1149 vegetal

AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008

S folosim eficient iarna

Nu este un secret pentru nimeni faptul c agricultura este o meserie
din ce în ce mai dificil . Cu fiecare an tot mai pu ini oameni ocupa i în
agricultur asigur hrana a tot mai multor oameni cu alte preocup ri. i
ace tia tot mai pu ini agricultori, trebuie s aib o preg tire tot mai bun .
Iarna , când vegeta ia stagneaz , este cea mai bun perioad pentru
ca agricultorii s - i însu easc i îmbun t easc cuno tin ele.
Nu o dat am sus inut c agricultura este una, dac nu chiar cea
mai grea meserie din lume. i aceasta pentru c agricultorul trebuie în
primul rând s aib cuno tin e de biologie întrucât lucreaz cu fiin e vii (
plante sau animale). În al doilea rând s aib cuno tin e tehnologice i ceea
ce este cel mai important, nu exist o tehnologie unic pentru o plant ci
aceasta difer func ie de condi iile de clim i sol.
În al treilea rând trebuie s cunoasc tehnica agricol , respectiv
tractoarele i utilajele agricole tot mai sofisticate i tot mai costisitoare.
i în al patrulea rând trebuie s aib cuno tin ele de marketing i
management pentru ca întreprinderea lui s devin rentabil , s -i asigure un
nivel de via corespunz tor.
Împlinirea tuturor acestor calit i este dificil i nu poate fi f cut
decât pe baza a numeroase i solide cuno tin e. Iarna este o perioad optim
pentru o astfel de activitate. De asemenea este obligatoriu ca toate
structurile implicate în agricultur s în eleag i promoveze acest lucru.


În al doilea an al vie ii noastre europene, dup un an foarte dificil
în agricultur – datorit climei – sper c am în eles cu to ii c f r o
cunoa tere profund nu se poate activa în acest domeniu.
Afirm i sus in cu toat t ria c la ora actual agricultura cere vaste
cuno tin e, multe deprinderi practice, h rnicie i corectitudine. De aceea
trebuie s se foloseasc cu maximum de eficien timpul ca de partea
agricultorilor s fie calit ile enumerate mai sus. S înv m, deci, cât mai
mult, pentru c , cu cât tim mai mult, ne d m seama, de fapt, de câte lucruri
nu tim.
RECTOR,
Prof.dr. Alexandru Moisuc


CALENDARUL AGRICOL PENTRU LUNA FEBRUARIE

Cultura mare
- se continu controlul sem n turilor din toamn ;
- se efectueaz condi ionarea i tratarea semin elor;
- se fertilizeaz culturile de toamn ;
- se preg tesc ma inile de sem nat i de administrat
îngr minte;
- se preg te te terenul i se efectueaz sem natul la
culturile din urgen a;
- se revizuie i se repar re eaua de iriga ii i echipamentul
de irigat;
- se efectueaz eventualele ar turi neterminate pe
terenurile în pant , pe nisipuri, etc.
Legumicultur
- se verific i se repar inventarul agricol dac mai este
cazul;
- se verific i se condi ioneaz semin ele;
- se controleaz situa ia legumelor puse la p strare;
- se pune la preânc lzit gunoiul pentru r saduri, se
preg tesc r sadni ele, se încheie preg tirea amestecurilor
de p mânt i se efectueaz sem natul ;
- se confec ioneaz ghivecele nutritive i se verific
r sadurile ;
- dac este posibil se îns mân eaz maz rea, ceapa,
r d cinoasele;
- cartofii de s mân se scot din siloz i se pun la preâncol it
- se fertilizeaz cu azot culturile de toamn (spanac, salat ).
Viticultur
- se controleaz modul în care ierneaz coardele ;
- se începe revizuirea i repararea spalierului.
Pomicultur
- se efectueaz t ierile de rodire , de corec ie, de r rire;


