Prezentare formare formatori

Ministerul Mediului şi
Schimbărilor Climatice

CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU
NUTRIENŢI
LN 4873 – RO
WBTF 050327-RO
Implementat de MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR
CLIMATICE
Campanie de conștientizare publică
Etapă – Formare de Formatori la nivel de comune

www.inpcp.ro
www.inpcp-campanie.ro

2013


Echipa de experți

1. Șef lucrări dr. Giuliano TEVI - Universitatea Ecologică din

Bucureşti, gtevi99@yahoo.com

2. Conf. univ. dr. Mihaela VASILESCU - Universitatea Ecologică
din Bucureşti, vasilescum13@yahoo.com

3. Conf. univ. dr. Florian GRIGORE-RĂDULESCU -

Universitatea Ecologică din Bucureşti, gdflorian@yahoo.com

4. Lector dr. Dana-Catalina POPA - Universitatea de Științe
Agronomice și Medicină Veterinară din București


Prezentarea proiectului
Obiectivele proiectului
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin
Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei
Nitraţilor a Uniunii Europene prin:

• reducerea poluării cu nutrienţi a corpurilor de apă

• promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional

• sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii
instituţionale

Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a poluării cu
nutrienţi a apelor ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un
management integrat al solului şi apelor.


Prezentarea proiectului (2)
Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi
 Ordinul nr. 241/2005 - prima
desemnare 255 localități

 O. nr. 1552/2008 - a doua desemnare
1963 localități

 31.12.2012 – a treia desemnare



Componenta 1: Investiţii la nivel de comună în zone vulnerabile la
nitraţi
investiții integrate în canalizări și stații de epurare, țintind poluarea cu nutrienți din surse sociale
investiție pilot într-o stație de biogaz, ca alternativă la compostarea aerobă a gunoiului de grajd
 sisteme de depozitare și manipulare a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere – la nivel de
comună;
 plantarea perdelelor forestiere cu rol în protecția apelor de suprafață și în prevenirea eroziunii
solului;
 reabilitarea pășunilor;
 acțiuni demonstrative rezultate din îmbunătățirea calității apelor și a condițiilor de igienă;
 promovarea respectării ”Codului de bune practici agricole”

Sursă foto: Ministerul Mediului și Pădurilor, website proiect - http://www.inpcp.ro/ro/page/13/welcome.html



Componenta 2: Dezvoltarea și consolidarea capacității
instituționale:
• componentă adresată consolidării capacității Ministerului Mediului și Schimbărilor
Climatice, Administrației Naționale ”Apele Române”, precum și a altor autorități
implicate, la nivel național, regional sau județean, implementarea Directivei Nitrați:
• instruirea diverselor categorii de specialiști, vizite de lucru, schimb de
experiență, etc.
•s-a achiziționat aparatură pentru analize de laborator și în teren, s-a construit
Centru Internațional de Instruire de la Voina (Argeș), este în curs de extindere
rețeaua națională de monitorizare a calității apelor freatice prin construcția unui
număr suplimentar de 115 piezometre

Sursă foto: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, website proiect - http://www.inpcp.ro/ro/page/13/welcome.html



Componenta 3: Campanie de conștientizare publică a proiectului:
• Întâlniri de lucru regionale cu reprezentanți ai autorităților implicate (11
orașe), de ex.: consilii locale, agenții de protecția mediului, autorități
bazinale ale apelor;
• 250 evenimente în localitățile incluse în proiect;
• caravană de promovare a proiectului în localitățile implicate;
• activitate de instruire a autorităților locale, fermierilor și crescătorilor
individuali de animale, cadrelor didactice, preoților, personalului sanitar,
etc. în toate localitățile implicate în proiect (86 localități);
• activităţi de educare a copiilor din localităţile incluse în proiect (86
localităţi).

Etapa actuală - Seminarii locale pentru:
 autorități locale
 educatori, profesori,
 doctori veterinari, medici, preoţi .


TEMATICĂ – Formare de Formatori la nivel de comune

Capitolul 1. Metodologia formării formatorilor
1.1. Principiile învăţării
1.2. Planificarea şi pregătirea sesiunii de învăţare/formare
1.3 Metode de instruire
1.3.1. Adaptarea tematicii prezentate la mijloace adecvate de
diseminare
1.3.2. Criterii de concepere și utilizare a mijloacelor și a materialelor
adecvate grupurilor țintă vizate.
1.4 Evaluarea performanţei învăţării


TEMATICĂ – Formare de Formatori la nivel de comune (2)

Capitolul 2. Calitatea apei
2.1. Caracteristicile apelor de suprafață și subterane, ca surse de
alimentare cu apă a populației din mediul rural.
2.2. Poluarea apelor de suprafață și subterane.
2.2.1. Principalele surse de poluare, caracteristici
2.2.2. Poluarea din surse agricole și menajere.
2.2.3. Vulnerabilitatea la poluare cu nitrați a apelor de suprafață și
subterane.
2.3. Asigurarea calității corespunzătoare în cazul utilizării surselor de
apă de suprafață sau subterane.



Capitolul 3. Sanitația în mediul rural
3.1. O sanitație durabilă în satele și comunele din România
3.1.1. Definiția sanitației
3.1.2. Sanitația Durabilă
3.1.3. Accesul la sanitație în România
3.2. Managementul apei reziduale în mediul rural
3.2.1. Sisteme centralizate
3.2.2. Metode alternative de epurare a apelor uzate
3.3. Managementul deșeurilor în mediul rural
3.3.1. Managementul deşeurilor menajere
3.3.2. Managementul gunoiului de grajd



Capitolul 4. Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate
4.1. Necesarul de apă
4.2. Condiţiile de potabilitate a apei
4.3. Bolile posibil asociate apei
4.4. Igiena aprovizionării cu apă

Anexa 1 - Plan de lecţie - educaţie ecologică (Apa)


1. Metodologia formării formatorilor
1.1. Principiile învăţării

• Predarea şi formarea sunt eficiente
doar dacă promovează învăţarea. Activitate

se obţin în timp,
prin dobândirea cunoştinţelor
adecvate, pe baza unui proces de Competențe

gândire şi prin desfăşurarea unor
Cunoștințe Gândire
activităţi practice.


Metodologia formării formatorilor (2)
Principiile învăţării (2) Vederea – 75%
Auzul – 13%

• Principiul 1. Utilizează şi Pipăitul – 6%
stimulează
simţurile Gustul – 3%

• Principiul 2. Ţine cont de
Mirosul – 3%
curba de învăţare
• Principiul 3. Nu abuza de
atenţie

este după

10 minute de la începerea lecţiei.


