market perspective_1_piata fainoaselor din Romania

Piata fainoaselor din Romania, Decembrie 2009

market
Analiza : “Piata fainoaselor” din Romania
perspective
cuprins:

Un graunte de istorie
Principalii producatori activi pe piata
Caracteristici generale ale pietei din Romania /
Particularitatile pietei locale comparativ cu alte tari
Segmentarea pietei / ofertei de produse
Canale de vanzare
Tipurile de faina si segmentele tinta
Comportamentul de cumparare si consum /
Factori care il influenteaza
in final : Traditii si obiceiuri la romani

“ Toate prajiturile se fac din faina, dar gustul lor depinde de celelalte ingrediente. Tot asa corpul tuturor oamenilor este facut din aceeasi materie,
totusi oamenii se deosebesc prin calitatile sufletesti”
Ramakrishna

Gabriela P. 1
Initiativa, Atitudine, Implicare


Faina, conform definitie DEX : pulbere obtinuta prin macinarea boabelor de cereale sau a
altor seminte de plante pentru a fi folosita in alimentatie.

Un graunte de istorie: “Aparitia agriculturii a schimbat viata oamenilor. Nomazii au inceput sa se aseze, sa construiasca sate
si sa creasca animale. Dar chiar si in civilizatiile avansate boabele erau macinate intre doua pietre. Romanii nu mai erau multumiti de acest
sistem. Pentru a putea aproviziona cu faina populatia urbana, in crestere, ei macinau porumbul cu pietre de moara foarte mari actionate de
sclavi sau animale. In jurul anului 25 i.H. arhitectul si inginerul Vitruvius a descris o moara la care pietrele erau actionate de apa.

Aceasta inventie a lumii antice a fost folosita in epoca medievala, dar in secolul al XII-lea o noua constructie a ajuns pe continentul
European, moara de vant fiind probabil originara din Orient. Nu se stie daca aceasta inventie a fost adusa de cruciati din lumea araba.
Tot ce putem spune cu exactitate e ca in jurul anului 1150 morile de vant erau prezente in Anglia. Initial privite cu neincredere, noua
tehnologie a ajuns la apogeu in Olanda, unde a contribuit la prosperitatea regiunii pana la sfarsitul epocii medievale.

In 1786, la Londra a fost ridicata prima moara actionata de abur. Slepuri incarcate livrau granele direct la subsolul cladirii. In
interiorul morii doua motoare de 50 de cai putere actionau 20 de perechi de pietre de moara. Moara englezeasca era atat de
productiva incat a provocat o reactie negativa din partea concurentei. Dupa 5 ani a fost arsa de multime. Insa ceea
ce nu a fost acceptat de englezi a fost foarte bine primit in America.

Aproape nimic din morile moderne nu mai seamana cu vechile mori. Morile industriale de azi produc
zeci, sute de tipuri de faina pentru orice tip de aplicatie si in cantitati incredibile. Producerea fainii
de grau a devenit o industrie globala cu o mare responsabilitate.”

Sursa: http://www.world-foodhistory.com/2007/01/history-of-flour.html

In Romania prima moara cu aburi este moara lui Assan, construită în anul 1853. Moara se află în Bucuresti în
zona Obor-Lizeanu. În prezent, se află într-un stadiu avansat de degradare. Moara lui Assan este clasificată în
evidenţele Ministerului Culturii şi Cultelor ca fiind monument istoric de valoare naţională şi face parte din patrimoniul
industrial. Moara a fost întemeiată de negustorii Gheorghe Assan (1821 - 1866) şi Ioan Martinovici (1820 - 1882).

Gabriela P. 2


Principalii producatori activi pe piata:

Piata fainurilor este dominata de companii romanesti.

DOBROGEA BANEASA PAMBAC TITAN (LOULIS) BOROMIR

Pe de o parte regasim companiile traditionale, puternice, care au o distributie nationala si care investesc in promovarea marcilor. Pe
de alta parte exista companiile mici, de regula mori locale care isi vand produsele la nivel regional, la preturi sub al pietei.

Concurenta foarte mare pe acest segment determina diferentierea brandurilor si cresterea ponderii calitatii in achizitionarea
produselor pentru ca romanii devin din ce in ce mai exigenti si mai atenti la alimentele pe care le cumpara.

