1. Metode de inmultire
frunze flori suculente ferigi palmieri fructe exotice tehnice
Bun venit Boli Bioregulator - RADI-STIM
Sfaturi Daunatori
Lista de discuti Lumina
Cauta cu Hortiplex Tipuri de pamant
Metode de inmultire
Intrebari
Contact
Forum 1 iunie 2003 Daniel Zimbreanu
CARTI
Oferta pentru carti despre plante si
animale de casa. La plante inmultirea poate fi:
click pentru oferta >> - sexuata, prin seminte, prezinta avantajul ca de la o singura planta se pot obtine un numar mare de seminte,
dezavantaj: nu intotdeauna se transmit caracterelor parintilor la urmasi;
- asexuata - inmultire vegetative.
Informatii despre plante de Deoarece conditiile de semanare si germinare sunt caracteristice fiecarei specii si nu pot fi tratate la modul
apartament general in acest articol vom trata inmultirea vegetativa.
Atunci cand cumparati seminte aceste ar trebui sa fie insotite de indicati privind conditiile de germinare: sol,
Articole despre plante de
umiditate, temperatura, lumina, etc.
apartament
Inmultirea vegetativa poate fi:
Naturala, realizata fara interventia omului si prezinta Artificiala, este inmultirea care are loc prin interventia
urmatoarele forme: directa a omului:
Informatii despre plante de - stoloni - butasirea
gradina - drajoni - marcotajul
Articole despre plante de gradina - lastari - diviziunea tufei
- tulpini subterane - tulpini subterane
- rizomi - rizomi
- bulbi - tuberobulbi
- tuberculi - bulbi
- radacini tuberizate - tuberculi
- palante vivipare (muguri adventivi) - radacini tuberizate
Prin inmultirea vegatativa se vor obtine plante identice cu planta mama.
A. Inmultirea vegetativa artificiala
Butasirea
Este una dintre metodele cele mai des utilizate in inmultirea
plantelor. Aceasta metoda se bazeaza pe proprietate plantelor
de a dezvolta plante noi din organe sau fragmente de organe
ca: frunza, tulpina, radacina, etc.
Factori ce intervin in capacitatea de producere a radacinilor
sunt:
Varsta plantei mama - cu cat planta mama este mai
tanara cu atat capacitatea sa de inmultire este mai mare.
Lumina - are un rol activ in reusita butasirii dar acest rol
este dificil de cuantificat. Zilele lungi favorizeaza inradacinarea.
Nutritia - plantele mama correct ingrasate dau butasi care
inradacineaza usor.
Clasificarea butasilor
Dupa natura organului prelevat: Dupa tipul tesutului:
- butasi de varfuri de lastar - butasi erbacei
- butasi de tronsoane de tulpina - butasi semilemnificati
- butasi de tronsoane de tulpini florale - butasi lemnificati
- butasi de muguri
- butasi de frunze intregi Dupa epoca de butasire:
- butasi de fragmente de frunze - butasi de primavara
- butasi de radacina - butasi de vara - toamna

2. Realizarea butasilor
Butasi din portiuni de tulpina - portiunile de tulpina trebuie sa fie de minim 5 cm si sa prezinte 2 - 3 noduri.
Prin acest procedeu se pot inmulti: Dieffenbachia, Dracaena, Philodendron, Monstera, Colocasia
Butasi de varf de tulpina - se fac de 5 - 10 cm. Se prefera butasii mai scurti. Ei trebuie sa baiba minim 2-3
noduri. Secctiunea bazala se face prin taiere transversala, cu o lama, briceag, sau bisturiu imediat sub nod (1-
2mm)
In zona bazala pe o lungime de 2-3 cm se elimina frunzele. In cazul plantelor cu frunze mari se reduce o parte
din suprafata foliara a frunzelor ce raman pe butas pentru a se reduce deshidratarea butasului prin transpiratie.
La plantele cu frunze mari (ficus, aucuba) evapotranspiratia se reduce prin rularea limbului frunzei si nu prin
reducerea lui. Se practicat la inmultirea speciilor de ficus
Buta
sii de
frunze
se fac
din
frunze
adulte
dar nu
foarte
batrane
. La
frunzel
e
petiolat
e se
reduce
petiolul
la 2-3
cm.
Butasii de fragmente de frunze, ca in cazul Begoniei (rex, credneri, etc.) trebuie sa posede o nervura
principala. La alte plante se sectioneaza frunza in doua prin nervura principala Streptocarpus hybridus). Butasi
de Sansevieria se fac din bucati de frunza de 5-7 cm la care trebuie respectata polaritatea (radacina va aparea in
partea de jos a butasului). Prin butasi de frunza se pot inmulti: Begonia, Sansevieria, Saintpaulia, Streptocarpus,
Sinigia, Peperonia.
Butasi de radacina - sunt reprezentati prin fragmente de radacina de circa 4 - 6 cm, care pusi in conditii
optime de inradacinare, vor da indivizi noi. Prin aceasta metoda se pot inmultii: Marantha si Calathea
Butasi de lastari de regula semilignificati, inmultire care se practica la majoritatea plantelor ierboase. Lastarii
pentru efectuarea butasilor trebuie sa aiba 7- 10 cm la recoltare si aproximativ 5 -7 cm la fasonare, cuprinzand
cel putin 2 - 3 noduri. La fasonare taierea se face imediat sub nod. Frunzele de la baza se elimina pe o lungime
de 2 cm, iar restul frunzelor se reduc la jumatate pentru a micsora procesul de transpiratie in timpul inradacinarii.
Prin aceasta metoda se pot inmultii: Cyperus, Pelargonium.
Butasi de ramuri - procedeu practicat la plantele lemnoase, se realizeaza din ramuri anuale sau care au cel
mult 2 ani, lungi de 18 -22 cm, taiate la 2 - 3 mm sub un mugure.
