1. Secretul iernii usoare: Catina
Sfarsiti si incepeti anul cu planta vietii. Retete noi, din fructe, scoarta si radacini.
Sa mai descrii inca o data catina e aproape un pleonasm. Am scris asa de mult si de des despre ea in paginile revistei, incat o cunoasteti, desigur, pe dinafara: o
planta tepoasa, zburlita, agatata in tufe, pe margini abrupte de drumuri si de paduri. Semn distinct: fructele marunte, portocalii, extrem de vizibile si de vii, mai
ales in contrast cu albul imaculat al zapezii. Da. Catina este o planta ce traieste si iarna. Creste din Carpati si pana in Himalaya, unde ajunge la altitudini de peste
5000 de metri, fiind una din speciile vegetale cele mai rezistente din lume. Este printre putinele plante medicinale care pot fi culese si pe vreme
de iarna, fructele sale rezistand pe ramuri fara sa-si piarda proprietatile terapeutice, chiar la geruri de - 40 de grade Celsius, sub zapezi de peste un metru.
Remediu natural cu numeroase aplicatii terapeutice, ea este in primul rand un incomparabil energizant, ideal pentru fortificarea sistemului imunitar, in acest sezon
asa de bantuit de raceli si de gripe. Nu va ramane decat sa mergeti sa o cumparati de la piata sau, si mai bine, sa o culegeti direct din natura, ca sa faceti pe
gratis si o cura de oxigen.
Unde gasim catina
si cum o recunoastem
Catina (Hipophae rhamnoides) este un arbust foarte putin pretentios la conditiile de sol sau la precipitatii. Este mare iubitoare de lumina si creste in general in
locurile unde alte plante nu pot vegeta. Asa ca o vom gasi pe prundisuri, pe coastele de deal uscate si erodate, pe terenurile saraturoase, pe stancarii, dar si in
luncile raurilor. Are ramurile albicioase si "inarmate" cu spini puternici, pentru a se apara de orice fel de daunator. In aceasta perioada a anului este practic
imposibil de confundat, fructele sale portocalii fiind singurele care au mai ramas pe ramuri si nu sunt uscate, ceea ce o face foarte usor de recunoscut.
Ce folosim de la catina
In principal, se folosesc fructele, care sunt o adevarata farmacie, continand aproape toate vitaminele si mineralele necesare organismului uman. Foarte putini stiu
insa ca si alte parti ale plantei au proprietati terapeutice deosebite. De pilda, scoarta de pe ramuri are efecte antiseptice, astringente si remineralizante foarte
puternice, in timp ce radacinile sunt un antibiotic si un stimulent imunitar extraordinar.
Fructele se desprind foarte greu de pe ramuri, iar spinii va vor rani in timpul culesului. Pentru a simplifica lucrurile, crengutele incarcate cu fructe vor fi mai intai
desprinse prin taiere de pe trunchi, urmand ca ulterior sa fie luate fructele de pe ramuri cu ajutorul unei furculite. Contrar asteptarilor, acest tratament nu va
dauna plantei, care are o asemenea vitalitate, incat in urma taierii va scoate de doua - trei ori mai multe ramuri (este o metoda folosita de gradinari pentru a
indesi arbustii de catina din gardurile vii) in anul urmator de vegetatie.
Scoarta de pe ramurile care raman dupa culegerea fructelor se desprinde simplu, prin cojirea cu un cutit. Pentru simplificare, in terapie se folosesc ramurile cu tot
cu scoarta, asa cum vom vedea in continuare, la metodele de preparare.
Radacinile sunt rareori folosite in terapie, pentru ca, pe de o parte, sunt greu de obtinut (dezgroparea acestora nu este o treaba deloc usoara), iar pe de alta
parte, taierea lor, spre deosebire de cea a crengutelor, afecteaza grav vitalitatea arbustului. In plus, aceste radacini au proprietati destul de asemanatoare cu
scoarta, asa ca avem un inlocuitor valoros.