Principiile învăţării (3)

• Principiul 4. Încurajează utilizarea eficientă a memoriei

• Principiul 5. Încearcă să motivezi cursanţii

• Principiul 6. Foloseşte diferite stiluri de învăţare

– Preferinţe ale utilizării abilităţilor senzoriale în
procesul de învăţare: Vizual - Auditiv – Chinestezic

• Principiul 7. Asigură un feed-back eficient


1.2. Planificarea şi pregătirea sesiunii de învăţare/formare

Produceţi un structurat:

 obiectivele lecţiei

 conţinutul lecţiei

 metodele de predare

 resursele utilizate la predare şi învăţare

 evaluarea

Pregătiţi spaţiul de predare şi materialele didactice

menţineţi contactul vizual/ pregătiţi-vă înainte/ stimulaţi
implicarea/ utilizaţi materiale vizuale/ vorbiţi clar

: nu vorbiţi cu faţa la tablă/ nu ignoraţi comentariile şi
feed-back-ul participanţilor/ nu citiţi lecţia/ nu ţipaţi la participanţi.


1.3. Metode de instruire

 participanților;
 sau,
după caz, de bază prin care să
fie sensibilizați în raport cu tema ce urmează să fie discutată;
 , interactiv, finalizată cu
discuții de fixare a noțiunilor eventual o evaluare a însușirii
acestora.


Metode de instruire (2)
Adaptarea tematicii prezentate la mijloace adecvate de diseminare

 Se va pune accent pe
. Esențială este implicarea
publicului prin încurajarea interacțiunii continue a acestuia cu cel care prezintă.
 Durata prezentărilor pentru aceste intervale de vârstă (3-14 ani), nu trebuie să
depășească 1 oră, maxim 1 oră și jumătate, cu pauze la 30 - 40 minute.

Pentru menținerea atenției și asigurarea însușirii noțiunilor prezentate,
este important ca toate noțiunile noi sau dificil de perceput, să fie
accentuate sugestiv cu ajutorul unor .


Criterii de concepere și utilizare a mijloacelor și a materialelor adecvate
grupurilor țintă vizate

• Expunerea clasică va fi întotdeauna însoțită de mijloace media (filme,
fotografii, scheme, prezentări power-point). Este important ca în timpul
prezentării, publicul să dispună de un suport tipărit al prezentării.

O atenție deosebită trebuie acordată prezentării ,
recomandat a fi utilizată. Folosirea acesteia, face expunerea mult
mai sugestivă și în același timp asigură o coerență și o uniformitate
a mesajului transmis, fiind astfel evitate ”parantezele” sau tendința
de a devia excesiv de la subiect prin folosirea exemplelor.


Criterii de concepere și utilizare a mijloacelor și a materialelor adecvate
grupurilor țintă vizate

 Se recomandă în general evitarea utilizării în prezentări a textului în exces,
preferându-se înlocuirea acestuia cu
, în scopul transmiterii mesajului.
 La realizarea prezentării se urmărește obținerea unui bun contrast între
fondul diapozitivelor (slide-urilor) și conținutul lor, adesea prezentarea se va
realiza în condiții de iluminare ambientală normală, situație în care toate
detaliile trebuie să fie vizibile.
 Se evită folosirea excesivă a animației și a efectelor


1.4. Evaluarea performanței învățării

trebuie privită din principiu ca o
formă distinctă de învățare. Cel evaluat trebuie să învețe și să acumuleze
experiență în urma procesului de formare al cărui subiect este.

Procesul de evaluare presupune o serie de etape distincte:
 măsurarea rezultatelor prin procedee specifice,
 aprecierea acestor rezultate pe baza unor criterii unitare,
 formularea concluziilor rezultate în urma interpretării
rezultatelor obținute.


Evaluarea performanței învățării (2)

Principalele tipuri de evaluare:
 evaluarea inițială - se realizează la începutul unui ciclu de instruire, în
scopul evaluării nivelului de informare al publicului vizat;
 evaluarea pe parcurs - se desfășoară în timpul procesului didactic, ajută
la îmbunătățirea ”din mers” a procesului didactic - este foarte eficientă;
 evaluarea sumativă - se efectuează la finalul unei etape de instruire,
oferind informații asupra nivelului de performanță în raport cu obiectivul
asumat de formator.


2. Calitatea apei
Sunt prezentate cunoștințe referitoare la
, cu importanță în
asigurarea accesului populației la apă potabilă de calitate,
precum și cu privire la
asociate activității agricole sau activității curente din
gospodăria rurală.

2.1. Caracteristicile apelor de suprafață și subterane, ca surse de
alimentare cu apă a populației din mediul rural

La sfârşitul acestei părţi elevii vor trebui să înţeleagă importanţa apei în
natură, precum şi principalele caracteristici ale acesteia.


Calitatea apei (2)

Obiective
La sfârşitul temei abordate copii vor fi capabili să:
• Definească conceptul de apă de suprafaţă/apă subterană;
• Înțeleagă diferenţă dintre sursele de apă;
• Îşi îmbunătăţească cunoștințele despre caracteristicile apelor de
suprafaţă şi subterane;
• Identifice sursele de apă accesibile la nivelul propriei gospodării.

Îndrumări pentru formator
• Cadrul general oferă informații tehnice pentru elevii de gimnaziu
privind caracteristicile apei. Activitățile pot fi efectuate și cu elevi mai
mici, adaptând informațiile nivelului lor.


Calitatea apei (3)

Materiale necesare

Tipuri de acvifere și relația acestora
cu apele de suprafață

Tipuri de acvifere și relația acestora cu apele de
suprafață


Calitatea apei (4)

Conținutul temei

Avem acces doar la 0,63% din volumul total de apă al globului!! (date UNESCO).


Calitatea apei (5)

Existența apei în natură:
 apa de ploaie - poate prezenta dizolvate anumite impurităţi de tipul:
CO2, NH3 sau chiar H2S, SO2- ca urmare a contactului prelungit cu aerul;
 apele subterane – au cea mai variată compoziţie dintre toate apele
naturale;
 apele din râuri - au o compoziţie variabilă. Sunt în general slab
mineralizate. Conţin Ca2+ şi HCO3- şi mai rar SO42- şi Cl-.
 apele mărilor şi oceanelor - sunt puternic mineralizate. Mările interioare
au concentraţii în săruri, fie mai mari (Marea Mediterană), fie mai mici
(Marea Neagră - în special NaCl) comparativ cu apele oceanelor. Sărurile
apei de mare conţin 89 cloruri, 10 sulfaţi, 0,2 carbonaţi.


Calitatea apei (6)

DE CE ESTE PREFERATĂ ALIMENTAREA CU APĂ DIN SURSE
SUBTERANE?
Apa subterană, este privită la nivel mondial ca o resursă strategică condiționat
regenerabilă. Spre deosebire de apele de suprafață, apele subterane au o
calitate mult mai bună, iar vulnerabilitatea lor la poluare este mai redusă.

-Acvifere freatice - aflate la mică
adâncime, se alimentează din
precipitații, prin infiltrare pe întreaga
zonă de extindere a acviferului,
deplasarea apei realizându-se
gravitațional.
- Acvifere sub presiune (de
adâncime) - se dezvoltă la adâncimi
mai mari, sunt delimitate la partea
superioară de către formațiuni geologice
impermeabile ce oferă o bună protecție
împotriva proceselor de poluare


Calitatea apei (7)

În România
, astfel trebuie făcute eforturi substanţiale pentru
asigurarea unei bune acoperiri cu servicii de aprovizionare cu apă
şi canalizare, în conformitate cu cerinţele legale, cu scopul de a
proteja sănătatea publică.