Gabriela P. 3


Caracteristici generale ale pietei Particularitatile pietei locale,
din Romania: comparativ cu alte tari :

Piata produselor de morarit si panificatie se ridica la peste 2 Piata produselor de bacanie este influentata de
miliarde Euro. comportamentul de cumparare si consum.
Consumul anual de produse fainoase este de 112 kg/locuitor, Din totalul produselor de bacanie, faina detine primul loc in
conform Institutului National de Statistica. ceea ce priveste volumele, desi in ultima perioada se
constatata o scadere a consumului de faina pe cap de locuitor
Piata are un caracter puternic concurential, fiind dominata in datorita prezentei pe piata a unei mari diversitati de
proportie de peste 70% de primii 5-6 jucatori mari. produse finite. In ultimii ani pe aceasta piata nu s-
au inregistrat cresteri notabile, “ dimpotriva
La nivel de regiuni geografice exista numerosi consumul de faina a inregistrat o scadere, cauza
jucatori locali, producatori sau ambalatori, ce se principala fiind modificarea stilului de viata a
bucura in aria lor de acoperire de o buna consumatorilor si optiunea pentru produse gata
notorietate. pregatite pentru consum” (Dobrogea Grup).
Aderarea Romaniei la UE a insemnat alinierea Caracteristicile negative ale pietei materiilor prime
produselor autohtone la normele de igiena si (grau) din perioada 2007-2008 au determinat o
calitate europeana. In viitor vor rezista pe piata parte dintre producatori sa se concentreze pe alte
doar producatorii care investesc in modernizare, categorii de produse, reluand tintele de
capacitati de productie si care vor fi suficient de profit/vanzari pe segmentul produselor de morarit si
puternici si flexibili pentru a face fata schimbarilor. panificatie spre finalul anului 2008, cand categoria
a transmis semnale de revigorare economica.
Apare din ce in ce mai des tendinta specialistilor de a lansa fainuri
speciale, pentru anumite preparate. Campaniile de promovare, pe langa efectul dorit de crestere a
vanzarilor au determinat modernizarea si dinamizarea acestei
Aproximativ 60% dintre consumatori folosesc faina in gospodarie piete.
cel putin o data pe saptamana.
Piata va fi in continuare sensibila in fata unor influente
In sectorul industrial consumul de faina a crescut datorita manifestate de cresterea importantei brandului, de pretul
diversificarii ofertei de produse a brutariilor, cresterii numarului de materiilor prime si de importuri.
patiserii si fast-food-uri.

Instrumente/reglementari pentru operatorii din industrie: ghidurile
naţionale de bune practici pentru siguranţa alimentelor, îi ajută să
respecte regulile de igienă a alimentelor în toate etapele lanţului
alimentar şi la aplicarea principiilor HACCP.

Gabriela P. 4


Locul 3 pe piata de faina cu o cota de
Cu notorietate si distributie bune; intreaga 14% din piata, cu retea de magazine
productie este distribuita de OVERSEAS proprii sub brandul corporate si prima
GROUP; compania produce si fainuri sub marca de faina desprinsa de sub tutela
marca privata pentru mai multi comercianti. brandului corporate (Grania)

Cu o cota de piata de 10% pe piata
interna de morarit si panificatie;
dezvolta retea proprie de magazine.

Lider national de piata cu
o cota de 29%; la nivel
local (regiunea Dobrogea)
detine o cota de piata de
TITAN= fosta LOULIS Romania; cu retea peste 62%, cu retea
proprie de magazine sub brandul proprie de magazine
BELFORNO; promoveaza o singura marca pe numite FRESH
ambalajele de faina. DOBROGEA

DOBROGEA PAMBAC BANEASA TITAN BOROMIR GALMOPAN PAN ARPIS / FARINSAN
Grup GROUP SAM
MILLS
Constanta Bacau Bucuresti Pantelimon, Buzau, Ramnicu Sibiu Deva Pro Galati Craiova Cluj Gradistea,
Ilfov Valcea Past, Napoca/ Giurgiu
Iasi Satu
Mare

Gabriela P. 5


Principalii
PRODUCATORI:

Volum Vanzari (%) Valoare Vanzari (%)
FAINA Iunie 07- Iunie 08 – Iunie 07- Iunie 08 –
principalii producatori Mai 08 Mai 09 Mai 08 Mai 09