Cum preparam scoarta
si ramurile de catina
Pulberea - se obtine din scoarta lasata la uscat vreme de doua saptamani si apoi macinata cu rasnita electrica de cafea. Se obtine astfel un praf gri-albicios, cu
virtuti vindecatoare deosebite, din care se administreaza cate o jumatate de lingurita de patru ori pe zi.
Tinctura - sapte linguri de praf de coaja se pun intr-o sticla cu 250 ml alcool alimentar de 70-80 de grade. Se lasa la macerat 15 zile, agitand des, dupa care se
strecoara. Se ia de 3 ori pe zi cate o lingurita diluata in 100 ml apa. Extern, se dilueaza in functie de toleranta si se aplica pe rani ca cicatrizant.
Decoctul - se obtine din crengile necojite si cu eventualele frunze care au ramas. Doua maini de ramuri de catina, maruntite in prealabil, se lasa intr-o jumatate
de litru de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Maceratul obtinut se pune deoparte, iar ramurile se maruntesc si se fierb vreme de douazeci de minute
la foc mic, dupa care se filtreaza si se lasa la racit. In final, se combina cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ trei sferturi de litru de preparat, care se
consuma pe parcursul unei zile.
Preparat dezinfectant - se fierbe o mana de ramuri de catina, taiate marunt, in jumatate de litru de otet, la foc mic, vreme de 10 minute, dupa care se lasa la
racit si se filtreaza. Ramurile ramase dupa filtrare se ard complet, iar cenusa rezultata se combina cu putin din otetul obtinut anterior, asa incat sa se formeze o
pasta, care se aplica pe locurile afectate.
Cum preparam fructele de catina

2. In siropul de catina puneti miere, nu zahar
Sucul proaspat se obtine din fructele de catina de curand culese, care se spala cu apa rece si apoi se zdrobesc in mixer sau prin masina de tocat. Se obtine un
suc gros, portocaliu la culoare, care se consuma in maximum 24 de ore de la preparare. Se iau 2-3 linguri de patru ori pe zi, de obicei diluat cu suc de mere.
Siropul se prepara amestecand o jumatate de litru de suc cu o jumatate de litru de miere. Dupa omogenizare, acest amestec se pastreaza intr-o sticla bine
inchisa, la frigider, unde rezista si cateva luni. Se iau cate patru-sase linguri pe zi, in cure de lunga durata.
Pulberea de fructe uscate se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a fructelor uscate. Se administreaza cate o lingurita, de patru ori pe zi, ca
vitaminizant si remineralizant.
Uleiul de catina poate fi extras numai cu o aparatura speciala. Il gasim in Plafaruri si farmacii, ca atare, sau conditionat sub forma unor gelule. Se administreaza
cate 30 de picaturi, de trei ori pe zi, in cure de minimum trei saptamani.
Catina in uz intern
Imunitate scazuta, sensibilitate la infectii - se va face o cura cu suc de catina, din care se beau 3 linguri, de patru ori pe zi, diluat cu putina apa sau suc de
mere. Acest suc are puternice efecte remineralizante si vitaminizante, ajutand organismul sa lupte cu boala. Mai mult, fructul de catina are proprietati antibiotice,
combatand direct infectiile bacteriene.
Hepatita acuta, hepatita cronica evolutiva, ciroza in faze incipiente - o eficienta extraordinara are urmatorul preparat: un sfert de litru de decoct de ramuri,
obtinut dupa reteta de mai sus, se combina cu o jumatate de pahar (100 ml) de suc proaspat de fructe de catina. Rezulta o licoare foarte putin placuta la gust, dar
cu efecte antivirale, tonice si regenerative hepatice extraordinare. Se beau doua pahare (aproximativ 400 ml) din acest preparat zilnic, in cure de minimum doua
luni.
