PLANETE GIGANT:
5. NEPTUN
6. URANUS
7. SATURN
8. JUPITER (cea mai mare)
PLANETE MICI:
1. MERCUR (cea mai mică)
2. MARTE
3. VENUS
(LUCEAFĂRUL)
SaturnJupiter
Uranus Neptun
M
e
r
c
u
r
V
e
n
u
s
P
ă
m
â
n
t
M
a
r
t
e
Clasificarea planetelor după poziţia lor faţă de Soare:
Planete interioare
(planetele aflate în interiorul centurii
principale de asteroizi)
Mercur, Venus, Terra, Marte
- sunt alcătuite din roci şi metale;
- au suprafeţe solide;
- se rotesc încet;
- nu au inele;
- au puţini sateliţi.
Planete exterioare
(giganţi gazoşi exteriori)
Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun
- sunt alcătuite din hidrogen şi heliu;
- au atmosfere groase;
- se rotesc rapid;
- au inele;
- au mulţi sateliţi.
CRONOLOGIC, aşa cum au fost descoperite de
pământeni, planetele se împart în:
Planete clasice - Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn.
• Sunt cunoscute încă din timpurile preistorice.
• Sunt vizibile cu ochiul liber.
Planete moderne - Uranus, Neptun.
• Au fost descoperite în timpurile moderne.
• Nu se văd cu ochiul liber.
planetele moderne
planetele moderne
planetele clasice
PĂMÂNT
● Este a cincea planetă de la Soare şi este cea mai mare dintre toate
planetele sistemului solar. Are diametrul de 11 ori mai mare decât cel al
Pământului, iar masa planetei depăşeşte de 2 ori masa tuturor celorlalte
planete.
● Este al patrulea obiect de pe cer ca strălucire, după Soare, Lună şi
Venus.
● Este înconjurat de numeroşi sateliţi. Până în prezent se cunosc 63,
patru au fost descoperiţi de Galileo Galilei.
● Are inele ca Saturn, dar mult mai palide şi mai mici. Spre deosebire
de cele ale lui Saturn, inelele lui Jupiter sunt întunecate.
1. Jupiter
Mărimea lui Jupiter comparată cu a Pămăntului.
2. Saturn
● Este a şasea planetă de la Soare şi a doua ca mărime din sistemul solar.
● Este cea mai turtită planetă în zona polilor, iar la Ecuator este bombată.
● În jurul planetei orbitează 61 de sateliţi cunoscuţi.
● Saturn prezintă un sistem de inele, care sunt alcătuite din particule de
gheaţă şi mici cantităţi de deşeuri de praf şi rocă. Inelele lui Saturn
reprezintă cel mai mare sistem de inele planetare din sistemul solar.
Mărimea lui Saturn comparată cu a Pămăntului
● Este a şaptea planetă de la Soare şi a treia ca mărime.
● Este prima planetă descoperită prin telescop.
● Atmosfera este formată din hidrogen şi heliu cu urme de metan,
care dau planetei culoarea albastru-cenuşie.
● Este înconjurat de 27 sateliţi.
● Are un sistem de 11 inele foarte întunecate, toate slab conturate.
Inelele lui Uranus au fost descoperite după cele ale lui Saturn. Acest
fapt s-a dovedit extrem de important, relevând faptul că inelele sunt
caracteristici ale planetelor gazoase şi nu doar ale planetei Saturn.
3. Uranus
Mărimea lui Uranus comparată cu a Pămăntului
4. Neptun
● Este a opta şi cea mai îndepărtată planetă de Soare. După diametru, este a patra
planetă din sistemul solar; ca masă este a treia.
● Mai este cunoscută şi sub denumirea de “planeta albastră”. Infăţişarea
albăstruie a planetei este dată de gazul metan din atmosfera sa, gaz de culoare
albastră.
● Prima observare a planetei Neptun a fost făcută de Galileo Galilei în 1612, care a
confundat planeta cu o stea fixă, motiv pentru care descoperirea nu i se atribuie lui.
În 1846 a fost descoperită prin calcule matematice şi nu prin observare
astronomică directă. Apoi, existenţa ei a fost confirmată vizual. La scurt timp după
aceea a fost descoperit şi satelitul său Triton. Alţi 12 sateliţi au fost descoperiţi în
secolul XX.
● Are două inele late şi două înguste.
Mărimea lui Neptun comparată cu a Pămăntului
Prezentare comparativă
a mărimii planetelor gigant (exterioare)
SaturnJupiter
Uranus Neptun
TERRA
● Este a treia planetă de Soare şi a cincea ca mărime. Se află la o
distanţă de 150 milioane kilometri faţă de Soare.
● Este numită şi Terra sau „Planeta albastră” (în engleză Earth).
● Este singura planetă a cărui nume nu derivă din mitologia greco-
romană. Cuvântul “pământ" provine din latină.
● Nucleul Pământului este alcătuit din fier şi nichel, iar atmosfera în
special din azot şi oxigen.
● Este singura planetă din sistemul solar care poate susţine viaţa şi
singura pe care apa există în stare gazoasă, lichidă şi solidă.
● Are un singur satelit natural, Luna.
5. Pământ
● Este a doua planetă de la Soare.
● Este cea mai caldă planetă din sistemul solar.
● Văzută de pe Pământ, Venus este corpul ceresc cu cea mai mare
strălucire, după Soare şi Lună. Deoarece atinge luminozitatea
maximă imediat după apus şi cu puţin timp înaintea răsăritului, mai
este cunoscută şi sub numele de Luceafărul de Seară şi
Luceafărul de Dimineaţă.
● Rotaţia în jurul propriei sale axe se desfăşoară în sens invers faţă
de rotaţia celorlalte planete din sistemul nostru solar.
● Nu are nici un satelit.
6. Venus
sau
Luceafărul
● Este a patra planetă de la Soare, având ca dimensiune jumătate
din mărimea Pământului.
● Se mai numeşte şi Planeta Roşie datorită înfăţişării sale văzută
de pe Pământ. Culoarea roşiatică se explică prin prezenţa pe
suprafaţa sa a oxidului de fier.
● Pe planetă există anotimpuri schimbătoare ce crează vânturi care
ating 161 km/h şi care cauzează puternice furtuni de praf.
● Pe emisfera nordică a planetei se observă râuri întinse de lavă şi
vulcani gigantici consideraţi cei mai mari din sistemul solar.
● Are doi sateliţi care sunt probabil asteroizi capturaţi.
7. Marte
● Cea mai mică planetă din sistemul solar.
● Este cea mai apropiată planetă de Soare. De aici, Soarele apare
de două ori mai mare ca de pe Pământ.
● Temperatura medie de pe planetă este foarte mare şi variază de
la 427 grade Celsius pâna la -184 grade Celsius.
● Suprafaţa planetei este acoperită de cratere, provenite din
“bombardamentele” cu meteoriţi şi comete.
● Nu are sateliţi.
8. Mercur
Prezentarea comparativă a
mărimii planetelor interioare
Mercur Venus Pământ Marte