- se aplic tratamentele fitosanitare necesare;
- se efectueaz , dac este cazul, strângerea z pezii în jurul
pomilor .
- se transport gunoiul de grajd în livad pe terenul înghe at.
Zootehnie
- se iau m suri de protejare a ad posturilor i a surselor de
ap contra c derilor abundente de z pad i a vânturilor
puternice;
- se asigur necesarul de furaje i de ap ;
- se men ine igiena ad posturilor precum i igiena corporal
a animalelor ;
- se men ine stare de cur enie a c ilor de acces ;
- pentru animalele gestante se asigur condi iile de
între inere, de furajare, i îngrijire ;
- asisten a la f tare a tuturor categoriilor de animale în
special la ovine ;
- se cur i se preg te te vatra de stupin în vederea
efecturii zborului de cur ire a albine ;
- se începe hr nirea stimulativ a familiilor de albine slabe ;
- se aplic toate m surile sanitar–veterinare necesare în
aceast perioad ;
- se începe dac este cazul repara iile la principalele utilaje
folosite în zootehnie.
Ing. Lila Ciulu

Tratamente fitosanitare în perioada toamn – iarn

La planta iile pomicole în perioada de repaus vegetativ se
vor efectua urm toarele lucr ri:
1) prelevarea de ramuri pentru a stabili rezerva biologic a
p duchilor esto i, afidelor i p ianjenilor;


2) protejarea pomilor tineri împotriva atacului de iepuri,
c prioare ( împrejmuirea planta iei, protejarea cu folie sau alte
materiale );
3) distrugerea buruienilor din jurul pomilor, acestea fiind o
surs de ad post i hran ale oarecilor, evitând prin aceasta
roaderea scoar ei la colet;
4) t ierea i eliminarea l starilor care au frunze atacate de
boli, precum i a fructelor mumificate care reprezint o surs de
infec ie mai ales pentru boli;
5) în ferestrele cu temperaturi de peste 6 grade C se vor
efectua tratamente chimice pentru reducerea rezervei biologice a
bolilor i d un torilor cu produsele : pentru piersic, cu sulfat de cupru
3% ( îmb ierea pomilor-un tratament ieftin i foarte eficient ).
Pentru distrugerea rezervei biologice de d un tori se vor
efectua tratamente chimice de combatere cu urm toarele produse:
Oleoecalux -1,5 % i Oleodiazol -1,5 % sau alte produse omologate
pentru aceasta.
6) pentru pomii care sunt infesta i cu mu chi i licheni
recomand m tratamente de îmb iere cu uleiuri minerale (
Oleoekalux sau Oleodiazol-1,5%).
7) se vor distruge cuiburile de omizi din pomii ataca i prin
t ierea i arderea lor.
Viticultura
În viticultur se vor efectua controale pentru a stabili rezerva
biologic de d un tori ( p ianjeni ) i în cazul în care densitatea este
mare se vor efectua tratamente de combatere Oleoekalux i
Oleodiazol-1,5%. De pe butucii de vit de vie b trân se va r zuii
coaja pentru distrugerea rezervei biologice de p ianjeni, molii, afide
i p duchi esto i.
Legumicultura
Se vor elimina din parcelele cultivate în perioada de var
resturile vegetale ( care reprezint o surs de infec ie). În sere i
solarii se face compostarea i pasteurizarea amestecului de sol,
dezinfectarea spa iilor de cultura cu fumigan i pe baza de Sulfona i
sau baton de Coopex, încorporarea în substratul nutritiv de granule


de Diazinon 5g ( 3g / m2) unde este cazul . La intrarea în sere i
solarii se va face o dezinfec ie , dezinsec ie prin realizarea unor
temperaturi cuprinse între 75-80° C la adâncimea de 25 cm în sol
timp de 2 ore pentru distrugerea rezervelor biologice existente în sol.
S mân a utilizat pentru ob inerea r sadurilor se va trata înainte
de îns mân area cu fungicide pentru a evita infestarea tinerelor
plante. Pentru evitarea atacului c derii pl ntu elor se vor efectua
tratamente cu Previcur 607 SL-0,2 %.
În r sadni ele unde se folose te mrani a sau gunoi de grajd se va
utiliza produsul Sintogril 5G-30 kg / ha sau alte produse omologate
pentru combaterea coropi ni elor, iar pentru combaterea viermilor
din sol se va utiliza Sinoratox 10 G –20 kg / ha / 2gr / m2.

