SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 16
Downloaden Sie, um offline zu lesen
SEPA – DIRECT DEBIT
 Direct Debit inainte de SEPA
 Proiectul ASIROM – Raiffeisen SEPA Direct Debit
 SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite
 Asiguratori Banci
 SEPA Direct Debit – Estimari
Agenda
1/15
 In anul 2013 a fost materializata colaborarea intre ASIROM si Raiffeisen Bank prin
lansarea aplicatiei de Direct Debit
 Pe 30 martie 2016, dupa 3 ani de experienta Direct Debit se pot trage urmatoarele concluzii:
 Direct Debit intrabancar (pentru asiguratii cu cont la Raiffeisen) a fost functional
 Direct Debit interbancar (pentru asigurartii cu conturi la alte banci decat Raiffeisen) a
functionat inconstant, creand mari probleme de administrare, mai jos cateva exemple:
 Bancile declarau asiguratilor nostri ca nu au semnat o conventie de Direct Debit cu
ASIROM si refuzau incheierea mandatului;
 Bancile au oferit asiguratilor alte instrumente de debitare (Standing Order), la contul
beneficiarului alegand un alt cont ASIROM decat cel dedicat Direct Debit, generand
astfel un efort suplimentar de administrare
 Bancile au incheiat un contract de mandat cu asiguratul pentru polita de viata emisa
de ASIROM, dar ulterior, cand asiguratul a anuntat incheierea unei a doua polite de
viata, au suplimentat limita mandatului intial, neinroland un alt mandat , rezultatul
fiind debitarea eronata si nemultumirea asiguratilor
Direct Debit inainte de SEPA
2/15
 Solutia de rezolvare a problemelor legate de functionarea anevoiasa a Direct Debit
Interbancar era, se pare, evitarea debitarii interbancare prin semnarea de catre ASIROM a
unor conventii de Direct Debit cu fiecare dintre bancile importante. Astfel, in perioada 2013-
2105 au avut loc intalniri cu 2 banci foarte importante din Romania, cu care s-a demarat
activitatea de analiza si implementare a unor aplicatii IT distincte. Din lipsa de resurse,
aceste 2 proiecte IT au fost puse “In asteptare”, dar trecerea la standardul SEPA a rezolvat
de la sine problema.
Direct Debit inainte de SEPA
3/15
 Direct Debit inainte de SEPA
 Proiectul ASIROM – Raiffeisen SEPA Direct Debit
 SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite
 Asiguratori Banci
 SEPA Direct Debit – Estimari
Agenda
4/15
 Implementarea SEPA Direct Debit s-a desfasurat conform programului stabilit de comun acord
intre ASIROM si Raiffeisen Bank, astfel:
 01-30.03.2016 – Intalniri bilaterale (teleconferinte), analiza modificarilor in aplicatiile IT,
noile structuri de date, stabilirea formatului de mandat SEPA personalizat pentru ASIROM
 30.03.2016 – ASIROM a ordonat ultima interogare Direct Debit inainte de trecerea la SEPA
 31.03.2016 – S-a semnat “Contractul de Prestari Servicii Colectare Creante prin Direct
Debit”
 11-13.04.2016 – Raiffeisen a transmis prin intermediul aplicatiei Multicash fisierele de
contracte de mandat imbogatite dupa noul format SEPA Direct Debit
 18.04.2016 – Asirom a solicitat Raiffeisen alocarea a 5.000 de numere de “Referinta
mandat” din Registrul Unic de Mandate in vederea tiparirii acestora
 18;20;22;24;26.04.2016 – ASIROM a transmis fisiere continand instructiuni de interogare,
iar Raiffeisen a transmis fisierele de confirmari / rejecturi, aceste fisiere fiind utilizate ca
testari direct in productie, rezolvandu-se astfel micile probleme inerente din aplicatiile IT ale
ASIROM si Raiffeisen (foarte utila aceasta verificare)
Proiectul ASIROM – Raiffeisen SEPA Direct Debit
5/15
 Implementarea SEPA Direct Debit s-a desfasurat conform programului stabilit de comun acord
intre ASIROM si Raiffeisen Bank, astfel (continuare):
 25.04.2016 – A fost agreat fluxul de transmitere a mandatelor de la ASIROM catre
Raiffeisen, formatul de borderou de insotire a mandatelor, perioada de timp necesara
inrolarii mandatelor si transmiterea catre ASIROM a confirmarii/refuzului inrolarii,
realizandu-se si inrolarea primului mandat (cu rol si de testare a noului flux, inclusiv
verificarea aparitiei noului mandat in fisierul cu mandate trimis de banca)
