Manual terapie ocupationala

Linii directoare pentru
îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate
mintală în România
Linii directoare pentru echipe multidisciplinare 2
Curs structurat pentru terapie ocupaionala
Uniunea Europeană
Proiect fi nanţat prin PHARE
ROMÂNIA
MINISTERUL
SĂNĂTĂŢII
Bucureşti, Noiembrie 2009

Acest manual a fost produs în cadrul unei serii de 4 manuale
Linii directoare pentru îmbunătăţirea îngrijirilor
de sănătate mintală în România
Manual 1: Set de Instrumente pentru serviciile de sănătate mintală
Manual 2: Curs structurat pentru terapie ocupaţională
Manual 3: Manual pentru activităţi antistigma în şcoli
Manual 4: Training pentru screening interactiv psihiatric pentru medicii de familie
Editat de
Heinz Katschnig, Mugur Ciumăgeanu, Dan Ghenea şi Raluca Sfetcu
în cooperare cu
Michaela Amering, Ştefan Bandol, Peter Denk, Birgit Elsayed-Glaser, Stefan Frühwald,
Liviu Gaja, Frank Hoedelmans, Christian Horvath, Hans Kroon, Edwin Ladinser, Gerhard Lenz,
Andreea Luca, Ovidiu Mărginean, Roxana Mărginean, Cristian Oana, Rafael Rabenstein,
Wolfgang Spiegel, Jan Spijker, Gabriela Tănăsan, Franz Trautmann şi Barbara Weibold
Dezvoltat în cadrul proiectului de twinning al Comisiei Europene în România
„Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală
şi de instituţionalizarea persoanelor cu tulburări mintale”

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Linii directoare pentru echipe multidisciplinare /
ed.: Heinz Katschnig, Mugur Ciumăgeanu, Dan
Ghenea, Raluca Sfetcu. - Cluj-Napoca : Qual Media,
2009
3 vol.
ISBN 978-606-92176-5-8
Vol. 2 : Curs structurat pentru terapie ocupaţională. –
Bibliogr. - ISBN 978-606-8154-00-8
I. Katschnig, Heinz (ed.)
II. Ciumăgeanu, Mugur Daniel (ed.)
III. Ghenea, Dan (ed.)
IV. Sfetcu, Raluca (ed.)
616.89

Prefaţă
Acest curs structurat de terapie ocupaţională aparţine părţii C din “Standarde şi linii directoare
integrate pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate mintală în România”. Partea C cuprinde un
set de instrumente care pot servi la îmbunătăţirea lucrului direct cu pacienţii. Partea 1 este inclusă
în primul manual, al cărui cuprins oferă o imagine de ansamblu a instrumentelor pregătite pentru
utilizare practică în servicii de sănătate mintală spitaliceşti şi comunitare.
Partea C2, prezentată în acest manual1 , reprezintă un supliment esenţial la temele deja prezentate
în “lucrul cu mintea”, “lucrul cu corpul” şi “lucrul cu situaţiile cotidiene”. Terapia ocupaţională poate fi,
de fapt, caracterizată ca “lucrul cu mâinile şi cu materiale”. De ce este atât de important acest aspect
şi care este, dincolo de aceasta perspectiva, filosofia terapiei ocupaţionale în domeniul Sănătăţii
mintale, este explicat pas cu pas în textul prezentului curs structurat. Terapia ocupaţională poate, ca
toate celelalte activităţi, să fie utilizată pentru structurarea zilei, dar, ca şi toate celelalte, are o valoare
mai directă ca şi o abordare terapeutică specifică.
Acest manual a fost dezvoltat de Birgit Elsayed-Glaser şi a fost utilizat pentru instruirea personalului
din câteva servicii de sănătate mintală din întreaga ţară. Feedback-ul primit de la participanţi a fost
luat în considerare în evaluarea primei versiuni a manualului şi în editarea acestei versiuni. Manualul
este inclus în CD.
“Handout-urile” prezentate în acest manual reprezintă instrumente ce pot fi utilizate imediat prin
copiere din manual sau printare din CD, dar pot fi şi adaptate nevoilor particulare ale unui anumit
serviciu. Este prevăzut ca în viitor acest manual să fie disponibil pe un site web (informaţii: heinz.
katschnig@meduniwien.ac.at).
Abrevierile TO1, TO2,… TO 12 din parentezele ce urmează titlului fiecărui modul, se referă la cele 12
sesiuni ale trainingului iniţial de terapie ocupaţională (vezi anexa pentru agenda trainingului). Cursul
ca atare este împărţit în 11 module şi, deoarece modulul 1 acoperă primele două sesiuni de training,
abrevierile care indică numărul sesiunii sunt TO3, TO4, .. sunt întotdeauna cu un număr mai mare
decat modulele corespunzătoare.
1. Acest manual reprezintă rezultatul aşteptat pentru sarcina 2.1.4 a Proiectului de Twinning al Comisiei Europene

Cuprins
Introducere .......................................................................................................................................................... 1
Modulul 1: “A fi activ influenţează starea noastră mentală?” (TO1+2) ............... 3
1. Exerciţiu de experimentare în grupuri mici ......................................................................................... 3
Handout 1/1 Fişa de evaluare1 ..................................................................................................................... 4
Handout 1/2 Designul grupurilor ................................................................................................................ 5
Handout 1/3 Cum să faci o sculptură din materiale reciclabile. Instrucţiuni pas cu pas ......... 9
Handout 1/4 Program şi Pregătirea Feedback-ului .............................................................................11
Handout 2/1 Fişa de evaluare 2 ..................................................................................................................13
Modulul 2: Reflectare şi feedback pentru munca în grupuri mici (TO3) ..........15
1. Pregătirea feedback-ului în grupuri mici ............................................................................................15
2. Discuţii în plenară .......................................................................................................................................15
3. Tema 1 ............................................................................................................................................................15
Handout 3/1 Idei pentru discuţii ................................................................................................................16
Handout 3/2 Tema 1 .......................................................................................................................................19
Modulul 3: Cadrul filozofic al terapiei ocupaţionale (TO4) .........................................21
1. Calitatea vieţii ...............................................................................................................................................21
2. Independenţa ...............................................................................................................................................22
3. Fiinţele umane sunt fiinţe sociale..........................................................................................................23
4. Activitatea / Ocupaţia ................................................................................................................................25
Handout 4/1 Idei pentru discuţii ................................................................................................................27
Modulul 4: Terapia Ocupaţională în Psihiatrie (TO5) .......................................................29
1. Context ...........................................................................................................................................................29
2. Aspecte cheie în TO ...................................................................................................................................30

Modulul 5: Analiza activităţilor, materialelor şi tehnicilor (TO6) .........................35
1. Analiza activităţii .........................................................................................................................................35
2. Analiza materialului şi a tehnicii ............................................................................................................36
3. Exerciţiu de experimentare în grupuri mici .......................................................................................36
4. Discuţii în plenar ..........................................................................................................................................36
Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică ..........................................37
Handout 6/2 Exerciţiu ....................................................................................................................................42
Handout 6/3 Cum să faci un vas. Instrucţiuni pas cu pas ..................................................................43
Handout 6/4 Analiza activităţii – idei pentru discuţii .........................................................................44
Handout 6/5 Temă 2 ......................................................................................................................................48
Modulul 6: Adaptarea activităţii (TO7) .......................................................................................53
1. Tehnici structurate şi libere ......................................................................................................................53
2. Adaptarea activităţii folosite la starea mentală actuală ................................................................54
Modulul 7: Cum să faci un grup / o terapie individuală în
cadrul unui grup (TO8) ..............................................................................................57
1. Grupuri ............................................................................................................................................................57
2. Terapie individuală în grup ......................................................................................................................60
3. Pericole şi dificultăţi ...................................................................................................................................61
4. Reguli ...............................................................................................................................................................62
Modulul 8: Exerciţiu în Grupuri Mici (TO9)...............................................................................63
1. Exerciţiu de experimentare în grupuri mici .......................................................................................63
2. Reflectare în grupuri mici .........................................................................................................................63
Handout 9/1 Exerciţiu ....................................................................................................................................64
Handout 9/2 Cum să faci o figurină. Instrucţiuni pas cu pas ..........................................................66
Handout 9/3 Cum să faci o mască. Instrucţiuni pas cu pas ..............................................................67
Handout 9/4 Întrebări pentru discuţii ......................................................................................................68
Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică ..........................................69

Modulul 9: Feedback pentru Grupul de „Exprimarea emoţiilor (TO9)”. .........
Monitorizarea şi documentarea activităţilor (TO10) ..........................73
1. Discutarea rapoartelor din grupurile aferente TO9.........................................................................73
2. Temă 3 .............................................................................................................................................................73
3. Monitorizarea şi documentarea activităţilor .....................................................................................73
Handout 10/1 Temă 3 ....................................................................................................................................75
Modulul 10: Implementarea unui plan de tratament
pentru instituţie (TO11) ...........................................................................................81
1. Curs recomandat de acţiune ...................................................................................................................81
2. Muncă în grupuri mici ...............................................................................................................................82
3. Discuţie în plenară ......................................................................................................................................82
Handout 11/1 Implementarea unui plan de tratament pentru spital. Posibile întrebări
pentru discuţii ......................................................................................................................83
Handout 11/2 Model pentru pentru planul săptămânal de activităţi TO ..................................84
Handout 11/3 Tema 4 ...................................................................................................................................85
Modulul 11: Prezentarea rezultatelor (TO12)........................................................................87
1. Organizarea evenimentelor şi prezentărilor de către utilizatorii de servicii ..........................87
2. Prezentarea rezultatelor grupului în cadrul training-ului .............................................................88
3. Discuţii finale ................................................................................................................................................88
Glosar de termeni utilizaţi în Terapie Ocupaţională ........................................................89
Link-uri şi Referinţe .....................................................................................................................................94
Anexa ......................................................................................................................................................................95
Propunere de agendă pentru organizarea trainingurilor de instruire în Terapie Ocupaţională