Dobrogea
Baneasa
72,7 % 69,5 % 75,2 % 71,8 %
Pambac
topul Titan
ultimilor ani Boromir
- 3,2% - 3,4%
Sursa:MEMRB IRI, Magazinul Progresiv, Septembrie 2009

Top 5 producatori de faina
Decembrie 2007 – Iulie 2008

Producatori Cota cumulata Producatori
Dobrogea Constanta in volum in valoare Dobrogea Constanta
Baneasa Romania Baneasa Romania
Pambac Bacau Pambac Bacau
70,7% 73,5%
Prod.marci private Loulis Group (Titan)
Hajdusagi Hung Propast Iasi(Boromir)

Dezvoltarea retailului modern a atras dupa sine si aparitia de marci private
pe categoria produselor de bacanie.

Sursa: ACNIELSEN, Revista Piata, 2008
Gabriela P. 6


Top producatori de faina si malai dupa cota in volum, in perioada Dec. 05 – Nov. 06
Principalii
PRODUCATORI: Producatori Cota cumulata dec. 05 – nov. 06
Dobrogea
In volum 63,5%
Baneasa
Loulis
Pambac
In valoare 65,2%
Unicom Pack
In Romania consumul de faina era de 120 kg/ cap de locuitor.

topul Sursa:MEMRB IRI, Revista Piata
ultimilor ani
Dobrogea, Baneasa, Pambac, Titan si Boromir sunt cele mai puternice companii
producatoare la momentul actual.
Din perioada Dec. 2005 aceste companii si-au marit cota de piata din ambele puncte de
vedere (volum / valoare), incepand cu Mai 2008 se simte insa un trend descendent, atat
ca volum cat si ca valoare.
Marcile private castiga din ce in ce mai mult cota de piata din punct de vedere al
volumului.

Vanzarile de faina pe piata romaneasca
2007 Dec. 2006-Iulie 2007 Dec. 2007-Iulie 2008
Volum mii kg 40 610, 20 26 980, 46 31 888, 80
+ 18%

Valoare mii RON 69 183, 16 44 260, 37 67 069, 33

+ 51%

Sursa: Revista Piata, 2008

Gabriela P. 7


Principalii
PRODUCATORI:

“în tabel sunt
prezentate, centralizat,
evoluţiile principalilor
actori de pe piaţa
făinurilor preambalate.
Aceste evoluţii sunt
prezentate pe baza
unor date oficiale ale
companiilor respective
(rapoarte ale consiliului
de administraţie,
declaraţii de presă ale
managementului,
rapoarte de evaluare
realizate de terţi,
interviuri etc).”

Din datele deţinute de Rompan, există active in piata un număr mare de companii
care nu deţin licenţe de funcţionare şi a căror producţie concurează piaţa legală, producând
prejudicii de sute de miliarde lei la bugetul de stat.

Sursa: Revista Electronica de Morarit si Panificatie, August 2009

Gabriela P. 8


Segmentarea pietei / ofertei de produse :

Volum Vanzari % Valoare Vanzari %
Segmentare
Iunie 07 – Mai 08 Iunie 08 – Mai 09 Iunie 07 – Mai 08 Iunie 08 – Mai 09
faina
Segmentare dupa tip
480 72,7% 70,8% 75,3% 73,4%
-1,9% -1,9%
550 7,7% 9,7% 7,9% 9,9%
+2% +2%
650 9,4% 8,8% 7,2% 6,7%
-0,6% -0,5%
Speciala 10,2% 10,7% 9,6% 10,0%
+0,5% +0,4%
Segmentare dupa gramaj
1 kg 92,4% 92,1% 92,6% 92,5%
-0,3% -0,01%
2 kg 4,5% 4,7% 4,3% 4,5%
+0,2% +0,2%
5 kg 1,7% 2,2% 1,8% 2,2%
+0,5% +0,4%
Alt gramaj 1,4% 1,0% 1,3% 0,8%
-0,4% -0,5%
Segmentare dupa brand
Branded 71,7% 70,1% 73,4% 70,7%
-1,6% -2,7%

Unbranded 28,3% 29,9% 26,6% 29,3%
+1,6% +2,7%

Sursa:MEMRB IRI, Magazinul Progresiv, Septembrie 2009

Gabriela P. 9


Segmentarea dupa tip - in categoria faina exista caracteristici care califica produsul
SEGMENTAREA pentru destinatii diferite:
PIETEI:
Tip 000 Faina superioara pentru cofetarie si patiserie
- tipuri de Tip 480 Faina alba pentru cofetarie si patiserie
faina dupa procentul
Tip 550 Pentru paine, panificatie, patiserie, pizza
de cenusa si dupa
SEGMENTSEGMENTARE Tip 650 Pentru paine de casa si specialitati
ARE destinatie
Tip 1350 Pentru produse speciale
Mai exista faina de grau neagra (tip 1250 si 1350), faina de grau semialba (tip 800 si 900)
faina de grau dietetica (tip 1750 si graham).