Adjuvant in gripa, bronsita, pneumonie - se iau zilnic 6 linguri de sirop de catina pe stomacul gol, cu putina apa. Este un stimulent imunitar rapid, mareste
rezistenta organismului la accesele de febra, grabeste vindecarea.
Hemoragii interne - ca prim ajutor, pana la tratamentul medical de specialitate, se administreaza doua lingurite de pulbere de scoarta de catina pe stomacul gol,
cu putina apa. Are efecte astringente si cicatrizante extrem de puternice.
Copii rahitici, distrofici, foarte sensibili la boli - se administreaza in fiecare zi cate 6 lingurite din amestecul in parti egale ale sucului de fructe cu decoctul de
tulpini de catina. In
ciuda gustului, are efecte remineralizante si vitaminizante inegalabile. In medicina populara romaneasca, se mai recomanda baile facute saptamanal cu decoct de
tulpini de catina.
Bolile splinei - se combina o parte de tinctura de scoarta de catina cu trei parti de suc de fructe de catina. Se obtine un preparat slab alcoolizat, din care se ia
cate o lingura de patru ori pe zi, in cure de minimum 60 de zile.
Sterilitate masculina si feminina, imbatranire prematura - se face o cura cu ulei de catina, din care se iau cate 30 de picaturi, de doua ori pe zi. Este un
foarte puternic vitaminizant E (vitamina tineretii si fertilitatii) si relanseaza activitatea hormonala, atat la femei, cat si la barbati.
Depresie, anxietate - se face un tratament cu extract complet de catina, obtinut prin combinarea in proportie 2:1 a sucului de catina cu decoctul de catina.
Acest preparat este bogat printre altele in serotonina - un neurotransmitator care induce o stare de calm, de curaj si de optimism.
Adjuvant in dermatoze diverse - se face o cura de patru - sase saptamani cu ulei de catina, care stimuleaza puternic procesele trofice de la nivelul pielii. Se iau
cate 30-50 de picaturi de ulei de catina de doua ori pe zi.
Diaree, dizenterie - ca remediu de urgenta, se iau 1-3 lingurite de pulbere de scoarta de catina. Pe termen lung, rezultate foarte bune se obtin prin tratamentul
cu decoct de ramuri, din care se beau 3 cani pe zi. Are puternice efecte astringente si antibiotice (neutralizeaza bacteriile din intestin), fiind util si in tratarea
enteritelor, colitelor, precum si a cistitelor hemoragice.
Catina in tratamente externe
Eczeme infectioase - se aplica pe locul afectat preparatul dezinfectant obtinut prin combinarea otetului din ramuri de catina cu cenusa rezultata in urma arderii
lor. Aplicatia se face de doua ori pe zi, pana la completa vindecare.
Pentru protectia pielii impotriva razelor ultraviolete si a frigului - se recomanda combinarea a 50 de picaturi de ulei de catina cu o lingura dintr-un unguent
obisnuit, obtinandu-se o crema cu virtuti de protectie excelente. In medicina populara, se folosea un preparat rudimentar, dar cu efecte uimitor de bune: trei
linguri de pulbere fina de catina, obtinuta din fructele uscate prin macinare, urmata de o cernere ulterioara, se combinau cu patru linguri de unt si se amesteca
bine pana la omogenizare. Aceasta unsoare se pastra la rece si se aplica de cate ori era nevoie.
Raie - se aplica pe locul afectat pasta obtinuta din cenusa de ramuri de catina combinata cu otetul. Dupa ce se unge bine locul, se pune deasupra o folie de
plastic, care se leaga astfel incat sa creeze un mediu cat mai umed pe zona tratata. Aplicatia dureaza patru ore si se face de doua ori pe zi, vreme de minimum o
saptamana.

