Substantivul in germana

Substantivul in Germana - Descriere generala
Substantivul in germana este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte (oameni sau animale),
lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare
insotit aproape intodeauna de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das
Mädchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama, ein Mädchen = o
fata).
Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru.
Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind foarte
putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice dictionar veti gasi si
genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru.
Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula. ( daca la
inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este considerata o greseala
gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect )
Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii), abstracte (care denumesc
stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri), comune (care denumesc clasa sau categoria de
obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective)
Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume = floarea; das
Fenster = fereastra; das Auto = masina;
Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit = prostia, die
Nähe = apropierea, die Musik = muzica;
Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;
Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;
Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua categorii:
Dupa numar substantivele pot fi:
 substantive care au forma de plural si singular;
 substantive care au numai forma de singular;
 substantive care au numai forma de plural;
Dupa gen substantivele pot fi:
 substantive feminine;
 substantive masculine;
 substantive neutre;
Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in fata
substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:
 articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);
 articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);
Genul substantivului si reguli de determinare in limba germana
Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este recomandat sa invatati substantivele
impreuna cu genul acestora.
Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.
Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia acestuia.

Genul masculin foloseste articolul : DER
1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:
In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann = omul; der Student =
studentul; der Hund = cainele; der Löwe = leul; der Hahn = cocosul; => exceptie face: das Sähnchen = baiatul,
baietelul etc.
Categorii de substantive:
 anotimpurile => exceptie face: das Frühjahr = primavara anului;
 denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht = noaptea; die Frühe = la
inceputul / urile;
 fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner = tunetul; der Hagel =
grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;
 denumirea vanturilor; ex: der Föhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul;
 denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul; => exceptie face: die
Kreide = creta;
 denumirea muntilor ( nu toti ) ;
 denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul; => exceptie face: die
Lira = lira
 toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea;
 denumirea mobilierului;
 denumirea instrumentelor de scris
 marcile de automobile;
2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:
 Terminatii pentru substantive de origine germana:
-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;
-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea; das Mittel =
mijlocul; die Tafel = panoul; etc.
-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die Butter = untul; das
Zimmer = camera; etc.
-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;
-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;
-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;
-ling : der Frühling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling = balustrada (deoarece
sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina);
-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;
-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc.
* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul neutru : das Lernen
= invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;
 Terminatii pentru substantive de origine negermana:
-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material = materialul;
-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;
-än : der Kapitän = capitanul;
-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;
-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;
-är : der Sekretär = secretarul; der Aktionär = actionarul; => exceptie face: das Militär = militarul;

-bus : der Autobus = autobuzul;
-end : der Dividend = dividentul;
-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent = brevet de inventie;
cuvintele ce au terminatia "-ment";
-et : der Planet = planeta;
-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;
-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;
-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;
-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;
-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;
-mom : der Agronom = agronomul;
-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;
-soph : der Philosoph = filozoful;
- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;
Genul feminin foloseste articolul : DIE
1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:
In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die Tochter = fiica; die
Löwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das
Mädchen = fata; das Weib = feminin;
Categorii de substantive:
 90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich = piersica;
 denumiri pentru avioane;
 denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;
 marci de motociclete;
 denumiri de rauri;
 denumiri de flori;
 denumiri de arbori;
 instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier = clavierul; das Akkordeon
= acordeonul; das Saxophon = saxofonul;
 numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fünf;
2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:
-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; => exceptie face: das Auge
= ochiul;
 Terminatiile care indica 100% genul feminin:
-schaft : die Freundschaft = prietenia;
-keit : die Sußigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;
-ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;
-ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;
-heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;
-de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;
-ei : die Bücherei = biblioteca;
-in : die Lehrerin = profesoara;

-a : die Kamera = camera;
-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata;
-age : die Garage = garajul;
-aille : die Medaille = medalia;
-äne : die Migräne = migrena;
-enz : die Differenz = diferenta;
-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;
-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul;
-ille : die Kamille = musetelul;
-ine : die Kabine = cabina;
-isse : die Kulisse = culise;
-ive : die Alternative = alternativa;
-iz : die Notiz = nota;
-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose = marinarul,
navigatorul;
-is : die Basis = baza; die Dosis = doza;
-ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;
-tät : die Universität = universitatea; die Qualität = calitatea;
-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;
-üre : die Lektüre = lectura; die Broschüre = brosura;
Genul neutru foloseste articolul : DAS
1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:
 In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das Lamm = mielul.
 Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.
 Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ; ex: das Pferd = calul; das
Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de gaina;
 Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul; das Gold = aurul; das
Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das Brom = bromul; => exceptie face: der
Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:
 Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel = al patrulea;
 Diminutivele; ex: das Mütterchen = mamica; das Väterchen = taticul;
 Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul inalt, ridicat;
 Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das Getreide = cereale;
das Geflügel = pasarile, gainile;
 Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;
2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:
 Terminatii pentru substantive de origine germana:
-chen : das Mädchen = fata; das Bündelchen = manunchi, pachetel;
-lein : das Fräulein = fetita;
-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefängnis = inchisoare; => exceptie face: die Empfängnis = conceptie;
die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;
-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal = necazul; die
Mühsal = dificultate, greutate; etc.
-sel : das Rätsel = enigma; das Häcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stöpsel = dopul;
-tel : das Viertel = cartierul;
-tum : das Altertum = antichitate, vechime;
-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;
-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul;