Dintr-un număr total de
(http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/01/01%20Geografie
_ro.pdf pag. 17), doar 2.252 sunt conectate la sisteme publice de
aprovizionare cu apă (17,38%). În majoritatea acestor cazuri, pentru
alimentarea cu apă sunt utilizate captări ale acviferelor freatice (în
special în depozite aluvionare, deci în vecinătatea cursurilor de apă)


Calitatea apei (8)

2.2. Poluarea apelor de suprafață și subterane

La sfârşitul acestei părţi elevii vor putea identifica principalele surse
de poluare, precum şi vulnerabilitatea resurselor de apă la poluarea
din surse agricole și menajere.

Obiective
La sfârșitul temei abordate copii vor fi capabili:
•Să înţeleagă cauzele poluării agricole și menajere a apelor de
suprafaţă și subterane;
•Să cunoască principalele tipuri de poluare pentru zona rurală și
caracteristicile acestora;
•Să cunoască riscurile poluării apei, atât pentru mediu cât și pentru
sănătatea umană;
•Să identifice sursele de poluare din gospodăria proprie.


Calitatea apei (9) – poluarea apelor de suprafață și subterane

• Cadrul general oferă informații tehnice pentru elevii de gimnaziu
privind poluarea apei. Activitățile pot fi efectuate și cu elevi mai mici,
adaptând informațiile nivelului lor.

Activităţi
• Faceți o vizită într-o gospodărie și identificați toate sursele de
poluare potențiale - latrină, depozite de deșeuri, gunoi de grajd,
suprafețe de teren cultivate, etc. şi comentați poziția acestora în raport
cu sursele de alimentare cu apă.


Materiale necesare

Poluarea apelor
subterane din
surse agricole și
menajere Nitraţi + Nitriți
Microorganisme:
bacterii virusuri, paraziţi
şi fungi provenind din
materia fecală de
origine umană sau
animală.

Principalele
surse de poluare
la nivelul
gospodăriei
rurale



Conținutul temei
Principalele probleme legate de poluarea cu nitrați/nutrienți, se referă la:
• afectarea calității apei subterane – ca resursă destinată alimentării cu
apă potabilă;
• eutrofizarea apelor de suprafață, inclusiv a bazinului Mării Negre - și
drept consecință reducerea semnificativă a calității acestor ape, cu
influențe directe asupra funcționării ecosistemelor acvatice.

Eutrofizarea este procesul de îmbogăţire cu materii organice şi cu
a apelor lacurilor și
a bălţilor ca urmare a aportului ridicat de nutrienți proveniți în special din
activitatea agricolă. Prin acţiunea sa pe termen lung, acest fenomen face
ca apele să fie din ce în ce mai sărace în oxigen, distrugând în final fauna



25% din sistemele publice furnizează o apă de băut care
depăşeşte limitele admise pentru parametri microbiologici (coliformi
totali şi coliformi fecali) şi pentru parametri chimici (turbiditate,
amoniac, nitraţi, fier şi anumite tipuri de pesticide).

32%
52%

Populaţia cu acces la servicii de apă
potabilă şi canalizare
16%
Apă potabilă şi canaliazare

Doar apă potabilă

Fără apă potabilă şi
canalizare


Poluarea din surse agricole și menajere

Principalele cauze ale poluării cu nutrienți sunt:

 gestiunea incorectă a gunoiului de grajd;
 condițiile sanitare și de igienă necorespunzătoare la nivelul
multora din gospodăriile rurale.

Aplicarea gunoiului de grajd
în perioade interzise


Vulnerabilitatea la poluare cu nitrați a apelor de suprafață și subterane

Vulnerabilitatea la poluare a acviferelor + existența unor surse de poluare
menajeră sau agricola  Zone vulnerabile la poluarea cu nutrienți

Determinarea vulnerabilității la poluare a acviferelor se bazează pe aceleași
principii ca și desemnarea zonelor vulnerabile la nitrați (ZVN). Se iau în
considerare: caracteristicile geologie, pedologice, morfologice și hidrogeologice
ale terenului, iar în cazul ZVN se adaugă informațiile referitoare la existența
diverselor surse de poluare specifice activității agricole, rezultând astfel:
 Zone vulnerabile potenţiale: condiţiile de transfer ale nitraţilor către corpurile de
apă sunt favorabile, dar nu există un bilanţ pozitiv al azotului la nivelul localităţii şi
concentraţia de nitraţi din apele subterane măsurată în reţeaua ANAR, este mai
mică de 50 mg/l;
 Zone vulnerabile cu surse actuale: condiţiile de transfer ale nitraţilor către corpurile
de apă sunt favorabile şi există un bilanţ pozitiv al azotului la nivelul localităţii;
 Zone vulnerabile din surse istorice: condiţiile de transfer ale nitraţilor către corpurile
de apă sunt favorabile, nu există un bilanţ pozitiv al azotului la nivelul localităţii, în
trecut au existat complexe zootehnice pe teritoriul localităţii şi concentraţia de nitraţi
din apele subterane măsurată în reţeaua ANAR, este mai mare de 50 mg/l.


Calitatea apei (15)

2.3. Asigurarea calității surselor de apă subterană

La sfârşitul acestei părţi elevii vor cunoaşte situaţiile de risc şi
modalităţile de evitare a poluării apei.

Obiective
• Să cunoască riscurile şi modalităţile de prevenire a poluării resurselor
de apă accesibile populației rurale.

• Cadrul general oferă informații tehnice pentru elevii de
gimnaziu privind modalităţile de asigurare a calităţii apei.


Calitatea apei (16) – asigurarea calității surselor de apă subterană

Activităţi

 Se vizitează mai multe fântâni publice și particulare și se
completează împreună cu elevii o
pentru fiecare fântână.
 Prelevați probe de apă din mai multe fântâni având amplasare
diferită și din rețeaua de alimentare cu apă și efectuați
în fața elevilor folosind kiturile Merck Nitrat. Încercați să
comentați rezultatele obținute în corelație cu poziția potențialelor
surse de poluare din vecinătate.


Măsuri în cazul alimentării din fântâni:
 în vecinătatea fântânii nu trebuie să existe surse de poluare: latrină, grajd, coteț,
depozit de gunoi;
 dacă acestea există, trebuie să se afle la o distanță de fântână mai mare de 10 m;
 pereții fântânii trebuie să aibă înălțimea de 70 - 100 cm deasupra nivelului solului și
adâncimea de 60 cm sub acest nivel;
 fântâna trebuie să fie dotată cu capac și acoperiș;
 găleata sau cablul/lanțul nu trebuie să intre în contact cu solul;
 perimetrul trebuie să fie betonat și împrejmuit pentru a evita infiltrarea
contaminanților;
 sursa de apă trebuie analizată periodic și marcată în consecință - potabil, nepotabil
(foarte important în cazul fântânilor publice).