1
Introducere
Terapia Ocupaţională este un concept centrat pe client cu următoarele asumpţii de bază:
z A fi capabil să acţionezi este o nevoie de bază în viaţa de zi cu zi
z A te implica într-o activitate semnificativă are efecte terapeutice
TO se poate aplica în interiorul unei instituţii, în exterior - în centrele comunitare de sănatate mintală
-, sau în sesiuni individuale, în practica privată. Acest training se va concentra pe posibilităţile în
interiorul unei instituţii.
TO poate fi o parte importantă în construirea structurii zilei într-o instituţie, deorece foloseşte şi
adaptează o serie de activităţi pentru a antrena diferite abilităţi necesare în viaţa de zi cu zi.
Majoritatea oamenilor care se află într-o criză serioasă sunt auto-absorbiţi, se retrag din lumea
exterioară în interior cu gândurile lor. Pentru a facilita entuziasmul lor şi a-i încuraja să-şi confrunte
viaţa, este util un plan pentru fiecare zi/săptămână. Ceva care să fie aşteptat cu nerăbdare sau poate
chiar ceva ameninţător, dar altceva decât imaginile obsedante ale oamenilor care suferă de tulburări
psihotice sau ruminaţiile chinuitoare ale utilizatorilor care suferă de tulburări depresive.
Folosirea artelor şi artizanatelor în Terapia Ocupaţională oferă efecte secundare adiţionale, mai ales
datorită procesului creativ care permite posibilitatea de a te percepe într-un mod diferit, să trăieşti
experienţe care se pot transfera şi în alte situaţii. Şi mai mult, materiale diferite oferă experienţe care
antrenează toate simţurile iar tehnicile de artizanat necesită abilităţi diferite care se pot instrui şi
învăţa.
Din acest motiv şi pentru că activităţile de grup artistice şi artizanale pot fi adaptate atât abilităţilor
şi intereselor terapeutului cât şi abilităţilor şi scopurilor utilizatorilor, majoritatea exerciţiilor practice
din acest training vor folosi tehnici creative.
Acest training oferă un prim contact cu Terapia Ocupaţională: cadrul filozofic are la bază posibilităţile
şi şansele pe care TO poate să le ofere în munca cu oamenii care suferă de tulburări mentale.
Este firesc ca trei zile de training să nu poată înlocui o educaţie de 3 sau mai mulţi ani, dar chiar şi fără o
educaţie ca terapeut ocupaţional vei începe să gândeşti ca unul. Îţi va permite să începi să organizezi
activitati în grupuri imediat, folosindu-te de faptul că orice activitate oferă diversitate şi o structură

de suport. Vei fi capabil să alegi activitatea având în vedere posibilităţile instituţiei tale, scopurile pe
care vrei să le stabileşti cu clienţii tăi şi interesul personal (ex. Dacă-ţi place arta, organizează excursii
la expoziţii, dacă-ţi place sportul organizează un grup de fitness, etc ).
Acest training va încerca să te facă să-ţi conştientizezi creativitatea şi să ai încredere în ea, încât să o
poţi transmite şi clienţilor tăi.
2

3
Modulul 1: “A fi activ influenţează starea
noastră mentală?” (TO1+2)
1. Exerciţiul de experimentare în grupuri mici
z Formează 4 grupuri (min. 3, max. 7-8 persoane)
z Fiecare grup va avea sarcini uşor diferite, pentru a sublinia gama variată de posibilităţi pentru
design-ul unui grup de activitate pe TO.
z Ai la dispoziţie o propunere cu privire la cum să abordezi munca în grupul tău, un program şi
instrucţiuni pas cu pas pentru construirea unei sculpturi simple.
z De asemenea vei descoperi o serie de întrebări pentru auto-evaluare înainte şi după grup – te
rog să le completezi înainte să începi munca în grup şi imediat după ce termini.
(Notă: Dacă nu sunt suficienţi participanţi la training pentru a forma 4 grupuri, alege design-ul
pentru grup 1 sau grup 3; dacă poţi să formezi un singur grup, alege design-ul pentru grup 1).
Handout 1/1 Fişa de evaluare 1
Handout 1/2 Design-ul grupurilor
Handout 1/3 Cum să faci o sculptură din materiale reciclabile. Instrucţiuni pas cu pas
Handout 1/4 Program şi Pregătirea Feedback-ului

Modul 1
Handout 1/1 Fisa de evaluare 1
4
© Birgit Elsayed-Glaser 2008
Training de Terapie Ocupaţională Manual
5
Te rog sa răspunzi la următorele întrebări înainte să începi munca în grup
Starea mentală
Eu mă simt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
deloc bine bine
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
nesigur încrezător
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
fără energie plin de energie
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
obosit foarte activat
Abilităţi cognitive
Pot să mă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
concentrez puţin concentrez bine
Mă simt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
confuz organizat
Schimbările în modul meu de a percepe (ex. aud voci, am sentimental că sunt
urmărit…) ma afectează
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
foarte mult deloc
Abilităţi sociale
Într-un grup mă simt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Să-mi spun propriile idei într-un grup este
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
foarte dificil uşor
A interacţiona cu alţi oameni din grup este
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ciudat confortabil
Despre munca în grup
Mă aştept ca acest proiect să fie
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
plictisitor distractiv
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
dificil uşor

Modul 1
5
Handout 1/2 Designul grupurilor
Grup 1
Creează un animal fantastic
Materiale: Reciclabile – tot ce se poate colecta
Întrebări pentru discuţia iniţială:
z Decide cu privire la atributele personale ale animalului tău
(mare sau mic, gras sau slab, drăguţ sau ameninţător....?)
z Vrei să exprimi ceva cu animalul tău?
(emoţie, opinie)
z Câte picioare are – sau este fără picioare, aripi, sau…?
z Cum vrei să construieşti scheletul?
z Ce materiale vrei să foloseşti?
z Cine va face ce? ( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună)
Sugestii
z Timpul este scurt! Nu faceţi ceva prea mare sau complicat, mai bine ceva repede şi simplu – şi
să aveţi timp pentru detalii interesante!
z Folosiţi materialele cum doriţi – nu trebuie să acoperi tot cu papiermache, nu este necesar să
desenezi....
z Dacă trebuie să luaţi o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile), şi apoi votaţi în mod
democratic (majoritatea simpla câştigă)
z Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (daţi-vă puţin timp; cu
cât este mai mult timp cu atât ideile sunt mai bune – mai ales cu clienţii). Apoi votaţi prima dată
şi fiecare poate vota de mai multe ori favorita sa. Repetaţi procedura în situaţia în care fiecare
are dreptul la un singur vot şi veţi obţine un rezultat.
z Scopul pentru rezultatele unui grup creativ nu este perfecţiunea tehnică, ci invenţiile creative
care oferă posibilitatea să descopere resurse necunoscute care vor surprinde participanţii şi
spectatorii.
z Nu fiţi foarte serioşi – folosiţi-vă imaginaţia, incercaţi să fiţi deschişi şi mai ales – distraţi-vă!

Modul 1
Grup 2
Crearea unei figuri umane
6
z Decide cu privire la atributele personale ale figurii tale
(bărbat, femeie sau asexual, mare sau mic, gras au slab, drăguţ sau ameninţător...?)
z Vrei să exprimi ceva prin figura ta?
(emoţie, declaraţie....)
z Vrei să fie activă figura ta? Ce ar trebui să facă ea/el ?
z Cum vrei să construieşti scheletul?
z Cine va face ce? ( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună)
Sugestii
desenezi.....
z Dacă trebuie să iei o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile) şi apoi votaţi în mod
democratic (unica majoritate câştigă)
spectatorii.
z Nu fiţi foarte serioşi – folosiţi-vă imaginaţia, încercaţi să fiţi deschişi şi mai ales – distraţi-vă!

Modul 1
7
Grup 3
Crearea unei sculpturi non-figurative
z Vrei să exprimi ceva?
(emoţie, opinie)
z Este nevoie de un schelet? ( sau doar vei face o gramadă şi o vei lăsa să crească?
z Cine va face ce?( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună)
Sugestii
desenezi.....
z Dacă trebuie să iei o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile), şi apoi votaţi în mod
spectatorii.

Modul 1
Grup 4
Creează orice doreşti
8
z Va fi figurativă sau non-figurativă?
z Vrei să construieşti ceva (clădiri, oraşe, case de vis…?)
z Vrei să exprimi ceva?
(emoţie, opinie)
z Dacă este o figură: decide cu privire la atributele personale
(mare sau mic, drăguţ sau ameninţător....?)
z Are nevoie de un schelet şi dacă da, cum vrei să o construieşti?
z Cine va face ce?( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună)
Sugestii
desenezi.....
z Dacă trebuie să iei o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile), şi apoi votaţi în mod
z Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (dati-va puţin timp; cu
spectatorii.

Modul 1
Handout 1/3 Cum să faci o sculptură din materiale reciclabile. Instrucțiuni pas cu pas
9
1 colectează
materialele reciclate
2 umple saci de plastic
cu mingi de hârtie
3 formează o mige pentru
cap (sau corp)
4 taie sticle pentru a le lipi 5 fixează cu mototoale de hartie şi
bandă adezivă
6 lipeste la
scheletul de bază
7 întăreşte legăturile de
carton
8 elemente adiţionale de carton
9 conectează-le bine cu
bandă adezivă
10 obţine sculptura de bază

Modul 1
10
11 rupe ziarul in bucăţi 12 acopera peste tot cu
vopsea 13 intinde-l pe sculptura ta
14 inmoaie mingi mici de
hârtie în vopsea
15 conectează-le la bucăţile
de ziar vopsite
16 acoperă o parte sau toată
sculptura cu hârtie
18 rezultatul tău
17 vopseşte

11
Handout 1/4 Program şi Pregătirea Feedback-ului
1. Agenda pentru exerciţiul “Experimentează” TO1+2
9°° - 9³° z Introducere
z Construirea grupului
9³° - 10°° z Completarea foii de evaluare 1
z Începerea muncii în grupuri mici
z Luarea deciziilor cu privire la rezultatele aşteptate
z (Schiţe şi dimensiuni)
10°° - 11°° z Munceşte la proiectul tău – începe munca cu hârtie şi
vopsea
11°° - 11³° z Pauză
11³° - 1215 z Munceşte la proiect – termină prima formă
1215 - 13°° z Vopseşte, detalii, utimele finisaje
z Titlu
z Completarea foii de evaluare 2
2. Pregătirea pentru Feedback:
z Ce părere ai despre rezultat?
z Cum a fost munca – ce a fost uşor, ce a fost dificil?
z A fost pe măsura aşteptările tale?
Modul 1

Modul 1
z Poţi să găseşti un răspuns la întrebarea noastră – A fi activ influenţează starea noastră mentală?
12
– compară răspunsurile dinainte şi de după din fişa de evaluare – există o diferenţă?
z Ce abilităţi crezi că sunt dezvoltate într-un grup de acest tip?
z Numeşte un reprezentant pentru grupul tău

13
Te rog să răspunzi la aceste întrebări imediat după terminarea muncii tale în grup
Starea mentală
Eu mă simt
14
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
deloc bine bine
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
fără energie plin de energie
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
obosit foarte activat
Abilităţi cognitive
Pot să mă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
concentrez puţin concentrez bine
Mă simt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
confuz organizat
Schimbările în modul meu de a percepe (ex. aud voci, am sentimental că sunt
urmărit…) ma afectează
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
foarte mult deloc
Abilităţi sociale
Într-un grup mă simt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Să-mi spun propriile idei într-un grup este
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
A interacţiona cu alţi oameni din grup este
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ciudat confortabil
Despre munca în grup
Mă aştept ca acest proiect să fie
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
plictisitor distractiv
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
dificil uşor
Modul 1

15
Modulul 2: Reflectare şi feedback pentru
munca în grupuri mici (TO3)
1. Pregătirea feedback-ului în grupuri mici
Reflectarea şi pregătirea feedback-ului
Timp: 30 Min.
2. Discuţii în plenară
Fiecare reprezentant al grupului prezintă experienţele din grupul lui/al ei.
Handout 3/1 Idei pentru discuţii
3. Tema 1
Handout 3/2 Tema 1

