1. 1
CURRICULUM VITAE
SANTUZZA DINESCU – realizator muzical, Departamentul muzical al TVR.
Membru – Uniunea Cineaștilor din România, Asociația Scenariștilor.
Membru – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
Născută la Bucureşti, 20 august 1945
Părinţi – mama Ana Tălmăceanu-Dinescu, prim-solistă Opera din Bucureşti.
Tatăl Nicolae Dinescu, Șeful Oficiului Juridic, Banca Naţională.
Studii: Universitatea de Muzică Facultatea Teoretică (Muzicologie,
Pedagogie, Dirijat Cor) – 1963-1968/Liceul de coregrafie 1952-1956
Contact: 0726.812.224, 0771.766.545, santuzza.dinescu@yahoo.com
ACTIVITATE PROFESIONALĂ:
2000-2015 – Activitate independentă:
– scenarii pentru Opera din Brașov – Vitrina cu personaje (spectacol pentru copii), 2015;
pentru Studioul Experimental de Operă și Balet al Operei Naționale din București – Capuleti
și Montecchi de V. Bellini, 2011; pentru Academia de Muzică din Cluj – Your Will – Sonete
de Shakespeare şi fragmente muzicale din lucrări inspirate de piesele lui de teatru;
– articole de antropologie muzicală publicate în Revista de Cultură, Știință și Artă Florile
Dunării, Brăila: Mai există un sâmbure de adevăr, Prier, Nr.2, 2011; „Sunt o învigătoare”,
Gerar, Nr.1, 2011; Din raftul cu amintiri, Serie nouă, An IX, Nr. 27-2010; Despre Mitru, ce
din Maramureș, An VIII, Nr.26-2009; Strada Primăverii Nr.13, Anul VII, Nr.24-2008; Acum
este timpul nostru, An VII, Nr.23-2008; Beethoven y compris, An VI, Nr.21-2007; La
închiderea ediției lui 2006, An V, Nr.18-2006; Un adevăr și o clipă, An V, Nr.16-2006;
1974-1999 – Activitate în Televiziunea Română:
– Realizarea a 15 adaptări (cu prezentări video) dintre care 14 lucrări istorice româneşti sau
lucrări premiate de Uniunea Compozitorilor, una din literatura universală şi fragmente din alte
lucrări ale acesteia:
(a)cu înregistrări muzicale şi filmări speciale: „Horia” de Bretan (Opera din Bucureşti);
„Violete de Parma” de Elly Roman, „Soldăţelul de plumb” de Capoianu (pentru copii),
„Eternele iubiri” de G. Grigoriu (Teatrul de Operetă „Ion Dacian”); „La şezătoare” de Tib.
Brediceanu, „Vremuri de vitejie” Th. Bratu (Teatrul Muzical din Braşov); „Adâncile
iubiri” de Fl. Comişel, „Punguţa cu doi bani” de Al. Negreanu (Opera din Craiova);
„Alexandru Lăpuşneanu” de Alex. Zirra (Opera din Iaşi);
(b)cu filmări speciale fără public: „Plăieşii” de Fl. Comişel, „Pericola” de J. Offenbach,
„Șeherazada” – Balet pe muzică de Rimsky Korsakov (Teatrul muzical din Galaţi);
„Lăsaţi-mă să cânt” de Gh. Dendrino (varianta cu Cornel Rusu, Teatrul de Operetă Ion
Dacian);
(c)pregătite pentru filmări însă nerealizate din motive financiare: „Crai de Curtea Veche”
de V. Doboş (Teatrul de Operetă „Ion Dacian”); „Alice în ţara minunilor” de Ion Stoian
(balet pentru copii); „Statornicie” de Doru Popovici (Opera din Bucureşti); „Lăsaţi-mă să
cânt” de Gh. Dendrino (varianta cu Dorin Teodorescu);
(d)din literatura universală: „Cei patru bădărani” de W. Ferrari;

2. 2
(e)înregistrări din spectacole cu „Traviata” de Verdi, „Lucia di Lammermoor” de
Donizetti în variantele cu Niculina Mirea şi Elena Moşuc;
– Scenarii proprii şi prezentări video - Maeştrii: D-trie Tăbăcaru (regizor, Opera din Iaşi),
Suzana Bosica-Coman (solistă, membră fondatoare, Opera din Cluj), Corneliu Murgu (tenor,
Viena), Christian Segarici (dirijor, Opera din Toulouse), George Prêtre (dirijor, Opera din
Paris), Cornel Rusu (tenor, Teatrul de Operetă „Ion Dacian”), Roman Vlad (compozitor,
Italia), Nicolai Ghiaurov (bas, Bulgaria).
– Recitaluri complexe (de la romanţă la operă, de la lied la operă): ex. Recital Dorin
Teodorescu (Bucureşti), Elisabeta Neculce-Carţiş (Bucureşti), Ion Ghitan (Braşov), Niculina
Cârstea (Constanţa), Lucia Țibuleac, Elena Gaja, Nicolae Urziceanu, Nicolae Urdăreanu,
Georgeta Popa, Emil Pinghireac (Galați), etc.