3. Fructele de cătină albă, un miracol pentru sănătate
Creşterea rezistenţei organismului la radiaţiiÎn Rusia, unde creşte pe suprafeţe
întinse, cătina albă este numită "Ananas Siberian" datorită sucului plăcut dar şi
proprietăţilor revigorante. Produse din cătină au fost utilizate în alimentaţia
cosmonauţilor, datorită efectului energizant şi echilibrant dar şi de mărire a rezistenţei
organismului la acţiunea radiaţiilor cosmice. "Fructele de cătină conţin toate
vitaminele necesare organismului uman: vitamine liposolubile (A, E, F, D)
instabile în mediu acid, cît şi vitamine hidrosolubile (C, K, P şi întreg complexul
B) instabile în mediu alcalin. Convieţuirea în fruct a acestor două tipuri de
vitamine, la un pH de 2-3, apare ca un paradox. Studiind fenomenul,
cercetătorii au descoperit existenţa unor membrane unidirecţionale care, atîta
timp cît nu sînt distruse, pot păstra vitaminele. Abia acum se poate înţelege de
ce sucurile, gemurile şi alte preparate din fructe de cătină albă nu sînt atît de
bogate în vitamine precum fructul în sine", ne-a spus dl ing. Ştefan Manea, de la
Hofigal.Beta-carotenul necesar ochilor se găseşte în cătina albă din belşug, iar prin
vitamina E, numită şi "a tinereţii", cătina albă este implicată în cele mai importante
procese de regenerare din organism. Uleiul gras aflat în coaja boabelor este un bun
stimulent imunitar, protejînd mucoasele şi pielea de acţiunea nocivă a unor radiaţii.
Acest ulei este al doilea din lume, după cel de palmier, ca bogăţie în vitamina E.
Fructele de cătină albă stimulează apetitul sexual, combat infertilitatea atît la femei
cît şi la bărbaţi, fiind considerate de către cei ştiutori o adevărată ?viagra? naturală
românească. Se folosesc cu bune rezultate în tratarea ulcerului gastric şi duodenal,
anemiilor, maladiilor neuroendocrine, reumatismului, afecţiunilor circulatorii, hepatice
(în special hepatite), alcoolismului, asteniilor şi, în ultimul timp, contra
stresului.Boabele de cătină, un excelent aliment pe timpul postuluiLa mănăstiri,
unde cătina albă se găseşte din belşug – arbustul fiind folosit adesea în loc de gard –
călugării consumă aceste fructe întreg postul, dobîndind o excepţională rezistenţă
fizică dar şi linişte sufletească. "Explicaţia acestui efect este că, pe lîngă
vitamine, boabele de cătină conţin serotonină – un foarte bun stimulent
neurotransmiţător, care fixează memoria şi combate stresul. Nemţii au şi făcut
din aceste fructe un medicament tonic cerebral, numit Hippophan. Noi, la
Hofigal, pe lîngă alte preparate naturiste, fabricăm un ulei de cătină care se
dovedeşte excepţional în vindecarea multor maladii", spune dl Ştefan Manea.În
România, cătină albă creşte pe toate dealurile. Fructele se păstrează cel mai bine în
miere de albine. Se consumă atît cît suportă fiecare. Tot secretul este sfărîmarea
între dinţi şi mestecarea seminţei din fruct, aceasta fiind, de fapt, adevăratul depozit
de vitamine. Cei care preferă un somn liniştit, este bine să consume fructe de cătină
numai în prima parte a zilei, consumul lor către seară dînd un efect mai puternic decît
cel al cafelei. Cine nu şi-a făcut provizii de boabe de cătină, care se păstrează foarte
bine şi pe crenguţe agăţate în cămară sau sub streaşina casei, poate cumpăra
aceste fructe, în stare uscată, de la Plafar sau din magazinele naturiste. Se pot
consuma ca atare sau sub formă de ceai.

4. Tratamente catina. Cultivarea catinei albe, inmultirea la catina alba, ce
contin fructele de catina.