Modul 2
16
(întrebări care pot fi adresate participanţilor)
Fiecare reprezentant al grupului prezintă experienţa din cadrul grupului său:
z Cum ţi se pare rezultatul?
z Cum a fost munca – ce a fost uşor, ce a fost dificil?
z Cum a fost materialul?
z Grupul a fost conform aşteptărilor?
z Poţi să găseşti un răspuns la întrebarea noastră – A fi activ influenţează starea noastră mentală?
– compară răspunsurile dinainte şi de după din fişa de evaluare – există o diferenţă?
z Ce abilităţi crezi că sunt dezvoltate într-un grup ca acesta?
z Ai face un grup asemănător cu utilizatori de servicii? Crezi că este posibil? Ce ai face diferit?
3. Idei pentru discuţii (informaţii pentru facilitator)
3.1. Experienţe:
z Ce a fost uşor, ce a fost dificil?
În general cea mai dificilă parte într-un grup creativ este partea de planificare. Realizarea unui
plan (mai ales a unui plan realist cu privire la timpul şi abilităţile participanţilor) implică abilităţi
cognitive ridicate cum ar fi concentrare, perseverare şi gândire abstractă.
Partea de planificare este de asemenea o provocare pentru abilităţile sociale ale grupului. A
dezvolta idei şi a le aduce în cadrul grupului va fi foarte dificil pentru persoanele cu o stimă
de sine scăzută sau clienţii psihotici care nu îndrăznesc să aibă încredere în gândirea lor. Pe de
altă parte nu va fi uşor pentru extraverţi (nu doar în cazul tulburărilor maniacale, dar pentru
ei va fi cel mai greu) să ofere spaţiu ideilor celorlalţi şi să accepte deciziile de grup care sunt
contradictorii cu ideile lor.
z Materiale:
Folosirea materialelor reciclabile ar trebui să demonstreze că obţinerea unor rezultate
interesante si a “fi creativ” nu are nici o legătură cu materiale sofisticate sau tehnici complicate.
Mult mai importantă este abilitatea de a crea idei, dorinţa şi curajul de a risca şi încerca ceva
nou.
Materialele reciclabile nu costă nimic, sunt peste tot şi sunt tot mai mult folosite pentru artă
creativă. Există proiecte interesante care folosesc “cutii” pentru a produce genţi, lanterne sau
lucruri asemănătoare în Africa şi Asia.
În Austria există un proiect similar numit “gunoi” (www.garbage.at) şi care este un proiect
social-economic pentru şomeri pe termen lung.

Grup 1
Are o sarcină clară, puţine decizii de luat (nu ce putem face, ci doar cum putem face)
Grup 2
Majoritatea oamenilor vor considera mai greu de făcut o figurină/figură umană decât să creeze un
animal; dacă incluzi în sarcina ta ca figura să exprime ceva, participanţii vor trebui să se confrunte
cu emoţii, ceea ce poate fi o provocare specială. (posibilităţi ulterioare: vrei să faci portretul unei
persoane existente?)
Grup 3
Mai dificil încă este faptul că munca non – figurativă nu oferă nici o structură (e.g. dacă faci un animal
toată lumea poate să-şi imagineze, o sculptură non-figurativa nu are formă predeterminată, nu poţi
să ţi-o imaginezi – ceea ce sperie pe mulţi oameni).
Grup 4
Foarte deschis; multe decizii, multe planificări – implică abilităţi avansate ale grupului, cognitive şi
sociale. Este necesar un grup activ.
17
3.2. Cum să faci un grup asemănător cu utilizatori de servicii
z Un grup similar ar fi practicabil cu diferite tipuri de utilizatori, sunt multe posibilităţi pentru a-l
adapta la nevoi speciale. (ex. Să fie făcut “mai sigur” sau mai provocator)
z Un factor de dezvoltare a grupului este timpul – proiectele mai mari sunt în general mai uşoare
(şi mai activatoare) decât cele mai mici; cu timp suficient aceste grupuri pot fi realizate cu
diferite categorii de utilizatori de servicii.
z Putem sprijini rezultatul / realizarea unui proiect prin furnizarea de instrumente auxiliare cum
ar fi şabloanele sau artefactele (ex. Dacă sarcina este să ataşezi o serie de rânduri de hârtie pe
sculptură, poţi folosi diferite culori de ziar pentru a face fiecare rând vizibil), cadre.
ƒ ex. Fă un peisaj, pregăteşte o schiţă şi lasă participanţii să decidă cu privire la
detalii – conturarea copacilor, apei, animalelor, oamenilor...
z Cu cât este mai structurat, cu atât este mai uşor
ƒ ex. Dacă faci un grup pentru clienţi care suferă de dementa precoce trebuie să
oferi instrucţiuni exacte, cum ar fi “foloseşte sticlele de plastic pentru a construi
un turn” – fiecare pas din proces ar trebui să fie planificat din timp şi bine descris –
ƒ cu cât este mai puţin structurat, cu atât este mai provocator (ex. pentru oameni cu
tulburări nevrotice, oameni în proces de recuperare)
z Lasă spaţiu pentru gândire creativă cât mai mult posibil,
ƒ ex. Permite spaţiu pentru ideile şi deciziile participanţilor. Este mult mai interesant şi
motivant să participi la un proiect în care poţi construi, decât doar să urmezi
instrucţiuni. Vrei ca clienţii tăi să-şi testeze propriile resurse şi să se simtă capabili din
nou.
ƒ ex. clienţii depresivi întodeauna creează (şi au despre ei) impresia că nu pot să aibă
nici o idee – oferă-le un început şi s-ar putea să te suprindă!
z Utilizatorii sunt partenerii tăi – poţi să ai încredere că au idei deşi va trebui să-i ajuţi să ajungă
la ele.
z Pentru clienţii aflaţi într-o criză severă, fă un grup mai mic (3, maxim 4 oameni)
Modul 2

Modul 2
18
3.3. Puncte de sprjin în grupurile creative:
z Creează
ƒ Decizii cu privire la caracteristicile fizice şi personale (ale sculpturii)
ƒ Metoda: brainstorming cu Flip-Chart, decizii luate prin vot
z Planifică
ƒ Decide cu privire la dimensiuni şi materiale
ƒ Fă o schiţă (sau un model de hârtie sau lut)
ƒ Cu poze: fă un plan care oferă o imagine generală a proiectului pe care o poţi folosi mai
târziu să introduci noi membri in grup
z Construieşte
ƒ Munceşte în grupuri mici
ƒ Pregăteşte un plan de lucru şi împarte sarcinile pentru grupurile mici (cu cât participanţii
sunt mai bolnavi, cu atât sarcinile sunt mai mici; prezintă instrucţiunile clar şi scurt şi
repetă-le des)
z Reflectă
ƒ Discută proiectul împreună – ce s-a întâmplat azi, cum arată (ce se va întâmpla data
viitoare)
ƒ Pregăteşte întrebări asemănătoare cu cele de mai sus
ƒ Oferă feedback participanţilor – cum a fost implicarea lor? Au interacţionat în grupurile
mici? Invită membrii grupului să-şi ofere feedback fiecare (ex. un membru care estimează
contribuţia sa la proiect ca fiind redusă ar putea descoperi că ceilalţi o percep diferit)
Vorbeşte despre tensiuni şi alte situaţii dificile din grup.
3.4. Abilităţi antrenate
z Abilităţi cognitive (ex. concentrarea, perseverarea, atenţia, gândirea logică şi gândirea abstractă)
z Abilităţi sociale (interacţiunea cu alţi oameni, să-ţi laşi spaţiu ţie şi celorlalţi, să accepţi deciziile
grupului)
z Imaginaţia şi orientarea spaţială
Abilitatea privind luarea deciziilor (într-o criză deciziile sunt întodeauna dificile; ex. utilizatorii
depresivi se simt foarte des “blank”, nu au acces la ideile lor; oamenii psihotici de cele mai multe ori
nu pot lua decizii din cauza ambivalenţei care este un simptom comun al bolii lor)
z Potenţialul creativ (înseamnă, de asemenea, şi soluţii creative pentru probleme)
z Stima de sine (poţi să faci mai mult pentru aceasta dacă prezinţi public rezultatele grupului,
decorează instituţia ta sau fă o expoziţie)

19
Handout 3/2 Tema 1
Fă un design pentru un grup creativ
z Numele activităţii
z Scurtă descriere a activităţii
z Perioada de timp
z Materiale
z Contextul şi caracteristicile speciale ale mediului
Modul 2

Modul 2
z Adecvarea pentru grupul / grupuri de clienţi
z Pregătirea (instrumente, echipament, mediu, participanţi, terapeut)
z Măsuri
20

21
Modulul 3: Cadrul filozofic al
Terapiei Ocupaţionale (TO4)
Ideea de Terapie Ocupaţională a apărut în 1892 datorită Dr. Adolf Meyer, un emigrant elveţian care
a lucrat în psihiatrie în Statele Unite. A observat că ‘folosirea adecvată a timpului pentru desfăşurarea
unei activităţi utile şi satisfăcătoare s-a dovedit a fi o problemă fundamentală în tratamentul oricărui
pacient neuropsihiatric’. (Meyer 1922).
Din acest moment, TO s-a dezvoltat într-un mod uşor diferit peste tot în lume.
Termenul ‘Terapie Ocupaţională’ a apărut la începutul secolului 20, iar primele şcoli în Europa au
apărut în jurul anului 1940. TO se aplică azi în toate domeniile medicale, dar noi ne vom focaliza
asupra Sănătăţii Mintale.
Capacitatea de a acţiona este ceva de care avem nevoie în fiecare zi, în aproape fiecare moment
din viaţa noastră. Nu contează dacă vrem să ne facem o cafea sau vrem să avem success în carieră,
întodeauna vom avea nevoie de abilitatea de:
z a planifica o activitate,
z a o începe,
z a desfăşura activitatea într-un mod satisfăcător şi
z a finaliza activitatea cu succes (sau cel puţin să fii capabil să faci faţă unui rezultat negativ şi să
înveţi din el).
Aceasta este una din asumpţiile filozofice de bază ale Terapiei Ocupaţionale şi ‘a acţiona’ este
instrumentul principal pe care-l folosim cu clienţii noştri.
Nu suntem fericiţi dacă acţionăm singuri.
Pentru a descoperi ce îi face şi ii menţine pe oameni sănătosi şi mulţumiti, trebuie să privim viaţa de
mai aproape, ce face ca viaţa să merite trăită, ce o îmbogăţeşte?
Există un singur subiect central în găsirea unui răspuns la aceste întrebări: ‘calitatea vieţii’. Fiecare
merită şi caută o calitate a vieţii satisfăcătoare şi ar trebui să fie scopul major pentru toate tratamentele
medicale pentru a susţine utilizatorii de servicii în atingerea ei.
Pentru a înţelege mai bine cum să includem acest subiect în tratamentul nostru şi modul nostru de
gândire mai întâi vom încerca să definim mai bine termenul.
1. Calitatea vieţii
1.1. Discuţii în grupuri mici
Tema discuției: Ce înseamnă “calitatea vieții“ pentru tine?
Timp: 15 Minute
1.2. Discuţii în plenară
Handout 4/1 idei pentru discuţii