Clasificarea categoriilor de faina este realizata atat in functie de procentul de cenusa cat si de
destinatia in consum. In functie de continutul de cenusa, faina de grau se defineste cu urmatoarele grupe:
a) faina albă, faina cu un continut de cenusa de maximum 0,65%, se fabrica în
urmatoarele sortimente:
- faina alba 480, faina cu un continut de cenusa de maximum 0,48%;
- faina alba superioara trei nule (000), faina cu un continut de cenusa de maximum 0,48%
si conţinut de gluten umed egal sau mai mare de 28%;
- faina alba 550, faina cu un continut de cenusa de maximum 0,55%
- faina alba 650, faina cu un continut de cenusa de maximum 0,65%;

b) faina semialba, faina cu un continut de cenusa între 0,66% şi 0,90%;
c) faina neagra, faina cu un continut de cenusa între 0,91% şi 1,40%;
d) faina dietetica, faina cu un continut de cenusa între 1,41% şi 2,2%.

(cenuşă (%) - cantitatea de substanţe minerale conţinută în 100 de unităţi de masă (100 g probă),
raportată la substanţa uscată)

Gabriela P. 10


Cota de piata FAINA TIP 000 raportat la totalul vanzarilor
SEGMENTAREA in volum, 1-a jumatate a anului 2008
PIETEI:

- tipuri de
faina
24.50%
celelalte
1 faina tip 000
75.50%
-standarde si norme
de reglementare

Standardele şi normele romanesti care reglementează calitatea materiilor prime agro-
alimentare, a produselor alimentare şi a subproduselor în industria de morărit şi de panificaţie sunt:

Fainuri din cereale:
SR 877 [1996] Faina de grâu pentru panificatie
SP 957-95 Faina de grâu dietetica (tip 1750 si Graham)
SP 2498-95 Faina de grâu neagra (tip 1250 si 1350)
SP 3128-95 Faina de grâu semialba (tip 800 si 900)
SP 3127-95 Faina de grau alba (tip 480, 000, 550, 650)

Gabriela P. 11


SEGMENTAREA Top 5 marci de faina
PIETEI:
Decembrie 2007- Iulie 2008
- top 5 marci de
Marci Cota cumulata Marci
faina
Dobrogea In volum In valoare Dobrogea
-segmentarea dupa Baneasa Baneasa
marca Grania Grania
66,2% 69,1%
Hajdu Titan
Boromir Boromir
Produsele autohtone sunt preferate de consumatori,
graul facand parte din traditia romanilor.

Segmentarea dupa gramaj: vedeta in volum vanzare sunt pachetele de 1 kg.

Segmentarea dupa marca :

marca brand apartine producatorilor / morarilor din piata de profil
marca proprie apartind retailerilor, in proportie de 90% sunt marci prim pret – cel mai ieftin
produs din categorie
no-name-uri apartin companiilor mici, active la nivel regional, eventual sub pretul pietei

Sursa: Revista Piata, 2008

Gabriela P. 12


faina alba de grau tip 000
ANALIZA pentru obţinerea unor specialităţi de panificaţie, patiserie şi
PORTOFOLIU cofetărie de calitate superioară
DE PRODUSE DOBROGEA -faina alba de greu superioara: 1,2,5,10
kg
si specializata pe destinatii:

- pentru cozonac 1 kg
- pentru prajituri 1 kg
- pentru pizza 1 kg
conform informatiilor - pentru gogosi 1 kg
de pe site-ul
companiei BANEASA superioara
1 kg / 2 kg / 3 kg

PAMBAC - faina PAMBAC :
1 kg / 2 kg
- faina GRANIA :
pentru cozonac: 1 kg / 2kg
pentru prajituri: 1 kg