 30.04.2016 – A fost finalizata realizarea unui instrument (fisier xls) care are un dublu rol:
 Instrument de control al activitatii de Direct Debit, continand in sheet-uri distincte
informatii despre Mandate, Interogari, Accepturi, Rejecturi, Urmatoarea scadenta
 Instrument de evidentiere a activitatii de Direct Debit din cursul perioadei analizate (1
luna), fisier ce va fi furnizat de catre ASIROM partenerilor sai (intermediari persoane
fizice, juridice sau brokeri) respectiv asiguratilor (la cerere)
 15.05.2016 – Transmiterea catre parteneri a informarii legate de lansarea oficiala a SEPA
Direct Debit in ASIROM, a modelului de “Scrisoare catre intermediari”, respectiv “Scrisoare
catre asigurati”, a noului formular de mandat personalizat (cu instructiuni dedicate
asiguratilor), distribuirea celor 5000 de mandate catre intermediari
Proiectul ASIROM – Raiffeisen SEPA Direct Debit
6/15
 Direct Debit inainte de SEPA
 Proiectul ASIROM – Raiffeisen SEPA Direct Debit
 SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite
 Asiguratori Banci
 SEPA Direct Debit – Estimari
Agenda
7/15
 Puncte tari:
 A facut posibila functionarea Direct Debitului Interbancar in foarte bune conditii, prin
standardizarea formatului de Mandat
 A crescut gradul de accesibilitate a instrumentului bancar Direct Debit in general, prin
oferirea posibilitatii de gestionare a contractelor de Mandat SEPA Direct Debit de catre alte
entitati decat bancile. Concret, ASIROM va distribui catre forta proprie de vanzare, pentru
inceput, un numar de 5.000 de mandate de SEPA Direct Debit (pretiparite cu numere unice
de “referinta mandat” si cu datele ASIROM la partea de Beneficiar) astfel incat, inca din
faza precontractuala, sa putem oferi clientilor posibilitatea de a opta pentru o modalitate
foarte moderna de colectare a primelor de asigurare.
SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite
8/15
 Constrangeri ce dorim a fi depasite
 Riscul de a debita de 2 ori aceeasi scadenta. Din pacate exista si se poate intampla. Dintre
cauzele care pot genera o dubla debitare mentionez:
 Pe moment, din cauza cerintelor interne de securitate IT, nu se poate automatiza
complet procesul de Direct Debit si de accea daca una dintre verigile implicate in proces
(o persoana de la Financiar care gestioneaza aplicatia Multicash, o persoana de la
Administrare Portofoliu care apeleaza aplicatia IT de Direct Debit, o persoana de la IT
care adminsitreaza aplicatia IT) nu actioneaza conform procedurii stabilite, se pot
produce intarzieri ale procesului de primire a raspunsului la o interogare deja lansata si
astfel se poate genera o noua interogare aferenta aceleiasi scadente.
 Stabilirea unui interval prea mic intre 2 interogari succesive corelata cu intarzierea
procesului de clarificare a banilor din extrasul de cont primit de la banca, poate conduce
de asemenea la o interogare dubla.
 Orice functionare defectuoasa a procesului (chiar si pentru o singura debitare) poate
genera inchiderea imediata a unui contract de Direct Debit si un deficit de imagine atat
pentru asigurator cat si pentru banca, deci procesul trebuie sa functioneze ireprosabil si pe
un termen foarte lung (durata unei asigurari este intre 5 si 30 de ani).
SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite
10/15
 Constrangeri ce dorim a fi depasite (continuare)
 Necesitatea unui control foarte riguros al procesului. Trebuie creat un instrument extern
sistemelor IT (de preferat intr-un format accesibil – xls) care sa permita oricarui lucrator din
ASIROM sa poate verifica in orice moment starea unui mandat, interogarile efectuate in
luna de referinta, rejecturile, accepturile dar si care va fi urmatoarea scadenta care se va
interoga.
SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite
9/15
 Direct Debit inainte de SEPA
 Proiectul ASIROM – Raiffeisen SEPA Direct Debit
 SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite
 Asiguratori Banci
 SEPA Direct Debit – Estimari
Agenda