TESTAREA RAPIDĂ A APEI!

 Pentru determinarea calității apei potabile, din punct de vedere al
conținutului de nitrați, populația are acces la o tehnică rapidă de
determinare a concentrației, în scopul comparării cu concentrația
maximă admisă.
 În acest sens, pot fi utilizate teste rapide de teren pentru
determinarea nitraţilor 110092 Merckoquant® Nitrat, bazate pe
determinare colorimetrică a nitriţilor şi nitraţilor în domeniul de
concentraţii 10 - 25 - 50 - 100 - 250 - 500 mg/l NO3.



În campania de seminarii locale, derulată în cadrul PROIECTULUI
”CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI”, derulat de
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, au fost efectuate teste rapide în
87 localități.
Rezultatele acestor teste pot fi sintetizate astfel:
, dintre care 16 probe din rețea și
26 din fântâni;
, dintre care 1 din rețea;
sau mai mult, toate din fântâni;
au peste 5000 locuitori (Chișcani, judeţul
Brăila; Voinești, judeţul Iași; Macea, judeţul Arad; Lețcani, judeţul Iași;
Crevedia, judeţul Dâmbovița; Vasilați, judeţul Călărași; Deleni, judeţul Iași);
are peste 10000 locuitori (Deleni, judeţul
Iași);
, au fost înregistrate în județele:
Ialomița, Brăila, Dâmbovița, Călărași, Dolj, Mehedinți, Cluj, Iași, Timiș, Arad,
Satu Mare;
în fântână au fost înregistrate în
județele: Argeș, Brașov, Suceava, Teleorman, Neamț, Botoșani, Covasna,
Maramureș, Bacău, Mureș, Bistrița Năsăud.


3. Sanitația în mediul rural
Sunt prezentate cunoştinţe referitoare la: definiţia sanitaţiei, funcţiunile
primare ale sistemelor de sanitaţie, definiţia sanitaţiei durabile,
infrastructura de sanitaţie în România, managementul apei reziduale şi
managementul deşeurilor în mediul rural.

3.1. O sanitație durabilă în satele și comunele din România

La sfârşitul acestei părţi elevii vor putea să înţeleagă importanţa
sanitaţiei pentru societate.


Sanitația în mediul rural (2)

Obiective
 Să definească sanitaţia;
 Să înțeleagă importanţa sanitaţiei pentru societate;
 Să înţeleagă abordarea sistemică a sanitaţiei;
 Să expună trăsăturile caracteristice ale sistemului de sanitaţie;
 Să definească conceptul de sanitaţie durabilă;
 Să prezinte situaţia infrastructurii de sanitaţie din România.

 Conţinutul capitolului oferă informații ce pot fi abordate cu copii
de grădiniţă, elevii de şcoală primară şi elevii de gimnaziu
adaptând informațiile nivelului lor;
 Utilizaţi materialele în funcţie de nivelul de cunoştinţe şi de
necesităţile elevilor;
 Prezentaţi clar activităţile ce urmează a fi efectuate. La sfârşitul
activităţilor provocaţi elevii să-şi împărtăşească impresiile şi
gândurile.


Materiale necesare
Flip chart / tablă
Imagini
Fişe de lucru

Sistemul de sanitaţie centralizată din perioada
Civilizaţiei Indusului

Prin sistemul de canalizare Cloaca
Latrină publică tipică din Efecte de mediu ale
Maxima al oraşului antic Roma,
Roma antică dejecţiile umane erau deversate sanitaţiei insuficiente;
direct in râu dezvoltarea de alge în
Marea Baltică



Activităţi
Fişa de lucru PENTRU ELEVI

Completează !
Activităţi zilnice Elemente necesare
●
●
 A
●
●
●
●
 B
●
●
●
●
 C
●
●
●
●
 D
●
●

•Activităţile poluează solul?

•Activităţile poluează apa?



„Sanitaţia durabilă” poate fi definită ca “sanitaţia care protejează şi
promovează sănătatea umană, dar nu contribuie la degradarea mediului sau
reducerea bazei de resurse, este corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi
instituţional, viabilă economic şi acceptabilă din punct de vedere social”

Sistemul de sanitaţie - P. Ridderstolpe 1998



SANITAȚIA include următoarele dimensiuni:
• colectarea sigură, stocarea, tratarea şi eliminarea/reutilizarea/ reciclarea
(fecale şi urină);
• managementul/reutilizarea/reciclarea ;
• drenarea şi eliminarea/reutilizarea/reciclarea
(ape menajere);
• colectarea, tratarea şi eliminarea/reutilizarea/reciclarea
;
• drenarea şi managementul ;
• colectarea şi managementul ;
• managementul ;
• modificări privind igiena şi comportamentul, cu accent pe
şi .



Funcţiunile primare ale sistemelor de sanitaţie sunt: protecţia sănătăţii
oamenilor, reciclarea nutrienţilor şi protecţia împotriva degradării
mediului .



3.2. Managementul apei reziduale în mediul rural

La sfârşitul acestei părţi elevii vor cunoaşte metodele de epurare a
apelor uzate.
Obiective
•Să definească epurarea apelor uzate;
•Să facă distincţia între sistemele de epurare a apelor uzate;
•Să prezinte produsele principale rezultate în urma proceselor de
epurare;
•Să prezinte, cu exemple concrete, etapele epurării apelor uzate.

Elevii trebuie să înţeleagă cât de importantă este epurarea
apelor uzate pentru sănătatea umană şi pentru mediu.


Managementul apei reziduale în mediul rural (2)

Activităţi
Faceți o vizită la o stație de epurare a apei, unde elevii vor observa
circuitul apei şi circuitul nămolului.
I . Treapta fizica II . Decantor principal III . Treapta biologica IV. Linie efluent
(primar)
3
5 6 7 8 9
1

2
4 11

10
EPURAREA APELOR UZATE

TRATAREA NAMOLULUI

12 14

13

V . Prepararea floculantului VI . Concentrare namol VII . Deshidratare VIII. Depozitare
VI . Reactor biologic
namol namol
anaerob
Schema bloc a unei statii de epurare



În principiu, există trei variante care pot fi considerate pentru a conecta
populaţia rurală la sistemele publice de canalizare:

 conectarea micilor aşezări umane la sistemele de epurare a apei

uzate ale marilor oraşe;

 racordarea mai multor aşezări mici la un sistem de canalizare şi

epurare comun;

 construirea de stații de epurare individuale pentru fiecare aşezare

umană de mici dimensiuni.