Arbu ti i pomi ornamentali
Pentru trandafirii b trâni se va efectua un tratament de iarn cu
Oleodiazol sau Oleoecalux -1,5% pentru distrugerea rezervei
biologice de p duche estos i p ianjeni .
La plantele ornamentale din locuin e se va efectua un tratament
chimic pentru combaterea p duchelui lânos cu produsul : Reldan 40
EC - 0,1-0,15 % unde se va trata i solul din ghivece, iar la inser ia
ramurilor unde se constat prezen a de p duche lânos se va
îndep rta puful de culoare alb - rozaliu dup care se va efectua
tratamentul chimic cu produsul recomandat. Pentru combaterea
musculi ei albe de ser se vor efectua tratamente repetate cu
Confidor energy - 0,08% sau alte produse omologate.

Drd. ing. Murg Gheorghe - Director Unitatea Fitosanitar Timi
Prof dr. ing. Petanec Doru - U.S.A.M.V.B. Timi oara

VALOAREA ALIMENTAR , DIETETIC I
TERAPEUTIC A MERELOR

Valoarea alimentar a merelor este binecunoscut i const în
con inutul ridicat în zaharuri 14,1%; 0,2 % substan e pectice; 0,6 %


substan e grase; 90 U.I. vitamina A; 0,02 mg % vitamina B2; 0,1 mg %
vitamina B1; 7 mg % vitamina C; 7,6 mg % calciu; 10,6 mg % fosfor; 0,3
mg % fier; 110 mg % potasiu; 1 mg % sodiu; 5 mg % magneziu; 0,07 mg %
cupru; 5 mg % sulf; 1,5 mg % clor.
Zaharurile din mere sunt reprezentate de levuloz (4,15 – 8 %),
glucoz (2,5 – 5,5 %) i zaharoz (3,2 – 4,5 %). Acizii organici se g sesc în
mere sub form liber (malic, citric) i combinat (malic, citric, succinic,
lactic, salicilic, oxalic).
Merele pot satisface aproape în întregime nevoile organismului
uman în vitamine, iar prin con inutul lor în zaharuri simple, u or
asimilabile, reprezint i o surs de energie, furnizând organismului 60 – 70
kcal. pentru fiecare 100 g.
Din mere se prepar marmelad , compot, peltea, past , suc, cidru,
o et, i rachiu. Merele au i utiliz ri culinare foarte variate: pl cint , tarte,
sufleu, tort, cataif de mere, budinc , omlet , sos de mere, sup – crem de
mere, mere în aluat. Din mere uscate se prepar chizel.
În scopuri terapeutice se folosesc merele proaspete, sucul de mere,
o etul de mere, infuzia din flori de m r. Valoarea terapeutic a merelor
const în ac iunea lor asupra aparatului digestiv, la care, datorit acidit ii
moderate, provoac o important cre tere a secre iei gastrice i salivare.
Merele regleaz peristaltismul intestinal i absorb toxinele de la nivelul
intestinului, pe care le înglobeaz în celuloza lor i le elimin . Din acest
punct de vedere, m rul ar putea preveni cancerul de colon.
La copii, merele, al turi de morcov, constituie un tratament eficace
în diareele acute i cronice. Merele constituie un tratament în afec iunile
renale, diateze urice, artritism, reumatism, gut , prin ac iunea lor diuretic .
Cura de mere este indicat i persoanelor care sufer de
colibaciloz , de astenie fizic i intelectual i pentru a favoriza cre terea.
Atât preventiv, cât i curativ, merele influen eaz pozitiv în hipertensiunea
arterial i reduc nivelul colesterolului, datorit con inutului ridicat în
pectine solubile. Sunt recomandate în curele pentru combaterea obezit ii,
în tratarea afec iunilor respiratorii i cele ale sistemului nervos, având
ac iune calmant . Au efect benefic în prevenirea bolilor cardiovasculare,
datorit unor substan e numite flavone. Exist indicii sigure c una din
componentele acestor flavone (quercetina) are o oarecare ac iune anti