-id : das Oxid = oxidul;
-in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;
-ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;
-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;
-ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;
-ol : das Karbol = acid carbolic;
-um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;
-ut : das Institut = institutul;
Cazurile substantivelor in Germana. Caracteristici.
Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si numeralul. Asta inseamna ca isi
schimba forma in functie de caz, numar si gen. In limba germana substantivul are patru cazuri: Nominativ,
Genitiv, Acuzativ si Dativ.
Cazul NOMINATIV - caracteristici
La cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma il vei gasi in dictionar.
Substantivul in cazul Nominativ raspunde la intrebarea: WER? = Cine?
Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? => Andrei)
Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor? =? fratele lui )
Cazul ACUZATIV - caracteristici
Substantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile : WAS? (Ce?) WEN? (Pe cine?) !!! Atentie nu face
confuzie cu intrebarea Wenn? (Cand?) !!!
Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola)
Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor / studentilor. ( Pe cine invata el? => pe elevi
)
Cazul DATIV - caracteristici
Substantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde la intrebarea WEM? (Cui?)
 El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.: Andra begegnet seiner Freundin.=
Andra s-a intalnit cu prietena sa.
 Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter das Heft.= Ii dau
mamei caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft - complement direct Acuzativ )
Cazul GENITIV - caracteristici
Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al, ai, ale cui ? ) si are
functia de atribut.
Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.
Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s
- terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - ß, -x, -z, -sch, -tsch
-terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en, -tel, -el, -er, -ein, -ling
Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocala sau in -h
Substantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul.

Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul.
Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.
Declinarea Substantivului in Germana
Substantivul german are patru declinarii fiecare cu propriile caracteristici, aceste declinari se invata in timp prin
multa practica. Va voi clasifica fiecare declinarile substantivului impreuna cu explicatii utile si un exemplu.
Declinarea I ( substantive feminine)
In aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular nominativ nu au nici o terminatie. Puse la
plural acestea fie raman fara terminatie fie li se atribuie una din urmatoarele terminatii: -n, -en, -s, -e
Singular Plural
N. die Frau = femeii N. die Frauen = femeile
G. der Frau = a, al, ai, ale femeii G. der Frauen = a, al, ai, ale femeilor
D. der Frau = femeii N. den Frauen = femeilor
Akk. die Frau = femeia Akk. die Frauen = femeile
Declinarea II / Declinarea slaba ( substantive masculine)
Substantivele din aceasta categorie primesc terminatiile -n sau -en la toate cazurile.
Genul de substantive care se declina astfel sunt:
 substantive masculine de genul: der Mensch = omul, der Herr = domnul, der Nachbar = vecinul
 masculinele care se termina in -e, nume de persoane sau de animale: der Grieche = grec, der Hasse =
iepure;
 substantive abstracte care se termina in -e, der Friede = libertate, der Name = nume
 cuvinte care provin din greaca sau latina: der Diamant = diamant, der Student = student
 un singur substantiv neutru are aceasi declinare: das Herz = inima
Obs !!! Terminatia pe care o primesc substantivele la Nominativ plural o sa o primeasca si la G, D, Akk singular.
Singular Plural
N. der Mensch = omul N. die Menschen = oamenii
G. des Menschen = a, al, ai, ale omului G. der Menschen = a, al, ai, ale oamenilor
D. dem Menschen = omului N. den Menschen = oamenilor
Akk. den Menschen = omul Akk. die Menschen = oamenii
Declinarea III / Declinare tare (substantive masculine si neutre)
Terminatia de Genitiv singular este intodeauna -es sau -s. La Nominativ plural substantivul va primi terminatia -
er, -e sau -s. La Dativ plural este terminatia -n.
Singular Plural
N. das Kind = copil N. die Kinder = copii
G. des Kindes = a, al, ai, ale copilului G. der Kinder = a, al, ai, ale copiilor

D. dem Kind = copilului N. den Kindern = copiilor
Akk. das Kind = copilul Akk. die Kinder = copii
Declinarea IV / Declinare Mixta (substantive masculine si neutre)
La cazul Genitiv singular substantivul primeste terminatia -s sau -es iar la plural la toate cazurile primeste
terminatia -en
Singular Plural
N. das Staat = statul N. die Staaten = statele
G. des Staates = a, al, ai, ale statului G. der Staaten = a, al, ai, ale statelor
D. dem Staat = statulului N. den Staaten = statelor
Akk. den Staat = statul Akk. die Staaten = statele
Numarul substantivelor in Germana. Cand folosim singular si cand plural.
Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la singular cat si la plural.
Categoriile de substantive care apar la singular :
Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la plural denumesc membrii
unei familii => Die Kellers sind heute zu Hause = Kelerii sunt azi acasa ("Keller" fiind un nume de familie )
Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o majoritate => Wald, Polizei =
padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci cand vrem sa le numaram si cand putem sa le deosebim
unele de altele.
Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente ( Milch = lapte, Wasser = apa,
Fleisch = carne ), metale ( Silber = argint, Gold = aur ), materiale ( Holz = lemn, Wolle = lana ).
Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze = caldura, Ruhe = liniste, etc. Acest tip
de substantive apar la plural atunci cand denumesc ceva concret si de regula sunt asociate cu persoane.
Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective => das Blau = albastrul, das Rot = rosul, das
Gute = binele;
Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un proces => das Schreiben =
scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar sensul este diferit : die Schreiben = scrierile, operele unui
scriitor.
Sunt folosite la singular si substantive ca Glas = pahar, Tasse = ceasca, Liter = litru, Kilometer = kilometru,
atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de masura => eine Tasse Kaffee = o ceasca de cafea, 5 Liter
Milch = 5 litri de lapte.
Categoriile de substantive care apar la plural :
Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural => Ferien = vacanta, Eltern = parinti,
Finanzen = finante, Geschwister = frati, Leute = oameni.

Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular => Weihnachten = Craciunul,
Ostern = Pasti;
Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural => die U.S.A. , die Alpen = Alpii,
die Karpaten = Carpatii;
Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural => Reptilien = reptile;
Declinarea articolului pe langa substantiv in Germana | Intrebuintare sau caderea articolului.
Declinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv:
Nominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);
Genitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines (neutru) der / - (plural);
Dativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem (neutru) den / - (plural);
Acuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);
Obs.!!! Articolul nehotarat nu are forme de plural;
Situatiile in care lipseste articolul din enunt:
 In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o transmite sau uneori
pentru scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert amanat
 Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive abstracte): ex: Wir
haben Zeit = Avem timp.
 Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea. ex: Ich trinke Milch. =
Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea)
 Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumäniens. = Bucuresti este capitala
Romaniei.
 In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex: Feuer machen = a face focul.
 Pronumele personal in Germana
 Pronumele personal in germana identifica o anumita persoana, fiinta sau obiect si are cate trei forme atat
la singular cat si de plural. Sunt cuvinte scurte usor de memorat care fac referire la persoana sau oamenii
care vorbesc (ich, wir), la persoana sau oamenii cu care se vorbeste (du, ihr) sau la persoana, oamenii si
obiectele despre care se vorbeste (er, sie, es).

 Singular:

 persoana I : ich (ih) = eu

 persoana II: du (du) = tu

 persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in limba
romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru

 ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul) este
albastru.

 Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele de
genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal.


 Plural:

 persoana I: wir (vir) = noi

 persoana II: ihr (ir) = voi

 persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs.

 *se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala

 ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?


 Cand si cum folosesti pronumele personale 'du' 'ihr' 'Sie' :

Pronumele personal 'du' este forma de singular si informal de a spune 'tu' in germana. Aceasta trebuie
folosita doar atunci cand vorbesti doar cu o singura persoane care iti este suficient de apropiata incat sa
nu folosesti forma de politete, precum prieteni, membri ai familiei sau copii.

 Pronumele personal 'ihr' este forma plurala si informala de a spune 'voi' in germana, trebuie sa o
folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai multe persoane suficient de apropiate incat sa poti
vorbi informal.

 Pronumele personal 'Sie' este forma de plural dar de aceasta data formal de a spune 'tu' / 'dvs' in limba
germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest pronume atunci cand vorbesti cu cineva necunoscut care
are o functie intr-o institutie sau poate este mai in varsta ca si dvs, precum un functionar la banca, un
politist sau un vecin mai in varsta. Nu uita, pronumele 'Sie' ca sa aiba valoare de adresare politicoasa
trebuie scris cu majuscula, daca este scris cu litera mica devine 'ea / ei'


 Obs !!! Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du, er/sie/es - wir, ihr, sie/Sie) este la
cazul Nominativ.
 Verbul in Germana | Conjugarea la prezent
 Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii. Verbul este
flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga.
Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii si neregulate, verbe care
isi modifica radacina in timpul conjugarii.
Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele care nu prezinta
modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta modificari vocalice pe
parcursul conjugarii.
In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein) sunt foarte des
intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti repeta totodata si
pronumele personal.

 Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"
HABEN = a avea
ich habe (ih habe) = eu am

du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are
wir haben (wir haben) = noi avem
ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti
SEIN = a fi
ich bin (ih bin) = eu sunt
du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este
wir sind (vir sind) = noi suntem
ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti
*nu are corespondent in limba romana
Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la conjugarea
verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si
schimba radacina pe parcursul conjugarii.
Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN" impreuna cu
formele pronumelui personal.
In lectiile urmatoare va voi prezenta mai pe larg terminatiile verbale si va voi explica ce sunt verbele
neregulate.
Cele mai importante 50 de verbe din limba germana
In aceasta lectie vei invata cele mai importante verbe din limba germana impreuna cu pronuntia acestora.
1. anrufen (an.rufăn) = a telefona
2. arbeiten (arbaităn) = a munci
3. backen (bachen) = a coace
4. benutzen (benuțen) = a folosi
5. bleiben (blaibăn) = a ramane
6. brauchen (brauhăn) = a avea nevoie
7. bringen (bringhen) = a aduce
8. denken (denchen) = a gandi
9. essen(esen) = a manca
10. fahren (farăn) = a conduce
11. finden (findăn) = a gasi, a considera
12. fliegen (flighăn) = a zbura
13. fragen (fragăn) = a intreba
14. geben (ghebăn) = a da
15. gehen (gheen) = a se duce
16. haben (habăn) = a avea
17. heißen (haisen) = a se numi
18. helfen (helfăn) = a ajuta
19. hören (hoorăn) = a auzi
20. kaufen (caufăn) = a cumpara
21. kennen (chenen) = a cunoaste
22. kommen (comăn) = a veni

23. können (chionăn) = a putea
24. laufen (laufăn) = a merge, a alerga, a functiona
25. leben (lebăn) = a trai
26. leihen (laihen) = a imprumuta
27. lernen (lernen) = a invata
28. lesen(lezen) = a citi
29. lieben (libăn) = a iubi
30. machen (mahăn) = a face
31. möchten (miohtăn) = a dori
32. nehmen (nemăn) = a lua
33. schreiben (șraibăn) = a scrie
34. schlagen (șlaghen) = a lovi
35. schneiden (șnaiden) = a taia
36. schlafen (șlafăn) = a dormi
37. sitzen (sițen) = a sta, a lua loc
38. sehen(zeen) = a vedea
39. sein (zain) = a fi
40. sprechen / reden (șpreheen / redăn) = a vorbi
41. spielen (șpilen) = a te juca
42. trinken (trinchen) = a bea
43. vergessen(ferghesăn) = a uita
44. versprechen (ferșprehen) = a promite
45. verstehen (ferșteen) = a intelege
46. waschen (vașăn) = a spala
47. werden (verdăn) = a deveni
48. wissen (vizăn) = a sti
49. wollen (volen) = a vrea
50. wohnen (vonen) = a locui
Indicativul in germana | Formarea prezentului la verbele regulate
Daca iti amintesti conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN" ti-am subliniat terminatiile verbale pentru fiecare
persoana in parte. Acum este timpul sa inveti mai pe larg cum se formeaza timpul prezent.
Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului (forma sub care gasesti verbul in
dictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se adauga urmatoarele terminatii, in functie de numar si
persoana: -e, -st, -t, -en, -t, -en.
Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: wohnen, lesen, sprechen, haben. Unele
verbe se termina in -n, cum este verbul "sein".
EX: machen - verb slab* (inlaturam terminatia de infinitiv "-en" si o inlocuim cu terminatiile specifice
prezentate mai sus):
ich mach+e = eu fac
du mach+st = tu faci
er / sie / es mach+t = el / ea / fac
wir mach+en = noi facem
ihr mach+t = voi faceti
sie / Sie mach+en = ei fac / Dvs. faceti
Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :
Infinitiv : machen (mahăn) = a face;