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt? (20)

Universul si sistemul solar
Universul si sistemul solarUniversul si sistemul solar
Universul si sistemul solar
 
Proiect La Fizica
Proiect La FizicaProiect La Fizica
Proiect La Fizica
 
Sistemulsolar prezentare finala
Sistemulsolar prezentare finalaSistemulsolar prezentare finala
Sistemulsolar prezentare finala
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solar
 
Cometa
CometaCometa
Cometa
 
Mediul temperat oceanic 11 c
Mediul temperat oceanic 11 cMediul temperat oceanic 11 c
Mediul temperat oceanic 11 c
 
Eruptii vulcanice
Eruptii vulcaniceEruptii vulcanice
Eruptii vulcanice
 
Vulcani.
Vulcani.Vulcani.
Vulcani.
 
Vulcani.ppt
Vulcani.pptVulcani.ppt
Vulcani.ppt
 
Sistemasolare semplificato
Sistemasolare semplificatoSistemasolare semplificato
Sistemasolare semplificato
 
MERCUR
MERCUR MERCUR
MERCUR
 
Asia
AsiaAsia
Asia
 
Vulcanii
VulcaniiVulcanii
Vulcanii
 
Microscopul
MicroscopulMicroscopul
Microscopul
 
Analizatorul vizual
Analizatorul vizual Analizatorul vizual
Analizatorul vizual
 
Universul si sistemul solar
 Universul si sistemul solar   Universul si sistemul solar
Universul si sistemul solar
 
Meteorii si Asteroiziii
Meteorii si AsteroiziiiMeteorii si Asteroiziii
Meteorii si Asteroiziii
 
Luna
LunaLuna
Luna
 
Ochiul
OchiulOchiul
Ochiul
 
Telescopul
TelescopulTelescopul
Telescopul
 

Ähnlich wie Sistemul solar

Fizica Sisitemul Solar
Fizica Sisitemul SolarFizica Sisitemul Solar
Fizica Sisitemul Solaralexcurbet
 