Modul 3
Calitatea vieţii este formată dintr-o serie de sentimente şi condiţii care cel mai des sunt relaţionate
între ele. De exemplu, doar a fi independent nu ne face fericiţi pentru că dacă nu putem să împărţim
viaţa şi sentimentele cu alţii, ne simţim singuri.
Vorbind cu alţi oameni, vom afla că semnificaţia calităţii vieţii este diferită pentru persoane diferite.
Sentimentul de mulţumire şi ce este necesar pentru a te simţi mulţumit este o percepţie foarte
personală.
Ex. Pentru o persoană care trăieşte în Europa de Vest ar putea fi foarte important să poată să trăiască
singur şi independent, în timp ce, într-o societate în care este normal să trăieşti impreună cu familia,
s-ar putea să fie altfel. Aceasta ne conduce direct la următorul subiect: una din cerinţele pentru o
calitate a vieţii satisfăcătoare este:
2. Independenţa
Sunt două tipuri diferite dar relaţionate de a înţelege independenţa.
z A fi capabil să ai grijă de tine, să ai încredere în tine, ceea ce include:
22
ƒ Aspecte de supravieţuire – grija pentru mâncare şi băutură, menaj, igienă personală
ƒ Abilitatea de a te mişca independent
ƒ Abilitatea de a-ţi asuma responsabilităţi (pentru tine, casă, familie)
şi
z A fi capabil (şi lăsat) să iei decizii personale cu privire la propria viaţă
ƒ Alegerea propriului stil de viaţă
ƒ Trăirea unor experienţe proprii
ƒ A face greşeli şi a învaţa din ele
ƒ A face ce vrei TU
Abilitatea de a trăi independent este un scop comun pentru Terapia Ocupaţională şi tratamentul
medical (în general) pentru că include abilitatea de a acţiona neasistat. Vom reveni mai târziu asupra
acestui aspect.
Pentru a include cea de-a doua asumpţie în tratamentul nostru este necesară o anumită atitudine
faţă de fiinţele umane, în general şi faţă de utilizatorii de servicii, în particular: să-i cunoşti şi respecţi
ca persoane egale, care au dreptul (ca noi toţi) să fie uneori încăpăţânăţi şi să facă greşeli, dar care au
şi abilitatea de a şti ce le face bine, de a învăţa şi a se dezvolta.
Este o regulă de bază pentru terapeuţii ocupaţionali să întâlnească clienţii acolo unde sunt. Aceasta
însemnă acceptarea deciziilor lor, dar în acelaşi timp să-ncerce să le arate posibilităţi de a merge mai
departe.
Caz:
Robert suferă de psihoză. I-a spus doctorului său la spital că nu vrea să participe la Terapie Ocupaţională,
pentru că este convins că nu prezintă nici un interes sau beneficiu pentru el să facă artizanat. Prefera să
stea o mare parte din zi în pat, ceea ce însă nu îl ajută să se simtă mai bine. Nu putea să se concentreze pe
o ocupaţie o anumită perioadă de timp, era agitat, motiv pentru care nu era uşor să lucrezi cu el.
După un timp, doctorul său a reuşit să-l convingă să participe la o primă consultaţie de Terapie
Ocupaţională. Mi-a zis că singurul lucru pe care şi-l poate imagina să-l facă în workshop-ul nostru este să
facă tigări, ceea ce era sigur că nu-i voi permite (în mod normal ar fi avut dreptate).
Am acceptat sugestia lui, pentru că întreaga echipă de terapie considera că ar fi important pentru
procesul lui de vindecare să-l ajutăm cu structurarea unei zile (să nu stea în pat), să-i antrenăm puterea de
concentrare şi atenţia şi în general să găsească mai multă linişte

Modul 3
A făcut minuni pentru relaţia noastră.
În zilele următoare a venit regulat în atelierele noastre. A început cu 3-4 ţigări/zi, dar curând a devenit
deschis la discuţii - feedback. Având o programare regulată şi prin urmare şi un motiv să părăsească secţia
şi patul lui de 4 ori pe săptamână, putea să simtă un beneficiu din structura zilnică pentru că se simţea
mult mai energic şi activ. Pentru a putea împacheta ţigări cu succes trebuia să se concentreze şi să rezolve
probleme (îmi cerea des ajutorul). Pe secţie fuma ţigările finalizate; faptul că putea să le împacheteze din
nou era foarte satisfăcător pentru el.
Putea să-şi dezvolte scopuri, cum ar fi antrenarea puterii sale de concentrare şi răbdarea. După încă 3
zile a fost posibil pentru el să accepte sugestia de a lucra cu o altă tehnică şi alte materiale şi a-nceput să
lucreze cu lut.
Independenţa în cazul lui a însemnat auto-determinare, chiar dacă aceasta a însemnat doar să spună
‘Nu’ la orice sugestie primită. A fi capabil să-şi ruleze ţigările a fost un scop important, însemnând că are
mai mult control asupra vieţii lui, din nou.
Fiinţele umane sunt ciudate; chiar dacă ştim că ar fi mai înţelept să respectăm sugestiile altora (ex. un
doctor), nu vom face întotdeauna aşa.
Acesta este unul din motivele pentru care Terapia Ocupaţională este un concept centrat pe client. Pe
parcursul întregului proces terapeutic, dorinţele, nevoile şi scopurile clienţilor sunt în centrul gândirii
şi planificării noastre.
Noi considerăm utilizatorii de servicii ca parteneri egali, care sunt experţi în efectele bolii asupra
corpului, minţii şi vieţii lor. Ei singuri decid dacă vor sau nu să utilizeze în viaţa de zi cu zi ce învaţă
în terapie. Acesta este şi motivul pentru care folosim activităţi semnificative în tratamentul nostru –
asigură motivaţia necesară.
Pentru că definiţia ‘calităţii vieţii’ şi definiţia ‘independenţei’ este foarte personală, nu putem să
o definim noi pentru altcineva şi să stabilim scopurile pentru ei. Putem totuşi sprijini dezvoltarea
dorinţelor, pentru că mulţi dintre clienţi nu-ndrăznesc să-şi dorească ceva – sunt siguri că nu este
posibil să atingă scopurile propuse. Un prim pas important în tratamentul nostru este să-l ajutăm să-şi
dezvolte stima de sine şi să descopere că este competent în planificarea şi desfăşurarea activităţilor.
O altă asumpţie importantă care stă la baza Terapiei Ocupaţionale este:
3. Fiinţele umane sunt fiinţe sociale
Fiinţele umane nu pot fi văzute ca entităţi izolate; ceea ce estimăm că este de dorit în viaţa noastră
depinde foarte mult de cum şi unde am crescut, este influenţat de familie şi prieteni, dar şi de către
circumstanţele în care trăim.
Ce influenţeză viaţa noastră:
23
z Mediul social –
ƒ Include circumstanţele sociale în care trăim, statutul financiar, status-ul social al familiei;
ƒ ex: o persoană care vine dintr-o familie înstărită s-ar putea să nu aibă nevoia financiară
de a câştiga bani; va fi diferit pentru cineva care trăieşte în condiţii sărace şi trebuie să
muncească pentru a supravieţui

Modul 3
z Mediul cultural –
24
ƒ trăim într-o societate; suntem modelaţi de reguli sociale, idei spirituale şi valori care sunt
importante pentru oamenii din jurul nostru
ƒ ex: într-o societate în care este un standard ca toată lumea să călătorească în străinătate în
vacanţa sa anuală, cineva care nu-şi permite acest lucru poate uşor să se considere sărac
(gândeşte-te la toate răspunsurile pe care trebuie sa le dai la întrebarea ‘unde ai fost în
vacanţa?’). În alte societăţi, aceasta s-ar putea să nu fie deloc importantă.
z Mediul fizic –
ƒ înseamnă condiţiile fizice în care noi trăim; ce avem în casă/apartament, posibilităţi de
deplasare – transport public
ƒ ex: pentru o persoană într-un scaun cu rotile independenţa va depinde şi de cât de
adaptat este mediul său pentru persoane cu disabilităţi.
z Rolurile de viaţă –
ƒ roluri în familie (mamă, fiu,...), roluri la locul de muncă (manager, doctor...); roluri temporare
(pacient, “idiotul”?, ...)
ƒ vin cu anumite expectanţe, pot să ofere un sens vieţii, pot oferi suport sau provocări
ƒ ex: se presupune că o mamă se-ngrijeşte de copiii ei; dacă nu reuşeste cel puţin unii
oamenii o vor considera o mamă ‘rea’ şi ‘neiubitoare’
Caz:
Barbara este o femeie în vârstă de 40 de ani cu psihoză afectivă. Cea mai apropiată persoană este mama
ei şi Barbara are nevoie de sprijinul ei – ex. Când nu îndrăzneşte să meargă singură la programări la doctor
pentru că s-ar putea să se împiedice şi să cadă sau când nu poate să facă duş fără nimeni aproape, de
frică să nu aibă o criză. Momentan, împarte un apartament cu încă doi utilizatori de servicii şi merge să
muncească pentru un proiect 4 ore în fiecare zi.
A venit la mine pentru că şi-a dorit să devină mai independentă şi vroia să înveţe cum să gătească. A
învăţat repede şi în curând a reuşit să gătească singură pe baza unei reţete dintr-o carte, motiv pentru
care am încercat să facem ca gătitul să devină parte din viaţa ei de zi cu zi. Am ales o ‘zi de gătit’ din
săptămână, am ales o reţetă împreună şi am optat pentru un meniu simplu. Aceasta a fost acum aproape
un an şi a funcţionat doar de 3-4 ori.
Care este problema:
Ea îşi petrece aproape tot timpul liber cu mama ei. În apartamentul mamei ei nu poate găti (am încercat)
din diferite motive – bucătăria este prea mică pentru două persoane, nu taie ceapa corect, etc.
Însă, cel mai important: ea este în rolul fiicei ‘incapabile’, mama ei nu poate să renunţe la rolul ei de mamă
foarte protectivă şi să aibă încredere în abilităţile ei de a găti (ceea ce se poate înţelege, a fost mult timp în
care Barbara nu putea să ia nici o decizie singură). De asemenea, mama critica constant ce găteam noi la
terapie, era fie prea scump, fie prea târziu pentru a mânca etc
În acelaşi timp, Barbara şi mama ei îşi exprimă nemulţumiri una faţă de cealaltă – Barbara se plânge
că mama ei nu-i oferă mai multă libertate, aruncă lucruri din camera ei când face curat fără să-i ceară
părerea. Mama se plânge că suportul pe care trebuie să-l ofere fiicei ei o depăşeşte.
Barbara are abilitatea de a găti şi-i place, dar pentru a se folosi de această abilitate în viaţa ei de zi cu zi va
trebui să-şi redefinească rolul ei de viaţă. Cât timp rămâne în rolul de ‘săraca, incapabila fiică’, mama ei nu
va putea să aibă încredere în abilităţile ei şi să-i ofere mai mult spaţiu.