Imperfect : machte (mahte) = faceam;
Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut;
Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a aduce, fragen = a intreba, gehen = a
merge, heißen = a se numi, kaufen = a cumpara, kommen = a veni, leben = a trai, wohnen = a locui;
Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind
formularul de contact aici sau lasand un comentariu !
Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e- de legatura inaintea terminatiilor de
persoana si numar: -st, -t.
EX: arbeiten = a munci (arbeit-t-en) - verb slab*;
ich arbeit+e = eu muncesc;
du arbeit+e+st = tu muncesti;
er / sie / es arbeit+e+t = el / ea munceste;
wir arbeit+en = noi muncim;
ihr arbeit+e+t = voi munciti;
sie / Sie arbeit+en = ei muncesc/ Dvs.munciti;
Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua, heiraten = a se casatori, schneiden = a
taia, melden = a anunta, finden = a gasi;
* Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari.
Verbe care prezinta modificari vocalice.
Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular:
a => ä
au => äu
e => ie, i
o => ö
ü => a
EX: geben = a da (geb-en) - verb tare;
ich gebe = eu dau
du gibst = tu dai
er / sie / es gibt = el / ea da
wir geben = noi dam
ihr gebt = voi dati
sie / Sie geben = ei dau / Dvs. dati
Alte verbe care prezinta modificari vocalice si se conjuga la fel :

 backen = a coace (a => ä)
 bergen = a salva (e => i)
 blasen = a sufla (a => ä)
 braten = a praji (a => ä)
 brechen = a rupe (e => i)
 dreschen = a strica, distruge (e => i)
 dürfen = a fi permis (ü => a)
 empfehlen = a recomanda (e => ie)
Verbele neregulate in germana
1. In limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat neregulat. Acesta este "SEIN".
Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume : haben, werden si wissen.
SEIN (zain) = a fi
ich bin (ih bin) = eu sunt
du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este
wir sind (vir sind) = noi suntem
ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti
haben (habăn) = a avea
ich habe (ih habe) = eu am
du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are
wir haben (vir haben) = noi avem
ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti
werden (verden) = a deveni
ich werde (ih verde) = eu devin
du wirst (du virst) = tu devii
er / sie / es wird (er/zi/es) vird = el, ea devine
wir werden (vir verden) = noi devenim
ihr werdet (ir verdet) = voi deveniti
sie / Sie werden (zi verden) = ei devin / Dvs. deveniti
wissen (vizen) = a sti

ich weiß (ih vais) = eu stiu
du weißt (du vaist) = tu stii
er / sie / es weiß (er/zi/es vais) = el, ea stie
wir wissen (vir wissen) = noi stim
ihr wißt (ihr vist) = voi stiti
sie / Sie wissen (zi vizen) = ei stiu / Dvs. stiti
2. Verbele mixte
Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe slabe prezinta anumite
schimbari vocalice:
 nennen => nannte (imperfect) => gennant (participiu) = a numi;
 brennen => brannte => gebrannt = a arde;
Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe !!!
Alte verbe asemanatoare sunt :
 bringen => brachte => gebracht = a aduce;
 denken => dachte => gedacht = a gandi;
Unele verbe tari prezinta si schimbari consonantice :
 gehen => ging => gegangen = a merge, a te duce;
 stehen => stand => gestanden = a sta;
Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar impreuna cu forma de
imperfect si participiu. De obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel de verb este :
Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si schimba forma : machen => machte
=> gemacht ;
Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi schimba forma;
Conjugarea verbelor cu particula separabila in Germana
Verbele cu particula separabila in germana (trennbare Verben) sunt formate dintr-un prefix (an) + un verb
(rufen) => anrufen = a suna pe cineva . Sub aceasta forma apar la infinitiv unite intr-un singur cuvant.
In limba romana verbele cu particula separabila (trennbare Verben) nu exista, ele fiind o caracteristica a limbii
germane.
Conjugarea verbelor cu particula separabila la prezent:
La conjugarea verbelor cu particula separabila se desparte prefixul de verb;
 anrufen => Ex: Ich rufe dich morgen an.
Prefixul se pune intodeauna la sfarsitul propozitiei indiferent de lungimea acesteia;
 abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag alle Gabeln, Messer, Teller zusammen mit meiner
Großmutter und meinen Geschwistern ab.= Eu spal azi toata ziua toate furculitele, cutitele, farfuriile
impreuna cu bunia si fratii mei.

Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb deja conjugat nu se mai desparte si se adauga
intodeauna la sfarsitul propozitiei;
 Ex: Ich muss immer abwaschen. = Eu trebuie mereu sa spal.
Obs.!!! Propozitiile ce contin un verb cu particula separabila se construiesc precum ai invatat in Lectia nr.20 cu
simpla adaugare a prefixului la sfarsitul propozitiei.
Ex: anrufen => Rufst du mich heute an? = Ma suni astazi?
abwaschen (ab.vașăn) = a spala
ich wasche ab (ih vașe ab) = eu spal
du wäschst ab (du veșst ab) = tu speli
er / sie / es wäscht ab (er/zi/es veșt ab) = el/ea spala
wir waschen ab (wir vașăn ab) = noi spalam
ihr wascht ab (ihr vașt ab) = voi spalati
sie / Sie waschen ab (zi vașăn ab) = ei spala / Dvs. spalati
Conjugarea verbelor cu particula separabila la participiu (trecut):
abwaschen (nominativ) = a spala => abgewaschen (participiu) = spalat
Ex: Meine Mutter hat abgewaschen = Mama mea a spalat.
Verbele modale in germana
Verbele modale in germana se mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu apar singure, ci insotite de un
verb la infinitiv care exprima ideea principala a propozitiei. Formele verbelor modale de singular prezinta
aspecte neregulate.
Sunt sase verbe modale in limba germana: können, müssen, sollen, dürfen, möchten, wollen. + wissen (care
nu este verb modal dar se conjuga ca unul)
Verbul modal können (a putea) poate exprima:
 faptul de a fi capabil; => Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil sa vorbeasca germana.
 prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa plece la Viena in
vara.
 presupunere; => Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.
Verbul modal müssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate exprima:
 necesitatea; => Wir müssen umziehen = Trebuie sa ne mutam.
Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul müssen , numai ca sensul este diferit si exprima:
 o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara sa fiu obligata) sa
gatesc astazi ?
Verbul modal dürfen (a avea voie, a fi permis) poate exprima:
 permisiunea; => Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru.
 interdictie; => Im Zimmer darf man nicht rauchen = In camera nu se fumeaza.
 intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva?
 folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht zu heiß gewaschen werden. = Acest
material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata / cu apa fierbinte.

Verbul modal möchten (a place ceva, a dori) poate exprima:
 dorinta; => Ich möchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte.
 rugaminte politicoasa: => Möchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati dori sa o sunati luni pe
D-na Keller?
Verbul modal wollen (a vrea) poate exprima:
 dorinta; => Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola.
 cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu vrea sa se
construiasca aici o casa.
 adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati doar un moment?
Imperfectul in germana
Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre radacina verbului si
desinentele de numar si persoana.
Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in povestiri. Imperfectul
exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo unde mai exista o legatura cu prezentul.
machen (infinitiv) machte (imperfect) gemacht (participiu II)
Conjugarea la imperfect a verbului machen:
ich machte = eu faceam
du machtest = tu faceai
er / sie / es machte = el, ea facea
wir machten = noi faceam
ihr machtet = voi faceati
sie / Sie machten = ei faceau / Dvs. faceati
Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular. Terminatia de persoana si
numar "-t" nu se mai adauga. Corect : er, sie, es machte; Incorect: er, sie, es machtet
Alte verbe care se conjuga la fel sunt:
 bauen (infinitiv) baute (imperfect) = a construi;
 brauchen (infinitiv) brauchte (imperfect) = a avea nevoie;
 decken (infinitiv) deckte (imperfect) = a acoperi;
 fragen (infinitiv) fragte (imperfect) = a intreba;
 lernen (infinitiv) lernte (imperfect) = a invata;
 lachen (infinitiv) lachte (imperfect) = a rade;
 spielen (infinitiv) spielte (imperfect) = a se juca;
Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari vocalice care nu sunt
totdeauna previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt aceleasi.
brechen (infinitiv) brach (imperfect) gebrochen (participiu II) = a rupe
Conjugarea la imperfect a verbului tare brechen:
ich brach = eu rupeam
du brachst = tu rupeai
er / sie / es brach = el / ea rupea
wir brachen = noi rupeam

ihr bracht = voi rupeati
sie / Sie brachen = ei rupeau / Dvs. rupeati
Alte verbe tari care se conjuga la fel :
 fangen (infinitiv) fing (imperfect) = a prinde;
 geben (infinitiv) gab (imperfect) = a da;
 fahren (infinitiv) fuhr (imperfect) = a merge (cu masina);
 gehen (infinitiv) ging (imperfect) = a merge (pe jos);
 liegen (infinitiv) lag (imperfect) = a sta intins;
 schlafen (infinitiv) schlief (imperfect) = a dormi;
 laufen (infinitiv) lief (imperfect) = a alerga;
Verbele cu particula separabila:
fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen(participiu II) = a se uita la televizor
Conjugarea la imperfect a verbului cu particula separabila fernsehen:
ich sah fern = eu ma uitam la televizor
du sahst fern = tu te uitai la televizor
er / sie / es sahfern = el / ea se uita la televizor
wir sahen fern = noi ne uitam la televizor
ihr saht fern = voi va uitati la televizor
sie / Sie sahen fern = ei se uitau / Dvs. va uitati la televizor
Participiul 1 in germana
Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga terminatia "-d" ( kommend = care
vine; weinend = care plange ) Ex.: Weinende Kinder = copii care plang
(infinitivul verbului) fragen + (terminatia) -d = fragend
Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare, care este simultana cu actiunea
exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o actiune prezenta decat atunci cand o exprima si verbul
predicativ:
Ex.: Ich höre die singenden vögel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in momentul de fata le aud)
Ich hörte die singenden vögel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut )
Ich werde die singenden vögel hören. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor)
Participiul 1 se poate folosi pe langa substantiv, comportandu-se ca un adjectiv:
Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina rapida.
schnell fahrend = conducere rapida
Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma enerveaza.
Participiul II in germana
La formarea Participiului 2 in germana trebuie tinut seama de tipul verbului - slab, tare cat si de prefixul sau
terminatia acestuia.
a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar modificari vocalice in

