1. Ingrasaminte naturale de provenienta animala
Tot mai multi dintre gradinarii amatori isi doresc sa se intoarca la
culturile acelea lipsite de chimicale, cu care ne imbie supermarketurile si cateodata chiar taranii
in piata. Suntem dispusi sa renuntam la culoarea frumoasa si la asa-zisa perfectiune dimensionala
si a formelor pentru a obtine legume sanatoase, care sa ne hraneasca asa ca pe timpuri. Nu doresc
sa acuz pe nimeni in acest articol, poate doar sa atrag atentia asupra minciunilor pe care ni le
vand taranii la pachet cu produsele din piata. O parte din mine ii intelege pentru ca intr-o tara tot
mai saraca, in care cumparatorul are varianta alegerii produsului cel mai ieftin si atat,
producatorii autohtoni incearca doar sa mareasca productia prin orice mijloace, acoperindu-si
saracia si concurenta neloiala a importatorilor. Ceea ce nu inteleg eu este minciuna de langa
taraba.
Dar ramanem noi, cei care cultivam pentru noi, familie si prieteni. Pe noi nu ne impiedica nimeni
sa cultivam sanatos. Asa ca iata o succinta prezentare a ingrasamintelor naturale de origine
animala pe care le putem folosi.
1. Balegarul de cal este de departe cel mai bun biocombustibil, are apa doar 70%, foarte bogat
in hidrocarburi si produsi ce contin azot. Are pH bazic situat intre 8-9 si dezvolta o teperatura
maxima intre 70-80 grade Celsius. Energia sa calorica de pierde pana la jumatate in primele doua
saptamani de fermentatie restul urmand sa se degaje in 7-8 sapatamani. De aceea, daca asezam
balegar de cal ca pat cald in rasadnite in primele doua saptamani vom obtine temperaturi de 60-
70 grade Celsius, apoi temperatura va scadea la 30 grade, si se va mentine la aceasta valoare
timp de 6-7 saptamani.
2. Balegarul de vaca se deosebeste de cel de cal prin continutul mai mare de apa (75-80%). Din
acest motiv temperatura maxima la care ajunge prin fermentatie este de 45 grade Celsius,
temperatura ce se degaja tot aproape 2 saptamani. Apoi temperatura scade la 20 de grade celsius
pentru urmatoarele 4-5 saptamani.. Se poate creste valoarea energetica a acestui balegar de vaca
prin adaugarea de paie sau rumegus
3. Excrementele de oaie sau de capra sunt foarte uscate si trebuie umezite inainte de a fi
folosite. Este foarte indicat sa se amestece cu alt tip de balegar deoarece singur fermenteaza lent
ajungand la 55 grade Celsius dupa 2 saptamani de la asezarea in patul cald. Se mentine aceasta
temperatura cam o saptamana dupa care ea va scadea pana la 15-20 grade Celsius pentru
urmatoarele 45-50 de zile.
4. Excrementele de porc nu se folosesc aproape deloc pe post de biocombustibil fiind prea
umede si mult prea acide. Ele nu reusesc sa incalzeasca deloc rasdnitele dar se pot amesteca cu

2. balegar de cal si cu paie. Poate pe undeva natural acest fapt deoarece porcul este departe de a fi
exclusiv ierbivor. In aceeasi situatie sunt si continuturile fosselor, mai mult sau mai putin septice,
pe care vecinii mei de exemplu se incapataneaza sa le goleasca in solare, intrebandu-se de ce se
ard rosiile. Din cauza aciditatii mari rezultat al hranei variate ce include si carne, grasimi, etc.
5. Gainatul de pasare este foarte la indemana tuturor celor care au gaini,rate, gaste sau alte
pasareturi in curte, poate mai la indemana decat orice alt ingrasamant. Nu stiu cati dintre noi
avem cai sau vaci dar cu siguranta mult mai multi avem pasari de curte.. Trebuie retinut ca
gainatul este extrem de acid ceea ce face ca el sa se foloseasca numai in stare uscata. Se
faramiteaza foarte bine pana cand ajunge de consistenta malaiului si se imprastie pe pamant asa
uscat inainte de plantarea rasadurilor cu cateva zile. Dupa ce-l imprastiem se uda foarte bine.