Modul 3
Acest caz clarifică faptul că, includerea rudelor în munca noastră este utilă şi necesară. A trăi cu
o familie poate să fie constructiv şi suportiv, dar în acelasi timp şi dificil şi destructiv – pentru toţi
membrii, nu doar pentru clientul de care ne ocupăm.
Pe fondul acestor asumpţii, Terapia Ocupaţională priveşte mai în detaliu ceea ce-nseamnă:
4. Activitatea /Ocupaţia
La o examinare mai detaliată a ocupaţiilor din viaţa noastră, ele pot fi împărţite în 3 categorii:
25
z autoîngrijire
ƒ funcţii fizice de bază necesare pentru a supravieţui, cum ar fi: păstrarea igienei corporale,
hrana, mobilitatea; reglarea afacerilor personale
z productivitate
ƒ munca, şcoala sau orice activitate care contribuie la societate – sau într-o familie - şi
îngrijirea casei
z timp liber
ƒ timp liber activ, recreerea şi prezenţa unei vieţi sociale
Această clasificare poate fi doar o sugestie, deoarece unele activităţi pot să aparţină de diferite
categorii, pentru oameni diferiţi – ex. gătitul ar fi autoîngrijire pentru majoritatea dintre noi, pentru
cineva care lucrează ca şi bucătar poate fi muncă.
Terapeuţii ocupaţionali canadieni au dezvoltat un instrument (MPOC = Măsurarea Performanţei
Ocupaţionale Canadiene), care oferă posibilitatea de a identifica dorinţa pentru schimbare ale
clientului, de a ierarhiza scopurile şi de a măsura schimbările care au loc pe parcursul terapiei. MPOC
este utilizat împreună cu un interviu semistructurat pentru evaluarea unei zile „normale” a clientului,
categoriile definite mai sus fiind foarte utile, cu condiţia să nu uităm anumite părţi (ex. recreere ).
Acest instrument poate fi folosit de întreaga echipă terapeutică, nu doar de terapeutul ocupaţional
– oferă un cadru pentru fiecare manager de caz.
Pe lângă această clasificare a ocupaţiei, TO analizează activităţi pentru a afla exact unde este problema.
Pentru a îndeplini o ocupaţie (ex. menajul) trebuie să desfăşori anumite activităţi (să faci curat, să
menţii ordinea, să mergi la cumpărături); aceste activităţi implică o serie de sarcini (ex: să faci curat:
planificarea, curăţarea podelei; măturarea; aducerea unei găleţi, apă şi săpun; spălarea podelei).
Pentru a îndeplini fiecare sarcină sunt necesare anumite abilităţi (a fi capabil să iei o decizie şi a avea
motivaţia să-ncepi, putere de concentrare, perseverenţă).
În terapie vom găsi posibilităţi de antrenare a acestor abilităţi. În funcţie de situaţie şi starea mentală
actuală a utilizatorului de serviciu, vom folosi întreaga activitate (spălarea podelei), sarcinile care sunt
parte din activitate (măturarea podelei şi găsirea unui sistem pentru a include şi ‘colţurile negre’) sau
vom adapta alte activităţi pentru a dezvolta abilităţile necesare (poţi dezvolta puterea de concentrare
prin jocuri, activităţi creative…).

Modul 3
Uneori, va fi necesar şi să adaptăm mediul pentru a determina oamenii să desfăşoare activitatea – ex.
dacă nu este găleată în casă, va trebui mai întâi să cumpărăm (ceea ce ar putea fi o altă problemă pe
care trebuie să îl învăţăm cum se rezolvă).
26

27
Calitatea vieţii
Ce înseamnă pentru tine calitatea vieţii?
Muncă în grupuri mici, 15 Minute
Discuţii în plenară
z A fi independent, a fi capabil să ai grijă de tine
z A fi capabil să ai relaţii reuşite
z A participa (în societate, prieteni..), a te simţi acceptat
z A te percepe într-un mod pozitiv
z A fi capabil să fii creativ – la muncă, timp liber şi autoîngrijire (gătit!)
z A avea încredere în tine
z A fi capabil să faci faţă frustrărilor şi să nu te dai bătut
z A te simţi energic
z A fi mândru de tine
z A te simţi confortabil cu corpul tău
z A face sex
z A fi capabil să simţi
z A avea timp liber
z ....etc.
Modul 3

29
Modulul 4: Terapia Ocupaţională în
Psihiatrie (TO5)
Pentru a atinge o calitate a vieţii satisfăcătoare oamenii au nevoie să fie capabili să acţioneze.
Pentru aceasta, cu toţii avem nevoie de anumite abilităţi; în Terapie Ocupaţională ne focalizăm pe
următoarele:
z încredere în sine, stimă de sine
z abilitatea de a lua decizii
z responsabilitate pentru propria persoană
z conştientizarea realităţii
z putere de concentrare, atenţie, perseverenţă
z toleranţa la frustrare
z gestionarea fricii, tensiunii şi agresivităţii
z exprimarea emoţiilor
z conştientizarea corporală
z comunicare şi abilităţi sociale
z potenţial şi energie
z motivaţie
(Aceste scopuri au fost dezvoltate de Echipa TO/Spitalul General din Viena / Departmentul de Psihiatrie
al Clinicii; v. Cap. 13)
Terapia foloseşte mai ales activităţi selectate pentru a antrena diferite abilităţi care sprijină procesul
de vindecare al unei persoane cu probleme de sănătate mintală.
Astfel ne concentrăm asupra resurselor pe care o persoană le are, pentru că, într-o criză, oamenii au
tendinţa să uite că sunt persoane capabile, care au cunoştinţe şi anumite abilităţi speciale, foarte
personale. În majoritatea cazurilor o primă abordare este să te descoperi într-un mod pozitiv.
Ne vom concentra asupra scopurilor pe care le definim împreună cu utilizatorii de servicii, vom adapta
contextul, activitatea şi materialele folosite, pentru a le atinge.
1. Context
z Terapia Individuală
ƒ este “concentrată”, permite muncă individuală şi foarte intensivă
ƒ dacă clientul este foarte bolnav, nu este capabil să se descurce singur, cu nevoi speciale
ƒ înainte de externare, pentru a putea să vorbească despre viaţa de zi cu zi în afara spitalului,
să găsească o structură a zilei acasă, poate să fie pregătit pentru posibilele probleme
ƒ la intervale mai reduse acasă sau în spital, să vorbească despre scopuri şi realizări
z Terapie Individuală în grup
ƒ Este un context special al TO, unde mai mulţi utilizatori muncesc la proiectele individuale
în prezenţa unui terapeut (max. 6-7 persoane la un singur terapeut); de cele mai multe ori
în combinaţie cu tehnici creative
ƒ Pentru a putea participa, utilizatorul are nevoie de o minimă autonomie în conducerea
unei activităţi, are nevoie de abilitatea de a respecta reguli

Modul 4
30
ƒ Oferă un spaţiu pentru acţiune care poate fi planificat şi condus într-un mod foarte
individual (fie foarte uşor şi, foarte probabil, cu success – fie foarte dificil şi provocator).
ƒ Spaţiu pentru a lua legătura cu alţi utilizatori – fiecare rezultat al muncii va fi văzut şi
comentat de ceilalţi (şi care poate fi folosită de către terapeut) – cu cât este mai mare
piesa realizată, cu atât mai multe sunt comentariile; de asemenea: cere ajutor vecinului
tău)
ƒ Contactul cu terapeutul poate fi adaptat – cel puţin “bună ziua” şi “la revedere”; contact
pasiv şi activ (de la aşteptarea inactivă ca terapeutul să ajungă, până la solicitări active de
sprijin)
ƒ Poate fi primul pas înainte de munca în grup sau într-un context nou
ƒ Necesită pregătire mai puţină a terapeutului, dar schimbări constante în angajamentul cu
diferite persoane şi tehnici
z Grupuri
ƒ Focus pe comunicare şi abilităţi sociale
ƒ Mai provocator şi din cauza asta uneori mai dificil pentru clienţi
ƒ Oferă posibilitatea de a se centra pe scopuri speciale sau grupuri centrate pe diagnostic
ƒ Oferă posibilitatea de a face ca rezultatul să fie văzut de ceilalţi – în decorarea spitalului,
realizarea de expoziţii, gătit pentru alţii
2. Aspecte cheie în TO
Terapeuţii ocupaţionali folosesc diferite tipuri de activităţi în munca lor. Alegem materialul şi
activitatea în funcţie de posibilităţile instituţiei, grupul de utilizatori cu care lucrăm sau nevoile
speciale la care vrem să raspundem.
2.1. A munci cu arta şi artizanatul
În folosirea tehnicilor creative putem forma diferite abilităţi, dar în plus putem folosi faptul că “a crea”
este un proces plăcut, inventiv. Diferitele proprietăţi ale materialelor pot fi folosite în terapia noastră,
la fel şi efectul psihomotor şi senzorio-motor pe care acestea îl au.
ƒ Creativitatea este necesară tot timpul în viaţa de zi cu zi (ex. pentru a rezolva probleme) –
să te descoperi ca o persoană creativă este util în multe situaţii;
ƒ Lucrul de mână facilitează abilităţile cognitive; ex. dacă cineva nu se concentrează asupra
sarcinii, obiectul va avea erori şi se va dărâma; fără suficientă răbdare calitatea va avea de
suferit
ƒ Să obţii ceva dintr-un material necesită abilităţi motorii; - uneori putere (tăierea lemnelor),
uneori sunt cerute mişcari foarte fine şi delicate (cusutul)
ƒ A lucra cu materiale înseamnă să le atingi şi să le simţi – poate fi plăcut sau înspăimântător,
calmant sau stimulativ
ƒ Să lucrezi cu mâinile are o influenţă asupra energiei din corp – ex. un client agitat sau
agresiv ar putea să-şi reducă tensiunea prin muncă fizică care presupune efort intens (să
tai o scândură mare de lemn, să modelezi lut), în timp ce un client lipsit de entuziasm
sau motivaţie ar putea primi un impuls prin muncă uşoară şi energizatoare (ex. vopsitul
mătăsii cu o perie mare)
ƒ O muncă creativă realizată cu succes întăreşte încrederea în sine şi stima de sine; poate fi
arătată la alţii – utilizatori, terapeuţi, rude – pentru ca şi ei să poată să-l perceapă pe autor
ca persoană capabilă.