radacina) + -en (terminatia / sufixul)
Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul II)
b) Participiul II verbe slabe = ge- (prefixul) + radacina verbului + -(e)t (terminatia, sufixul);
Ex: suchen (infinitiv) => ge- + such + -t = gesucht (participiu II)
Sufixul (-et) il primesc verbele care formeaza imperfectul in -ete.
Ex.: arbeiten (infinitiv) => ge- + arbeit + -et = gearbeitet (participiul II)
c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" , formeaza participiul II fara prefixul ge- dar
cu terminatia -t ;
Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II)
d) Toate verbele cu prefixul be- , formeaza participiul II fara prefixul ge-:
Ex.: bekommen (infinitiv) => bekomm + en = bekommen (participiul II) ; besuchen (infinitiv) => besuch + t
= besucht (participiul II)
Perfectul compus in germana
Perfectul compus in germana se formeaza cu ajutorul auxiliarelor "haben" si "sein" conjugate la timpul prezent
la care se adauga participiul II al verbului de conjugat la perfect compus. Verbul auxiliar si participiul II
incadreaza propozitia, aceasta structura fiind una specifica limbii germane.
Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni.
- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in prezent. => Ich habe
das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. = Am uitat poezia. Nu o mai stiu.
- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. => Hast du die Tablette
genommen? = Ti-ai luat pastila?
Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:
- verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich anziehen = a te imbraca;
- verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a citi; sehen = a vedea;
- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica inceperea sau incheierea unui
proces sau a unei actiuni : wohnen = a locui; schlafen = a dormi; leben = a trai;
- verbele modale;
Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:
- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren, kommen, fliegen;
- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari : einschlafen = a adormi;
aufwachen = a se trezi; sterben = a muri;
- verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni;
- verbul bleiben = a ramane;
In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu particula separabila.
Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:
ich bin gefahren = eu am plecat;
du bist gefahren = tu ai plecat;
er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat;

wir sind gefahren = noi am plecat;
ihr seid gefahren = voi ati plecat;
sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat;
Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen = a te spala" la perfect compus:
ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat;
du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat;
er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;
wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat;
ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat;
sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;
Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen = a intra "
ich bin hereingekommen = eu am intrat;
du hast hereingekommen = tu ai intrat;
er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a intrat;
wir sind hereingekommen = noi am intrat;
ihr seid hereingekommen = voi ati intrat;
sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat / Dvs. ati intrat.
Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se intampla si la perfect
compus.
Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu auxiliarul "haben" insa in acest caz indica
durata unei actiuni si nu directia. => Er hat drei Stunden geschwommen = El a inotat trei ore.
=> Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.
Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca perfectul compus
are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata si se foloseste in dialoguri, in viata cotidiana pe cand
imperfectul se foloseste in povestiri, in scrieri literare.
Mai mult ca perfectul in Germana
Mai mult ca perfectul se formeaza cu ajutorul verbelor auxiliare "haben" si "sein" la timpul imperfect la care se
adauga participiul II al verbului de conjugat. Verbele care se construiesc cu "haben" si "sein" ti le-am prezentat
in lectia despre formarea perfectului compus. Acestea sunt valabile si pentru mai mult ca perfectul.
Mai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni trecute si se foloseste in
general in scrieri literare. => Er kam zurück, weil er seinen Mantel vergessen hatte. = S-a intors, deoarece isi
uitase paltonul.
Conjugarea verbului "arbeiten = a munci" la mai mult ca perfect:
ich hatte gearbeitet = eu muncisem;
du hattest gearbeitet = tu muncisei;
er / sie / es hatte gearbeitet = el / ea muncise;
wir hatten gearbeitet = noi munciseram;
ihr hattet gearbeitet = voi munciserati;
sie / Sie hatten gearbeitet = ei muncisera / Dvs. munciserati;

Viitorul in germana | Viitorul prezent si anterior in germana
Viitorul prezent se formeaza in limba germana cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la timpul prezent si
infinitivul verbului de conjugat care nu se schimba. Ca si la perfect compus sau mai mult ca perfect, forma de
infinitiv a verbului este plasata la sfarsitul propozitiei.
Viitorul prezent = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + infinitivul verbului de conjugat care nu se
schimba
Conjugarea verbului "machen = a face" la viitorul prezent :
ich werde machen = eu voi face;
du wirst machen = tu vei face;
er / sie / es wird machen = el / ea va face;
wir werden machen = noi vom face;
ihr werdet machen = voi veti face;
sie / Sie werden machen = ei vor face / Dvs veti face.
Ex.: Ich werde das Buch lesen = Eu voi citi cartea.
Viitorul prezent mai poate fi exprimat si cu ajutorul prezentului, in acest caz se cere folosirea adverbelor de timp
ca : morgen = maine, übermorgen = poimaine, nächste = urmatorul etc.
Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.
Viitorul anterior se formeaza cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la prezent, participiul II al verbului de
conjugat si auxiliarul "haben" si "sein". Acest timp se foloseste foarte rar insa nu strica sa-l stiti.
Viitorul anterior = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + Participiul II al verbului de conjugat +
auxiliarul "haben" / "sein"
Conjugarea verbului "machen" la viitorul anterior:
ich werde gemacht haben = eu voi fi facut;
du wirst gemacht haben = tu vei fi facut;
er / sie / es wird gemacht haben = el / ea va fi facut;
wir werden gemacht haben = noi vom fi facut;
ihr werdet gemacht haben = voi veti fi facut;
sie werden gemacht haben = ei vor fi facut / Dvs. veti fi facut;
Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea va fi plecat ieri la munte.
Conjunctivul 1 (prezent) si Conjunctivul 2 (imperfect) in Germana
Conjunctivul 1 sau conjunctivul prezent se formeaza de la forma de infinitiv prin inlaturarea terminatiei "-en" la
care se adauga terminatia "-e", respectiv terminatiile de persoana si numar. Atat persoana 1 singular si plural cat
si persoana a a-3-a plural, sunt identice cu cele de indicativ prezent.
De obicei conjunctivul 1 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este singura modalitate de a