– Studio liric (momente de excepţie cu prezentare video şi filmări speciale în studiourile
TVR) din toate genurile repertoriului liric (creaţie românească şi universală) – 1979-82.
– Mic dicţionar – prezentări de operă şi balet – cu texte proprii şi apariţii video – 1980-84; în
cuprins s-au regăsit momente solistice de operă şi balet – interpreţi vocali, balerini; personaje
din opere şi balete; explicarea elementelor componente ale lucrărilor; prezentări ale creatorilor
de spectacole – compozitori, scenografi, coregrafi, regizori, dirijori, din ţară şi peste hotare;
oraşe ale muzicii; teatre muzicale.
– Pagini muzicale celebre în interpretarea prim-soliştilor români (vocal, instrumental,
balet) – cu prezentări şi apariţii video; filmări speciale la Palatul Bonfy şi Catedrala din Cluj,
Casa Armatei din Braşov, Palatul Jean Mihail din Craiova, Palatul Ferdinand din Iaşi, Casa
poporului, Muzeul Şuţu, Hotelul Intercontinental şi Vila Mina Minovici din Bucureşti, Palatul
Mogoşoaia – 1975-98.
– Teatru liric – prezentarea cu titraj şi apariţii video a unor capodopere ale muzicii universale,
în interpretări celebre; ex.: „Tosca” şi „Madame Butterfly” de Puccini, „Lucia di
Lammermoor” de Donizetti, „Carmen” de Bizet, „Boris Godunov” de Mussorgski, „Yolantha”
de Ceaikovski, „Povestirile lui Hoffmann” de Offenbach, „Romeo şi Julieta” de Gounod,
„Don Giovanni” şi „Idomeneo” de Mozart, „Mandarinul miraculos” şi „Castelul Prinţului
Barbă Albastră” de Bartok, „Amorul vrăjitor” de De Falla, „Pescăruşul” şi „Dama cu camelii”
de Roman Vlad, „Bărbierul din Sevilla” de Rossini, „Salomea” de Richard Strauss, „Liliacul”
de Johann Strauss – 1981-99.
– Ora de muzică în cadrul căreia, după 1990, am prezentat, cu scenarii sau interviuri,
muzicieni din diasporă: Aurelian Boniş (Atlanta, SUA), Octavian Anghel (Bruxelles, Belgia),
Toma Popescu (Viena, Austria), Ionel Pantea (Luxemburg), Ruxandra Donose (Viena,
Austria), Elena Moşuc (Zürich, Elveţia), Aida Soanea (Berlin, Germania), Emilia Oprea,
George Fălcaru (Malmö, Suedia), Mihail Munteanu (Cernăuţi, Republica Moldova), Corneliu
Murgu (Viena, Austria).
– Călătorii muzicale (1975-85):
a. operă italiană, franceză, germană, rusă;
b. Recitaluri pe mapamond: Birgit Nilssen, Tereza Berganza, Theo Adam, Peter Schreier,
Luis Mariano, Mario del Monaco, Pablo Casals, Monserrat Caballé, Pedro Lavirgen,
Claire Motte, Jean Pierre Jumez, Raina Kabaivanska, Natalia Besmertnova, Maia
Pliseţkaia, Sandor Konya, Anna Moffo, Luciano Pavarotti, José Carreras, Mark Reizen,
Claudio Abbado, Sherill Milnes, Katia Ricciarelli, Mirella Freni, etc.
– Lansarea şi promovarea la Brăila, în august 1995, a Concursului de canto „Haricleea
Darclée” (împreună cu Inspectoratul pentru Cultură); înregistrarea şi prezentarea lui pe micul
ecran.

3. 3
– Paralel cu activitatea dedicată creaţiei şi cercetării muzicale, m-am ocupat și de alte zone ale
muzicii:
a. Realizarea materialelor pentru spectacolele judeţene de gală;
b. Emisiuni de muzică uşoară şi divertisment: Melodii pentru toate vârstele, Recitaluri
– Marieta Bratu, Norocel Dimitriu, Dorin Anastasiu, etc;
c. Preluarea unor concursuri de romanţe – Târgovişte;
d. Reportaje de actualizare a unor Festivaluri de Operă şi Balet din ţară – Timişoara,
Iaşi, Constanţa, Craiova;
e. Preluări de muzică simfonică şi camerală din ediţiile Festivalului „George Enescu”;
f. Emisiuni de divertisment clasic – Concerte de prânz.
– Simpozionul Gala Vocilor Românești, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistă,
Veneția, ianuarie 1996.
– Aniversarea zilei de 1 Decembrie 1997, Chișinău – concert cu Pagini de mare popularitate
din opere.
– Interviuri și articole în Revista Panoramic TV – Maeștrii și discipoli (Mihail Arnăutu –
Victor Gomoiu); Constantin Bugeanu – Florin Totan; Portret Magda Ianculescu-Muscel (co-autor
inginer Ionescu-Muscel).
1968-74 – Activitate în Radiodifuziunea Română:
– programe muzicale de operă și operetă, Ciclul Paralele lirice – opere care au avut aceeași sursă
literară de inspirație, Ciclul Voci de altădată, Noutăți discografice.