o O muncă creativă realizată cu succes întăreşte încrederea în sine şi
stima de sine; poate fi arătată la alţii – utilizatori, terapeuţi, rude –
pentru ca şi ei să poată să-l perceapă pe autor ca persoană capabilă.
Modul 4
31
2.2. Munca Expresivă
În timpul unei crize puternice, emoţiile sunt foarte precare; unii clienţi ne vor spune că se simt complet
goi, lipsiţi de orice emoţie puternică şi de aceea imposibil să ajungă la sentimentele lor. Alţii simt prea
mult în acelaşi timp, au probleme să se distingă de alţi oameni sau să de distanţeze de halucinatiile
lor. Se vor simţi copleşiţi şi împovăraţi de sentimente pe care nu le pot controla şi au tendinţa să-şi
reprime emoţiile cât mai mult posibil.
A intra în contact cu propriile emoţii şi a avea abilitatea să le faci faţă este o bază importantă pentru
o calitate a vieţii satisfăcătoare. În timpul unei discuţii cu participanţi din clinica de zi, unul din
participanţi a zis: “căt timp te simţi bolnav, nu iti este permis să te îndrăgosteşti” – dacă nu poţi să-ţi
permiţi să iubeşti pentru că eşti prea speriat că nu vei face faţă unui posibil eşec, pierzi foarte mult.
Munca expresivă poate avea loc în fiecare context de TO. Unii oameni vor tinde spre ea datorită
experienţei lor (artişti, artişti din hobby), pentru alţii o vom propune pentru a facilita energia şi
potenţialul creativ.
Focus-ul principal constă în a face posibil să se-ntâmple şi nu în interpretarea rezultatelor.
O clientă mi-a zis că se simte mai bine dacă pictează gândurile şi imaginile îngrozitoare pe care le
are pentru că după ce le termină de pictat le-a şi uitat. De asemenea, mi-a spus destul de des cât de
important este pentru ea că nu trebuie să-şi ascundă sentimentele de noi (cum le ascunde de părinţi,
ceea ce este o grijă pentru ea).
Se vede sub o presiune sau pe vârful unui fierăstrău uriaş
Pictarea unei emoţii face posibil să fie văzută de ceilalţi – ceea ce poate fi un început bun şi pentru o
sesiune de psihoterapie.
Totuşi, trebuie să avem grijă, pentru că o examinare mai atentă a emoţiilor cuiva oferă posibilitatea
de accentua simptomele bolii. Este o linie subţire între facilitarea contactului cu sentimentele pe care
clienţii noştri le au şi a-i face mult mai nefericiţi prin confruntarea cu sentimentele lor.
Trebuie © Birgit să fim Elsayed-atenţi Glaser mai 2008
ales cu utilizatorii care suferă de o psihoză sau au avut o experienţă
30
traumatică Training în de trecut. Terapie Este Ocupaţională posibil ca prin conştientizarea Manual
emoţiilor să se adâncească în lumea ireală şi
plină de imagini îngrozitoare pe care aceştia le văd şi simt. Dacă clienţii pictează poze cu un conţinut
îngrozitor să vă asiguraţi că nu rămân singuri cu emoţiile care au iesit la suprafaţă. Uneori, poate fi
suficient dacă ei pot să-ţi spună ce văd în poză, uneori poate fi îndrumat să consulte un psiholog/
psihoterapeut.
1.1. Muncă Expresivă
În timpul unei crize puternice, emoţiile sunt foarte precare; unii clienţi ne vor spune că
se simt complet goi, lipsiţi de orice emoţie puternică şi de aceea imposibil să ajungă
la sentimentele lor. Alţii simt prea mult în acelaşi timp, au probleme să se distingă de
alţi oameni sau să de distanţeze de halucinatiile lor. Se vor simţi copleşiţi şi
împovăraţi de sentimente pe care nu le pot controla şi au tendinţa să-şi reprime
emoţiile cât mai mult posibil.
A intra în contact cu propriile emoţii şi a avea abilitatea să le faci faţă este o bază
importantă pentru o calitate a vieţii satisfăcătoare. În timpul unei discuţii cu
participanţi din clinica de zi, unul din participanţi a zis: “căt timp te simţi bolnav, nu iti
este permis să te îndrăgosteşti” – dacă nu poţi să-ţi permiţi să iubeşti pentru că eşti
prea speriat că nu vei face faţă unui posibil eşec, pierzi foarte mult.
Munca expresivă poate avea loc în fiecare context de TO. Unii oameni vor tinde spre
ea datorită experienţei lor (artişti, artişti din hobby), pentru alţii o vom propune pentru
a facilita energia şi potenţialul creativ.
Focus-ul principal consta în a face posibil să se-ntâmple şi nu în interpretarea
rezultatelor.
O clienta mi-a zis că se simte mai bine dacă pictează gândurile şi imaginile
îngrozitoare pe care le are pentru că după ce le termină de pictat le-a şi uitat.
Deasemenea, mi-a spus destul de des cât de important este pentru ea că nu trebuie
să-şi ascundă sentimentele de noi (cum le ascunde de părinţi, ceea ce este o grijă
pentru ea).
Se vede sub o presiune sau pe vârful unui fierăstrău uriaş
Pictarea unei emoţii face posibil să fie văzută de ceilalţi – ceea ce poate fi un început
bun şi pentru o sesiune de psihoterapie.
Totuşi, trebuie să avem grijă, pentru că o examinare mai atentă a emoţiilor cuiva
oferă posibilitatea de accentua simptomele bolii. Este o linie subţire intre facilitarea

Modul 4
32
2.3. Trainingul abilităţilor cognitive
Deşi abilităţile cognitive cum ar fi puterea de concentrare, atenţia şi răbdarea pot fi antrenate perfect
cu tehnici creative, uneori însă sunt necesare alte tehnici. Pentru că TO este centrată pe client,
întodeauna încercăm să urmărim dorinţele şi abilităţile clienţilor. Un tânăr s-ar putea simţi capabil să
participle la un curs de informatică dar să fie amuzat de ideea de a picta. Alte posibilităţi de training
cognitiv sunt:
ƒ Programe sau jocuri pe calculator
ƒ Jocuri Parlour – aproape toate jocurile facilitează puterea de concentrare, toleranţa la
frustrare, atenţia
ƒ Puzzle
ƒ Ghicitori
ƒ Citit, ex. articole de ziar: citeste, încearcă să-ţi aminteşti şi să răspunzi la întrebări mai
târziu; de asemenea ar putea fi un timp alocat zilnic pentru citit, unde membrii citesc pe
rând o poveste
ƒ Grupuri de ştiri, ex. să priviţi ştirile la TV şi să le discutaţi ulterior
Jocurile sunt un mediu excelent pentru a antrena abilităţile sociale. Utilitatea adiţională a jocurilor
este că participanţii se amuză. (Aveţi grijă că, mai ales persoanelor psihotice, le este foarte dificil să
mintă sau să ascundă ceva)
2.4. Activităţi din viaţa de zi cu zi
Sunt baza vieţii de zi cu zi şi de aceea şi foarte importante. Activităţile din viaţa de zi cu zi pot fi
folosite într-o terapie individuală pentru a învăţa de exemplu:
ƒ Să se îmbrace singur
ƒ Să facă duş, să se îngrijească de igiena corporală
ƒ Să facă patul, să îşi împacheteze hainele, menaj
ƒ Să gătească
ƒ Să se plimbe (în spital, afară, să meargă la cumpărături...)
ƒ Să folosească transportul public
Sau în grupuri ca:
ƒ (regulat) grupuri pentru plimbări
ƒ excursii (folosirea transportului public, participarea la viaţa culturală)
ƒ grupuri pentru gătit
ƒ petreceri – pregătirea, invitarea oamenilor, decorarea....; a păstra contactul cu realitatea
(petreceri spirituale, aniversări, expoziţii...)
Training-ul activităţilor de rutină poate fi combinat cu grupurile creative – dacă vrei să organizezi o
expoziţie cu un grup creativ, poţi planifica şi organiza evenimentul cu ajutorul unui grup pentru gătit.
Deasemea, mergi la o plimbare cu clienţii tăi (pentru a intra în contac cu natura, mediul) şi colectează
materiale caracteristice sezonului. După plimbare ai putea face un colaj cu aceste materiale, aducând
natura şi sezonul în spital.

Modul 4
33
2.5. Integrare senzorială (IS)
Integrarea senzorială înseamnă procesarea informaţiilor prin intermediul simţurilor de bază pe care
le avem – sistemul tactil (atingerea), sistemul vestibular (simţul mişcării) şi sistemul proprioceptiv
(simţul poziţiei). Conceptul de integrare senzorială (prima dată utilizat de Jean Ayres) este foarte
folosit de terapeuţii ocupaţionali care lucrează cu copii. În ultimii ani, a devenit mai important in
psihiatrie folosirea elementelor IS pentru că este posibil să se observe că utilizatorii de servicii sunt
chiar foarte des hiper- sau hipo – senzitivi în unul sau mai multe din simţurile lor (ex: o persoană cu
hipo-senzitivitate tactilă va avea o toleranţă ridicată neobişnuită la stimuli din mediu – va avea pe el
două jachete vara, nu va simţi frigul şi căldura; va parea ciudat în abilităţile motorii fine,...). Ideea de
integrare senzorială în terapia noastră înseamnă a stabili anumiţi stimuli senzoriali specifici pentru a
oferi clientului posibilitatea să înveţe o reacţie adecvată la ei.
Fără a intra în detalii cu privire la conceptul de IS, este uşor şi recomandat să foloseşti unele elemente
ale IS. Pune următorii itemi în camera ta de lucru şi lasă clienţii tăi să-i folosească cât doresc – îi vor
folosi şi le va plăcea.
ƒ “Băi” pentru mâini. - Acestea sunt cutii
pline cu orez, fasole şi linte sau ceva
similar; suficient de mare încât să poţi
pătrunde cu mâna până la cot – are
un efect calmant pentru majoritatea
oamenilor.
--sistemul tactil, proprioceptiv
ƒ Scândură pentru mers - Pentru a merge pe ea cu picioarele goale – stimuli puternici sau
fini. Scânduri sau poteci (în grădină) care stimulează simţul tactil şi proprioceptiv.

Modul 4
34
ƒ Hamac – legănatul în hamac are efecte calmante pentru majoritatea oamenilor. O
persoană hipo-senzitivă la nivel vestibular poate profita din faptul de a sta în hamac (o
persoană hiper-senzitivă vestibular nu-l va folosi, îl va face să se simtă rau) – aveţi grijă,
persoanele hipo-senzitive au tendinţa să se balanseze foarte sus!
ƒ Saltele şi greutate - Umple feţe de perne sau ceva similar cu fasole sau un material similar
de greu; clientul se aşează pe saltea şi poate controla unde şi câtă greutate el/ea doreşte să
fie sub corpul lui – folosind aceasta, vei observa că după tratament oamenii sunt capabili
să se concentreze mai bine şi în general sunt mai calmi.
-- stimularea simţurilor tactile şi proprioceptive
2.6.Terapie prin muncă
Munca şi abilitatea de a obţine un loc de muncă şi a-l păstra este un scop important pentru majoritatea
oamenilor. A munci înseamnă a participa şi contribui la viaţa socială ceea ce ne oferă un sentiment de
apartenenţă şi ne face să ne simţim utili.
Terapia prin muncă înseamnă să creezi posibilităţi pentru ca utilizatorii de servicii să:
ƒ Devină conştienţi de abilităţile lor de muncă
Sunt multe instrumente pentru acest scop (ex. în MOHO – modelul ocupaţiei umane,
de Gary Kielhofner);
La intervale regulate să se facă auto-evaluări şi evaluări de către terapeut pentru a
face progresul vizibil şi pentru definirea unor scopuri noi.
ƒ Îşi instruiască abilităţi de muncă în workshop-uri sau contexte similare.
ƒ Ocupe locuri de muncă temporare pentru a învăţa cum să muncească
Proiecte social – economice: o posibilitate ar fi o cafenea integrată în centrul
comunitar de sănatate mintală sau spital
ƒ Fie asistaţi în muncă – pregătire pentru interviuri, găsirea unor locuri pentru a face training
practic în companii, supervizarea oamenilor la locul lor de muncă.
În ce priveşte terapia prin muncă există o problemă importantă care trebuie avută în vedere: vrem să
le oferim suport dar nu să ne folosim de clienţii noştri şi de munca acestora în interesul nostru.
Singurii oamenii care trebuie să beneficieze de pe urma produsului rezultat din Terapia Individuală în
cadrul grupului, grupurilor sau terapiei prin muncă sunt utilizatorii de servicii. Dacă un produs este
vândut atunci clientul trebuie să fie informat şi să primească banii aferenţi.