11/15
 Relatia dintre asiguratori si banci a fost una foarte stransa de-a lungul timpului, dintre cele mai
uzuale forme de colaborare putand fi enumerate:
 Crearea unor depozite pe termen lung, cu dobanzi preferentiale, in care asiguratorii depun
rezervele aferente asigurarilor de viata.
 Bankassurance – a pornit initial ca o modalitate prin care se putea asocia o asigurare de
viata procesului de acordare de credite. Astfel banca intermediaza activitatea de incheiere a
unor asigurari de viata prin care se acopera valoarea creditului in caz de deces,
invaliditate, somaj al titularului de credit. Formele de bancassurance s-au diversificat de-a
lungul timpului, putand fi extinse si alte tipuri de asigurari (ex: oferirea unei asigurari de
calatorii in strainatate asociate unui card de credit – activarea asigurarii facandu-se la
utilizarea cardului de credit la cumparaturi in afara tarii)
 Produsele de asigurare de tip unit-linked sau index-linked (care prin comparatie cu
Bankassurance le-am putea numi Assurancebank ), prin care societatile de asigurare
ofera o asigurare asigurari de deces (denumit si risk insurance) la care i se asociaza un
instrument de investitie intr-un fond gestionat de banca (sau de alta entitate care poate
administra fonduri de investitii). De regula, componenta de asigurare (partea de deces) este
“modica” astfel incat cea mai mare a primei platita de asigurat sa fie utilizata pentru
componenta investitionala.
Asiguratori Banci
12/15
 Pe langa modalitatile enumerat in slide-ul anterior, au aparut noi oportunitati de colaborare,
dintre care cele legate de colectarea ratelor de prima mi se pare spectaculoasa nu prin volumul
mare al sumelor (cum este cazul Bankassurance sau Unit-linked) ci prin volumul mare al
tranzactiilor care se vor putea adminstra de catre banca)
 Incheierea de mandate de SEPA Direct Debit pentru cat mai multi clienti ai societatilor de
asigurare. Astfel, cel putin pentru clientii care au ales frecventa lunara de plata a primelor,
societatea de asigurare ar trebui sa promoveze pe scara larga instrumentul de Debitare
Directa, iar banca va putea astfel beneficia de o retea externa de “agenti de vanzare de
mandate SEPA Direct Debit”, fara niciun cost aferent.
 Promovarea de catre forta de vanzare a asiguratorului a unor metode alternative pentru
colectarea ratelor de prima aferente asigurarilor de viata, oferite tot prin intermediul bancilor
(Standing Order, Mobile POS, Internet Banking – Instant payments).
Asiguratori Banci
13/15
 Direct Debit inainte de SEPA
 Proiectul ASIROM – Raiffeisen SEPA Direct Debit
 SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite
 Asiguratori Banci
 SEPA Direct Debit – Estimari
Agenda
14/15
 Conform VIG Group Annual Report 2015, primele brute subscrise de catre companiile din
grupul Vienna Insurance Group se cifreaza la peste 9.000.000.000 Euro, din care peste
4.000.000.000 Euro sunt aferente asigurarilor de viata. Din aceasta suma impresionanta,
428.000.000 Euro reprezinta prime brute subscrise in Romania, iar din aceasta suma primele
aferente asigurarilor de viata se cifreaza la 82.200.000 Euro.
 Conform Raportului ASF pe anul 2014 (ultimul publicat), In Romania s-a inregistrat un volum de
prime brute subscrise la asigurarile de viata de 1.637.120.366 RON, din care ASIROM a
subscris 97.731.056 RON, detinand o cota de piata de 5,97% si clasandu-se pe locul 4.
Numarul total de contracte noi incheiate la asigurarile de viata in anul 2014 a fost de 1.024.566,
iar numarul total de contracte de asigurare de viata in vigoare la 31.12.2014 fiind de
15.227.274.
 In Austria, procentul de incasare prin Direct Debit a primelor de asigurare la asigurarile de viata
este cuprins intre 92% si 95% din totalul politelor de asigurare.
 In Romania nu pot oferi vreo statistica in acest sens dar in ASIROM procentul este in prezent
de 0,25%, dar odata cu trecerea la standardul SEPA Direct Debit estimez o crestere de pana la
5% pana la sfarsitul anului.
SEPA Direct Debit – Estimari
15/15