TITAN superioara
1 kg / 2 kg

BOROMIR -pachet 1 kg
-la sac

Gabriela P. 13


faina alba tip 650
ANALIZA pentru paine si biscuiti
PORTOFOLIU DOBROGEA pentru panificatie 1 kg, Se
DE PRODUSE recomandata la pregatirea painii
de casa si a specialitatilor de
panificatie

BANEASA pachet de 1 kg
conform informatiilor
de pe site-ul
companiei

PAMBAC doar in categoria produse
industriale PAMBAC sac 50 kg:

-faina alba 650
-faina alba 650 premium

TITAN standard alba superioara
1 kg

BOROMIR -la pachet
-la sac

Gabriela P. 14


faina alba tip 550
ANALIZA tip de faina este folosit in special la fabricarea painii si
altor produse de panificatie si patiserie
PORTOFOLIU
DOBROGEA pentru patiserie: prajituri,
DE PRODUSE
cornulete, foietaje si placinte
– 1 kg

BANEASA pentru foietaje si prajituri –
gama extinsa recent
conform informatiilor
de pe site-ul
companiei

PAMBAC - faina industriala PAMBAC –
sac 50 kg

TITAN -

BOROMIR -la pachet
-la sac

Gabriela P. 15


Alte tipuri de faina identificate in portofoliul principalilor producatori:
ANALIZA
PORTOFOLIU
DE PRODUSE pentru dietetica neagra semialba din grau produse industriale de casa
cozonac dur
DOBROGEA faina de
grau
macinis
integral
conform informatiilor BANEASA pentru brutarie
pentru patiserie
de pe site-ul la sac 25/50 kg
companiei PAMBAC graham tip tip tip 800-50 alba 480 – 50 kg
2000-50 kg 1350- kg
50 kg
TITAN 1 kg 5 kg
BOROMIR tip 1750 + tip tip 800 grifica,
graham 1250 tip 900 import
tip CANADA
1350
Nota personala: exista posibilitatea sa nu fi identificat toate produsele existente in portofoliul fiecarui producator, din
cele prezentate pe fiecare site, toate au fost incluse in tabelele anterioare.

Categoria faina a trecut prin numeroase schimbari in ultimii ani.
De la cele 2 sortimente care existau acum cativa ani (faina
650 si faina 000) fiecare producator si-a extins gama cu cel putin 3-4 produse.
Au aparut faina pentru pizza, pentru cozonac, pentru prajituri, integrala, etc.
S-a dezvoltat de asemenea si segmentul de marca proprie (retailerii internationali).

Gabriela P. 16


Cifre, statistici legate de vanzari:

Vanzari (%) pe tipuri de faina Vanzari (%) pe tipuri de faina in perioada Dec 07 - Iul 08
in perioada Dec 2005-Nov 2006
comparata cu perioada Dec 06 - Iul 07

000 650 550 480 altele

480 550 650 speciala

8 7.3 8.2
7.7 8 4 4.4 3.1
6.8 4.8 10.7 8.3
11.1
6.2 6.4 4.9
4.4 4

79.3 80.8 72.5 73.6 75.5

Volum Valoare 2007 Dec 06 - Iul 07 Dec 07- Iul 08

Analiza VOLUM
Tip faina Dec 05 - Nov 06 Tip faina 2007(%) Dec 06 - Iul 07(%) Dec 07- Iul 08(%)
3.1
480 79.3 480 4 4.4
550 6.2 550 11.1 10.7 8.3 a crescut cota de piata pentru faina tip 550

650 6.8 650 4.4 4 4.9
75.5
speciala 7.7 000 72.5 73.6 a scazut cota de piata pentru faina tip 650
altele 8 7.3 8.2
Sursa: MEMRB IRI Sursa: ACNielsen
Gabriela P. 17


Canale de vanzare :

Produsele de bacanie reprezinta o categorie care se vinde bine atat in retailul modern cat si in cel traditional.