Tags: inmultirea plantelor, arbusti
fructiferi, catina, butasire, catina, alba, retete, cultivare,ingrijire, tratame
nt, fructe
Catina alba - Hyppophae rhamnoides, este un arbust
cunoscut ca facand parte din flora spontana a Romaniei, care se utilizeaza deopotriva
in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie dar si ca planta
ornamentala. Catina alba isi are originea in stepele Asiei Centrale, in regiunea
Caucazului. In acest articol puteti afla tratamente naturale din fructe de
catina si metode de cultivare la catina alba.

5. Fructul de catina alba
Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori
mai mult decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg la 100 g
suc proaspat. Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai
regasim celuloza, betacaroten (intr-un procent net superior celui din pulpa de
morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri
complexe etc
Unde putem vedea catina alba in stare salbatica?
La noi in tara, catina alba creste spontan in zona subcarpatica din Moldova si
Muntenia, incepand din bazinul superior al Siretului pana la Olt.
In subcarpatii Moldovei se intalneste pe vaile raurilor Bistrita, Trotus, Putna si
Milcov. In zona subcarpatica a judetului Buzau, catina alba are o frecventa mai mare
decat in alte zone din Romania (este foarte intalnita in zona Berca – Nehoiu). De
asemenea, se mai intalneste pe vaile raurilor Teleajen si Dambovita, precum si in
Delta Dunarii.
Prezenta catinei albe este insa semnalata de profesorul Ion Simionescu inca din
secolul 19 pe vaile Prahovei si Siretului, in palcuri mixte de catina rosie – Tamarix
gallica – si catina alba – Hippophae rhamnoides.
Nenumarate utilizari ale catinei albe
Fructele de catina se recolteaza din august pana la sfarsitul lui octombrie,
esalonat, atunci cand fructula atins greutatea maxima si continutul sau in substante
active este maxim.
Uleiul de catina obtinut din aceste fructe este utilizat in tratamentul unor afectiuni
precum: alcoolism, anemie, ulcer gastric si duodenal, alergii, reumatism, precum si in
afectiunile neuroendocrinologice, circulatorii sau hepatice. Are o actiune
reconfortanta, calmanta, cu efecte usor narcotice.
Din fructele de catina se pot obtine nenumarate preparate cu efecte benefice
asupra organismului, asa cum este si carotina, un amestec de fructe de catina si
morcov, brevetat de profesoara Nicole-Livia Atudosiei, de la Universitatea Bioterra, si

6. medaliat in anul 2002 la Salonul Inventiilor de la Geneva.
Cultivarea catinei
In agricultura, catina alba se foloseste in unele zone pentru imbogatirea in azot a
solurilor, datorita nodozitatilor similare celor intalnite la leguminoase, dar si pentru
consolidarea terenurilor predispuse la eroziune datorita capacitatii mari de
drajonare.
Cea mai folosita metoda de inmultire la catina este butasirea. Pentru aceasta aveti
nevoie de lastari maturi, cu scoarta lignificata, pe care ii puteti ingropa toamna in
pamant, acoperiti cu un musuroi. Udati bine imediat dupa plantare, butasii vor forma
radacini si primavara vor pleca devreme in vegetatie.
Arbustul este putin pretentios in privinta solului, el crescand chiar si pe soluri
nisipoase sau degradate. Datorita crengilor care prezinta tepi puternici, este o solutie
pentru realizarea unor garduri vii, imprejmuiri de protectie a gradinilor, livezilor sau
podgoriilor.
Abstract: Ș tiai ca în alimentaț ia cosmonauț ilor se regăseș te cătina ? Ș tiai ca
un aliment extraordinar în timpul postului este cătina ? Ș tiai ca fructele cătinei
sunt o sursă naturală neîntrecută de carotenoizi, tocofenoli, vitamina C ș i
flavonoide? Ș tiai ca fructul cătinei este bogat în vitamina B1 ș i B2, vitamina K,
acizi graș i esenț iali ș i fitosteroli?
Ș tiai ca în alimentaț ia cosmonauț ilor se regăseș te cătina ?