recunoaste vorbirea indirecta.
Ex.: Er hat mir gesagt, daß er morgen fahre. = El mi-a spus ca pleaca maine
In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 1:
schlafen ( a dormi ) - verb tare
ich schlafe
du schlafest
er / sie / es schlafe
wir schlafen
ihr schlafet
sie / Sie schlafen
hoffen (a spera) - verb slab
ich hoffe
du hoffest
er / sie / es hoffe
wir hoffen
ihr hoffet
sie / Sie hoffen
Obs.!!! Verbele la conjunctivul 1 nu primesc umlaut sau nu prezinta schimbari vocalice asa cum se intampla la
prezent.
Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau realiza in realitate. El se formeaza
de la forma de imperfect a verbului la care se adauga terminatiile de persoana si numar. Formele de imperfect ale
verbelor slabe sunt identice cu cele de conjunctiv.
In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 2:
hoffen (a spera) - verb slab
ich hoffte = eu as spera
du hofftest = tu ai spera
er / sie / es hoffte = el / ea ar spera
wir hofften = noi am spera
ihr hofftet = voi ati spera
sie / Sie hofften = ei ar spera / Dvs. ati spera
schlafen ( a dormi ) - verb tare
ich schliefe = eu as dormi
du schliefest = tu ai dormi

er / sie / es schliefe = el / ea ar dormi
wir schliefen = noi am dormi
ihr schliefet = voi ati dormi
sie / Sie schliefen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi
Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la conjunctivul 2 umlaut :
Ex.: (imperfect) er sang = el a cantat; => (conjunctivul 2) er sänge = el ar canta;
Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la conjunctivul 2 insotit de forma
de infinitiv a verbului :
schlafen = a dormi
ich würde schlafen = eu as dormi;
du würdest schlafen = tu ai dormi;
er / sie / es würde schlafen = el / ea ar dormi;
wir würden schlafen = noi am dormi;
ihr würdet schlafen = voi ati dormi;
sie / Sie würden schlafen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi;
Adverbul in Germana. Clasificare.
Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in care are loc o actiune. Cele
mai multe adverbe sunt neflexibile, numai cateva pot avea grade de comparatie.
Dupa structura adverbele pot fi :
 simple
 derivate
 compuse
Dupa sens, adverbele pot fi :
 de loc
 de timp
 de mod
Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea Wo? (Unde?); sau ne pot arata directia
si atunci raspund la intrebarea Wohin? (Incotro?) sau Woher? (De unde?).
Adverbele care ne indica pozitia in spatiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo), oben (sus), unten (jos),
vorn (in fata), hinten (in spate), rechts (la dreapta), links (la stanga), drinnen (inauntru), draußen (afara) etc.
Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in jos), heraus (in afara), drüber
(deasupra), vorwärts (inainte) etc.
Adverbele de timp pot exprima cand are loc o actiune:
Momentul Wann? (Cand?) : jetzt (acum), gerade (tocmai), heute (azi), gestern (ieri), damals (atunci), dann
(atunci), danach (dupa aceea), vorher (mai inainte), inzwischen (intre timp).
Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem (de atunci), bisher (pana acum),
weiterhin (mai departe);

Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o data), zweimal (de doua ori), manchmal
(uneori), oft (deseori), meistens (de cele mai multe ori, deseori), immer (intodeauna), nie (niciodata), wieder
(iarasi);
Adverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si raspund la intrebarea Wie? (Cum?):
gern (cu placere), schnell (repede), langsam (incet), so (asa, astfel), irgendwie (cumva), hinterrücks (pe la
spate, miseleste), blindlings (orbeste).
Adverbele derivate:
Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin derivare.
- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata ordinea: erstens, morgens,
sonntags.
- sufixul "-wärts" formeaza adverbe de directie: ostwärts (spre est), rückwärts (inapoi);
Adverbele compuse:
Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie. Prepozitiile care incep cu o vocala
primesc un "r" de legatura.
Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfür, worüber, womit;
Clasificarea prepozitiilor in Germana
Clasificareaprepozitiiloringermana dupa sens:
 Senslocal:
an; ex:an der Grenze = la granita.
auf; ex: auf demTisch = pe masa.
aus; ex:ausFrankreich = din Franta.
in; ex: in demZimmer = in camera.
neben; ex: neben demHaus= langa casa.
über; ex: überden Wolken = deasupra norilor.
vor; ex:vor demHaus= in fatacasei.
hinter; ex:hinter dem Haus= in spatelecasei.
gegenüber; ex:gegenüberdemHaus= vizavide casa.
entlang(Genitiv); ex:entlang derFlußes= de-a lungulraului.
unter; ex: unterdem Tisch = sub masa.
 Senstemporal:
an; ex:an diesemTag = in aceastazi.
in; ex: in den nächsten Tagen = in urmatoarelezile.
seit; ex:seit zwei Jahren = de doiani.
um; ex: um 12 Uhr= la ora 12.
während (Genitiv); ex: während desKrieges= in timpul razboiului.
zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996.
für; ex: füreinige Monaten =pentru cateva luni.
zu; ex: zumAbendessen =la cina.
nach; ex:nach dem Essen = dupa masa.
vor; ex:vor einer Woche = de o saptamana.