Proiect La Fizica De Controlat
Proiect La Fizica De ControlatProiect La Fizica De Controlat
Proiect La Fizica De Controlatalexcurbet
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solarelena1r
 
Spatiul cosmic
Spatiul cosmicSpatiul cosmic
Spatiul cosmicTheMaker3
 
Prezentare Spaceland
Prezentare SpacelandPrezentare Spaceland
Prezentare Spacelandguestf3461c
 
saturn-proiect -sistem solar-planete- pdf
saturn-proiect -sistem solar-planete- pdfsaturn-proiect -sistem solar-planete- pdf
saturn-proiect -sistem solar-planete- pdfvttbn67vc4
 
Spaceland presentation
Spaceland presentationSpaceland presentation
Spaceland presentationguestf3461c
 
1 sistemul solar
1 sistemul solar1 sistemul solar
1 sistemul solaranomaliat
 
Sistemul Solar - Prezentare PowerPoint.ppt
Sistemul Solar - Prezentare PowerPoint.pptSistemul Solar - Prezentare PowerPoint.ppt
Sistemul Solar - Prezentare PowerPoint.pptClasaAlbinutelor
 
Planetele Sistemului Solar
Planetele Sistemului Solar Planetele Sistemului Solar
Planetele Sistemului Solar Stefania Emma
 

Ähnlich wie Sistemul solar (20)

Sistemulsolar
SistemulsolarSistemulsolar
Sistemulsolar
 
Sistemulsolar
SistemulsolarSistemulsolar
Sistemulsolar
 
0 0sistemulsolar
0 0sistemulsolar0 0sistemulsolar
0 0sistemulsolar
 
Rosu
RosuRosu
Rosu
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solar
 
Planetele
PlanetelePlanetele
Planetele
 
Fizica Sisitemul Solar
Fizica Sisitemul SolarFizica Sisitemul Solar
Fizica Sisitemul Solar
 
Proiect La Fizica De Controlat
Proiect La Fizica De ControlatProiect La Fizica De Controlat
Proiect La Fizica De Controlat
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solar
 
Spatiul cosmic
Spatiul cosmicSpatiul cosmic
Spatiul cosmic
 
Prezentare Spaceland
Prezentare SpacelandPrezentare Spaceland
Prezentare Spaceland
 
saturn-proiect -sistem solar-planete- pdf
saturn-proiect -sistem solar-planete- pdfsaturn-proiect -sistem solar-planete- pdf
saturn-proiect -sistem solar-planete- pdf
 
Spaceland presentation
Spaceland presentationSpaceland presentation
Spaceland presentation
 
1 sistemul solar
1 sistemul solar1 sistemul solar
1 sistemul solar
 
planetapamant.ppsx
planetapamant.ppsxplanetapamant.ppsx
planetapamant.ppsx
 
Sistemul Solar - Prezentare PowerPoint.ppt
Sistemul Solar - Prezentare PowerPoint.pptSistemul Solar - Prezentare PowerPoint.ppt
Sistemul Solar - Prezentare PowerPoint.ppt
 
Spatiul Cosmic
Spatiul CosmicSpatiul Cosmic
Spatiul Cosmic
 
Universul 101115135921-phpapp02
Universul 101115135921-phpapp02Universul 101115135921-phpapp02
Universul 101115135921-phpapp02
 
Planetele Sistemului Solar
Planetele Sistemului Solar Planetele Sistemului Solar
Planetele Sistemului Solar
 
Planeta Mercur
Planeta MercurPlaneta Mercur
Planeta Mercur
 

Mehr von TiuAni

Popoaredeierisideazi1
Popoaredeierisideazi1Popoaredeierisideazi1
Popoaredeierisideazi1TiuAni
 
StefanLuchian
StefanLuchianStefanLuchian
StefanLuchianTiuAni
 
Protejarea mediului înconjurator
Protejarea mediului înconjurator Protejarea mediului înconjurator
Protejarea mediului înconjurator TiuAni
 
Omul si mediulinconjurator
Omul si mediulinconjuratorOmul si mediulinconjurator
Omul si mediulinconjuratorTiuAni
 
Plante si animale pe cale de disparitie
Plante si animale pe cale de disparitiePlante si animale pe cale de disparitie
Plante si animale pe cale de disparitieTiuAni
 
surse de_energie
surse de_energiesurse de_energie
surse de_energieTiuAni
 
Circuitulapei
CircuitulapeiCircuitulapei
CircuitulapeiTiuAni
 
Cerealele
CerealeleCerealele
CerealeleTiuAni
 
Livada
LivadaLivada
LivadaTiuAni
 
Indicatoare rutiere
Indicatoare rutiereIndicatoare rutiere
Indicatoare rutiereTiuAni
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solarTiuAni
 