Ș tiai ca un aliment extraordinar în timpul postului este cătina ?
Ș tiai ca fructele cătinei sunt o sursă naturală neîntrecută de carotenoizi,
tocofenoli, vitamina C ș i flavonoide? În afară de asta, ș tiai că fructul
cătinei este bogat în vitamina B1 ș i B2, vitamina K, acizi graș i esenț iali
ș i fitosteroli? Toț i aceș ti compuș i sunt antioxidanț i puternici ș i au
rolul de aț i proteja organismul.
Produsele din cătină (fructe uscate, ulei, ceai, sirop, gem, suc, nectar,
jeleu, dulceaț a) sunt utilizate în alimentaţia cosmonauţilor, datorită
efectului lor energizant şi echilibrant, dar şi pentru că măresc rezistenț a

7. organismului la acţiunea radiaţiilor cosmice.
Tu eș ti protejat de acț iunea acestor radiaț ii de atmosfera Pământului,
dar sigur cunoș ti persoane care sunt iradiate. Cel mai des întâlnit
exemplu, probabil ș i cel mai tragic este cel al persoanelor care se
tratează de cancer. Tratamentul clasic al unui bolnav de cancer cuprinde
ș edinț e numeroase de raze, în timpul cărora corpul este iradiat. În astfel
de situaț ii, consumul de cătină ar putea aduce reale beneficii celulelor
sănătoase protejându-le de efectul distructiv al radiaț ilor.
Boabele de cătină sunt un excelent aliment pe timpul postului. La
mănăstiri, unde cătina se găseşte din belşug – arbustul fiind folosit adesea
în loc de gard – călugării consumă aceste fructe pe perioada întregului
post, dobândind o excepţională rezistenţă fizică ,dar şi linişte sufletească.
Explicaţia acestui efect este că, pe lângă vitamine, boabele de cătină
conţin serotonină – un foarte bun stimulent neuro-transmiţător, care
fixează memoria şi combate stresul.
Puț ină istorie ș i legendă
Cătina, răspândită din Europa până în Rusia ș i China este cunoscută din
antichitate.
Calităț ile curative ale acestei plante sunt cunoscute încă din vremea
Greciei Antice. Grecii au descoperit că aflaț i pe moarte, caii ș i reveneau
miraculos dacă mâncau cătina. Rezultatul era o creș tere rapidă în
greutate ș i un păr strălucitor. Din această cauză planta a primit numele
în latină Hippophaos : hippo, ce înseamnă cal ș i phaos, ce înseamnă a
străluci.
În China, în timpul dinastiei Tang, planta era deja cunoscută ș i utilizată
pentru proprietăț ile ei.
Se pare că ș i marele cuceritor Ginghis Han a cunoscut proprietăț ile
extraordinare ale plantei ș i a folosit-o pentru menț inerea sănătăț ii
familiei sale.
În Rusia este foarte răspândită ș i a primit numele de Ananas Siberian.
Antioxidanț ii din cătină
Fructele de cătină conţin toate vitaminele necesare organismului uman:
vitamine liposolubile instabile în mediu acid (vitamina A, vitamina E,
vitamina F, vitamina D) şi vitamine hidrosolubile instabile în mediu alcalin
(vitamina C, vitamina K, vitamina P şi întregul complex de vitamine B).
Cum este posibilă convieţuirea în fruct a acestor două tipuri de vitamine la
un pH acid între 2 ș i 3? Studiind fenomenul, cercetătorii au descoperit

8. existenţa unor membrane unidirecţionale care, atâta timp cât nu sunt
distruse, pot păstra vitaminele. Abia acum se poate înţelege de ce
sucurile, gemurile şi alte preparate din fructe de cătină albă nu sunt atât
de bogate în vitamine precum fructul în sine.
Vitamina A
Dacă vietmanezii au la îndemână fructul Gac (fructul cu cel mai mare
conț inut de betacarotenoizi din lume,) ca să combată afecț iunile ochilor,
noi românii avem cătina. Beta-carotenul necesar ochilor se găseşte în
cătină din belşug.