cancerigen . De asemenea, m rul este folosit i la prepararea unei m ti
hidratante pentru ten.
Datorit componentelor men ionate, medicina naturist include
merele în toate dietele alimentare. Se spune c „un m r pe zi te scute te de
doctor”, dar dac se consum mai multe, sunt garan ii c s n tatea este în
deplin siguran .

Drd. ing. Milan Craia
Consilier O.J.C.A. Timi

CONTROLUL SEM N TURILOR DE
TOAMN ÎN TIMPUL IERNII


În timpul iernii, mai ales când sem n turile sunt neacoperite de
z pad sau stratul de z pad este sub ire din cauza gerurilor
puternice, sem n turile pot suferi. Este bine s se cunoasc din timp
modul în care plantele ierneaz i în ce propor ie au pierit pentru a
lua m suri de îndep rtare. Pentru acest scop , este necesar ca dup
fiecare ger mai puternic s se ia probe de sol cu plante. Aceste
probe au dimensiunea de 30/30 cm i 20 cm adâncime i se vor lua
din mai multe locuri ale parcelei. Probele respective se a eaz în
l di e care se vor ine timp de 2-3 zile în camere neînc lzite la
temperatura de 8-10 ° C. Dup aceast opera iune vor fi trecute într-
o camer cu temperatura de 18°C unde se in dou s pt mâni. Apoi
plantele se num r i se raporteaz la metru p trat cele care au
început s vegeteze i cele care s-au uscat .
Dup num rul de plante vii la metru p trat se stabile te gradul de
degerare. Dac sem n tura a r mas rar se pot lua m suri de
completarea num rului de plante prin îns mân are de grâu în locul
golurilor, în prim var .

Ing. Grigore Moica
C.L.C.A Belin

IMPORTAN A FERTILIZ RII CEREALELOR P IOASE
CU ÎNGR MINTE CHIMICE

Ob inerea produc iilor mari i sigure la cerealele p ioase este
hot râtor influen at de folosirea îngr mintelor chimice. Factorii
care trebuie avu i în vedere atunci când se stabilesc dozele de
îngr minte chimice sunt: fertilitatea solului, planta premerg toare ,
soiul i umiditatea solului. Aceste îngr minte contribuie la sporuri
de 5-20 kg boabe la cerealele p ioase la 1 kg îngr minte s.a.