Weitere ähnliche Inhalte

Andere mochten auch

จิรวัฒน์ นิลสันเทียะ
จิรวัฒน์ นิลสันเทียะจิรวัฒน์ นิลสันเทียะ
จิรวัฒน์ นิลสันเทียะดราย ไอซ์
 
Metodosparafijarcreencias 2016
Metodosparafijarcreencias 2016Metodosparafijarcreencias 2016
Metodosparafijarcreencias 2016amalleret7
 
Sophie Angus Unit 15 LO3
Sophie Angus Unit 15 LO3Sophie Angus Unit 15 LO3
Sophie Angus Unit 15 LO3sangus7
 
Marketing Plan for an Android App
Marketing Plan for an Android AppMarketing Plan for an Android App
Marketing Plan for an Android AppAnkita Biswas
 
Zilele Biz 2015 - CSR - Mario de Mezzo, Habitat for Humanity
Zilele Biz 2015 - CSR - Mario de Mezzo, Habitat for HumanityZilele Biz 2015 - CSR - Mario de Mezzo, Habitat for Humanity
Zilele Biz 2015 - CSR - Mario de Mezzo, Habitat for HumanityGabriel Barliga
 
Guidance action plan
Guidance action planGuidance action plan
Guidance action planandrelyn diaz
 
Aprilie conferinta fundraising_arc
Aprilie conferinta fundraising_arcAprilie conferinta fundraising_arc
Aprilie conferinta fundraising_arcCatalina Azamfirei
 

Andere mochten auch (10)

จิรวัฒน์ นิลสันเทียะ
จิรวัฒน์ นิลสันเทียะจิรวัฒน์ นิลสันเทียะ
จิรวัฒน์ นิลสันเทียะ
 
Metodosparafijarcreencias 2016
Metodosparafijarcreencias 2016Metodosparafijarcreencias 2016
Metodosparafijarcreencias 2016
 
Sophie Angus Unit 15 LO3
Sophie Angus Unit 15 LO3Sophie Angus Unit 15 LO3
Sophie Angus Unit 15 LO3
 
Louis vuitton
Louis vuittonLouis vuitton
Louis vuitton
 
Marketing Plan for an Android App
Marketing Plan for an Android AppMarketing Plan for an Android App
Marketing Plan for an Android App
 
Zilele Biz 2015 - CSR - Mario de Mezzo, Habitat for Humanity
Zilele Biz 2015 - CSR - Mario de Mezzo, Habitat for HumanityZilele Biz 2015 - CSR - Mario de Mezzo, Habitat for Humanity
Zilele Biz 2015 - CSR - Mario de Mezzo, Habitat for Humanity
 
アトラシアン製品概要 (2017年1月現在)
アトラシアン製品概要 (2017年1月現在)アトラシアン製品概要 (2017年1月現在)
アトラシアン製品概要 (2017年1月現在)
 
Guidance action plan
Guidance action planGuidance action plan
Guidance action plan
 
Action plan in EsP
Action plan in EsPAction plan in EsP
Action plan in EsP
 
Aprilie conferinta fundraising_arc
Aprilie conferinta fundraising_arcAprilie conferinta fundraising_arc
Aprilie conferinta fundraising_arc
 

Ähnlich wie FN-SEPA-19mai2016-12-LDUMITRU

Criterii de alegere a bancii si a produselor bancare pentru ONG-uri
Criterii de alegere a bancii si a produselor bancare pentru ONG-uriCriterii de alegere a bancii si a produselor bancare pentru ONG-uri
Criterii de alegere a bancii si a produselor bancare pentru ONG-uriAsociatia Techsoup Romania
 
SOA Architecture Example
SOA Architecture ExampleSOA Architecture Example
SOA Architecture ExampleDragos Sbîrlea
 
5. prezentare bcr 26 01 2012
5. prezentare bcr 26 01 20125. prezentare bcr 26 01 2012
5. prezentare bcr 26 01 2012Cristina Caluianu
 
Prezentare aplicatii web
Prezentare aplicatii webPrezentare aplicatii web
Prezentare aplicatii webmikhi82
 
Prezentare aplicatii web 2
Prezentare aplicatii web 2Prezentare aplicatii web 2
Prezentare aplicatii web 2mikhi82
 