Formarea zilelor, a noptilor si a anotimpurilor
Formarea zilelor, a noptilor si a anotimpurilorFormarea zilelor, a noptilor si a anotimpurilor
Formarea zilelor, a noptilor si a anotimpurilorTiuAni
 
Broscutele
BroscuteleBroscutele
BroscuteleTiuAni
 
Broscuţele
BroscuţeleBroscuţele
BroscuţeleTiuAni
 
Pinguinii
PinguiniiPinguinii
PinguiniiTiuAni
 
Daruriletoamnei
DaruriletoamneiDaruriletoamnei
DaruriletoamneiTiuAni
 

Mehr von TiuAni (19)

Popoaredeierisideazi1
Popoaredeierisideazi1Popoaredeierisideazi1
Popoaredeierisideazi1
 
StefanLuchian
StefanLuchianStefanLuchian
StefanLuchian
 
Protejarea mediului înconjurator
Protejarea mediului înconjurator Protejarea mediului înconjurator
Protejarea mediului înconjurator
 
Omul si mediulinconjurator
Omul si mediulinconjuratorOmul si mediulinconjurator
Omul si mediulinconjurator
 
Plante si animale pe cale de disparitie
Plante si animale pe cale de disparitiePlante si animale pe cale de disparitie
Plante si animale pe cale de disparitie
 
Aerul
AerulAerul
Aerul
 
surse de_energie
surse de_energiesurse de_energie
surse de_energie
 
Circuitulapei
CircuitulapeiCircuitulapei
Circuitulapei
 
Solul
SolulSolul
Solul
 
Cerealele
CerealeleCerealele
Cerealele
 
Livada
LivadaLivada
Livada
 
Indicatoare rutiere
Indicatoare rutiereIndicatoare rutiere
Indicatoare rutiere
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solar
 
Apa
ApaApa
Apa
 
Formarea zilelor, a noptilor si a anotimpurilor
Formarea zilelor, a noptilor si a anotimpurilorFormarea zilelor, a noptilor si a anotimpurilor
Formarea zilelor, a noptilor si a anotimpurilor
 
Broscutele
BroscuteleBroscutele
Broscutele
 
Broscuţele
BroscuţeleBroscuţele
Broscuţele
 
Pinguinii
PinguiniiPinguinii
Pinguinii
 
Daruriletoamnei
DaruriletoamneiDaruriletoamnei
Daruriletoamnei
 

Kürzlich hochgeladen

Album de Crestaturi in Lemn (Dimitrie Comşa) - Sibiu 1979.pdf
Album de Crestaturi in Lemn  (Dimitrie Comşa) - Sibiu 1979.pdfAlbum de Crestaturi in Lemn  (Dimitrie Comşa) - Sibiu 1979.pdf
Album de Crestaturi in Lemn (Dimitrie Comşa) - Sibiu 1979.pdfAndreiDumitruBran
 
Examinarea CT cerebrala-AVC ischemic.pptx
Examinarea CT cerebrala-AVC ischemic.pptxExaminarea CT cerebrala-AVC ischemic.pptx
Examinarea CT cerebrala-AVC ischemic.pptxDragosCuzino
 
SPĂTARU-PAUL-ANUL2-CRP-16LF323-NIKE-YOUCANTSTOPUS-2024-SEM2-MP.pdf
SPĂTARU-PAUL-ANUL2-CRP-16LF323-NIKE-YOUCANTSTOPUS-2024-SEM2-MP.pdfSPĂTARU-PAUL-ANUL2-CRP-16LF323-NIKE-YOUCANTSTOPUS-2024-SEM2-MP.pdf
SPĂTARU-PAUL-ANUL2-CRP-16LF323-NIKE-YOUCANTSTOPUS-2024-SEM2-MP.pdfaulsauul
 
Studiu Nike.pptx proiect pentru Mijloace de Promovare
Studiu Nike.pptx proiect pentru Mijloace de PromovareStudiu Nike.pptx proiect pentru Mijloace de Promovare
Studiu Nike.pptx proiect pentru Mijloace de PromovareGeorgianaDascalu1
 