Vitamina E
Prin vitamina E, numită şi "a tinereţii", cătina este implicată în cele mai
importante procese de regenerare din organism. Uleiul gras aflat în coaja
boabelor este un bun stimulent imunitar, protejând mucoasele şi pielea de
acţiunea nocivă a unor radiaţii.
Acest ulei este al doilea din lume, după cel de palmier, ca bogăţie în
vitamina E.
Vitamina C
Fructul de cătina conț ine de două ori mai multă vitamina C decât
măceș ul, ș i de 10 ori mai multă vitamina C decât citricele. În fructele
coapte conț inutul în Vitamina C depăș eș te 400-800 mg la 100 g suc
proaspăt.
Utilizarea cătinei ca adjuvant în tratamentul diferitelor afecț iuni
Fructele de cătină stimulează apetitul sexual, combat infertilitatea atât la
femei cât şi la bărbaţi, fiind considerate de către cei ştiutori o
adevărată viagra naturală românească.
Pentru un somn liniştit, este bine să consumi fructe de cătină numai în
prima parte a zilei, consumul lor către seară având un efect mai puternic
decât cel al cafelei.
Uleiul de cătină (cel mai valoros produs obț inut din cătină, din punct de
vedere medical) este utilizat în tratamentul unor afecț iuni precum:
ulcerul gastric ș i duodenal, alergiile, diareea, urticaria, reumatismul,
afecț iunile neuro-endocrinologice, circulatorii ș i hepatice.
Are o acț iune reconfortantă, chiar cu efecte uș or narcotice.
De asemenea se mai foloseș te în tratarea alcoolismului, anemiei, asteniei
ș i stresului.
Se utilizează ș i în geriatrie cu rezultate spectaculoase.
Cu cătina se mai tratează afecț iunile oftalmologice, coronariene,
hipertensiunea arterială ș i gingivitele. Prin prelucrări în laboratoarele
farmaceutice, din cătina se obț in tratamente extraordinare pentru

9. tratarea depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor ș i leucemiei.
Cătina inhibă pofta de mâncare de aceea este folosită în tratarea
obezităț ii.
Mugurii de cătină au efect afrodiziac.
Cum se consumă – Reț ete
Cătina se poate consuma sub formă de fructe uscate, ulei, ceai, sirop,
gem, suc, nectar, jeleu ș i dulceaț ă.
Fructele se păstrează cel mai bine în miere de albine, dar ș i pe crenguț e
atârnate în cămară sau sub streaș ina casei. Se consumă atât cât suportă
fiecare.
Tot secretul este sfărâmarea între dinţi şi mestecarea seminţei din fruct,
aceasta fiind, de fapt, adevăratul depozit de vitamine.
Iată doua reț ete mănăstireș ti de preparare a siropului ș i vinului din
fructe de cătina.
Sirop de cătină
O băutură plăcută ș i răcoritoare se obț ine din 750 g fructe de cătină,
care se fierb în 6 l de apă ș i 1 kg de zahăr. După răcire, se toarnă în
sticle ș i se păstrează la loc răcoros.
Vin de cătină
Pentru obț inerea vinului din fructe de cătina, se pun într-un vas de sticlă
1 kg fructe zdrobite, peste care se toarnă 5 l de apă fiartă ș i răcita ș i 1,5
kg zahăr.
Pentru grăbirea fermentării, se poate adăuga puț ină drojdie de vin.
Se lasă 15-20 de zile, apoi se decantează în sticle, timp în care uleiul
portocaliu apare la suprafaț a vinului. Pentru prepararea vinului se pot
utiliza ș i fructele uscate, în proporț ie de 5 ori mai mică.
În concluzie, cătina, supranumită ș i fructul vitalităț ii, aduce numeroase
beneficii organismului tău ș i îț i menț ine energia la cote înalte.