Principalele Valoare Vanzari Volum Vanzari
tipuri de canale Iunie 07 - Iunie 08 - Iunie 07 - Iunie 08 -
Mai 08 Mai 09 Mai 08 Mai 09
Supermarket/Hipermarket 44.3 44.8 49.7 51
Magazine alimentare mari 10.8 11.8 9.7 10.6
Magazine alimentare mici 35.4 34.5 32 30.5
Chioscuri 1.3 1.5 1.2 1.4
Magazine universale 8.2 7.4 7.4 6.5
Sursa: MEMRB IRI, Magazinul Progresiv., Septembrie 2009

Analiza volum vanzari (%) pe tipuri de canale de vanzare

Iunie 07 - Mai 08 Iunie 08 - Mai 09
49.7 51

32 30.5

9.7 10.6 7.4 6.5
1.2 1.4

Chioscuri
alimentare

alimentare
Supermarket/

universale
Magazine
Magazine

Magazine
Hipermarket

mari

mici

Gabriela P. 18


Analiza valoare vanzari (%) pe tipuri de canale de vanzare
CANALE
DE VANZARE: Iunie 07 - Mai 08 Iunie 08 - Mai 09
44.3 44.8
35.4 34.5

10.8 11.8 8.2 7.4
1.3 1.5

Supermarket/

universale
Chioscuri
alimentare

alimentare

Magazine
Magazine

Magazine
Hipermarket

mari

mici
“Aparitia in ultimii 12 ani pe piata Romaniei a marilor retaileri si mai ales a hipermarketurilor cu suprafete
mari de vanzare au influentat comportamentul de cumparare, din ce in ce mai multi oameni orientandu-se
catre formatul modern pentru cumparaturile de sfarsit de saptamana datorita ofertei foarte variate de
produse si a preturilor accesibile dar, ramanand fideli comertului traditional pentru cumparaturile zilnice” –
Dobrogea Grup.

Canalul modern (hiper/supermarketuri) este preferat datorita metodelor mai diversificate de
interactiune cu consumatorii: shelfline-uri, postere, plasari suplimentare (insule pentru
promovare), mercantizare adaptata, promotii adaptate.

Gabriela P. 19


Analiza volum vanzari (%) pe canale de vanzare
CANALE
DE VANZARE: Dec 06 - Iulie 07 Dec 07 - Iulie 08

59.5
54.5

45.1
40

0.5 0.4
Sura: NIELSEN (tabel sus) & MEMRB IRI (tabel jos)
Hiper/Supermarket Magazine alimentare Chioscuri

Comertul traditional, reprezentat de magazinele mici, de maximum 40 mp erau preferatele romanilor
atunci cand doreau sa achizitioneze produse de bacanie.

Analiza vanzari (%) pe tip de canale, perioada Dec 2005 - Nov 2006

Cota in volum Cota in valoare
45.8
41.6
37.9
31.9

11.3 12.2
6.6 7.3
2.6 2.8

Supermarket Bacanie > 40 mp Bacanie max 40 Chiosc Magazin general

Gabriela P.
mp
20


Tipurile de faina si segmentele tinta:

Faina ambalata Faina industriala
- este folosita de gospodine in prepararea prajiturilor, a cozonacilor, din ce - au fost inregistrate cereri din ce in ce mai mari pentru fainuri dedicate
in ce mai putin pentru prepararea painii in casa (la cuptor) painilor speciale, biscuitilor, patiseriei sau pastelor fainoase.

TARGET:
TARGET:
brutarii
preponderent patiserii
consumatorii fast-food-uri
casnici etc.

oferta si consumul s-au diversificat

pe o piata foarte aglomerata se duce o competitie axata pe nivelul preturilor

se contureaza tendinta consumatorilor catre achiziia de produse de calitate superioara

preferinta pentru o anumita marca se dezvolta preponderent in virtutea propriei experiente cu
marca respectiva

“In general gospodinele achizitioneaza, testeaza si apoi cumpara produsul Utilizarea fainurilor se realizeaza in vederea obtinerii unor produse sensibile
(brandul), cu o fidelitate destul de mare fata de alte categorii de produse.” la calitatea materiei prime (faina), aspect vizibil in volumul mare pe care-l
Dobrogra Grup detine faina tip 000 in totalul vanzarilor dar si in tendinta de specializare in
interiorul acestui segment de fainuri, manifestata in ultimii ani.

Gabriela P. 21


Comportamentul de cumparare si consum Factori care il influenteaza:

Cumparatorii : - stilul de viata, ritmul vietii cotidiene, timpul din ce in ce mai redus
petrecut in bucatarie
- achizitioneaza din ce in ce mai des produsele finite (oferte impresionante,
cu un raport bun pret / calitate, pentru orice preferinta sau buzunar) - oferta existenta, foarte variata si accesibila de produse gata
preparate
- manifesta preocupari pentru o alimentatie sanatoasa

- sunt foarte atenti si la ofertele speciale din magazine.