Posibilităţi tehnice pentru furnizarea de protecţie sanitară şi epurarea apelor
reziduale într-o anumită aglomerare

a. Sistem centralizat b. Sistem semicentralizat

c. Epurare locală d. Sistem combinat, local și centralizat



Sisteme centralizate Procesele de epurare sunt de natură fizico-mecanică, chimică
şi biologică. În urma aplicării acestor procese rezultă ca
principale produse următoarele:
apele epurate (efluentul epurat) – care sunt evacuate în
receptor sau pot fi valorificate pentru irigaţii sau alte
folosinţe;
nămoluri – care sunt îndepărtate din staţie şi valorificate.

SE – staţie de epurare

1 – receptor

2 – perimetrul construit al localităţii

3 – colector principal
7
4 – colector secundar

5 – canal de serviciu

6 – camera de intersecţie

7 - canal de evacuare a apelor epurate

8 – subtraversare prin sifoane


Metode alternative de epurare a apelor uzate
1. Iazuri de stabilizare (iazuri naturale)
 procedeul de epurare extensivă se bazează pe culturi de bacterii
 iazul facultativ are rolul de a înlătura majoritatea materiilor organice.
 iazurile de maturare sunt destinate înlăturării nutrienţilor (N şi P) şi a
agenților patogeni.

Iaz facultativ Iazuri de maturare

Iaz de stabilizare (iaz natural) Proiecţie orizontală schematică a
a apei uzate sistemului cu iazuri de purificare



2. Iazuri aerate

se poate introduce în sistemul de iazuri o aerare tehnică printr-un aerator
de suprafaţă sau compresor.

Prima treaptă:
Treapta a doua:
iaz aerat
decantor

Proiecţie orizontală schematică a
Bazin de aerare sistemului de iazuri aerate



3. Zone umede construite

Apă
uzată

Epurare prealabilă Pietriş/nisip Apă uzată epurată

Zonă umedă construită cu scurgere
orizontală cu epurare prealabilă



Zone umede construite (2)

Apă
uzată

Pompare
Apă uzată epurată
Epurare prealabilă

Zonă umedă construită cu scurgere
verticală


Fosa septică

Fosa septică
Fosa septică ecologică
(ETANŞĂ, se vidanjează)


Sisteme de separare la sursă
1. Toalete cu spălarea maselor fecale
 se utilizează vase WC speciale, care au două camere, separate de un
sept pentru captarea urinei şi fecalelor. Compartimentul maselor fecale
este înzestrat cu mecanism de spălare cu ajutorul apei a fecalelor în
sistemul de canalizare.


Sisteme de separare la sursă
2. Toalete uscate cu colectarea separată a excreţiilor (TUCSE)

Vase de
toaletă pentru
TUCSE
Schema generală a toaletelor uscate cu
colectarea separată a excreţiilor (TUCSE)



3.3. Managementul deșeurilor în mediul rural
La sfârşitul acestei părţi elevii vor putea să înţeleagă importanţa
managementului deşeurilor menajere şi a gunoiului de grajd pentru
protecţia sănătăţii umane şi a mediului.

Obiective
 Să definească deşeurile;
 Să explice apariţia, evoluţia deşeurilor în spaţiul rural;
 Să enumere tipurile de deşeuri generate într-o gospodărie;
 Să explice modul corect de amplasare şi construire a unui depozit de
gunoi sau al unei platforme (individuale sau comunale) de colectare a
gunoiului de grajd;


Managementul deșeurilor în mediul rural (2)

 Să argumenteze necesitatea colectării selective a deşeurilor produse
în gospodărie, şi să explice rolul important pe care îl are gunoiul de
grajd în fertilizarea plantelor;
 Să interpreteze date statistice legate de gestionarea deşeurilor şi să
propună soluţii referitoare la colectarea selectivă a deşeurilor pe raza
localităţii / şcolii;
 Să interpreteze date statistice legate de gestionarea gunoiului de
grajd şi să propună soluţii referitoare la stocarea, transportul şi
depozitarea gunoiului de grajd pe raza localităţii;
 Să aplice noţiunile studiate privind deşeurile într-un studiu de caz.



 Elevii trebuie să înţeleagă cât de important este rolul lor în
gestionarea deşeurilor menajere şi a gunoiul de grajd;
 Elevii trebuie să înţeleagă că fertilizarea pământului se face doar
conform Planului de fertilizare;

;
 Insistaţi asupra cantităţii maxime de azot conţinută în dejecţiile
animale ce poate fi împrăştiată anual în zonele vulnerabile la nitraţi
în condiţii favorabile de climă şi de sol –


Materiale necesare
 flip chart / tablă,
 imagini,
 fişe de lucru,
 planşe,
 creioane colorate,
 desene,
 mini-pubele din material plastic în 3 culori,
 coli de hârtie A/4,
 ambalaje de hârtie, cartoane, materiale plastice cât mai diverse,
sticlă, metal, laolaltă cu produse finite obţinute din aceste
materiale (pentru explicarea modului în care „deşeurile” devin
„materie primă”),
 o probă de îngrăşământ natural şi una de îngrăşământ mineral


Materiale necesare –
Fişa de lucru 1

Ia aminte!


Materiale necesare
Fişa de lucru 2
Reciclarea materialelor din deşeurile municipale

Ia aminte!

Separarea
deşeurilor la
sursă,
primul pas
către un
mediu
durabil şi
curat!


Materiale necesare
Fişa de lucru 3

Ia aminte!

Surse de
contaminare


Materiale necesare
Fişa de lucru 4

Completează !

Îngrăşăminte organice naturale

●
●
●

PRODUCŢII MAI MARI



Activităţi
 Cereţi elevilor să facă o listă cu deşeurile generate în gospodărie;
 Cereţi elevilor să-şi aleagă fiecare un material uşor de reutilizat sau de
reciclat şi să-l prezinte colegilor de clasă (exemplu: o cutie mică de
material plastic ce poate fi utilizată ca penar);
 Cereţi elevilor să realizeze individual obiecte din materiale reciclabile;
 Faceţi o vizită la o platformă comunală de depozitare a gunoiului de
grajd, unde elevii vor observa cum este construită şi cum este exploatată.



Managementul deşeurilor menajere

deșeuri de hârtie și carton;
deșeuri de sticlă;
deșeuri metalice;
materiale plastice;
deșeuri de lemn;
deșeuri biodegradabile;
alte deșeuri.

Cantitatea de deșeuri generată de populaţia care nu este deservită de servicii de
salubritate se calculează în funcție de indicii de generare stabiliți în Planul
Regional de Gestionare a Deşeurilor, şi anume: 0,9 kg/loc/zi în mediul urban și
.



Managementul gunoiului de grajd
1.Depozitarea individuală a gunoiului de grajd

Platformă de depozitare Rezervor pentru colectarea mustului
de gunoi




2. Transportul gunoiului de grajd

a. b.
Transportul gunoiului de grajd la platforma comunală
a – cu mijloace proprii; b – sistem de colectare la nivel de comună




3. Depozitarea gunoiului de grajd pe platforme comunale

Craiesti, Mures




4. Depozitarea gunoiului de grajd în câmp

Depozitarea în câmp trebuie privită ca o
excepţie, nu ca o regulă.