Prezentare aplicatii web slide share
Prezentare aplicatii web   slide sharePrezentare aplicatii web   slide share
Prezentare aplicatii web slide sharemikhi82
 
Prezentare aplicatii web slide share
Prezentare aplicatii web   slide sharePrezentare aplicatii web   slide share
Prezentare aplicatii web slide sharemikhi82
 
Ghid practic s.t.a.r.t u.p 2020 adt 8
Ghid practic s.t.a.r.t u.p 2020 adt 8Ghid practic s.t.a.r.t u.p 2020 adt 8
Ghid practic s.t.a.r.t u.p 2020 adt 8Tomoniu Antonio
 
societati recuperare creante
societati recuperare creantesocietati recuperare creante
societati recuperare creantecoltuc
 
Conditii generale de creditare
Conditii generale de creditareConditii generale de creditare
Conditii generale de creditaresesymarc
 
Creditele si drepturile consumatorilor
Creditele si drepturile consumatorilorCreditele si drepturile consumatorilor
Creditele si drepturile consumatorilorAnalistii FinZoom
 
Creditele si drepturile consumatorilor
Creditele si drepturile consumatorilorCreditele si drepturile consumatorilor
Creditele si drepturile consumatorilorFinZoom
 
Raport lunar nr 1
Raport lunar nr 1Raport lunar nr 1
Raport lunar nr 1Ionel Dobre
 
Raportlunar 1
Raportlunar 1Raportlunar 1
Raportlunar 1noi-sanse
 

Ähnlich wie FN-SEPA-19mai2016-12-LDUMITRU (20)

Ghid finantare posdru
Ghid finantare posdruGhid finantare posdru
Ghid finantare posdru
 
Criterii de alegere a bancii si a produselor bancare pentru ONG-uri
Criterii de alegere a bancii si a produselor bancare pentru ONG-uriCriterii de alegere a bancii si a produselor bancare pentru ONG-uri
Criterii de alegere a bancii si a produselor bancare pentru ONG-uri
 
SOA Architecture Example
SOA Architecture ExampleSOA Architecture Example
SOA Architecture Example
 
5. prezentare bcr 26 01 2012
5. prezentare bcr 26 01 20125. prezentare bcr 26 01 2012
5. prezentare bcr 26 01 2012
 
Brd - 2feb2011
Brd - 2feb2011Brd - 2feb2011
Brd - 2feb2011
 
Prezentare aplicatii web
Prezentare aplicatii webPrezentare aplicatii web
Prezentare aplicatii web
 
OUG37 amanare rate
OUG37 amanare rateOUG37 amanare rate
OUG37 amanare rate
 
Contabilitate
ContabilitateContabilitate
Contabilitate
 
Prezentare aplicatii web 2
Prezentare aplicatii web 2Prezentare aplicatii web 2
Prezentare aplicatii web 2
 
Prezentare aplicatii web slide share
Prezentare aplicatii web   slide sharePrezentare aplicatii web   slide share
Prezentare aplicatii web slide share
 
Prezentare aplicatii web slide share
Prezentare aplicatii web   slide sharePrezentare aplicatii web   slide share
Prezentare aplicatii web slide share
 
Ghid practic s.t.a.r.t u.p 2020 adt 8
Ghid practic s.t.a.r.t u.p 2020 adt 8Ghid practic s.t.a.r.t u.p 2020 adt 8
Ghid practic s.t.a.r.t u.p 2020 adt 8
 
societati recuperare creante
societati recuperare creantesocietati recuperare creante
societati recuperare creante
 
Conditii generale de creditare
Conditii generale de creditareConditii generale de creditare
Conditii generale de creditare
 
Creditele si drepturile consumatorilor
Creditele si drepturile consumatorilorCreditele si drepturile consumatorilor
Creditele si drepturile consumatorilor
 
Creditele si drepturile consumatorilor
Creditele si drepturile consumatorilorCreditele si drepturile consumatorilor
Creditele si drepturile consumatorilor
 