Calitatea are cea mai puternica influenta in optiunile de consum, pentru
produsele de morarit si panificatie. Pe locul 2 este pretul.

Factori ce cresc - calitatea produsului
- ambalajul (atractivitatea, modernitatea) si valorile brandului
increderea in produs :
companiei producatoare
- vizibilitatea la raft.

Destinatia este un alt atribut care sta la baza deciziei de cumparare.

In randul populatiei urbane exista un comportament traditional – macinarea
productiei cerealiere la moara locala, fie contra cost fie in schimbul unui tain ceea ce afecteaza volumul vanzarilor
(cota parte din cantitatea procesata sau din produsul finit obtinut).

Gabriela P. 22


Si in final cateva :
Graul este cel mai sacral aliment în spaţiul european,

TRADITII simbol al mortii şi reinvierii, cinstit in ceremonii magice din cele mai vechi timpuri
SI (ex. Misterele Eleusine închinate Demetrei - zeita fertilitatii la vechii greci, sau serbarile
OBICEIURI Cerealia dedicate zeitei Ceres – corespondenta ei în mitologia romana).
POPULARE Dintotdeauna romanii i-au atribuit graului o origine divina, dat pentru care este prezent în toate
LA ROMANI ritualurile de trecere ( nastere, cununie, moarte).
În prima scalda a copilului se punea grau; la ieşirea mirilor din biserică se aruncă asupra lor
grau – simbol al bogăţiei şi fertilităţii;
la moarte pomana traditionala este coliva, facuta tot din grau.
Se crede ca bobul de grau este un simbol vegetal a lui Iisus.

De Sarbatoarea Sfantului Andrei, patronul spiritual al romanilor, graul este pus la
incoltit pentru fiecare membru al familiei. Cel al carui grau este frumos si inalt se
spune ca va avea un an bun cu bani si sanatate.

Aruncarea cu grau si orez reprezinta o traditie de nunta. Se spune ca obiceiul isi are
originea intr-un stravechi ritual pagan care consta in aruncarea de seminte/graunte
peste tinerii casatoriti in ziua nuntii, seminte a caror forta si mai ales fertilitate le-ar fi
fost transmise prin acest gest simbolic. De asemenea, gestul aruncarii are reputatia de a
„alunga spiritele rele” din calea mirelui si a miresei, netezindu-le astfel drumul pe care au ales
sa paseasca impreuna Orezul si graul au vadite proprietati germinative, de aceea reprezinta un
inceput de bun augur pentru miri care incep astfel, simbolic, o viata roditoare si imbelsugata.

La Craciun painea se aşează pe masa sa vină belsugul si tot în acelasi scop, sub
fata de masa se pune pleava de grau.

Gabriela P. 23


BIBLIOGRAFIE:
http://www.revista-piata.ro/articole/analize--tendinte/industria-de-morarit-cerne-marii-jucatori.html

http://www.revista-piata.ro/articole/analize--tendinte/piata-produselor-de-bacanie-stagneaza.html

http://old.magazinulprogresiv.ro/articol.php?id=1006

http://www.revista-piata.ro/articole/info-companii/faina-dobrogea-creste-cu-10-in-fiecare-punga.html

sursa si inspiratie http://ciprianpopa.blogspot.com/2009/08/particularitati-ale-micromediului-de.html

http://ciprianpopa.blogspot.com/2009/08/particularitati-ale-micromediului-de_03.html

http://www.magazinulprogresiv.ro/edition/article/article_id/670.html

http://www.magazinulprogresiv.ro/exclusiv_online/42/Romanii_vor_gati_acasa_mai_mult_in_acest_an_de_sarbatori.html

http://www.anamob.ro/standarde.shtml

http://www.naturalia.ro/catalog/grau.php?pag=alimentatie

http://jobs.bizoo.ro/locuri-de-munca-in-firma/Moara+Cibin+S.A/18014/

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Secerisul%20de%20JMC.htm

www.pambac.ro

www.pastebaneasa.ro

www.titan.ro

www.dobrogeagrup.ro

www.boromir.ro

Gabriela P. 24

market perspective_1_piata fainoaselor din Romania

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (20)

Andere mochten auch

Andere mochten auch (6)

Mehr von Gabriela LUPEI

Mehr von Gabriela LUPEI (7)

market perspective_1_piata fainoaselor din Romania