Dintre îngr mintele chimice azotul este principalul element
nutritiv care trebuie administrat. Dat în cantit i normale ( grâu 80-
140 kg / ha s.a , secar 70 - 90 kg / ha; triticale 50 -100 kg./ ha;
orzoaic 50 -100 kg / ha; ov z 40 - 80 kg / ha, azotul favorizeaz o
bun dezvoltare vegetativ . Respectând dozele de azot se asigur o
bun înfr ire , înr d cinare a plantelor, de asemenea m rindu-se
num rul de flori fertile în spic i continutul boabelor în substan e
proteice. Insuficien a de azot duce la formarea de plante slab
dezvoltate i ob inerea de produc ii mici, iar cantit ile prea mari (
excesul ) determin o dezvoltare vegetativ prea puternic , culturile
fiind predispuse la c dere, plantele având o rezistent mai mic la
boli i d un tori . Utilizarea îngr s mintelor cu azot se face astfel : la
preg tirea patului germinativ toamna, 1/3 din doz i diferen a de 2/3
în prim var . Culturile rare i cele neînfr ite vor fi fertilizate pe teren
înghetat, chiar pe z pada , în timp ce culturile bine înfr ite vor fi
fertilizate în prim var . Îngr mintele cu fosfor se dau sub ar tura
de baz în doze cuprinse între 60 -120 kg / ha s.a.
Atunci când nu s-a reu it aplicarea în modul mai sus mentionat
este necesar s se utilizeze îngr mintele complexe unde s
predomine fosforul , la preg tirea patului germinativ sau în prim var
timpuriu. Fosforul îmbun t este rezisten a plantelor la c dere , boli,
îmbun t este calitatea recoltei.
Îngr mintele cu potasiu se dau ca i îngr minte cu fosfor sub
ar tura de baz atunci când sunt utilizate îngr mintele simple
( sare potasic ), la preg tirea patului germinativ sau prim vara
timpuriu când se folosesc îngr mintele complexe. O aten ie
deosebit trebuie acordat împr tierii lor uniforme, evitându-se
suprapuse cu fâ ii nefertilizate. Insuficien a potasiului are
repercusiuni negative asupra plantelor ducând la încetinirea
cre terii,cloroz , necroz frunzelor, scurtarea internodurilor.
Pentru ob inerea unor produc ii mari i sigure este necesar s se
administreze potasiul pe toate tipurile de sol.
De respecrarea tehnologiei administrarea îngr mintelor
chimice la cerealele p ioase depinde i necesarul produc torilor
agricoli la aceste culturi.


Ing. Gheorghe Sârbu
C.L.C.A Bethausen

PRODUCEREA R SADURILOR DE LEGUME PENTRU
CULTUR ÎN SOLARII I TIMPURII ÎN CÂMP

R sadurile de legume se pot ob ine în r sadni e cu înc lzire
biologic sau în sere înmultitor, dup posibilit ile fiec rui produc tor
în parte. Programarea producerii r sadurilor se face luând în calcul
data înfiin rii culturii i urm toarele elemente: stabilirea datei de
plantare , vârsta optim a r sadului , respectiv num rul de zile de la
r s rirea plantelor pân la plantare, durata de timp de la
îns mân are pân la r s rirea plantelor, stabilirea datei de
îns mân are. În tehnologia de producere a r sadurilor de legume
sunt cuprinse mai multe lucr ri , care se vor efectua în mai multe
etape în func ie de spa iul folosit, astfel:
- preg tirea gunoiului de grajd în cadrul r sadni elor cu
înc lzire biologic : colectarea gunoiului, p strarea i
preînc lzirea acestuia cu 7-8 zile înainte;
- înfiin area r sadni elor, a ezarea patului cald la r sadni ele
de suprafa sau introducerea gunoiului în r sadni ele
îngropate, a ezarea tocurilor pe paturile calde, a ezarea
ferestrelor pe tocuri dup care se a teapt 5-8 zile pentru
înc lzirea gunoiului , eliminarea amoniacului degajat i
stabilizarea temperaturii din gunoi la 35-30 °C;
- preg tirea serei în cazul producerii r sadurilor în sere
înmul itor: repararea i etan area serelor, dezinfectarea
construc iei i a uneltelor;
- preg tirea amestecurilor de s mân ( substratul pentru
sem nat ); asigurarea componentelor necesare din timp
cernerea i amestecarea ( omogenizarea ) acestora,
dezinfectarea , introducerea amestecului în r sadni e sau


