2. Articol scris de Tudor Chiril ă pe blogul lui . Noi am pierdut. Dar voi, voi mai ave ţ i o ş ans ă . Noi am fost ferici ţ i c ă am descoperit Coca-cola ş i bananele ş i am crezut c ă dac ă noi citim, ş i ei vor citi. Ş i c ă to ţ i vom progresa ş i ţ ara o s ă aib ă sc ă pare. Noi ne-am î n ş elat. Unii dintre noi au plecat de aici. C âş tig ă bani acolo ş i t â njesc dupa ora ş ul ă sta î mpu ţ it. Voi î ns ă , voi ave ţ i o ş ans ă . Voi, ave ţ i ş ansa.
3. Nu v ă g â ndi ţ i la furat. E calea cea mai simpl ă . Ş tiu c ă a ţ i aflat c ă a ş a te î mbog ăţ e ş ti. Dac ă ai p ă m â nt sau dac ă faci afaceri cu statul. Ş ti ţ i voi ceva despre TVA ş i cum ai putea s ă -l furi, dar nu v ă e î nc ă foarte clar. Nu ă sta e drumul. Cu c â t se va fura mai mult, cu at â t se va construi mai pu ţ in, iar copiii copiilor no ş tri vor mo ş teni un imperiu de cenu şă . Sunte ţ i tineri ş i totu ş i habar n-ave ţ i ce î nseamn ă un Bucure ş ti î n care se circul ă normal. Daca voi habar n-ave ţ i ş i dac ă Ei continu ă s ă fure, gandi ţ i-v ă la copiii no ş tri. Nu e nici o ş an să .
4. Citi ţ i. Citi ţ i mult. Citi ţ i tot ce v ă pic ă î n m â n ă . Nu-i mai asculta ţ i doar pe profesori. Citi ţ i orice, f ă r ă discern ă m â nt. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, c ă uta ţ i-v ă î ntre voi. Vede ţ i care citi ţ i acelea ş i lucruri ş i î nh ă ita ţ i-v ă . Numai î n haita de oameni de ş tepti o s ă reu ş i ţ i. Unul singur dintre voi va fi m â ncat. Zece î ns ă , s-ar putea s ă reu ş i ţ i.
5. G â ndi ţ i-v ă de pe acum s ă -i î nlocui ţ i. Timpul lor trebuie s ă se termine. Trebuie s ă -i domina ţ i. Dar nu cu g â ndul c ă ve ţ i fura mai mult ca ei. Asta e calea simpl ă care v ă va sufoca mo ş tenitorii. Ce-o s ă face ţ i cu milioanele î ntr-un ora ş mort? Ce-o s ă cump ă ra ţ i, cu banii gr ă mezi? La ce- ţ i folose ş te un Lamborghini c â nd n-ai o autostrad ă ? De ce s ă ai o vil ă î ntr-un cartier sufocat de inunda ţ ii?
6. Nu v ă du ş m ă ni ţ i profesorii. Sunt oameni am ă r âţ i, din ale c ă ror drame pute ţ i î nv ăţ a. Îş i dau priceperea pe un salariu de nimic ş i v ă î nva ţă carte. Nu v ă bate ţ i joc de ei. Au muncit ş i nu e vina lor c ă p ă rin ţ ii vo ă tri s-au descurcat mai bine. N-ave ţ i nici un drept s ă -i dispre ţ ui ţ i. Nu le sunte ţ i superiori.
7. Banii p ă rin ţ ilor vo ş tri nu v ă reprezint ă . V ă reprezint ă doar ceea ce pute ţ i scoate pe gur ă . Ave ţ i grij ă ce scoate ţ i pe gur ă . Vremea pumnului ş i a bodiguarzilor a trecut. O s ă c ă l ă tori ţ i, iar copiii francezi î nva ţă carte, englezii la fel. V ă confrunta ţ i cu o lume care acum e mai deschis ă dec â t oric â nd. Ho ţ ii de la putere nu sunt î n stare s ă v ă spun ă cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu v ă pot spune care e influen ţ a lui Schopenhauer î n “ S ă rmanul Dionis ” ş i nici de ce este Eminescu un romantic î nt â rziat. Foarte pu ţ ini o s ă v ă spun ă cine a pictat “ Cina cea de taina ” ş i de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca s ă fac ă un mare film. Ei vor ş ti doar s ă v ă î nve ţ e s ă fura ţ i. Iar calea asta, mai devreme sau mai t â rziu, se va infunda ş i ne va asfixia copiii.
8. Nu v ă mai lua ţ i dup ă ziare. Nu dau doi bani pe genera ţ ia voastr ă , nu v ă da ţ i seama? Pentru ei, cu c â t sunte ţ i mai pro ş ti, cu at â t le va fi mai u ş or s ă v ă v â nd ă orice c ă cat. Iar c ă catul pe care î l ve ţ i cump ă ra va fi ob ţ inut de la pro ş ti, pl ă ti ţ i pe m ă sur ă . Adic ă prost. Eleva porno este un exemplu. Nu citi ţ i ziarele. Citi ţ i c â teva, cele care v ă informeaz ă . Nu mar ş a ţ i la orice promo ţ ie. Fi ţ i mai selectivi.
9. Nu fuma ţ i iarb ă ş i nu v ă da ţ i î n cap cu alcool, cu orice pre ţ . O s ă le da ţ i ap ă la moar ă incul ţ ilor ş i ho ţ ilor de la putere. Le va fi mai simplu s ă v ă catalogheze drept o genera ţ ie de distru ş i, iar banii destina ţ i salv ă rii voastre, î i vor fura. E timp ş i pentru iarb ă , e timp ş i pentru tequilla. Acum î ns ă trebuie s ă î nv ăţ a ţ i, pentru c ă î n cur â nd nu va mai fi timp pentru asta, c ă ci ve ţ i intra î n via ţă ad â nc de tot, ş i e mai r ă u ca î n jungl ă . Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.