10. Catina contine cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decat macesul si de zece ori mai mult decat citricele.

11. Vezi toate pozele
Dintre toate fructele, catina contine cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decat macesul si de aproape zece ori mai mult decat citricele.
La noi in tara intalnim catina alba si rosie, ambele cu un puternic efect antoxidant pentru organism.
De la catina nu se folosesc doar fructele, ci si mugurii, frunzele si scoarta.
SCURT ISTORIC
Catina este un arbust fructifer ale carui beneficii se cunosc inca din antichitate. Se pare ca ar fi originara din Asia de Sud, iar chinezii o folosesc de peste 2.000 de ani in
medicina traditionala.
In Romania, catina creste in mod salbatic in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia, din bazinul Siretului si pana la Olt.
Catina si proprietatile sale
Fructul de catina contine vitamina A, C, complexul B, E, P, K, F si microelemente precum fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier si sodiu. Catina este bogata si in beta-
caroten (mai mult decat contine morcovul), dar si pectine, zaharuri, aminoacizi esentiali si acizi grasi esentiali.
UZ INTERN
Catina sub forma de ulei (uleiul de catina) este benefic in afectiuni precum ulcerul gastric si duodenal, diaree, reumatism, afectiuni neuroendocrinologice, circulatorii si
hepatice. El mai este folosit si in alcoolism, stres, astenie, anemie, coronariene, hipertensiune, gingivite. Un efect demn de luat in seama il are si asupra depresiilor, bolii
Parkinson, tumorilor, adenoamelor, afectiunilor bucale, faringitei, raguselii, gripei, racelii, intoxicatiilor si leucemiei.
Catina este considerata un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic, astringent, anticancerigen. Ea este indicata si pentru tratarea afectiunilor ficatului, splinei si
rinichilor.

12. Arbust catina
UZ EXTERN
Catina este folosita sub forma de ulei si pentru afectiuni oftalmologice (miopie, hipermetropie, glaucom, cataracta), urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scazuta, ulcere
cutanate, eczeme, acnee, escare, hemoroizi, psoriazis si arsuri solare. Catina este un bun sudorific si mai este folosita si in tratarea anumitor afectiuni ginecologice.
Poate fi folosita in curele de slabire deoarece inhiba pofta de mancare, dar in acelasi timp vitaminizeaza organismul.
Uleiul de catina tine sub control nivelul colesterolului.
Trebuie stiut ca proprietatile antiinflamatoare, cicatrizante si antibiotice sunt detinute si de scoarta arbustului de catina.
Catina ajuta la pastrarea tineretii
Catina sau mai bine zic, mugurii de catina sub forma de tinctura sunt un excelent remediu impotriva procesului de imbatranire.
Mugurii de catina au, se pare, si un efect afrodisiac.

13. Catina
Catina este folosita nu doar in industria alimentara si ci in non-alimentara.
Catina, cu fruct dulce-actrisor, poate fi consumata in stare pura sau in amestec cu miere, in principal. Mai poate fi folosita la prepararea ceaiului, prajituri, etc.
Dimineata pe stomacul gol o lingurita de catina cu miere va face minuni pentru organismul tau . Daca pretul unui kilogram de catina vi se va parea mare incercati sa
curatati macar o ramurica de fructele de catina si va veti lamuri de ce are un pret mai ridicat.
O reteta pe zi
Sirop de catina
1 litru suc de catina obtinut din 2 kilograme de catina data prin storcatorul de rosii; 1,5kilograme de zahar sau 1 litru de miere de albine.
Sucul obtinut se pune cu zaharul sau mierea intr-un vas si se amesteca de 4-5 ori pe zi (timp de 3-4 zile) pana se topeste zaharul. (gustos.ro)

14. Sirop de catina
Cat costa? 10 lei kilogramul
CITESTE MAI MULTE DESPRE BENEFICIILE FRUCTELOR