sere pentru înc lzire i acordarea unui interval de 4-6 zile,
înc lzirea amestecului în r sadni e i 2-4 zile în ser -
înmul itor, pentru germinarea semin elor de buruieni i
plivirea acestora;
- sem natul : afânarea substratului ( amestecului ) ,
nivelarea i tasarea substratului, mascarea rândurilor sub
form de n ule e, când se seam n în rânduri,
distribuirea semin elor ( sem natul propriu-zis ), acoperirea
semin elor cu substrat nutritiv, tasarea u oar i udatul cu
ap c ldu , acoperirea cu folie, hârtie sau ferestre de
sticl a sem n turilor, acoperirea r sadni elor cu ferestrele
i apoi acestea cu un material pân la r s rirea pl ntu elor;
- controlul factorilor de mediu dup sem nat: dirijarea
c ldurii , luminii, umidit ii din substrat i aer, aerisirii i
fertilit ii;
- efectuarea lucr rilor speciale: repicatul r sadurilor, tratarea
cu substan e regulatoare de cre tere, tratarea împotriva
bolilor i d un torilor, combaterea buruienilor;
- preg tirea r sadurilor pentru plantare: c lirea r sadurilor
( adaptarea dirijat a plantelor la condi iile de mediu în care
urmeaz s fie plantate).

Ing. Ioan Ilie
C.L.C.A Teremia-Mare

PAGUBELE PROVOCATE DE BURUIENI

Problema combaterii buruienilor în agricultura modern este una
de previziune i nu apar ine numai fermierilor i speciali tilor,


aceasta apar ine întregii societ i. A a cum spune profesorul dr. ing
Berca M. , tricolorul din culturile de grâu – macul, rapi a i alb stri a
chiar dac e pl cut ochiului dar mai ales turistului or ean sau
ecologistului , nu preveste te nimic bun pentru masa de prânz i cea
de cin a consumatorului de fiecare zi. În democra iile cele mai
înaintate din lume exist legi care oblig de in torul de p mânt s
între in culturile curate. Acest lucru trebuie s se implementeze i în
legisla ia româneasc , deoarece bun starea oamenilor este
reflectat i de modul în care este gospod rit patrimoniul agricol i
mediul ambiant. Stabilitatea politic i social este puternic
influen at de asigurarea corespunz toare a nevoilor alimentare i
de o bun gospod rire a teritoriului rii. Ob inerea unor produc ii
mari se datore te unor factori cum sunt: fertilizarea , folosirea de
semin e cu valoare biologic mare , irigarea culturilor, etc. O bun
combatere a buruienilor pune în valoare ace ti factori i protejeaz
investi iile f cute. Pagubele provocate de buruieni au cauze multiple
i duc la sc derea produc iei agricole. Datorit particularit ilor
biologice aparte ale buruienilor, a modului de propagare , a evolu iei
lor, acestea vor fi întotdeauna un concurent serios pentru plantele
cultivate . Factorii de mediu influen eaz cel mai mult concuren a
dintre plantele de cultur i buruieni. Datorit selec iei naturale ,
buruienile sunt mai bine adaptate condi iilor naturale, iar ritmul de
cre tere este mai mare din cauza consumului sporit de elemente
nutritive. Când la unitatea de suprafa raportul buruieni: plante
cultivate este de 1:1 sau chiar inferior pentru buruieni, terenul va fi
cucerit de c tre acestea. Un exemplu gr itor este turi a în cultura de
grâu când pragul de d unare este de o buruian la 200-250 plante
de cultur . Consumul de ap al buruienilor este deosebit de mare ,
astfel pentru 1 kg. substan uscat , consumul de ap echivaleaz
sau dep e te pe cel al celor mai preten ioase culturi - lucern i
soia. Efectul catastrofic al buruienilor se eviden iaz mai ales în anii
foarte seceto i la unele culturi cu o perioad lung de vegeta ie (
sfecla de zah r , porumb, soia ), mai ales la solurile sau hibrizii târzii.
Examplu gr itor este anul 1993 când suprafe e mari de porumb au
fost compromise în zone din sudul rii. Concuren a pentru lumin