Calendarul de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice în funcție
de bazinul hidrografic

Interval de timp
Interval de interzicere pentru
Zona vulnerabilă pentru stabilirea
aplicarea îngrăşămintelor
(bazin hidrografic) capacității de stocare
organice
(luni)
Tisa 1 noiembrie – 31 martie 6
Someş 11 Noiembrie - 21 Martie 5
Crişuri 11 Noiembrie – 21 Martie 5
Mureş – superior 21 Octombrie - 1 Aprilie 6
– inferior 11 Noiembrie - 21 Martie 5
Timiş 11 Noiembrie - 21 Martie 5
Nera 11 Noiembrie - 1 Aprilie 5
Jiu 11 Noiembrie - 21 Martie 5



Calendarul de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice în funcție
de bazinul hidrografic
Interval de timp
Interval de interzicere pentru
Zona vulnerabilă pentru stabilirea
aplicarea îngrăşămintelor
(bazin hidrografic) capacității de
organice
stocare (luni)
Olt - superior 11 Noiembrie – 1 Aprilie 6
- inferior 11 Noiembrie – 21 Martie 5
Vedea 11 Noiembrie - 21 Martie 5
Argeş 11 Noiembrie – 21 Martie 5
Ialomiţa 11 Noiembrie – 21 Martie 5
Siret - superior 21 Octombrie - 11 Aprilie 6
- inferior 11 Noiembrie – 1 Aprilie 5
Prut - superior 11 Noiembrie - 1 Aprilie 5
Dunăre 11 Noiembrie – 21 Martie 5
Dobrogea 21 Noiembrie – 21 Martie 5


4. Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate
Sunt prezentate cunoştinţe referitoare la:

 Nevoile de apă ale individului

 Nevoile de apă ale colectivităţilor

 Condiţiile de potabilitate ale apei

 De unde se pot obţine informaţii despre calitatea apei de băut

 Bolile posibil asociate apei

 Igiena aprovizionării cu apă

 Fişa de inspecţie sanitară şi utilizarea ei pe teren, pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de igienă dintr-o gospodărie
individuală.


Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (2)

La sfârşitul parcurgerii acestui capitol, cursanţii vor dobândi o serie de
cunoştinţe şi abilităţi practice.
Obiective
Cursanţii vor şti:
1. Care este necesarul zilnic de apă pentru satisfacerea senzaţiei de
sete şi menţinerea stării de sănătate.
2. Care este necesarul zilnic de apă pentru nevoi individuale care includ
igiena personală.
3. Care este necesarul optim zilnic de apă pentru toate activităţile unei
persoane, în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii.
4. Ce înseamnă consumul specific de apă.
5. Care sunt criteriile de planificare a necesarului de apă pentru
aprovizionarea cu apă potabilă a unei localităţi urbane sau rurale, în
sistem centralizat.
6. Care sunt criteriile pentru planificarea unei infrastructuri de
canalizare în sistem centralizat.
7. Care sunt parametri care definesc o apă potabilă (bună de băut).


Obiective
Cursanţii vor şti:

8. Care este diferenţa între apa de băut furnizată printr-un sistem
public şi printr-un sistem individual de aprovizionare (fântână sau
puţ).

9. De unde se pot obţine informaţii despre calitatea apei potabile.

10. Care sunt bolile transmisibile posibil asociate apei.

11. Care sunt bolile neinfecţioase produse de apă.

12. Care sunt substanţele toxice din apă care pot produce intoxicaţii
grave pentru sănătate.

13. Care sunt practicile de igienă pentru un sistem public şi un sistem
individual de aprovizionare cu apă de băut.

14. Care este rolul perimetrelor de protecţie sanitară.


Obiective
Cursanţii vor dobândi abilităţi practice legate de:

 Efectuarea unei inspecţii sanitare simple pe bază de chestionar
pentru o sursă individuală de apă (fântână sau puţ), calcularea unui
scor de risc pentru sănătatea consumatorilor de apă şi acţiunea care
trebuie întreprinsă în funcţie de scorul de risc obţinut.

formatorul va întreba
cursanţii despre obiceiurile
zilnice şi le va solicita să
aprecieze câtă apă
utilizează şi cum se poate
economisi apa.



4.1. NECESARUL DE APĂ
Nevoile de apă individuale
 La omul adult apa reprezintă 60% din întreaga greutate corporală.

 Nevoia zilnică de apă a unui adult este de 2,5 litri (1,5 l apa ca
atare, restul din alimente)

 Conform OMS, cantitatea minimă de apă pentru nevoi individuale
este de 5 l/zi, iar cantitatea optimă este de 100 l/zi.

 Pentru a fi în formă trebuie să beţi suficientă apă!

Nevoile de apă ale colectivităţilor
– Edilitare, industriale, zootehnice
– Cantitatea totală de apă care este furnizată unei localităţi, împărţită
la numărul locuitorilor şi numărul zilelor dintr-un an, formează
consumul specific de apă care se exprimă în litri


Necesarul de apă (2)

Materiale necesare


se va face apel la cunoştinţele
tehnice ale cursanţilor,
încercând să se accentueze
diferenţele dintre sistemele
centralizate şi sistemele
individuale de aprovizionarea
cu apă.



Criterii planificare infrastructură apă uzată
•Volumul de apă uzată menajeră pentru localităţile
≤10.000 echivalent populaţie: 135 l/om/zi pentru
zonele urbane şi 75 l/om/zi pentru zonele rurale

•Volumul de apă uzată menajera pentru localităţile
> 10000 echivalent populaţie: 160 l/om/zi.


• Criterii planificare necesar de apă potabilă
Debite specifice de apă [l/om/zi]
Tipul cerinţei Urban Rural
Debite pentru nevoi gospodăreşti 110 50
Gospodării cu instalaţii interioare 110
Gospodării cu cişmele amplasate în curte 80
Cişmele publice (amplasate pe străzi) 50
Debite pentru nevoi publice 20 10
Şcoli 50 l/elev
Birouri 30 l/angajat
Ateliere/magazine 15-50/ angajat
Spitale 250-450l/pat
Hoteluri 150 l/pat
Restaurante 60 l/pers

Debite pentru industrie 30 15
Debit total necesar 160 75


se va explica cursanţilor ce înseamnă
parametri organoleptici (culoare, gust, miros, transparenţa apei)
examinând comparativ un pahar cu apă de fântână şi un pahar cu apă
îmbuteliată sau de robinet.

 O apă bună de băut trebuie să fie incoloră, inodoră, transparentă,
să aibă un gust plăcut şi să satisfacă senzaţia de sete.

• Pentru determinarea anumitor substanţe chimice din apă, ca de
exemplu nitraţi, se vor utiliza teste rapide de teren, explicandu-se că
nitratul este o substanţă solubilă în apă, care nu modifică mirosul,
culoare, gustul sau transpareţa apei, ceea ce însemană că oricine
poate bea o apă cu o cantitate de nitraţi mai mare decât normele
sanitare fără să fie conştient de acest lucru.