Regulament concurs eTwinning-2024-FINAL.pdf
Regulament concurs eTwinning-2024-FINAL.pdfRegulament concurs eTwinning-2024-FINAL.pdf
Regulament concurs eTwinning-2024-FINAL.pdfCimpeanemese
 
Baltagul de Mihail Sadoveanu,activitate prima ora
Baltagul de Mihail Sadoveanu,activitate prima oraBaltagul de Mihail Sadoveanu,activitate prima ora
Baltagul de Mihail Sadoveanu,activitate prima oraancatrusca1
 

Kürzlich hochgeladen (6)

Album de Crestaturi in Lemn (Dimitrie Comşa) - Sibiu 1979.pdf
Album de Crestaturi in Lemn  (Dimitrie Comşa) - Sibiu 1979.pdfAlbum de Crestaturi in Lemn  (Dimitrie Comşa) - Sibiu 1979.pdf
Album de Crestaturi in Lemn (Dimitrie Comşa) - Sibiu 1979.pdf
 
Examinarea CT cerebrala-AVC ischemic.pptx
Examinarea CT cerebrala-AVC ischemic.pptxExaminarea CT cerebrala-AVC ischemic.pptx
Examinarea CT cerebrala-AVC ischemic.pptx
 
SPĂTARU-PAUL-ANUL2-CRP-16LF323-NIKE-YOUCANTSTOPUS-2024-SEM2-MP.pdf
SPĂTARU-PAUL-ANUL2-CRP-16LF323-NIKE-YOUCANTSTOPUS-2024-SEM2-MP.pdfSPĂTARU-PAUL-ANUL2-CRP-16LF323-NIKE-YOUCANTSTOPUS-2024-SEM2-MP.pdf
SPĂTARU-PAUL-ANUL2-CRP-16LF323-NIKE-YOUCANTSTOPUS-2024-SEM2-MP.pdf
 
Studiu Nike.pptx proiect pentru Mijloace de Promovare
Studiu Nike.pptx proiect pentru Mijloace de PromovareStudiu Nike.pptx proiect pentru Mijloace de Promovare
Studiu Nike.pptx proiect pentru Mijloace de Promovare
 
Regulament concurs eTwinning-2024-FINAL.pdf
Regulament concurs eTwinning-2024-FINAL.pdfRegulament concurs eTwinning-2024-FINAL.pdf
Regulament concurs eTwinning-2024-FINAL.pdf
 
Baltagul de Mihail Sadoveanu,activitate prima ora
Baltagul de Mihail Sadoveanu,activitate prima oraBaltagul de Mihail Sadoveanu,activitate prima ora
Baltagul de Mihail Sadoveanu,activitate prima ora
 