FGCR 4mai2011
FGCR 4mai2011FGCR 4mai2011
FGCR 4mai2011
 
Fgcr 5mai2011
Fgcr 5mai2011Fgcr 5mai2011
Fgcr 5mai2011
 
Raport lunar nr 1
Raport lunar nr 1Raport lunar nr 1
Raport lunar nr 1
 
Raportlunar 1
Raportlunar 1Raportlunar 1
Raportlunar 1
 

FN-SEPA-19mai2016-12-LDUMITRU

  • 2.  Direct Debit inainte de SEPA  Proiectul ASIROM – Raiffeisen SEPA Direct Debit  SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite  Asiguratori Banci  SEPA Direct Debit – Estimari Agenda 1/15
  • 3.  In anul 2013 a fost materializata colaborarea intre ASIROM si Raiffeisen Bank prin lansarea aplicatiei de Direct Debit  Pe 30 martie 2016, dupa 3 ani de experienta Direct Debit se pot trage urmatoarele concluzii:  Direct Debit intrabancar (pentru asiguratii cu cont la Raiffeisen) a fost functional  Direct Debit interbancar (pentru asigurartii cu conturi la alte banci decat Raiffeisen) a functionat inconstant, creand mari probleme de administrare, mai jos cateva exemple:  Bancile declarau asiguratilor nostri ca nu au semnat o conventie de Direct Debit cu ASIROM si refuzau incheierea mandatului;  Bancile au oferit asiguratilor alte instrumente de debitare (Standing Order), la contul beneficiarului alegand un alt cont ASIROM decat cel dedicat Direct Debit, generand astfel un efort suplimentar de administrare  Bancile au incheiat un contract de mandat cu asiguratul pentru polita de viata emisa de ASIROM, dar ulterior, cand asiguratul a anuntat incheierea unei a doua polite de viata, au suplimentat limita mandatului intial, neinroland un alt mandat , rezultatul fiind debitarea eronata si nemultumirea asiguratilor Direct Debit inainte de SEPA 2/15
  • 4.  Solutia de rezolvare a problemelor legate de functionarea anevoiasa a Direct Debit Interbancar era, se pare, evitarea debitarii interbancare prin semnarea de catre ASIROM a unor conventii de Direct Debit cu fiecare dintre bancile importante. Astfel, in perioada 2013- 2105 au avut loc intalniri cu 2 banci foarte importante din Romania, cu care s-a demarat activitatea de analiza si implementare a unor aplicatii IT distincte. Din lipsa de resurse, aceste 2 proiecte IT au fost puse “In asteptare”, dar trecerea la standardul SEPA a rezolvat de la sine problema. Direct Debit inainte de SEPA 3/15
  • 5.  Direct Debit inainte de SEPA  Proiectul ASIROM – Raiffeisen SEPA Direct Debit  SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite  Asiguratori Banci  SEPA Direct Debit – Estimari Agenda 4/15
  • 6.  Implementarea SEPA Direct Debit s-a desfasurat conform programului stabilit de comun acord intre ASIROM si Raiffeisen Bank, astfel:  01-30.03.2016 – Intalniri bilaterale (teleconferinte), analiza modificarilor in aplicatiile IT, noile structuri de date, stabilirea formatului de mandat SEPA personalizat pentru ASIROM  30.03.2016 – ASIROM a ordonat ultima interogare Direct Debit inainte de trecerea la SEPA  31.03.2016 – S-a semnat “Contractul de Prestari Servicii Colectare Creante prin Direct Debit”  11-13.04.2016 – Raiffeisen a transmis prin intermediul aplicatiei Multicash fisierele de contracte de mandat imbogatite dupa noul format SEPA Direct Debit  18.04.2016 – Asirom a solicitat Raiffeisen alocarea a 5.000 de numere de “Referinta mandat” din Registrul Unic de Mandate in vederea tiparirii acestora  18;20;22;24;26.04.2016 – ASIROM a transmis fisiere continand instructiuni de interogare, iar Raiffeisen a transmis fisierele de confirmari / rejecturi, aceste fisiere fiind utilizate ca testari direct in productie, rezolvandu-se astfel micile probleme inerente din aplicatiile IT ale ASIROM si Raiffeisen (foarte utila aceasta verificare) Proiectul ASIROM – Raiffeisen SEPA Direct Debit 5/15