bis; ex: bis Morgen = pana maine.
ab; ex:ab Morgen = de maine.
Obs.!!!Dupa cum ati observatmajoritateaprepozitiilorcercazul Dativ cu exceptiaunoracare cer cazul Genitiv.
 Senscauzal:
wegen(Genitiv); ex:wegen Bauarbeiten =din cauza lucrarilor de constructie.
dank (Dativ); ex:dankseiner Hilfe = multumitaajutoruluisau.
aus (Dativ); ex:ausMitleid = din mila.
durch (Acuzativ); ex:durch die Feuerwehr= de catre pompieri.
zu (Dativ); ex:zu IhrerInformation =spre informarea dvs.
 Sensmodal:
ohne (Acuzativ); ex:ohnemein Wissen = fara stirea mea.
mit (Dativ); ex:mit Ihrer Zustimmung =cu acorduldvs.
gemäß (Dativ); ex:gemäßden Vorschriften = conformprevederilor.
gegen(Acuzativ); ex:gegen meinen Rat= impotriva sfatuluimeu.
Obs. !!! Incontinuare amnotat infata substantivelorprescurtareaarticoluluihotaratlaNominativ(care aratagenul
substantivului ) => (e)Freundin =die Freundin;(r)Baum=der Baum;(s)Kind = dasKind; pentrua puteaintelegemai bine
diferentadintre cazuri varecomandsaaveti deschisainparalel si Lectia- Declinareaarticolului pe langasubstantiv.
Intrebuintareasaucadereaarticolului.
Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:
durch = prin,de; ex:Sie fährtjedenTagmit demAuto durch die (e)Stadt.=Ea merge zilniccumasinaprinoras.
für = pentru; ex:Er kauftfür seinen(r)VatereinBuch.=> sein + den = seinen
gegen= impotriva,catre ex1: MeinSohnist gegenden/ einen (r)Baumgelaufen.=Fiul meuaalergatcatre copac./catre
un copac. ex2: Ich komme gegenachtuhr. = Vininjur de ora opt.
ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Muttergehe ichnicht.=Fara mamamea nu ma duc.
um = in jurul,in, la; ex: Um die (e)Ecke wohntmeine Oma.=Dupa coltlocuieste bunicamea.
bis = pana; ex1: Ich arbeite vonacht biself.= Lucrez de la 8 pana la 11. ex2:Der Zug fährt bis Bukarest.= Trenul merge
pana la Bucuresti.
Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:
aus = de la, din; ex:Camy kommtaus dem(r)Garten.= Camy vine dingradina.
bei = la; ex: Andrei istbei dem(s)kind.=Andrei estelacopil.
mit = cu; ex:Er sprichtmit seiner(e)Freundin.=El vorbeste cuprietenalui.

nach = spre,dupa; ex:Nach der(e)Schule gehe ichnachHause.= Dupa scoalama duc spre casa.
von = din,de la; ex: Das Buch istvon meinem(r)Sohn.=Carteaeste de lafiul meu.
zu = la; ex: Ich komme zuunserem(r)Vater.=Vinlatatal nostru.
gegenüber= vizavi; ex:Er wohntgegenüberder(e)Post.=El locuieste vizavi de posta.
seit= de; ex:Seit einem(s)Jahrlebe ichhier.=Eu locuiescaici de unan.
Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIVfie cazul DATIV:
hängen = a agata (Acuzativ) aratadirectia; ex:Ichhänge das Bild an die Wand.= Agat imagineape perete.
hängen = a sta agatat(Dativul) aratalocul. ex:Das Bildhängtan der Wand.= Imagineaatarnatape perete.
setzen= a aseza (Acuzativ) aratadirectia; ex:Ich setze dasKindauf denStuhl.= Asezcopilul pe scaun.
sitzen= a sta asezat(Dativ) aratalocul; ex: Das Kindsitztauf demStuhl.= Copilul stape scaun.
legen= a pune(Acuzativ) aratadirectia; ex:Ich lege denTeppichauf denFußboden.=Puncovorul pe podea.
liegen= a staintins (Dativ) aratalocul; ex: Der Teppichliegtauf demFußboden.=Covorul este intinsrpe podea.
stellen= a pune,a aseza (vertical) (Acuzativ) aratadirectia; ex:Ichstelle dasRegal andie Wand.= Punraftul pe perete.
stehen= a sta (vertical) (Dativ) aratalocul; ex:Das Regal stehtan derWand. = Raftul stape perete.
Obs.!!!Prepozitii suntneflexibilesi stauintodeaunape langaaltcuvant (substantiv,pronume,adjectiv sau adverb).
Obs.!!!Cele mai multe prepozitii cerinlimbagermanaun anumitcaz (acuzativul, genitivulsau dativul) iaraltele cerfie
acuzativul,fie dativul.
Obs.!!!Prepozitiilecare ne indicalocul cercazul Dativiar cele care arata directiacercazul Acuzativ.
Obs.!!!Prepozitiilepotaveasensuri diferite: temporal,local,modal,cauzal.
Prepozitiase poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul:
in+dem= im; in+das = ins;
an+das = ans; an+dem = am;
zu+der = zur; zu+dem= zum;
durch+das = durchs;
Ordinea cuvintelor in propozitie in Germana | Reguli generale

W-intrebari:
Wie heißen Sie? = Cum va numiti?
Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?
Intrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative:
Heißen Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heiße Monica.= Da, ma numesc Monica./ Nein, ich heiße
Maria.
Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu locuiesc in Paris.
Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2. Atentie !!! Pozitia nr.2 nu inseamna
cuvantul nr.2 din propozitie.
Enunturi afirmative:
Ich heiße Monica. = Ma numesc Monica.
Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.
Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia nr.2, subiectul trece dupa
verb.
Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa.
Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat.
Propozitia imperativa:
Komm mit! = Vino cu mine!
Ruf mich an! = Suna-ma!
Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului sau verbul la trecut care
insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul propozitiei.
Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina.
Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.

Substantivul in germana

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (12)

Substantivul in germana