Nu va feriti sa folositi in amestec cu balegar si paie; acestea sporesc cantitatea de celuloza
marind astfel capacitatea calorica. Daca faceti rost de balegar, depozitati-l undeva in curte
acoperit pentru a fi ferit de precipitatii si a nu se dilua. Iar dupa ce folositi balegarul in rasadnita
si el a fermentat complet, in toamna il puteti amesteca cu pamantul si veti aduce un aport de
substante nutritive pentru culturile viitoare sau il amestecati cu pamant si veti obtine un excelent
pamant pentru obtinerea rasadurilor tot in sezonul viitor. Neaparat insa asteptati incheierea
fermentatiei deoarece aciditatea ridicata si fermentatia in desfasurare va va arde culturile fara
mila. Au patit-o gradinari profesionisti care s-au increzut in cuvintele unor vanzatori de astfel de
produse, care au declarat cu mana pe inima ca este gunoi de grajd putred si dupa ce l-au
imprastiat in 4 zile adunau resturile de rasaduri sa le arunce. Totul a fost ars pe aproape jumatate
de hectar de solarii cu castraveti.
Ameliorarea structurii solului se poate face printr-un
adaos de substante minerale sau organice.
Adaosul mineral.
Adaugati var pentru a neutraliza aciditatea solului, dar faceti-o intr-o maniera progresiva.
Adaugati nisip pentru combaterea efectului de lipire, nisip de 3/4 mm minimum.
Adaugati vermiculita pentru a afana solul.
Adaugati cenusa de lemne. Compozitia acesteia variaza in functie de lemnul ars, continand potasiu, in
medie 5% sau mai mult, la fel si fosfor, fier.
Adaosul organic.
Adaosurile organice sunt provenite fie din descompunerea vegetalelor fie din balegar animal. Pentru
solurile argiloase si cleioase, ajuta la afanarea acestora, jucand un rol de deliant ; din contra, pentru
solurile nisipoase ajuta la fixarea elementelor constitutive.

3. In plus, acest humus absoarbe si pastraza umiditatea, permitand plantelor sa reziste mai bine vara.
Balegarul de cal, oaie, capra este indicat pentru solurile grele, pentru a ameliora structura solului si
imbogatirea in substante nutritive. Acelasi efect il are balegarul de bovine pentru solurile usoare. O
importanta imbogatire in substante nutritive se realizeaza prin adaugarea marnitei din foi si substante
vegetale.
Sfaturi pentru irigarea gradinii vara
Wednesday, August 13th, 2008 | gradina, ingrijire | No Comments
<!--[if !vml]--><!--[endif]--> Vara, ploile se rezuma deseori la
cateva averse furtunoase, care acopera necesarul de apa al pamantului timp de aproximativ o
saptamana. Prin urmare trebuie sa udati gradina abia dupa ce trece o saptamana fara ploaie.
Pentru a preveni bolile frunzelor ar trebui sa udati plantele sensibile nu cu un aspersor, ci mai
degraba cu un furtun lung, chiar deasupra solului, astfel incat sa nu udati frunzele.
1. Este mai bine sa udati o data la 2-3 zile, dimieata si seara, temeinic, decat sa udati zilnic
gradina, dar foarte superficial. Daca udati putin, radacinile se formeaza si se inmultesc in stratul
superficial al pamantului, iar plantele vor fi mai sensibile la uscaciune. Impotriva acestui pericol
este bine sa irigari temeinic, astfel incat pamantul sa se umezeasca in adancime. In felul
acesta, plantele suporta mai bine uscaciunea.
2. Sunt necesari cca. 10 litri de apa pe metru patrat pentru a umezi pamantul pana la 10cm
adancime. Aceasta cantitate de apa este suficienta pentru iarba. La straturile de flori sunt
necesari 20 litri de apa pe metrul patrat. Astfel se umezeste solul pana la 20cm adancime.
3. Irigati doar cu un jet bland, pentru ca pamantul sa nu se transforme in noroi. Daca solul este
nisipos, faceti un mic zid de pamant in jurul plantei pentru ca apa sa ajunga in zona radacinilor.
4. Straturile de scoarta de copac macinata micsoreaza considerabil pierderea de apa a plantei
si ajuta la inmagazinarea apei in sol.