• Calitate microbiologică a apei,
adică prezenţa unor Escherichia coli (nume abreviat: E. coli) este o bacterie
care trăieşte în intestinele organismelor cu sânge cald
microorganisme sau germeni
patogeni sau microbi este pusă
în evidenţă doar prin analize de
laborator în care se utilizează
microscopul; gradul de
complexitate al explicaţiilor va
diferi în funcţie de grupul ţintă.



4.2. CONDIŢIILE DE POTABILITATE A APEI

Cum trebuie citite normele de calitate:

 Parametri microbiologici: 0 pentru bacteriile, virusurile sau
paraziţii susceptibili a provoca îmbolnăvire;

 Parametri chimici: să nu depăşească valorile maxim admise
stabilite pe baza unor consumuri medii, pe durata întregii vieţi;

 Parametri indicatori: valori pentru evaluarea calităţii apei potabile
în programele de monitorizare şi după măsurile de remediere.


Condiţiile de potabilitate a apei (2)

Controlul calităţii apei ia în calcul diferite caracteristici:

 Legate de percepţia noastră senzorială: culoare, gust, miros,
transparenţa apei (turbiditate)

 Compoziţia fizico-chimică: temperatura, conductivitate, pH,
substanţe indezirabile (calciu, magneziu, fier)

 Prezenţa substanţelor toxice: nitraţi, pesticide, metale grele.


• Pentru explicarea noţiunilor de la se poate
organiza o vizită la uzina de apă din localitatea cea mai
apropiată.

se poate organiza o discuţie un medic
de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) judeţeană.

poate fi invitat un cadru medical
de la dispensarul din sat sau de la DSP judeţeană, dar se pot
utiliza şi planşe sau filme educative. Dintre bolile transmisibile se
poate alege ca exemplu hepatita virală de tip A sau „boala
mâinilor murdare”. Dintre bolile neinfecţioase produse de apă, se
poate da ca exemplu Fluoroza endemică datorată unor
concentraţii crescute de fluor.



 Dacă o modificare a calităţii apei prezintă un pericol pentru consumatori,
autorităţile trebuie să prevină populaţia despre natura poluării şi durata
perioadei în care este interzis consumul apei.

 Unde se pot obţine informaţii despre apa de băut?

 Direcţia de Sănătate Publică (DSP) sau societatea care furnizează
serviciile de apă potabilă şi canalizare în localitate.

– Pentru a juca rolul de formatori de opinie, medicii trebuie să dispună de
date corecte şi actuale privind apa. Acestea le sunt necesare şi pentru a
răspunde temerilor populaţiei în legătură cu tulburările de sănătate
potenţial legate de apă, iar în caz de risc sanitar, pentru a alerta
autorităţile responsabile.



4.3. BOLILE POSIBIL ASOCIATE APEI
 Bolile bacteriene sunt în principal: Holera, Febra tifoidă, Dizenteria şi
Boala diareică. Pot fi prevenite prin dezinfecţia apei cu clor sau
substanţe clorigene. Pentru evitarea cazurilor de îmbolnăvire de
exemplu împotriva febrei tifoide, vaccinarea este obligatorie.

 Bolile virotice sunt în principal: Poliomielita şi Hepatita virală de tip A.
Mijloacele de prevenţie sunt de asemenea dezinfecţia apei şi
vaccinarea copiilor.

 Bolile parazitare sunt în principal: Amibiaza, Lambliaza sau Giardioza
şi Geohelmitiazele (transferul de pe sol în apă).


Bolile posibil asociate apei (2)

 Răspândirea pe glob a cazurilor
de
(Jacobsen KH, Wiersma ST.
Hepatitis A virus sero-prevalence
by age and world region, 1990
and 2005. Vaccine. 2010 Sep
24;28(41):6653–7



• Bolile neinfecţioase produse de
apă, care se datorează
compoziţiei chimice a acesteia
sunt: Guşa endemică (lipsa
iodului) şi Fluoroza endemică
(concentraţii crescute de fluor).

• Cianoza infantilă sau
methemoglobinemia infantilă
cianotică sau „boala copilului
albastru” care popular mai este
denumită şi „intoxicaţie cu apă de
puţ”, este produsă de excesul de
nitraţi din apă.
Fierberea apei NU elimină nitraţii, ci îi poate concentra!



Cazuri de intoxicaţii acute cu nitrați prin consumul
apei de fântână

500
400
300
200

100
0
'97 '98 '99 '00 '01 '02 '03 '04 '05 '06 '07 '09

Nr. Cazuri 206 210 171 453 334 234 293 259 215 243 128 89


se poate
organiza o vizită pe teren pentru a se
vizualiza o fântână. Se pot pune întrebări de
tipul:
• Ce se întâmplă dacă beţi apă contaminată?
– Efectele consumului unei ape contaminate pot varia
de la nici o reacţie, până la îmbolnăviri grave şi
chiar decese.
• Cu ce poate fi contaminată apa din fântâna
dumneavoastră?
– Fântânile particulare pot fi contaminate cu bacterii,
nitraţi, erbicide şi pesticide.



• Bacteriile - ajung în apa de fântână datorită contaminării cu materii fecale de la
om sau animale. Când analizele de laborator indică prezenţa bacteriilor în apa
de fântână, nu este bine să beţi acea apă până când sursa poluării nu a fost
eliminată şi calitatea apei restabilită. Bacteriile reprezintă un risc pentru
sănătate.

• Nitraţii - ajung în apa de fântână datorită utilizării lor în agricultură sau datorită
scurgerilor din latrină. Concentraţiile mai mari de 50 mg nitrat/litrul de apă, sunt
periculoase pentru nou-născuţi deoarece afectează capacitatea sângelui de a
transporta oxigenul, cauzând „boala albastră a sugarului”, care poate fi mortală.

• Pesticidele - pot contamina apa din fântână dacă sunt utilizate incorect sau în
exces în agricultură, în scopul combaterii buruienilor şi insectelor.


• Testarea apei din fântâna dvs.

– Este bine să testaţi apa din fântână de 2 ori pe an, primăvara şi
toamna, pentru a determina dacă sunt prezente sau nu bacterii. Este
bine să testaţi apa şi pentru nitraţi, dacă în familia dumneavoastră sunt
copii nou-născuţi sau femei însărcinate. Pentru aceste analize vă puteţi
adresa Direcţiei de Sănătate Publică din reşedinţa de judeţ.



4.4. IGIENA APROVIZIONĂRII CU APĂ
Ajutaţi-vă singuri, învăţând cum să:

• Amplasaţi fântâna –

– la distanţă de orice sursă de contaminare:

latrină, grajd, gunoi (dacă fântâna este
săpată se recomandă o distanţă de
minimum 30 m iar dacă este forată de
minimum 10-15 m

– pe un teren care să nu favorizeze băltirea
apei în jurul fântânii

– nu se vor stoca, utiliza sau depozita gunoi,
bălegar, sare, pesticide sau orice alt
contaminant, în vecinătatea fântânii.