In aceasta categorie se intalnesc:
Butasi realizati din ramuri simple: Hibiscus, Nerium, Aucuba
Butasi cu calcai, se confectioneaza prin smulgerea lujerilor de 1 - 2ani de pe ramura mama, in asa fel ca
la baza butasului sa se pastreze o portiune din lemnul ramurii din care s-a smuls. Se foloseste la inmultirea
smochinului.
Butasii cu carlig, sunt butasii care pastreaza la baza o portiune de 2 - 4 cm din ramura mama.
Butasii plantelor cu latex (ficus, euphorbia) dupa taiere se tin timp de 25-30 minute in apa calda 35 grade C
pentru a se evita obturarea vaselor conducatoaree prin coagularea latexului.
Stimularea inradacinarii butasilor
Inradacinarea butasilor poate fi facuta prin mai multe metode:
- folosirea de solutii stimulatoare - vezi RADISTIM
- iluminarea suplimentara in lunile de iarna - primavara
- executarea de incizii bazale, inelari sau simple taieturi
Substraturi pentru inradacinare
Substratul de inradacinare trebuie sa aiba o buna porozitate pentru aer,
capacitate de retinere a apei si sa fie perfect sanatos (steril). Se poate folosi
ca substrat de inradacinare: perlitul, turba fibroasa, nisipul, singure sau in
amestec. Apa se utilizeaza pentru butasii de leandru, ficus, cyperus,
trandescantia, violeta de parma.
Factorii de mediu
Lumina
La butasii erbacei lumina este necesara de la inceputul butasirii. Pentru butasi lemnificari lumina este
necesara numai in momentul pornirii mugurilor de crestere, pana atunci butasi sunt tinuti la intuneric.
Temperatura
Genul si specia Temperatura de inradacinare Lunile in care se realizeaza butasirea
Azaleea indica 18 - 20 II - III; VII - IX
Begonia rex 20 - 22 I - XII
Colocasia 20 - 22 I - XII
Ficus elastica 24 - 25 III - IV
Hibiscus rosa-sinensis 16 - 18 II - IV; VIII - IX
Nerium oleander 20 - 22 III - V; VIII
Sainpaulia jonantha 22 - 24 II - III; VIII - IX

3. Sansevieria trifasciata 20 - 22 III - V
Umiditatea
Deoarece nu are radacini nu poate absorbi apa care se pierde prin transpiratie. Pentru a limita deshidratarea si
uscarea butasului trebuie diminuarea transpiratiei. Aceasta se face prin cresterea umiditatii relative din jurul
butasului prin: pulverizarea cu apa, ceata artificiala, acoperirea constanta a frunzelor cu o pelicula de apa.
Aerisirea
Este necesara oxigenarii spatiilor de inradacinare.
Marcotajul
Este o metoda
mai intalnita la
plantele de
gradina dar se
poate aplica si
celor de
apartament.
Marcotajul
reprezinta de
fapt o butasire in
care ramura nu
se detaseaza de
planta mama,
decat dupa
inradacinare. Se
foloseste la
plantele la care butasii nu inradacineaza sau inradacineaza greu cum ar fi speciile de Magnolia.
Marcotajul terestru se aplica plantelor cu tulpini flexibile uneori taratoare, pe carese formeaza radacini si lastari
noi in portiunile care vin in contact cu pamantul. Plante ce se pot inmultii prin aceasta metoda: Ficus repens,
Hedera, Philodendron, Gynura.
Marcotajul aerian este practicat la plantele care au tulpini si ramificatii rigide, ce nu pot fi curbate la nivelul
pamantului: Ficus, Codiaeum, Dracaena, Schefflera, Aralia, Camelia, Nerium.
In acest caz, substratul de inradacinare este fixat cu ajutorul unui manson din folie de plastic in locul unde se
doreste producerea radacinilor. Ca substrat se foloseste turba fibroasa sau muschi vegetal bine umezit. Pentru a
favoriza producerea radacinilor pe zona respective se realizeaza incizii circulare sau fanta sub mugure pe care
se poate aplica o substanta stimulatoare (radistim)
Divizarea tufei
O metoda de inmultire ce se aplca la plantele care cresc sub forma de tufa. Metada consta din scoaterea
plantei din ghiveci si fragmentarea ei (de preferat cu mana) astfel incat fiecare bucata sa aiba cativa lastari si
radacini. Plantele obtinute se planteaza la aceiasi adancime ca si planta mama. Cel mai buna perioada pentru
realizarea acestei operati este primavara.
B. Inmultirea vegetativa naturala
Stoloni
Stoloni sunt tulpini subtiri, flexibile, taratoare, pe care se
formeaza rozete de frunze cu radacini la baza. Separarea
rozetelor se poate face cand acestea au cateva frunze (4 - 6).
Daca rozetele nu
au radacini
acestea se
trateaza ca butasi
sau se pot
marcota. Prin
stoloni se pot
inmulti:
Chlorophytum,
Nephrolepsis,
Saxifraga.
Drajoni
Drajoni sunt
lastari porniti din
mugurii de pe radacina. Cand acesti lastari au suficiente radacini
se desprind de planta mama si se planteaza. Aceasta metoda se
poate folosi la: agave, bromelii, isoloma, palmieri.
Muguri adventivi
Cateva specii de plante au insusire de a forma plantule mici din
muguri adventivi situati pe pedunculul floral (Bryophyllum
tubiflorum), pe marginea frunzei (Bryophyllum daigremontianum),
pe nervura mediana (Asplenium viviparum). Cand acesti muguri
ating o oarecare marime se desprind de pa planta mama si daca
vin in contact cu pamantul cresc rapid si formeaza plante noi.
sus^