4. 5. Suporturile suspendate la inaltime se uda mai greu. In loc sa folositi mereu o scara, puteti
apela la dispozitive de irigat cu coada lunga si cu capat indoit. Cu ajutorul lor puteti uda
suporturile de sus, foarte comod. Alternativa ar fi sa nu prindeti suporturile de flori in carlige
ferme ci cu un sistem de scripeti si sfori. Daca trageti de un capat al sforii sau chiar de suportul
suspendat, el poata fi miscat in sus sau in jos. Un alt avantaj: sub suporturile coborate puteti
aseza galeti in care picura apa in exces, pentru a putea fi refolosita. Dupa ce apa s-a scurs,
puteti ridica suporturile. In felul acesta, pardoseala ramane curata.
6. Mranita (compostul) inmagazineaza apa. Solurile nisipoase trebuie imbogatite anual cu
compost maturat. Partile de humus inmagazineaza apa si fac ca plantele sa suporte mai bine
perioadele secetoase.
Materiale ce pot fi transformate in compost!
Tuesday, August 19th, 2008 | gradina, organic, practic | No Comments
Un tanar se plimba impreuna cu tatal sau pe plaja pana cand,
la un moment dat, au dat de un camp de stelute de mare lasate de reflux pe plaja. Tanarul se
apleca si, una cate una, lua cate o steluta de mare si o arunca inapoi in mare ca pe Frisbee.
Apoi mai ridica una si o arunca in valuri. “Fiule, ce faci? Este imposibil sa le salvezi pe toate!”,
ii spuse tatal. “Banuiesc ca nu!”, raspunse fiul, “dar cel putin acestea vor reusi!”. Tanarul era
ferm convins ca, in ciuda situatiei disperate a stelutelor de mare, el ajuta cat putea.
Anual, tone de materiale organice sunt aruncate, umpland campurile de gunoi ineficient.
Compostand aceste materiale, in primul rand veti prelungi perioada de viata a gropii de gunoi ce
apartine localitatii in care traiti. Asa cum ati arunca o steluta de mare inapoi in valuri, la fel puteti
face singuri diferenta compostand gunoiul organic.
Compostul este pentru plante ceea ce reprezinta pentru noi un pranz gurmand. Si in comparatie
cu o cina rafinata, procesul de compostare este foarte usor.
Compostarea nu se limiteaza la amestecarea frunzelor si ierbii cosite intr-o lada. Este o
munca mult mai creativa chiar! Iata o lista cu aproape 100 de materiale organice pe care le
poti adauga in bazinul de compost sau chiar sa le ingropi in gradina. Gandeste-te numai! Peste

5. 100 de materiale ce nu vor sfarsi in groapa de gunoi ci iti vor ajuta gradina sa infloreasca! In
plus, plantele tale vor beneficia de o cina gourmet! Asta da afacere!
Daca nu vei regasi ceva in lista, te rog sa adaugi respectivul material trimitandu-mi un e-mail sau
lasand un comentariu la acest articol. Doar de dragul artei, citeste intreaga lista.
Materiale organice ce pot fi compostate
Servetele de hartie, legume inghetate sau arse, saculeti de cafea pentru cafetiera, par de
animale, post-it-uri, fructe inghetate sau arse, aschii de lemn, ceara de albine, popcorn
necopt, peste inghetat/ars, condimente iesite din garantie, ace de brad, frunze, chibrituri
din hartie sau lemn, alge, gainat, praf de piele, plante uscate, gunoi de colivie, prosoape de
hartie, resturi de la fermentare, resturi de iarba, reziduri de melasa, coji de cartofi, facturi
neplatite, resturi de bumbac, buruieni, gunoi de iepure, resturi de par, paine uscata, zat de
cafea, cenusa de lemn, scame de bumbac, pliculete de ceai, ziare sfasiate, coji de ou,
balegar de vaca, coji de grapefruit, boabe de struguri, plante de casa uscate, paste vechi,
resturi de struguri, pamant de gradina, piatra de fosfor, coceni de porumb (au nevoie de
mai mult timp pentru descompunere), gelatina, resturi de la pranz, resturi obtinute in urma
stoarcerii strugurilor, argila, resturi de peste, plante de apa, gunoi de port, paie de grau,
servetele Kleenex, lapte in cantitati mici, lapte de soia, coaja de copac, stelute de mare
(cele moarte!) inghetata topita, petale de flori, seminte de bostan, aranjamente florale
uscate, pielita de peste fripta, oase, resturi de citrice, chipsuri, cozi de rubarba, manusi de