este frecvent la culturile cu talie mic : lucern , r d cinoase ,
bulboase, etc. Datele referioare la concuren a dintre plantele de
cultur i buruieni pot fi g site în foarte multe studii, publica ii, a
nenum ra i cercet tori. Toate dovedesc superioritatea buruienilor în
concuren a lor cu plantele de cultur . Dimensiunea i natura
pagubelor provocate de buruieni la culturile agricole , corelate cu
condi iile economice i sociale în ansamblul lor , nu pot fi apreciate la
valoarea lor real . Odat cu descoperirea unei game largi de
erbicide s-a reu it ca prin îndep rtarea unor buruieni din anumite
culturi, s se determine pagubele directe provocate de c tre
acestea. Un aspect important este acela al determin rii costului
combaterii buruienilor. Mai greu de determinat sunt pagubele
indirecte , mai ales când este vorba de consumul de energie în
produc ia de alimente. Datorit faptului c pirderile provocate de
buruieni sunt determinate de un complex foarte mare de factori,
aprecierea pierderilor de recolt provocate de buruieni difer foarte
mult de la un autor la altul. În urma experien elor cu erbicide
efectuate timp de 14 ani, arpe ( 1974 ) arat c pierderile pricinuite
au variat în limite foarte mari în func ie de:
- felul speciei cultivate;
- gradul de infestare ( an secetos sau an ploios );
- raportul dintre diferite specii de buruieni;
- poten ialul de fertilitate natural a solului i de dozele de
îngr minte aplicate.
Nivelul pierderilor de produc ie cauzate de buruieni la diferite
plante sunt:

Cultura Limitele pierderilor în parcelele neplivite sau
nepr ite fa de cele tratate cu erbicide
Grâu de 10-70%
toamn
Porumb 30-95%
boabe
Floarea 15-55%
soarelui


Soia 40-84%
Trifoliene 40-100%
Sfecla de 53-96%
zah r
Cartof 42-72%

Pagubele provocate de buruieni la cultura grâului de toamn

Se apreciaz c în general culturile sem nate des au o mare
capacitate de acoperire a solului, inclusiv a buruienilor. Cerealele
concureaz bine buruienilor cu r s rire târzie, dar sufer în situa ia
buruienilor cu r s rire din toamn sau prim vara timpuriu. Foarte
p gubitoare sunt buruienile perene datorit ritmului lor de cre tere
care dep e te pe cel al culturilor sem nate des. De asemenea sunt
buruieni cu port volubil care cauzeaz c derea prematur i
îmboln virea plantelor de cultur prin mediul umed pe care îl
creeaz . Produc ia de grâu a crescut sim itor ca urmare a folosirii
îngr mintelor , moderniz rii procesului de recoltare i extinderii pe
suprafe e mari a combaterii buruienilor. Pentru condi iile din ara
noastr , pagubele de buruieni la cultura grâului , au fost apreciate la
500 kg/ha, reprezentând cam 20 % din produc ia medie luat în
calcul (2500 kg/ ha). Acestea sunt pu in mari fa de cele men ionate
de al i cercet tori din Europa, S.U.A. i Canada.
Rezultatele ob inute în diferite sta iuni experimentale din ar în
varianta neplivit i cea tratat cu erbicid, indic o diferen de
produc ie care variaz de la 990 kg/ha pân la 2500 kg/ha. Pierderile
cauzate de buruieni au o tendin de cre tere în ultimii ani.

Pagubele provocate de buruieni la culturile de pr itoare

Necesitatea combaterii buruienilor din aceste culturi este
cunoscut de sute i mii de ani i se reflect chiar în denumirea


grup rii acestor plante, aceea de ,,pr itoare”. Sensibilitatea la
îmburuienare este corelat cu m rimea semin elor i cu rezerva de
substan a oferit de s mân sau materialul de plantat. Pagubele
posibile pentru aceste culturi sunt mari. În condi iile din România,
cele mai mari pierderi au loc datorit infest rii cu buruieni anuale cu
r s rire timpurie care coincid cu perioadele ploioase de prim var i
care întârzie lucr rile de între inere. De asemenea sunt d un toare
buruienile graminee anuale, perene i dicolitedonate cu r s rire
târzie ( Solanum nigrum, Hibiscus, Amarantus, etc)

