3. Vorbind despre program, domnul Sorin Apostu, primarul municipiului
Cluj-Napoca, a declarat:
„Felicit Fundaţia Comunitară Cluj şi partenerul său Electrogrup SA
pentru iniţiativa de a pune în aplicare programul „Collegium“ destinat
dotării şi amenajării instituţiilor de învăţământ clujene. Un astfel de
program reprezintă un model şi un îndemn pentru autorităţile locale
pentru a se implica şi mai mult în vederea creării unui cadru adecvat
realizării şi promovării performanţei în rândurile elevilor clujeni, care
să obţină frumoase succese la olimpiadele judeţene şi naţionale.“
4. Tipul fondului: fond numit
Crearea fondului: contributie integrala a partenerului principal
Domeniu sustinut: dotari/amenajari institutii de invatamant/formare
Componente program: grant making/finantare; implicare comunitara
Etape program: lansare program; concurs de finantare; implementarea proiectelorfinantate; incheiere
program; evaluare program
Valoarea programului: 80.000 RON
Valoarea fondului de finantare: 70.000 RON
Nr. Aplicatii primite: 36; Nr. de proiecte finantate: 4
Valoarea finantarilor/proiect: 15.000-23.000 RON
Beneficiari directi: 4 institutii de invatamant clujene (Scoala “Octavian Goga”, Scoala “Emil Isac”,
Catedra de Paradontologie a UMF Cluj, Centrul Special pentru Educatie Incluziva), peste 1500 de
elevi/studenti, cadre didactice
Comitetul de selectie a proiectelor care urmeaza sa fie finantate: reprezentanti Inspectoratul Scolar
General Cluj; Realitatea TV/Cluj; Electrogrup SA; Fundatia Comunitara Cluj si Habitat pentru Umanitate
Romania
http://collegium.fundatiacomunitaracluj.ro/
6. “Prezentul proiect a avut la bază o nevoie identificată în şcoala noastră, modernizarea cabinetului de
informatică. Prin intermediul proiectului „Cabinetul de informatică în sec. XXI” a fost reamenajată o sală de
clasă cu o suprafaţă totală de 55m2
.
Etapele lucrării de modernizare a sălii au fost: golirea sălii de clasă, scoaterea parchetului vechi, schimbarea
uşii, zugrăvirea sălii de clasă împreună cu părinţii şi turnarea unei şape pentru nivelarea suprafeţei sălii.
Această şapă a fost necesară pentru următoarea etapă a proiectului şi anume lipirea pardoselii poliuretanice
(tarchet), suprafaţă antistatică. După turnarea şapei, s-au achiziţionat materialele necesare reînnoirii
cablurilor de reţea şi de internet şi s-a realizat montarea lor.
În ultima fază cu sprijinul Asociaţiei Emil Isac şi prin bunăvoinţa companiei Electrogroup au fost achiziţionate
6 calculatoare de ultimă generaţie, 4 monitoare, toate marca DELL şi o tabla ecologică. Astfel am depăşit
targetul pe care ni l-am propus în proiect, acela de 5 calculatoare. A urmat reamenajarea sălii cu mobilierul
şi calculatoarele deja existente plus cele nou achiziţionate.
Proiectul „Cabinetul de informatică în sec. XXI” a adunat laolaltă profesori, părinţi, profesionişti din diverse
domenii, elevi şi voluntari şi a reprezentat o oportunitate de perfecţionare a modului de lucru in echipa şi de
dezvoltarea abilităţilor de management de proiecte la nivelul şcolii.”
13. “Proiectul a pornit de la o nevoie investigată de echipa de proiect, şi anume lipsa, în spaţiul şcolii, a unei
săli multimedia care să ofere elevilor şi profesorilor posibilitatea desfăşurării unor lecţii intredisciplinare,
cu utilizarea mijloacelor de informaţie pe care le oferă internetul, mijloacele audio şi video moderne.
Profesorii de limbi moderne şi de limba română trebuie să ofere elevilor material audio şi video pentru a-i
aduce mai aproape de text.
Prin intermediul proiectului am oferit elevilor noştri un mediu modern de instruire iar şcoala a câştigat în
prestigiu. Am putut folosi, la diferite discipline, metode de predare interactive care au stârnit interesul
elevilor pentru noţiunile predate.
De asemenea, în spaţiul lecţiilor de dirigenţie, temele discutate au un impact mult mai mare asupra
elevilor, deoarece se pot utiliza materiale video care să ofere ilustrarea temelor propuse.
Nu în ultimul rând, sala multimedia este un element care sporeste calitatea procesului educativ din şcoală
şi îi apropie pe profesori şi pe elevi de mijloacele multimedia.
Sala a devenit un spaţiu de referinţă al şcolii, prin facilităţile pe care le oferă şi prin standardele pe care le
impune.“
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20. “Ludoteca – mediu de stimulare
Terapeutic” Centrul Scolar pentru
Educatie Inclusiva (CSEI)
21. “Dacă nu ne-am juca, realitatea ar fi mai greu de suportat”. Pornind de la acestă “realitate”, am creat
un spaţiu destinat relaxării şi instruirii, jocului şi învăţării în egală măsură. Astfel am adus o pată de
culoare în spaţiul formal al şcolii. Am schimbat imaginea apăsătoare care ne întâmpină zi de zi.
Activităţile organizate în spaţiul ludotecii sunt menite să dezvolte copiilor abilităţi, să-i înveţe să
comunice, să socializeze, să asimileze cunoştinţe jucându-se.
Bucuria şi satisfacţia copiilor ne îndreptăţesc să credem că ludoterapia este o metodă sigură de a
ajunge la sufletul copilului, de a obţine un beneficiu educaţional şi terapeutic.
Sală de curs a fost transformată într-un spaţiu stimulativ, terapeutic şi multifuncţional. Fiecare joc îşi
dovedeşte eficacitatea în dezvoltarea diverselor procese cognitive, afectiv-motivaţionale. Activităţile
coordonate de psihologi şi psihopedagogi urmăresc dezvoltarea diverselor paliere ale activităţii
psihice ale copiilor: psihomotricitate, inteligenţă emoţională, socializare, comunicare, integrare social.
“Ceea ce nu ai trăit, nu vei putea descoperi citind”.
Cu ce ne mândrim: un număr mare de copii care vin cu plăcere să desfăşoare activităţi într-un spaţiu
stimulativ, terapeutic, creativ.”
28. “Laboratorul preclinic al catedrei de parodontologie, cu suprafaţa de 20 m2
este dotat cu aparatură
performantă preclinică: 18 unităţi de lucru preclinic (aparat cu aer comprimat, cu piesă cot, turbină,
spray de aer, sistem de răcire) şi capete de manechin (cu arcade dentare articulate, sistem tubular şi
obraji de cauciuc care mimează situaţia anatomică normală).
Fiecare student beneficiază de o astfel de unitate de lucru. Protocoalele intervenţionale pe care
studenţii trebuie să şi le însuşească sunt prezentate de asistentul de grupă, dar vizibilitatea câmpului
de lucru este redusă. Ideea de utilizare a unei camere intraorale, care să capteze derularea actului
operator ni s-a parut benefică şi astfel s-a născut ideea proiectului.
Astfel s-a achiziţionat camera intraorală, care poate capta imagini din zonele cele mai îndepărtate ale
„cavităţii orale” a manechinului. Imaginile sunt transmise videoproiectorului achiziţionat, iar laptopul şi
calculatorul pot stoca şi prelucra informaţia primită.”