gradinarit din piele, resturi de tutun, meduze moarte, spice de grau, gunoi din cusca
porcusorilor de Guineea, coji de nuca, praf de granit, branza topita, nisip, solzi de peste, coji
de mar, gunoi de bucatarie, iaurt expirat, cochilii de crevete, cochilii de crab, crusta de
placinta, portofele de piele, coaja de ceapa, rezidurii zaharoase, coji de pepene, balegar de
capra, samburi de masline, coji de alune, friptura arsa, scame din masina de spalat, coaja
de paine, orez gatit, mal de rau, tofu (sunt doar niste seminte de soia!), vin otetit (cata
risipa!), coji de banana, prajiturele de ciocolata (daca sunteti la dieta!), scobitori din lemn,
muschi de pe ghivecele suspendate, cereale de la micul dejun, praf de sub pat, resturi de
creioane din lemn, sosete din bumbac, salata de fructe, salata, pungi din hartie maronie,
biletele de teatru, paine arsa, pene, blana de animale, balegar de cal, continutul sacilor de
gunoi din aspirator, fibra de nuca de cocos, seminte vechi sau iesite din garantie,
macaroane cu branza, zeama legumelor conservate, zeama fructelor conservate, bere
veche, buchete de nunta, plicuri de felicitari, zapada, albine si muste moarte, par de cal, unt
de arahide, oase de peste, resturi de sapun, conserce din legume sau fructe expirate, bonuri
de la macelarie.
Tehnologia pregătirii compostului pentru ciupercării
Pregătirea compostului durează 28 -30 zile si se face, pe cat posibil, in apropierea
ciupercăriei, pe o suprafaţa betonata (platforma) pentru a împiedica infiltrarea în pământ a
mustului de bălegar rezultat la udare. Platforma trebuie sa aibă o suprafaţa de aproximativ

6. 10 mp (pentru o tona de compost ), cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%), iar la
capete sa fie prevăzuta cu doua bazine pentru colectarea mustului.
Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperiş (şopron), pentru
a feri compostul de uscăciune in timpul călduros si de spălare prin precipitaţii.
In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie
închisa cu ajutorul unor pereţi mobili – glisanţi, pentru a nu permite coborârea temperaturii
sub cea de îngheţ.
Reţete de compost si fazele tehnologice de pregătire.
Reţeta nr.1 (compost clasic) - pe baza de gunoi de grajd de cal.
Pentru pregătirea unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este
alcătuit din bălegar de cal si paie de grâu din aşternut, 70-75 %. La o tona de compost se
mai adăuga următoarele materiale: ipsos -25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg,
sulfat de amoniu – 7 -8 kg sau îngrăşământ complex cu N si P, cantitatea fiind in funcţie de
concentraţie.
Fazele tehnologice de pregătire.
Preînmuierea. Gunoiul de cal (bălegar +paie) se aşeză pe platforma betonata sub forma de
grămada si se uda zilnic, cu furtunul, se tasează. Se udă treptat până in momentul in care apa începe sa
se scurgă de sub grămadă. Aceasta operaţie durează 5 zile.
Omogenizarea (amestecarea) compostului debutează din ziua a 6-a de la începerea
pregătirii. După ce se amesteca bine componentele, cu furca, din nou se aşează in grămada
si se uda, de asemenea zilnic, timp de încă 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din
compostarea anaeroba (fără aer), pentru ca se tasează si se uda in vederea declanşării
fenomenului de compostare.
Aşezarea la compostarea aeroba (în prezenţa aerului) - afânat. Compostul se ia cu
furca din grămada si se aşează afânat intr-o”platforma” cu următoarele dimensiuni: lăţimea
1,8-2 m, înălţimea 1,7-1,8 m, iar lungimea – in funcţie de cantitatea de compost.
In aceasta faza nu se mai uda (cu mici excepţii) si nu se mai tasează. Se laşa astfel 4-5 zile,
după care încep întoarcerile. Daca se pot administra amestecului îngrăşămintele
recomandate, acestea se pot înlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ), 3-5 kg la tona de
compost, presărata la aşezare, deci la aceasta faza. Tot la aşezare se pun si 5 -6 kg ipsos.