Sistemul solar

  • 1.
  • 2. Termenul de sistem solar se referă la Soare şi la toate corpurile ce se rotesc în jurul său. Sistemul solar s-a format dintr-un nor imens de gaze şi praf, în urmă cu aproximativ 5 000 milioane de ani. PĂMÂNTUL şi satelitul său natural, Luna
  • 3.  Cel mai mare corp din sistemul solar este SOARELE, o stea de culoare galbenă – portocalie care are caldură şi lumină proprie.  Soarele se află în centrul sistemului solar.  Pe suprafaţa Soarelui temperatura este de aproximativ 5 700 grade Celsius ajungând până la 15 milioane de grade Celsius, în miezul său.
  • 4. Imagine în care este comparată mărimea Soarelui cu mărimea planetelor. Masa Soarelui este de aproximativ 740 de ori mai mare decât masa tuturor planetelor. Este de peste 300 000 ori mai greu decât Pământul. (Soarele) Planetele (Pământul)
  • 5. Soarele este compus din 71% hidrogen, 27% heliu, iar restul ocupă cantităţile mici de elemente mai grele. Datorită acestei compoziţii şi a temperaturilor ridicate, Soarele nu are o crustă solidă şi nici materie în stare lichidă, toată materia solară fiind în întregime în stare de plasmă şi gazoasă. Hidrogen 71% Altele Heliu 27%
  • 6. Toate corpurile ce orbitează (se rotesc) în jurul Soarelui alcătuiesc un ansamblu de corpuri cereşti (astre) legate de acesta prin forţa gravitaţională. Distan ele dintre acesteț corpuri sunt foarte mari, de milioane de kilometri.
  • 7. Mişcarea planetelor în jurul Soarelui se numeşteMişcarea planetelor în jurul Soarelui se numeşte mişcare de revoluţiemişcare de revoluţie..
  • 8. Aceste cifre se referă la obiectele descoperite, existând posibilitatea să mai existe multe alte asemenea obiecte. Corpurile cereşti care orbitează în jurul Soarelui sunt: Numele corpurilor ce alcătuiesc sistemul solar vin din mitologia greco-romană, în afară de numele de Terra. - opt planete mari şi - cinci planete pitice, împreună cu cei 162 de sateliţi naturali ai acestora; - obiecte asemeni planetelor, numite asteroizi, (peste 1 800 cu orbite cunoscute); - bucăţi de fier şi rocă desprinse dintr-un corp cosmic, care străbat atmosfera şi cad la suprafaţa Pământului, numiţi meteoriţi; - corpuri de praf şi gaze îngheţate, numite comete; - particule numite praf interplanetar şi gaze încărcate electric numit plasmă, care împreună alcătuiesc mediul interplanetar.
  • 9. Sateliţii naturali sunt obiecte ce orbitează în jurul planetelor, al planetelor pitice sau al celorlalte corpuri din sistemul solar.
  • 10. Asteroizii, numiţi şi planete minore, sunt corpuri cereşti mai mici decât planetele, dar mai mari decât meteoriţii, şi nu sunt comete.  Ei variază foarte mult ca mărime, de la câteva sute de kilometri în diametru până la roci de numai câteva zeci de metri.  Câţiva dintre cei mai mari au formă sferică şi se aseamănă cu planetele în miniatură, dar majoritatea asteroizilor sunt mult mai mici şi au o formă neregulată.  Asteroizii din apropierea Pământului au orbitele în vecinatatea orbitei Pământului.  Un asteroid arată pe cerul nocturn la fel ca şi o stea mai puţin strălucitoare.
  • 12. Majoritatea asteroizilor se găsesc în două regiuni, numite centuri de asteroizi. • Centura principală de asteroizi, se află între planetele Marte şi Jupiter. Asteroizii ce formează această centură sunt resturi ale unei planete sfărâmate. • Centura Kuiper, se află după planeta Neptun. Asteroizii de aici sunt obiecte de gheaţă, formate din materia ce a rămas după ce s-au format planetele mari.
  • 13. Meteoriţii sunt obiecte de provenienţă extraterestră ajunse pe suprafaţa Pământului şi care constau în bucăţi de diverse dimensiuni de fier şi rocă, rezultate în special în urma coliziunii* dintre asteroizi.  Ei sunt numiţi adesea “stele căzătoare", pentru că în cădere lasă în urma lor o dâră de lumină.  Cei mai mulţi meteoriţi se pulverizează şi sunt complet inofensivi. Alţii cad ca nişte pietre aruncate de pe o clădire mai înaltă. coliziune = ciocnire violentă între două corpuri care se mişcă unul spre altul; izbire, lovire.
  • 14. Meteorit căzut în Deşertul Rub 'al Khali, Arabia Saudită (Asia) Fragment din meteoritul găsit în Deşertul Atacama, Chile (America de Sud)