Cultura porumbului
La cultura porumbului , cauzele unor produc ii mici pot fi multiple,
dar principala cauz este îmburuienarea. Posibilitatea mare de
îmburuienare în prima faz de vegeta ie ( 2-4 frunze ), când
porumbul înceteaz de a mai cre te, din rezerva bobului poate
provoca pierderi, dup diferin i cercet tori, cuprinse între 30-85%.
Pierderile pentru condi iile din ara noastr variaz între 30-95% de
25 g/ha . S-a avut în vedere efectuarea unor lucr ri de între inere.

Prof. dr.ing. Doru I. Petanec

Utilizarea pulberilor deshidratante, o metod nepoluant
de perspectiv în protec ia cerealelor depozitate


Utilizarea pulberilor deshidratante este o metod fizic
de combatere care în contextul preocup rilor actuale de
protec ie a mediului ambiant prezint o importan major . În
Germania utilizarea acestor produse se realizeaz în prezent pe
o scar larg . Pulberile sunt folosite pentru deshidratarea
corpului insectelor d un toare cerealelor depozitate ca:
g rg ri a grâului (Siptophilus granarius L.), g rg ri a orezului
(Sitophilus oryzae L.) i altele. În urma ac iunii acestora se
reduce tensiunea apei din corpul insectei de la 42% la 32 %,
provocând moartea prin deshidratare. În România utilizarea
pulberilor deshidratante este redus . Din cercet rile efectuate
de noi privind ac iunea oxidului de Aluminiu, oxidului de
Magneziu i Silicagelului a reie it c aceste pulberi
deshidratante sunt eficiente în combaterea d un torilor din
depozitele de cereale. Având în vedere c aceste produse inerte
sunt inofensive pentru om i animale, utilizarea lor este bine s
fie extins . Oxidul de Aluminiu nu a fost utilizat pân în
prezent în ara noastr . Cele mai bune rezultate s-au ob inut
prin aplicarea unei doze de 2 g de oxid de Aluminiu la 100g,
boabe de grâu atacate de g rg ri e, când dup 24 de ore s-a
ob inut o mortalitate medie de 73,3 %, dup opt zile,
mortalitatea a fost de 93,33 %, iar dup zece zile aceasta a fost
de 100%. Oxidul de Magneziu pu in utilizat la noi, aplicat în
aceea i doz , a prezentat o mortalitate medie dup 24 de ore de
66,66%, dup opt zile aceasta a fost de 96,0 %, iar dup zece
zile a fost de 100%. În cazul utiliz rii unor doze mai sc zute
mortalitatea de 100%, s-a ob inut dup 13 zile.
În cazul Silicagelului folosind doza maxim de 2g/100
boabe de grâu atacat, dup dou zile mortalitatea a fost de 65,0


%, dup trei zile, aceasta a fost de 87,5% iar dup patru zile a
fost de 100 %. În doze mai reduse o mortalitate de 100 % a
fost înregistrat dup apte zile de la aplicarea tratamentului.
Comparând coeficien ii de eficacitate (Abbot) a celor
trei produse testate a rezultat c cel mai eficient a fost
Silicagelul urmat de oxidul de Magneziu i oxidul de
Aluminiu. Evolu ia în timp a ac iunii produselor testate au
eviden iat rapiditatea ac iunii produsului Silicagel.
Rezultatele ob inute demonstreaz c utilizarea unor
produse nepoluante cum sunt pulberile deshidratante reprezint
o alternativ notabil în protec ia cerealelor din depozitele din
ara noastr .
Dr. Ing. Titus P l ge iu

1149 vegetal

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (14)

Andere mochten auch

Andere mochten auch (7)

Ähnlich wie 1149 vegetal

Ähnlich wie 1149 vegetal (20)

Mehr von Gherghescu Gabriel

Mehr von Gherghescu Gabriel (20)

1149 vegetal