Igiena aprovizionării cu apă (2)

• Construiţi fântâna, ţinând cont de recomandările sanitare

– impermeabilizare pentru a nu permite pătrunderea apei din exterior,
dotare cu capac, găleată proprie şi dacă se poate acoperiş, împrejmuire
cu beton, dale sau pietriş şi cu gard.

• Protejaţi sursa de apă, asigurându-vă că
– fântâna este prevăzută cu un capac intact, care poate fi închis
– nu sunt infiltraţii ale apelor de şiroire sau surgeri de la gunoi, grajd,
latrină, magazia cu chimicale
– nu sunt utilizaţi fertilizanţi sau pesticide pe terenul din jurul fântânii
– nu aruncaţi ulei, detergenţi, vopsele, solvenţi sau alte chimicale, în jurul
fîntânii sau în latrină
– dezinfectaţi fântâna după orice reparaţie.
• Inspectaţi şi întreţinţi fântâna, pentru a preveni contaminarea



În cadrul activităţilor, cursanţii vor dobândi abilităţi practice legate
de efectuarea unei inspecţii sanitare simple pe bază de

(fântână sau puţ), calcularea unui scor de risc pentru sănătatea
consumatorilor de apă şi acţiunea care trebuie întreprinsă în
funcţie de scorul de risc obţinut, în conformitate cu instrucţiunile
prezentate în manual.



Chestionar Ce putem face?
Scor de risc

INSPECŢIE SANITARĂ
1. Există o latrină la mai puţin de
10m?
2. Latrina este amplasată pe un
teren mai ridicat decât fântâna?
3. Există o altă sursă de poluare la
mai puţin de 10m: gunoi de
grajd sau gunoi menajer?
4. Sunt supuse contaminării
găleata sau lanţul?
5. Sunt inadecvate înălţimea sau
ghizdul (marginea) fântânii?


INSPECŢIE SANITARĂ Ce putem face?
6. Este ghizdul fântânii crăpat sau fisurat?

7. Zona betonată, pavată sau pietruită din jurul fântânii este mai mică de 1
m?

8. Terenul din jur favorizează stagnarea apei la mai puţin de 2 m de
fântână?

9. Este fisurată împrejmuirea betonată din jurul fântânii?

10. Sunt pereţii fântânii impermeabilizaţi într-un mod neadecvat?

11. Este canalul de scurgere crăpat sau spart, favorizând băltirea apei în
jurul fântânii?

12. Este inadecvat gardul din jurul fântânii pentru a împiedica apropierea
animalelor?


Ce putem face?
INSTRUCŢIUNI
• Se va desena o fântână cu toate elementele enumerate în
întrebările 1-12, ajutând proprietarul să identifice şi vizual
elementele de risc.
• Se va răspunde cu DA sau NU la întrebări şi se va totaliza numărul
răspunsurilor afirmative.

INTERPRETAREA REZULTATELOR



• Se poate organiza o vizită pe teren pentru a se verifica dacă au
fost marcate fântânile publice din localitate, în conformitate cu
prevederile legale:
– Starea de apă potabilă sau apă nepotabilă, constatată în
baza analizelor efectuate de un laborator abilitat, va fi
consemnată pe o plăcuţă aplicată la vedere, pe sau în
vecinătatea sursei de apă;
– În cazul în care analizele de laborator vor indica o apă care nu
îndeplineşte condiţiile de potabilitate, se va interzice
utilizarea acesteia pentru consumul uman, al animalelor
şi pentru irigaţii;
– În cazul în care în apa de fântână au fost determinaţi nitraţi la
valori mai mari decât cele admise, 50 mg/L se poate
inscrpţiona un mesaj de tipul: Atenţie NITRAŢI, nu utilizaţi
apa pentru copii nou născuţi, femeile care alăptează sau
sunt însărcinate.


Se pot organiza discuţii referitoare la întreţinerea fântânilor şi la
dezinfecţia periodică a apei:

– Dezinfecţia fântânii se va face cu substanţe avizate sanitar pentru
folosirea în acest scop, ca de exemplu: clorură de var, hipoclorit de
sodiu, cloramină;

– Cantitatea de substanţă folosită pentru dezinfecţia apei variază în
funcţie de cantitatea de clor activ care trebuie eliberat şi care
depinde de gradul de poluare al fântânii.

– Pentru a se obţine un clor rezidual liber de 0,5 mg/L apă, este
nevoie de aproximativ 20 g substanţă dezinfectantă (25%
substanţă activă)(adică 1 lingură) la 1 m3 apă de fântână.



Concluzii privind reducerea riscului pentru sănătate datorat contaminării
apei de băut
 Informarea și educarea populației

 Evitarea consumului de apă contaminată de către grupurile
vulnerabile: nou născuți, femei însărcinate, bolnavi, bătrâni

 Igienă în gospodărie

 Depozitarea și utilizarea corectă a gunoiului de grajd

 Forarea unui puț la o adâncime mai mare, într-un acvifer necontaminat

 Utilizarea apei îmbuteliate pentru băut și gătit

 Îndepărtarea nitraților din apă prin metode fizice sau chimice

 Conectarea la sisteme publice de aprovizionare cu apă și canalizare.


Cum se pot îndepărta nitrații din apă?
 Tehnic este posibilă tratarea apei contaminate – Distilare - Osmoză inversă - Schimbători de
ioni - Diluție.
 Practic însă, acest lucru poate fi dificil, costisitor sau ineficient.
 PREVENȚIA este cea mai bună metodă de asigurare a apei curate.
– Distilarea – se fierbe apa, se captează vaporii și se condensează pe o suprafață
rece. Nitrații și alte minerale rămân în recipientul de fierbere.
– Osmoza inversă – sistem de filtrare care utilizează presiunea (150 psi) pentru a
forța apa să treacă printr-o membrană care îndepărtează nitrații și alte
minerale; etape de pre-filtrare utilizând inclusiv cărbune activat. 1/2 sau 2/3
din apă este inutilizabilă pentru că acumuleza substanțele eliminate.
– Schimbătorii de ioni – filtrul este umplut cu o rășină specială care reține ionii
nitrat la trecerea apei prin stratul filtrant. Rășina poate fi regenerată prin
spălare în contracurent cu soluție de clorură de sodiu. Apa în care s-au
concentrat nitrații trebuie tratată corespunzător.
– Diluția – amestecarea apei contaminate cu nitrați, cu apă curată dintr-o altă
sursă. Apa obținută prin diluție nu este sigură pentru bebeluși, dar este
acceptabilă pentru adulții sănătoși și pentru animale.



Cum se pot îndepărta nitrații din apă?
• Sisteme de filtrare cu
rășini schimbătoare de
ioni


Anexe

Prezentare formare formatori

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Andere mochten auch

Andere mochten auch (20)

Ähnlich wie Prezentare formare formatori

Ähnlich wie Prezentare formare formatori (20)

Mehr von Campania INPCP

Mehr von Campania INPCP (20)

Prezentare formare formatori