  • 15. CometeleCometele sunt corpuri cereşti mici, de aparenţă nebuloasă*, care se rotesc în jurul Soarelui.  Majoritatea cometelor au trei părţi: – un nucleu solid, în centru, alcătuit din gaze îngheţate şi praf; – o coamă rotundă sau cap, care înconjoară nucleul, formată din particule de praf şi gaze; – o coadă lungă de praf şi gaze în prelungirea capului.  Multe comete se află pe marginea exterioară a sistemului solar. Unele vin langă Soare, unde capetele lor luminoase şi cozile lor lungi şi strălucitoare constituie o vedere spectacu- loasă. nebulos ~oasă = care este lipsit de claritate; neclar.
  • 16. Coada cometei NEAT Este vizibilă atât coada de gaze (albastră), cât şi coada de praf (roşie, mai scurtă). Coama cometei Holmes
  • 17.  O planetă pitică este un corp ceresc prea mic pentru a fi considerat o planetă, dar în schimb este suficient de mare pentru a nu fi înregistrat ca un simplu asteroid.  O planetă pitică trebuie să execute o mişcare de revoluţie în jurul Soarelui şi nu poate fi satelitul unei alte planete.  Această nouă categorie de corpuri cereşti (planetă pitică) este definită într-o rezoluţie a Uniunii Astronomice Internaţionale din 24 august 2006.
  • 18. Uniunea Astronomică Internaţională a clasificat, până în prezent, cinci corpuri cereşti drept planete pitice: • Ceres, văzută pentru prima dată în 1801; • Pluto, descoperită în 1929; • Eris, descoperită în 2003; • Haumea, descoperită în 2004; • Makemake, observată în 2005.
  • 20. Eris este cea mai mare planetă pitică cunoscută şi are cel puţin un satelit natural. Se află în Centura Kuiper şi a fost descoperit în 2003. Pe 24 august 2006, în urma rezolu ieiț Uniunii Astronomice Interna ionaleț , a primit statulul de planetă pitică.
  • 21. Pluton (întâlnită în română şi sub numele de Pluto) este a doua planetă ca mărime dintre cele pitice, având trei sateliţi naturali. De la descoperirea sa, în 1929, Pluton a fost considerată cea de-a noua planetă a sistemului solar până pe 24 august 2006 când Uniunea Astronomică Internaţională i-a schimbat statutul din planetă în planetă pitică.
  • 22. Makemake este după mărime a treia planetă pitică cunoscută în sistemul solar şi al doilea obiect ca strălucire din Centura Kuiper, după Pluto. A fost descoperită în martie 2005. Ca planetă pitică a fost clasificată oficial în iulie 2008.
  • 23. Haumea este o planetă pitică situată în Centura Kuiper. A fost descoperită în 2004, iar la 17 septembrie 2008, Uniunea Astronomică Internaţională a încadrat-o în categoria planetelor pitice.
  • 24. Ceres este o planetă pitică aflată în centura principală de asteroizi. Clasificarea lui Ceres a fost schimbată de mai multe ori. După descoperirea sa, în 1801, Ceres a fost considerat planetă, dar după aceea reclasificat ca asteroid rămânând a a peste 150 de ani. Peș 24 august 2006, în urma rezolu ieiț Uniunii Astronomice Interna ionaleț , Ceres a primit statutul de planetă pitică.
  • 25. Mărimea planetelor pitice şi a sateliţilor lor în comparaţie cu Luna Ceres Eris Pluto Haumea Makemake
  • 27. CLASIFICAREA PLANETELOR DUPĂ DIMENSIUNI PLANETE GIGANT: 5. NEPTUN 6. URANUS 7. SATURN 8. JUPITER (cea mai mare) PLANETE MICI: 1. MERCUR (cea mai mică) 2. MARTE 3. VENUS (LUCEAFĂRUL) SaturnJupiter Uranus Neptun M e r c u r V e n u s P ă m â n t M a r t e
  • 28. Clasificarea planetelor după poziţia lor faţă de Soare: Planete interioare (planetele aflate în interiorul centurii principale de asteroizi) Mercur, Venus, Terra, Marte - sunt alcătuite din roci şi metale; - au suprafeţe solide; - se rotesc încet; - nu au inele; - au puţini sateliţi. Planete exterioare (giganţi gazoşi exteriori) Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun - sunt alcătuite din hidrogen şi heliu; - au atmosfere groase; - se rotesc rapid; - au inele; - au mulţi sateliţi.
  • 29. CRONOLOGIC, aşa cum au fost descoperite de pământeni, planetele se împart în: Planete clasice - Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn. • Sunt cunoscute încă din timpurile preistorice. • Sunt vizibile cu ochiul liber. Planete moderne - Uranus, Neptun. • Au fost descoperite în timpurile moderne. • Nu se văd cu ochiul liber. planetele moderne planetele moderne planetele clasice PĂMÂNT
  • 30. ● Este a cincea planetă de la Soare şi este cea mai mare dintre toate planetele sistemului solar. Are diametrul de 11 ori mai mare decât cel al Pământului, iar masa planetei depăşeşte de 2 ori masa tuturor celorlalte planete. ● Este al patrulea obiect de pe cer ca strălucire, după Soare, Lună şi Venus. ● Este înconjurat de numeroşi sateliţi. Până în prezent se cunosc 63, patru au fost descoperiţi de Galileo Galilei. ● Are inele ca Saturn, dar mult mai palide şi mai mici. Spre deosebire de cele ale lui Saturn, inelele lui Jupiter sunt întunecate. 1. Jupiter