10. Nu alerga ţ i dup ă bani cu orice pre ţ . Banii trebuie s ă v ă fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie s ă fie cunoa ş terea. Cu c â t ve ţ i ş ti mai multe, cu at â t ve ţ i fi mai î nal ţ i. Orice carte citit ă , orice lec ţ ie î nv ăţ at ă , se vor a ş eza sub voi ş i v ă vor ridica deasupra celorlal ţ i. Ve ţ i domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos dec â t asta. Europa cump ă r ă inteligen ţă . Rom â nia nu cumpar ă nimic pentru c ă ho ţ ii nu construiesc, ho ţ ii fur ă . Nu uita ţ i c ă v ă fur ă pe voi ş i asta trebuie s ă v ă opreasc ă . O s ă auzi ţ i toat ă via ţ a de Napoleon ş i de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii vo ş tri nu vor ş ti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc. Sunte ţ i tineri.
11. Nu v ă g â ndi ţ i c ă sunte ţ i slabi. Puterea voastr ă st ă î n cur ăţ enie. Sunte ţ i cura ţ i, n-au apucat s ă v ă m â njeasc ă , dar dac ă dintre voi nu se vor ridica lupt ă torii, o s ă v ă î mproa ş te cu noroiul str ă zilor pe care nu le-au reparat. Fiecare pic ă tur ă de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie s ă schimba ţ i asta. Care e calea? S ă citi ţ i. Literatura universal ă o s ă v ă î nve ţ e s ă deosebi ţ i Binele de R ă u. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, to ţ i deosebesc Binele de R ă u .
12. Nu-i invidia ţ i pe oamenii cu bani. Nu v ă face ţ i modele din b ă ie ţ ii de bani gata, din b ă ie ţ ii de ora ş . Dup ă treizeci ş i nou ă de ani le va r ă m â ne doar o list ă lung ă de femei. Or, trofeele astea sunt trecătoare. C â nd î mb ă tr â ne ş ti ş i trofeul t ă u va fi o bab ă . Dup ă asta vine singur ă tatea. Voi ave ţ i ş ansa s ă l ă sa ţ i ceva î n urma voastr ă . Banii nu sunt Calea. Privi ţ i unde ne-a adus setea de bani.
13. Nu v ă resemna ţ i, asta nu duce nic ă ieri. Capul plecat, sabia î l taie. Protesta ţi , lupta ţ i, protesta ţ i. Cu scop, î ns ă . Nu degeaba, c ă altfel se transform ă î n l ă trat. Î nv ăţ a ţ i legile. Î nv ăţ a ţ i-v ă drepturile. Atunci ve ţ i ş ti c â nd are cineva voie s ă v ă legitimeze. Ve ţ i ş ti cum s ă lupta ţ i, dac ă ve ţ i ş ti legile. Apoi , o s ă vede ţ i c ă legile sunt proaste. Ş i ve ţ i î n ţ elege c ă trebuie s ă le schimba ţ i. Pare greu ş i cere timp. Dar, Doamne, voi ave ţ i timp ş i pentru voi nimic nu e greu. Voi nu î n ţ elege ţ i c ă SUNTE Ţ I SCHIMBAREA ?
14. Dac ă voi l ă sa ţ i ţ ara asta pe m â na ho ţ ilor, atunci, de abia copii vo ş tri vor mai avea o ş ans ă ! C ă ci ş ansa vine o dat ă la o genera ţ ie. Noi am pierdut. C âţ iva dintre noi, ş i nu suntem pu ţ ini, v ă putem ajuta. Noi suntem Fomil ă ş i Setil ă , dar voi sunte ţ i Harap-Alb. Alege ţ i dintre voi pe adevara ţ ii lideri. S ă -i alege ţ i ş i s ă nu-i invidia ţ i. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar ş i co ş marul. Vor fi salvatorii vo ş tri, dar se vor pierde pe ei î n ş i ş i. Liderii trebuie s ă fie dintre voi. Ş i trebuie s ă -i c ă uta ţ i de pe acum. Uita ţ i-v ă unii la al ţ ii î n fiecare zi ş i c ă uta ţ i-v ă c ă pitanii. Altfel ve ţ i pieri o dat ă cu noi. Ş i atunci por ţ ile libert ăţ ii ne vor fi î nchise ş i EI vor c âş tiga. Cine sunt ei? Ş ti ţ i foarte bine. Î i vede ţ i î n ziare, î n fiecare zi.
15. Salva ţ i-v ă ! Salva ţ i-ne! Este o singur ă cale! Lupta cunoa ş terii!! Ş i c â nd ve ţ i fi c âş tigat lupta cunoa ş terii, de-abia atunci ve ţ i cunoa ş te s ă lupta ţ i cu adev ă rat!!! Nu v ă am ă gi ţ i cu prezentul... Salva ţ i-v ă î n viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce face ţ i? Din prezentul am ă r â tei ă steia de t ă ri nu pute ţ i î nv ăţ a Binele. Binele pute ţ i fi voi. Ş i cu c â t ve ţ i fi mai mul ţ i buni, cu at â t ve ţ i sufoca r ă ul. Nu e imposibil. Da ţ i scrisoarea asta mai departe. Deveni ţ i buni, mai buni, cei mai buni ş i r ă sp â ndi ţ i-v ă precum l ă custele.