  • 7.  Implementarea SEPA Direct Debit s-a desfasurat conform programului stabilit de comun acord intre ASIROM si Raiffeisen Bank, astfel (continuare):  25.04.2016 – A fost agreat fluxul de transmitere a mandatelor de la ASIROM catre Raiffeisen, formatul de borderou de insotire a mandatelor, perioada de timp necesara inrolarii mandatelor si transmiterea catre ASIROM a confirmarii/refuzului inrolarii, realizandu-se si inrolarea primului mandat (cu rol si de testare a noului flux, inclusiv verificarea aparitiei noului mandat in fisierul cu mandate trimis de banca)  30.04.2016 – A fost finalizata realizarea unui instrument (fisier xls) care are un dublu rol:  Instrument de control al activitatii de Direct Debit, continand in sheet-uri distincte informatii despre Mandate, Interogari, Accepturi, Rejecturi, Urmatoarea scadenta  Instrument de evidentiere a activitatii de Direct Debit din cursul perioadei analizate (1 luna), fisier ce va fi furnizat de catre ASIROM partenerilor sai (intermediari persoane fizice, juridice sau brokeri) respectiv asiguratilor (la cerere)  15.05.2016 – Transmiterea catre parteneri a informarii legate de lansarea oficiala a SEPA Direct Debit in ASIROM, a modelului de “Scrisoare catre intermediari”, respectiv “Scrisoare catre asigurati”, a noului formular de mandat personalizat (cu instructiuni dedicate asiguratilor), distribuirea celor 5000 de mandate catre intermediari Proiectul ASIROM – Raiffeisen SEPA Direct Debit 6/15
  • 8.  Direct Debit inainte de SEPA  Proiectul ASIROM – Raiffeisen SEPA Direct Debit  SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite  Asiguratori Banci  SEPA Direct Debit – Estimari Agenda 7/15
  • 9.  Puncte tari:  A facut posibila functionarea Direct Debitului Interbancar in foarte bune conditii, prin standardizarea formatului de Mandat  A crescut gradul de accesibilitate a instrumentului bancar Direct Debit in general, prin oferirea posibilitatii de gestionare a contractelor de Mandat SEPA Direct Debit de catre alte entitati decat bancile. Concret, ASIROM va distribui catre forta proprie de vanzare, pentru inceput, un numar de 5.000 de mandate de SEPA Direct Debit (pretiparite cu numere unice de “referinta mandat” si cu datele ASIROM la partea de Beneficiar) astfel incat, inca din faza precontractuala, sa putem oferi clientilor posibilitatea de a opta pentru o modalitate foarte moderna de colectare a primelor de asigurare. SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite 8/15
  • 10.  Constrangeri ce dorim a fi depasite  Riscul de a debita de 2 ori aceeasi scadenta. Din pacate exista si se poate intampla. Dintre cauzele care pot genera o dubla debitare mentionez:  Pe moment, din cauza cerintelor interne de securitate IT, nu se poate automatiza complet procesul de Direct Debit si de accea daca una dintre verigile implicate in proces (o persoana de la Financiar care gestioneaza aplicatia Multicash, o persoana de la Administrare Portofoliu care apeleaza aplicatia IT de Direct Debit, o persoana de la IT care adminsitreaza aplicatia IT) nu actioneaza conform procedurii stabilite, se pot produce intarzieri ale procesului de primire a raspunsului la o interogare deja lansata si astfel se poate genera o noua interogare aferenta aceleiasi scadente.  Stabilirea unui interval prea mic intre 2 interogari succesive corelata cu intarzierea procesului de clarificare a banilor din extrasul de cont primit de la banca, poate conduce de asemenea la o interogare dubla.  Orice functionare defectuoasa a procesului (chiar si pentru o singura debitare) poate genera inchiderea imediata a unui contract de Direct Debit si un deficit de imagine atat pentru asigurator cat si pentru banca, deci procesul trebuie sa functioneze ireprosabil si pe un termen foarte lung (durata unei asigurari este intre 5 si 30 de ani). SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite 10/15
  • 11.  Constrangeri ce dorim a fi depasite (continuare)  Necesitatea unui control foarte riguros al procesului. Trebuie creat un instrument extern sistemelor IT (de preferat intr-un format accesibil – xls) care sa permita oricarui lucrator din ASIROM sa poate verifica in orice moment starea unui mandat, interogarile efectuate in luna de referinta, rejecturile, accepturile dar si care va fi urmatoarea scadenta care se va interoga. SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite 9/15
  • 12.  Direct Debit inainte de SEPA  Proiectul ASIROM – Raiffeisen SEPA Direct Debit  SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite  Asiguratori Banci  SEPA Direct Debit – Estimari Agenda 11/15