  • 31. Mărimea lui Jupiter comparată cu a Pămăntului.
  • 32. 2. Saturn ● Este a şasea planetă de la Soare şi a doua ca mărime din sistemul solar. ● Este cea mai turtită planetă în zona polilor, iar la Ecuator este bombată. ● În jurul planetei orbitează 61 de sateliţi cunoscuţi. ● Saturn prezintă un sistem de inele, care sunt alcătuite din particule de gheaţă şi mici cantităţi de deşeuri de praf şi rocă. Inelele lui Saturn reprezintă cel mai mare sistem de inele planetare din sistemul solar.
  • 33. Mărimea lui Saturn comparată cu a Pămăntului
  • 34. ● Este a şaptea planetă de la Soare şi a treia ca mărime. ● Este prima planetă descoperită prin telescop. ● Atmosfera este formată din hidrogen şi heliu cu urme de metan, care dau planetei culoarea albastru-cenuşie. ● Este înconjurat de 27 sateliţi. ● Are un sistem de 11 inele foarte întunecate, toate slab conturate. Inelele lui Uranus au fost descoperite după cele ale lui Saturn. Acest fapt s-a dovedit extrem de important, relevând faptul că inelele sunt caracteristici ale planetelor gazoase şi nu doar ale planetei Saturn. 3. Uranus
  • 35. Mărimea lui Uranus comparată cu a Pămăntului
  • 36. 4. Neptun ● Este a opta şi cea mai îndepărtată planetă de Soare. După diametru, este a patra planetă din sistemul solar; ca masă este a treia. ● Mai este cunoscută şi sub denumirea de “planeta albastră”. Infăţişarea albăstruie a planetei este dată de gazul metan din atmosfera sa, gaz de culoare albastră. ● Prima observare a planetei Neptun a fost făcută de Galileo Galilei în 1612, care a confundat planeta cu o stea fixă, motiv pentru care descoperirea nu i se atribuie lui. În 1846 a fost descoperită prin calcule matematice şi nu prin observare astronomică directă. Apoi, existenţa ei a fost confirmată vizual. La scurt timp după aceea a fost descoperit şi satelitul său Triton. Alţi 12 sateliţi au fost descoperiţi în secolul XX. ● Are două inele late şi două înguste.
  • 37. Mărimea lui Neptun comparată cu a Pămăntului
  • 38. Prezentare comparativă a mărimii planetelor gigant (exterioare) SaturnJupiter Uranus Neptun TERRA
  • 39. ● Este a treia planetă de Soare şi a cincea ca mărime. Se află la o distanţă de 150 milioane kilometri faţă de Soare. ● Este numită şi Terra sau „Planeta albastră” (în engleză Earth). ● Este singura planetă a cărui nume nu derivă din mitologia greco- romană. Cuvântul “pământ" provine din latină. ● Nucleul Pământului este alcătuit din fier şi nichel, iar atmosfera în special din azot şi oxigen. ● Este singura planetă din sistemul solar care poate susţine viaţa şi singura pe care apa există în stare gazoasă, lichidă şi solidă. ● Are un singur satelit natural, Luna. 5. Pământ
  • 40. ● Este a doua planetă de la Soare. ● Este cea mai caldă planetă din sistemul solar. ● Văzută de pe Pământ, Venus este corpul ceresc cu cea mai mare strălucire, după Soare şi Lună. Deoarece atinge luminozitatea maximă imediat după apus şi cu puţin timp înaintea răsăritului, mai este cunoscută şi sub numele de Luceafărul de Seară şi Luceafărul de Dimineaţă. ● Rotaţia în jurul propriei sale axe se desfăşoară în sens invers faţă de rotaţia celorlalte planete din sistemul nostru solar. ● Nu are nici un satelit. 6. Venus sau Luceafărul
  • 41. ● Este a patra planetă de la Soare, având ca dimensiune jumătate din mărimea Pământului. ● Se mai numeşte şi Planeta Roşie datorită înfăţişării sale văzută de pe Pământ. Culoarea roşiatică se explică prin prezenţa pe suprafaţa sa a oxidului de fier. ● Pe planetă există anotimpuri schimbătoare ce crează vânturi care ating 161 km/h şi care cauzează puternice furtuni de praf. ● Pe emisfera nordică a planetei se observă râuri întinse de lavă şi vulcani gigantici consideraţi cei mai mari din sistemul solar. ● Are doi sateliţi care sunt probabil asteroizi capturaţi. 7. Marte
  • 42. ● Cea mai mică planetă din sistemul solar. ● Este cea mai apropiată planetă de Soare. De aici, Soarele apare de două ori mai mare ca de pe Pământ. ● Temperatura medie de pe planetă este foarte mare şi variază de la 427 grade Celsius pâna la -184 grade Celsius. ● Suprafaţa planetei este acoperită de cratere, provenite din “bombardamentele” cu meteoriţi şi comete. ● Nu are sateliţi. 8. Mercur
  • 43. Prezentarea comparativă a mărimii planetelor interioare Mercur Venus Pământ Marte