Întoarcerea compostului din platforma începe din a 15-a zi de la momentul
declanşării pregătirii compostului. Se fac 4 -5 întoarceri, la intervale de 3-4 zile . La primul
întors se administrează 5-6 kg ipsos /t compost, la întorsul al 2-lea si al 3-lea se adăuga, de
asemenea, ipsos si îngrăşăminte, cate 3-4 kg .
Întorsul 4 se executa atunci când paiele nu s-au înnegrit si nu se rup uşor (deci
amestecul are o compostare insuficienta). Întorsul se executa cu furca, practic se muta
vechea platforma alături, păstrându-i dimensiunile in aşa fel încât gunoiul de pe margini si
de la capete sa se aşeze in interiorul noii platforme.
Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite, cu substanţe dezinfectate sau
cu pesticide. La întorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin împrăştiere a unui kg de
CU2SO4 sulfat de cupru (piatra vânata) la o tona de compost.
Pentru dezinfecţie se poate folosi si Formalina, soluţie in concentraţie de 2-3 %,cu
care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton înainte de aşezare.
Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %, care prezintă acţiune fungicida (combate
ciupercile patogene) precum si Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substanţe se stropesc
platforma la întorsul al 4-lea.
Pasteurizarea naturala. După ultimul întors, in platforma de compost se fac nişte canale de
aerisire (ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului încălzit din interior.
Platforma in întregime se acoperă cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupând folia la
0
gurile burlanelor. Se controlează temperatura in interior (trebuie sa ajungă la 65-72 C.

7. Reţeta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasări.
Pentru a obţine o tona de compost se vor folosi următoarele materiale:
- gunoi de porc -250 kg;
- gunoi de pasări -100 kg;
- paie de grâu -150 kg.
La acestea se vor mai adăuga 2 kg de uree la aşezare si 24 kg de ipsos repartizat la
fiecare întors.
Fazele tehnologice de pregătire a compostului.
Preinmuierea se face ca la reţeta nr.1 si durează 12 zile.
Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat. Cele
trei materiale se amesteca bine, apoi se aşează si se tasează. Se uda in continuare încă 6 zile.
Aşezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afânarea materialii. Se
adaugă ureea.
Executarea întoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un număr tot de 3-4.
Se adăuga ipsos la fiecare întors. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la
reţeta nr.1.
Aprecierea calităţii compostului.
Gradul de umiditate a compostului.
Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre limite foarte strânse:63-65 %.
Practic,conţinutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din
compost (cat sa se umple pumnul ), se strânge puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar
mana rămâne umeda, atunci compostul are umiditatea optima.
Culoarea caracteristica este cafeniu – închis.
Textura – elastica, se verifica practic prin strângerea in mana; daca aceasta nu se face bolovan,
ci îşi revine după strângere si nici nu se lipeşte de mana – este un compost bun.
Mirosul sa fie de pâine coapta, in nici un caz de amoniac.
Sa conţină actinomicete, adică microorganisme mineralizate care îşi manifesta
prezenta prin apariţia unor pete cenuşii-albicioase pe marginea platformei cu compost.
Reacţia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie uşor alcalina, cu pH
cuprins intre 7,2-7,6. Reacţia acida nu este favorabila culturii ciupercilor.
La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total, care
trebuie sa aibă valori de peste 1,8-2,2mg% s.u. si amoniacul liber de 0,03-0,07% s.p., cu
limita maxima 0,1 mg% s.p.
Alte sfaturi practice privind obţinerea sau corectarea compostului
- iarna, la preînmuiere se poate folosi apa calda;
- vara, pentru o buna aerisire a compostului, acesta se poate aşeza pe capre de lemn (când
cantitatea o permite);
- dacă compostul prezintă miros de amoniac, se vântura cu furca înainte de a fi introdus in
spaţiul de cultura;
- dacă are o reacţie acida, i se mai adăuga ipsos;
- dacă este prea umed si reacţia lui nu mai permite adăugarea de ipsos, se aeriseşte cu
furca;
- la aşezarea pentru compostarea aeroba, daca este uscat, i se mai adaugă apa sau must de
gunoi, însa cu foarte multa grijă pentru a nu+i mari foarte mult conţinutul de apă.