  • 13.  Relatia dintre asiguratori si banci a fost una foarte stransa de-a lungul timpului, dintre cele mai uzuale forme de colaborare putand fi enumerate:  Crearea unor depozite pe termen lung, cu dobanzi preferentiale, in care asiguratorii depun rezervele aferente asigurarilor de viata.  Bankassurance – a pornit initial ca o modalitate prin care se putea asocia o asigurare de viata procesului de acordare de credite. Astfel banca intermediaza activitatea de incheiere a unor asigurari de viata prin care se acopera valoarea creditului in caz de deces, invaliditate, somaj al titularului de credit. Formele de bancassurance s-au diversificat de-a lungul timpului, putand fi extinse si alte tipuri de asigurari (ex: oferirea unei asigurari de calatorii in strainatate asociate unui card de credit – activarea asigurarii facandu-se la utilizarea cardului de credit la cumparaturi in afara tarii)  Produsele de asigurare de tip unit-linked sau index-linked (care prin comparatie cu Bankassurance le-am putea numi Assurancebank ), prin care societatile de asigurare ofera o asigurare asigurari de deces (denumit si risk insurance) la care i se asociaza un instrument de investitie intr-un fond gestionat de banca (sau de alta entitate care poate administra fonduri de investitii). De regula, componenta de asigurare (partea de deces) este “modica” astfel incat cea mai mare a primei platita de asigurat sa fie utilizata pentru componenta investitionala. Asiguratori Banci 12/15
  • 14.  Pe langa modalitatile enumerat in slide-ul anterior, au aparut noi oportunitati de colaborare, dintre care cele legate de colectarea ratelor de prima mi se pare spectaculoasa nu prin volumul mare al sumelor (cum este cazul Bankassurance sau Unit-linked) ci prin volumul mare al tranzactiilor care se vor putea adminstra de catre banca)  Incheierea de mandate de SEPA Direct Debit pentru cat mai multi clienti ai societatilor de asigurare. Astfel, cel putin pentru clientii care au ales frecventa lunara de plata a primelor, societatea de asigurare ar trebui sa promoveze pe scara larga instrumentul de Debitare Directa, iar banca va putea astfel beneficia de o retea externa de “agenti de vanzare de mandate SEPA Direct Debit”, fara niciun cost aferent.  Promovarea de catre forta de vanzare a asiguratorului a unor metode alternative pentru colectarea ratelor de prima aferente asigurarilor de viata, oferite tot prin intermediul bancilor (Standing Order, Mobile POS, Internet Banking – Instant payments). Asiguratori Banci 13/15
  • 15.  Direct Debit inainte de SEPA  Proiectul ASIROM – Raiffeisen SEPA Direct Debit  SEPA Direct Debit – Puncte tari si constrangeri ce dorim a fi depasite  Asiguratori Banci  SEPA Direct Debit – Estimari Agenda 14/15
  • 16.  Conform VIG Group Annual Report 2015, primele brute subscrise de catre companiile din grupul Vienna Insurance Group se cifreaza la peste 9.000.000.000 Euro, din care peste 4.000.000.000 Euro sunt aferente asigurarilor de viata. Din aceasta suma impresionanta, 428.000.000 Euro reprezinta prime brute subscrise in Romania, iar din aceasta suma primele aferente asigurarilor de viata se cifreaza la 82.200.000 Euro.  Conform Raportului ASF pe anul 2014 (ultimul publicat), In Romania s-a inregistrat un volum de prime brute subscrise la asigurarile de viata de 1.637.120.366 RON, din care ASIROM a subscris 97.731.056 RON, detinand o cota de piata de 5,97% si clasandu-se pe locul 4. Numarul total de contracte noi incheiate la asigurarile de viata in anul 2014 a fost de 1.024.566, iar numarul total de contracte de asigurare de viata in vigoare la 31.12.2014 fiind de 15.227.274.  In Austria, procentul de incasare prin Direct Debit a primelor de asigurare la asigurarile de viata este cuprins intre 92% si 95% din totalul politelor de asigurare.  In Romania nu pot oferi vreo statistica in acest sens dar in ASIROM procentul este in prezent de 0,25%, dar odata cu trecerea la standardul SEPA Direct Debit estimez o crestere de pana la 5% pana la sfarsitul anului. SEPA Direct Debit – Estimari 15/15