35
Modulul 5: Analiza activităţilor,
materialelor şi tehnicilor (TO6)
Pentru a descoperi ce activităţi sau materiale ne ajută să ne atingem scopurile, trebuie să ştim ce
efect vor avea asupra clientului şi ce abilităţi sunt necesare pentru a le desfăşura.
În analiza unei activităţi care creează o problemă pentru clientul nostru, putem afla în ce constă
exact problema; aceasta ne permite să antrenăm abilităţi specifice implicate în sarcina sau situaţia
problematică (putem folosi diferite materiale sau activităţi). Ulterior vom realiza întâi sarcina şi apoi
toată activitatea.
Dacă planificăm o activitate pentru utilizatorii de servicii, cunoştinţele despre abilităţile necesare şi
despre efectul diferitelor materiale sau tehnicilor artizanale ne permit să urmărim scopuri terapeutice
precise.
De exemplu: Dacă ştii că pictatul unor tablouri mari în comun, utilizând perii mari activează şi
favorizează comunicarea, poţi să alegi această activitate pentru clienţii care au nevoie (poate pentru
un grup de oameni în care majoritatea suferă de depresie).
Pe de altă parte, pictatul unor tablouri mici utilizând perii mici sau creioane, facilitează puterea
de concentrare şi răbdarea (poţi utiliza această activitate pentru clienţi mai agitaţi pentru că a te
concentra pe ceva are şi efecte calmante).
A şti la ce să te aştepţi este util când alegi participanţii pentru un grup – relativ la număr şi diagnostic.
De asemenea vom obţine o idee mai bună despre cum să adaptam activitatea la nevoile clienţilor
noştri.
1. Analiza activităţii
Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică
A analiza o activitate înseamnă a privi împrejurările în care activitatea se va desfăşura, să defineşti
diferite abilităţi care sunt necesare şi să explorezi posibilităţile de continuare sau de gradare ale
acesteia.
Există o serie de modele pentru analiza unei activităţi, iar cel pe care îl vom folosi aici urmează linia
celui descris de Jennifer Creek (Creek et al S.115ff ). Aceasta începe cu descrierea condiţiilor generice
pentru activitate şi defineşte abilităţile necesare, pe care le împarte în 4 categorii:
z Fizice
z Cognitive
z Psihologice
z Interpersonale
Ultima parte a modelului se numeşte “potenţial pentru gradare”, ceea ce înseamnă posibilităţi pentru
sesiuni de follow up, pentru a face activitatea fie mai uşoară, fie mai provocatoare.

Modul 5
2. Analiza materialului şi a tehnicii
Dacă muncim cu tehnici creative putem folosi diferite proprietăţi ale fiecărui material utilizat în
terapia noastră. Pentru a afla care este cel mai potrivit pentru scopul nostru, trebuie să cunoaştem
aceste proprietăţi – cel mai bine din experienţă personală.
Se aplică şi în cazul tehnicii artizanale pe care o folosim. Înainte să recomandăm o tehnică pentru
client, ar trebui să ne gândim la caracteristicile ei. Este uşor sau complicat de învăţat, cât de mult/e
suport/ instrucţiuni sunt necesare? În ce momente pe parcursul muncii?
Cel mai bun (şi singurul) mod de analiză a activităţii şi a materialului este să o experimentezi personal.
Vom face un exerciţiu în grupuri mici.
3. Exerciţiu de experimentare în grupuri mici
Timp: 40’
3.1. Muncă individuală cu lut
36
“Crează un vas de lut folosind tehnica bobinării. Să fie făcut cât mai înalt posibil foloseşte
instrucţiuni pas cu pas şi linguri ca instrumente”.
20’ muncă practică cu lut
3.2. Discuţii în grupuri mici – analiza
20’ analiza activităţii
Handout 6/2 Exerciţiu
Handout 6/3 Cum să faci un vas. Instrucţiuni pas cu pas
Handout 6/4 Analiza – idei pentru discuţii
5. Temă
Handout 6/5 Temă 2

37
Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică
z O descriere scurtă a activităţii
z Perioada de timp/ numărul de sesiuni
z Materiale
z Context şi caracteristici speciale ale mediului
z Adecvarea pentru diferite vârste şi sexe
Modul 5

Modul 5
z Adecvarea socială şi culturală
z Adecvarea la diagnostic
z Precauţii
38

39
Analiza materialului
z Descrie: cum te simţi atingând şi lucrând cu materiale? Ce emoţii declanşează?
z Care sunt avantajele şi dezavantajele materialului?
z Ce a fost dificil în crearea vasului? Ce a fost uşor?
Analiza tehnicii
z Descrie: tehnică uşoară sau dificilă?
z Calmantă sau activatoare?
z Cum a fost munca cu instrumentele pe care le-ai putut folosi?
Modul 5

40
Abilităţi necesare:
Fizice:
Senzaţia
Integrare senzorială
Percepţia
Conştientizarea spaţiului
Planificare motorie
Mişcări motorii grosiere
Mobilitate
Echilibru
Mişcări motorii fine
Repetiţia
Coordonarea
Forţa
Rezistenţă
Flexibilitate
Interval de mişcări
Postura
Ritmul
Cognitive:
Atenţia
Concentrarea
Utilizarea simbolurilor
Percepţia cauzei şi efectului
Gândirea abstractă
Testarea realităţii
Luarea deciziilor
Limbaj
Urmărirea instrucţiunilor/demonstraţiilor
Citit
Scris
Numere
Orientare spaţială
Conştientizarea timpului
Memoria
Nivelul de cunoştinţe
Stabilirea obiectivului
Planificarea
Organizarea
Imaginatia
Creativitatea
Logica
Rezolvarea de probleme
Psihologice:
Exprimarea sentimentelor
Controlul sentimentelor
Toleranţa la frustrare
Mecanisme de coping la presiune
Sublimare
Explorarea/Jocul
Toleranţa la risc
Încredere
Independenţă
Pasiv sau activ
Creativitate
Explorarea sentimentelor şi motivaţiilor
Responsabilate
Inplicare
Împărtăşire
Imaginea de sine
Imaginea corporală
Identificarea
Interpersonale:
Indivizi sau grup/mărimea grupului
Sexe mixte sau segregate
Comunicare
Cooperare
Competiţie
Negociere
Împărtăsire
Compromis
Structură
Reguli
Interactiune
Varietate de relaţii
Implicare
Oportunităţi de rol
Modul 5

41
Potenţial pentru dezvoltare
z Design-ul sarcinii
z Materiale şi echipament
z Context
z Mediu – uman şi non-uman
z Activităţi conexe
Modul 5

Modul 5
Handout 6/2 Exerciţiu
Muncă în grupuri mici
Timp: 40 Min.
1. Crează un vas de lut cât poţi de înalt. Foloseşte tehnica bobinării, urmând
instrucţiunile pas cu pas. Foloseşte linguri mici şi mari ca instrumente
42
ƒ Timp pentru munca cu lut: 20 Min.
2. Analizează activitatea, materialul şi tehnica în grupuri mici
ƒ Timp: 20 Min.
z analiza activităţii
ƒ foloseşte cadrul handout-ului şi marchează diferitele abilităţi necesare pentru activitate
ƒ descrie activitatea, împrejurările şi posibilităţile de îmbunătăţire
z analiza materialului
ƒ descrie: cum simţi lutul? Ce emoţii vizează?
ƒ care sunt avantajele / dezavantajele materialului
ƒ ce a fost dificil în creeare vasului? Ce a fost uşor?
z analiza tehnicii
ƒ descrie: tehnică uşoară sau dificilă?
ƒ calmantă sau activatoare?
ƒ Cum a fost să lucrezi cu instrumentele pe care le-ai avut?

43
Handout 6/3 Cum să faci un vas. Instrucţiuni pas cu pas
1. Modelează lutul pentru a fi mai
moale.
2. Formează o minge şi loveşte
mingea de o suprafată plană/
bază de aprox. 1 cm grosime,
apoi intinde materialul obţinut
pe suprafaţa plană.
3. Formează un cilindru
subţire.
4 Roteşte-l cu putină
presiune până obţii un
cilindru de diametrul unui
deget (nu trebuie să fie
perfect, dar fă-l repede altfel
se-ntăreşte lutul).
5. Pune cilindrul pe
suprafaţa plană/perete (fă
un inel a
lărgi vasul şi unul mai mic
pentru a îngusta vasul).
6 Fixează bine vasul, apoi
netezeşte pereţii exteriori
ai vasului (instrument de
modelare sau deget).
7. Ocupă-te de suprafaţă.
Netezeşte suprafaţa cu marginile unei cartele
telefonice sau un instrument de modelare.
Apasă cartela, instrumentul sau degetul pe suprafaţa
vasului şi netezeşte (e mai uşor dacă-l laşi să se usuce
până devine tare ca pielea).
ATENŢIE: neted şi fără defecte nu-nseamnă întodeauna cel mai bine – o textură
dură şi o suprafaţă neuniformă poate fi uneori mult mai interesantă!
Decorează:
z imprimă un model (pe suprafaţa laterală sau pe partea superioară a
42
Handout 6/3 Cum să faci un vas. Instructiuni pas cu pas
1 modelează lutul pentru a fi mai
moale

2 formează o minge şi loveşte
mingea de o suprafată plană/bază
de aprox. 1 cm grosime, apoi intinde
materialul obţinut pe suprafaţa plană 
3 formează un cilindru subţire

4 roteşte-l cu putină presiune
până obţii un cilindru de
diametru unui deget

(nu trebuie să fie perfect, dar
fă-l repede altfel se-ntăreşte
lutul)
5 pune cilindrul pe
suprafaţa plană/(fă
un inel mai mare pentru a
lărgi vasul şi unul mai mic
pentru a îngusta vasul)

6 fixează bine vasul, apoi
netezeşte pereţii exteriori
ai vasului (instrument de
modelare sau deget)

7 ocupa-te de suprafata
 Netezeşte suprafaţa cu marginile unei
cartele telefonice sau un instrument de
modelare
Apasă cartela, instrumentul sau degetul pe
suprafaţa vasului şi netezeşte (e mai uşor dacă-l
laşi să se usuce până devine tare ca pielea)
ATENŢIE: neted şi fără defecte nu-nseamnă
întodeauna cel mai bine – o textură dură şi o
suprafaţă neuniformă poate fi uneori mult mai
interesantă!
Decorează:
 Imprimă un model (pe suprafaţa laterală sau pe partea superioară a vasului)
 fixeză elemente decorative cu o pastă formată din lut şi apă
vasului);
z fixeză elemente decorative cu o pastă formată din lut şi apă.
Modul 5

Modul 5
Handout 6/4 Analiza activităţii - idei pentru discuţii
44
Bobinarea unui vas de lut cât mai înalt posibil; foloseşte ca instrumente instrucţiunile şi lingurile.
Limita de timp: 20’.
z Scurtă descriere a activităţii
Muncă individuală cu lut, folosind instrucţiuni simple cu poze şi instrumente simple de
bucătărie (linguri, linguriţe).
z Perioada de timp / numărul sesiunilor
20’ / 1 sesiune
z Materiale
Lut
z Contextul şi caracteristicile speciale ale mediului
Context: Terapie Individuală în cadrul unui grup - implică o anumită abilitate de a acţiona într-un
mod autonom şi responsabil.
Caracteristici speciale: zgomotos; mulţi stimuli diferiţi (oameni, materiale, piese rezultate din
muncă).
Adecvat indiferent de vârstă şi sex.
Adecvarea socială şi culturală
În majoritatea culturilor lutul este un material tradiţional; forma şi modul de decorare poate fi
strâns relaţionat cu tradiţia culturală.
Potrivit pentru toate tipurile de boli, adaptează design-ul sarcinii la gradul de severitate al bolii
participanţilor.
Instrumente/Materiale: lut, linguri, pahare pentru apă.
Echipamentul pentru cameră: să existe posibilitatea de a te spăla pe mâini, de a curăţa masa şi
instrumentele.
Verifică dacă există posibilitatea de a arde piesele rezultate din muncă şi posibilitatea de a
colora materialele (emaila).
z Precauţii
Unii oameni ar putea considera lutul ca fiind “murdar” – de obicei este mai puţin lut alb decât
roşu sau negru.
Lutul s-ar putea să devină prea uscat (şi să se spargă) sau prea ud – puncte de sprijin!
Costum de protecţie (şorţuri).

Modul 5
45
Analiza materialului:
z Descrie: Cum te simţi să atingi şi să prelucrezi materialul? Ce emoţii declanşează?
Lutul este un material foarte moale şi maleabil.
Senzaţia la atingerea lutului poate fi descrisă ca: rece, moale, unsuroasă, murdară, netedă,
dură (depinde de calitatea lutului, maleabilă sau aspră).
Lutul îndoit se va simţi diferit de lutul maleabil, în general va fi mai consistent şi va avea
nevoie de mai puţină apă pe parcursul muncii.
z Care sunt avantajele/dezavantajele materialului
Oameni diferiţi vor descrie diferit materialul – ca plăcut sau îngrozitor.
Lutul care este ţinut în mână timp îndelungat se va usca, va deveni mai greu de mişcat şi
se va sparge mai uşor.
Pe măsură ce vasul devine mai înalt, devine mai dificil să-l faci si mai înalt. Vasul poate
deveni prea moale, riscând să-şi piardă forma sau prea uscat, riscând să se spargă. Nu
este uşor să lu -crezi cu lut. Pentru a obţine o piesă cât mai sofisticată este necesară o
toleranţă la frustrare ridicată şi multă răbdare.
Analiza tehnicii
z Descrie: Tehnică uşoară sau dificilă?
Bobinarea este uşoară, dar cu cât este mai subţire bobina, cu atât devine mai dificilă.
De asemenea, devine mai dificil pe măsură ce vasul devine mai înalt. Unii oameni au
tendinţa să facă bobinele perfecte şi le rotesc foarte mult. Astfel, devin uşor foarte
uscate şi se sparg sau sunt mult mai greu de lipit. Este mai uşor să foloseşti lut îndoit
decât unul maleabil, pentru că lutul maleabil se usucă mai repede şi este, în general,
mai moale. Pe măsură ce pereţii devin mai înalţi scade rezistenţa.
Activitate calmantă, mai ales dacă mişcările sunt lente şi ferme. Repetarea sarcinii
(rotirea bobinei, fixarea vasului) are un efect calmant. De asemenea, depinde dacă
rezultatul muncii a fost cu succes – o muncă frustrantă nu va avea niciodată efect
calmant.
z Cum a fost munca cu instrumentele utilizate?
Instrumente: lingurile au multe colţuri şi suprafeţe plate care pot fi utilizate. Uneori poţi
folosi coada, alteori capul lingurii. Lingurile sunt uşor de obţinut. Există în orice locuinţă
– nu este necesar să cumperi instrumente scumpe pentru modelare dacă poţi folosi
instrumente din bucătărie. Este mai uşor să devină un hobby pentru acasă.

46
Fizice:
Senzaţia
Percepţia
Planificare motorie
Mobilitate
Echilibru
Repetiţia
Coordonarea
Forţa
Rezistenţă
Flexibilitate
Postura
Ritmul
Cognitive:
Atenţia
Concentrarea
Luarea deciziilor
Limbaj
Citit
Scris
Numere
Memoria
Planificarea
Organizarea
Imaginaţia
Creativitatea
Logica
Psihologice:
Sublimare
Explorarea/Jocul
Toleranţa la risc
Încredere
Independenţă
Pasiv sau activ
Creativitate
Responsabilitate
Inplicare
Împărtăşire
Imaginea de sine
Imaginea corporală
Identificarea
Interpersonale:
Comunicare
Cooperare
Competiţie
Negociere
Împărtăşire
Compromis
Structură
Reguli
Interacţiune
Implicare
Modul 5

Modul 5
47
Sarcina include limită de timp – testarea realităţii pentru abilităţile de muncă (urmărirea
instrucţiunilor, sincronizarea, coping la stres etc.).
Sarcină fără limită de timp/ specificaţii precise - mai confortabilă, un început bun pentru munca
cu material, aplicabilă în orice context.
Material – lutul îndoit oferă mai multă stabilitate piesei rezultate din munca dvs.
Instrumente – cu instrumente din lemn ar putea fi mai uşor de prelucrat pentru unii.
z Context
Terapie Individuală - oferă cel mai intensiv sprijin (vor beneficia de ea oamenii cu tulburări mai
severe).
Grup – existenţa unui scop comun într-un grup (“cât mai înalt posibil”) ar putea genera
concurenţă şi ar putea fi folosit pentru un joc/concurs (ex. Cine face cel mai înalt vas?).
z Mediu – uman sau non-uman
Cameră liniştită cu stimuli puţini
Muncă afară (la soare - poate cineva trece prin zonă şi reacţionează)
z Activităţi relaţionate ( pentru consecvenţă)
Terapie Individuală – repetă activitatea, creşte nivelul cerinţelor (ex. calitatea vasului, forma, fă
o schiţă cu dimensiuni şi respectă planul).
Terapie individuală în cadrul unui grup – muncă individuală cu lut (alte forme şi tehnici alese
de fiecare participant).
Grup – pune toate vasele în acelaşi loc şi foloseşte-le pentru un proiect comun.
Arde şi emailează vasele, după care pot fi folosite.

Modul 5
Handout 6/5 Tema 2
1. Alege o activitate pe care vrei să o desfăşori cu utilizatorii din spitalul tău.
2. Fă analiza activităţii în baza structurii de mai jos:
z O descriere scurtă a activităţii
z Perioada de timp/ numărul de sesiuni
z Materiale
z Context şi caracteristici speciale ale mediului
48

49
z Adecvarea socială şi culturală
z Precauţii
Modul 5

Modul 5
50
Analiza materialului:
z Descrie: Cum te simţi atingând şi lucrând cu materiale? Ce emoţii declanşează?
z Care sunt avantajele şi dezavantajele materialului?
Analiza tehnicii
z Descrie: Tehnică uşoară sau dificilă?
z Cum a fost munca cu instrumentele pe care le-ai putut folosi?

51
Fizice:
Senzaţia
Percepţia
Planificare motorie
Mobilitate
Echilibru
Repetiţia
Coordonarea
Forţa
Rezistenţa
Flexibilitatea
Postura
Ritmul
Cognitive:
Atenţia
Concentrarea
Luarea deciziilor
Limbaj
Citit
Scris
Numere
Memoria
Planificarea
Organizarea
Imaginaţia
Creativitatea
Logica
Psihologice:
Sublimare
Explorarea/Jocul
Toleranţa la risc
Încredere
Independenţă
Pasiv sau activ
Creativitate
Responsabilitate
Inplicare
Împărtăşire
Imaginea de sine
Imaginea corporală
Identificarea
Interpersonale:
Comunicare
Cooperare
Competiţie
Negociere
Împărtăşire
Compromis
Structură
Reguli
Interacţiune
Implicare
Modul 5

Modul 5
z Context
z Mediu – uman şi non-uman
z Activităţi relaţionate (pentru consecvenţă)
52

53
Modulul 6: Adaptarea activităţii (TO7)
1. Tehnici structurate şi libere
Tehnicile creative pot fi categorizate în tehnici structurate şi tehnici libere.
O tehnică structurată furnizează instrucţiuni pas cu pas; ar putea fi luate nişte decizii creative, dar
modul de desfăşurare al activităţii este clar de la început. La fel şi rezultatul – dacă legi o carte la
sfârşit vei obţine o carte. Tehnicile structurate sunt tehnici mai sigure; ele pot, cel puţin parţial, să fie
evaluate de utilizator înainte ca decizia de a începe să fie luată.
Exemple:
z Meşteşuguri precum legarea cărţilor, împletit/ţesut, împletitul coşurilor, cusut, munca cu lemn.
z Modelarea vaselor, a face ţigle sau a folosi mulaje de lut - a picta (mătase) pe baza unei schiţe.
z De asemenea: gătit după o reţetă simplă.
Tehnicile “libere” sunt exact opusul; nimic nu este stabilit sau sigur, si deasemenea: totul este posibil.
Exemple:
z Modelarea de sculpturi din diferite materiale (lut, lemn, nuiele, piatră etc.).
z Pictat (pe orice material).
z Scris.
z De asemenea: gătit fără reţetă (cumpără nişte ingrediente şi lasă grupul sau persoana să
decidă ce să gătească cu ele).
În funcţie de personalitate fiecare va tinde spre muncă structurată sau liberă. Acelora dintre noi
cărora le place o viaţă mai “sigură”, care au nevoie de multă siguranţă şi poate îşi planifică viaţa cel
mai probabil vor tinde spre o tehnică structurată. Pe de altă parte, cei mai “rebeli” dintre noi care au
nevoie de multă independenţă şi cărora nu le place să urmeze instrucţiuni, foarte des vor tinde spre
o tehnică liberă. Nu se aplică mereu, dar alegerea materialului şi a tehnicii este adesea o oglindă a
persoanei.
Într-o viaţă satisfăcătoare avem nevoie de ambele calităţi – trebuie să putem să facem planuri şi să
le respectăm dar, de asemenea, trebuie să putem să fim spontani şi suficient de flexibili pentru a
dezvolta idei proprii. Dacă pot doar să gătesc după reţetă dar nu am abilitatea să inventez ceva cu
ingredientele pe care le găsesc în frigider va trebui să arunc multă mâncare.
Este clar că o tehnică structurată oferă o garanţie mai mare a unui rezultat pozitiv pentru client. Într-o
terapie centrată pe client utilizatorul de serviciu trebuie să aleagă. Trebuie să decidem în funcţie
de situaţie ce este mai important: să ajutăm să fie posibil ce vrea clientul nostru sau să creştem
posibilitatea ca munca sa să fie un succes. Această decizie va depinde de utilizator, de contextul
situaţiei (dacă ai 7 clienţi la Terapie Individuală în cadrul unui grup şi 5 dintre ei au o “zi proastă” ai
putea înclina să iei decizia mai “sigură”), de terapeut şi de scopurile stabilite pentru terapie.
De exemplu, am putea avea un client care are nevoie să-şi planifice totul şi se simte limitat în deciziile
sale şi calitatea vieţii din cauza lipsei de flexibilitate şi inabilitatea de a avea încredere în propriile
idei. În aces caz am putea să-l încurajăm să accepte provocarea unei tehnici libere cu menţiunea ca
schimbarea să fie făcută cu paşi mici pentru a-i fi mai uşor.
Ex. O persoană căreia îi place să picteze dar este blocată de “teama unei foi goale” ar putea să înceapă cu
o schiţă. Următorul pas va fi să schimbe schiţa urmând propriile idei, apoi vom putea găsi subiecte sau
lucruri pe care vrea să le picteze etc.

Manual terapie ocupationala

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (20)

Ähnlich wie Manual terapie ocupationala

Ähnlich wie Manual terapie ocupationala (13)

Mehr von MIHAELA VLAS

Mehr von MIHAELA VLAS (13)

Manual terapie ocupationala