Procuror, şef al secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii Veaceslav SOLTAN

1. Procuror, şef al secţiei tehnologii informaţionale şi
investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii
Veaceslav SOLTAN

2.  Devin din ce în ce mai frecvente;
 Pot fi săvîrşite virtual de orice persoană, şi pot atinge, virtual toate
persoanele;
 Au un caracter din ce în ce mai mobil, şi din ce în ce mai internaţional;
 Dezvoltarea reţelei globale «Internet» ca o atracţie pentru grupările crimei
organizate:
 confiscarea de domenii “ frumoase“ – Cybersquatting;
 înregistrarea “ domenii cu erori.“ – Typosquatting;
 domenii de furt calificat – Haydzheking;
 introducerea de confuzie utilizatorului atacat de multe ori utilizatorii de
sisteme electronice de plată - Phishing-ul etc.;

3.  Convenţia Consiliului Europei asupra Criminalităţii Informatice, semnată la Budapesta la 23
noiembrie 2001.
 Convenţia Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor.
 Constituţia Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii.
 Recomandarea R(85)10 cuprinzând normele de aplicare a Convenţiei Europene de Asistenţă
Mutuală în Materie Infracţională, cu referire la comisiile rogatorii privind interceptarea
telecomunicaţiilor;
 Recomandarea R(88)2 privind pirateria în contextul existenţei drepturilor de autor şi a
drepturilor conexe;
 Recomandarea R(87)15 privind reglementarea utilizării datelor personale în munca de poliţie;
 Recomandarea R(89)9 privind unele norme care trebuie aplicate de statele membre pentru
combaterea criminalităţii informatice.
 Recomandarea R(95)4 privind protecţia datelor personale în domeniul serviciilor de
telecomunicaţii;
 Recomandarea R(95)13 privind aspecte de procedură penală în legătură cu Tehnologia
Informaţiei;

4.  accesului nesancţionat - cînd un om străin în
raport cu calculatorul sau sistemul computerizat se
infiltrează în acestea din exterior şi le foloseşte
 depăşirii accesului sancţionat - cînd utilizatorul
legal al calculatorului sau al sistemului accesează
date informatice asupra cărora împuternicirile sale
nu se răspândesc

5.  Codul penal al Republicii Moldova, nr. 985-XV din 18.04.2002;
 Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14.03.2003;
 Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008;
 Legea cu privire la informatică nr.1069-XIV din 22.06.2000;
 Legea cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat, nr. 467-XV
din 21.11.2003;
 Lege cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală nr.264-XV din
15.07.2004;
 Lege privind comerţul electronic nr. 284-XV din 22.07.2004 ;
 Legea comunicaţiilor electronice nr. 241-XVI din 15.11.2007;
 Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice nr. 20-
XVI din 03.02.2009;
 Legea pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind criminalitatea
informatică nr. 6-XVI din 02.02.2009;
 Lege cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică nr. 114 din 18.05.2012.

6. Prin infracţiune informatică în sens
restrîns se înţelege:
„orice infracţiune în care un
calculator sau o reţea de calculatoare
este obiectul unei infracţiuni, sau în
care un calculator sau o reţea de
calculatoarea este instrumentul sau
mediul de înfăptuire a unei
infracţiuni.”

7. Reglementarea criminalităţii
informatice
 infracţiuni săvîrşite cu ajutorul sistemelor
informatice, în care sistemele informatice constituie
un instrument de facilitare a comiterii unor
infracţiuni. Este vorba de infracţiuni “tradiţionale”
perfecţionate prin utilizarea sistemelor informatice;
 infracţiuni săvîrşite prin intermediul sistemelor
informatice, în care sistemele informatice, incluzînd
şi datele stocate în acestea, constituie ţinta
infracţiunii. Aceste infracţiuni pot fi săvîrşite doar
prin intermediul sistemelor informatice.

8.  Infracţiunea de reproducere, fără drept, a unei opere Legea
nr. 139 din 02.07.2010 privind dreptul de autor şi drepturile
conexe;
 Infracţiunea de spălare a banilor, din Legea nr. 190-
XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea
spălării banilor şi finanţării terorismului;
 Infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete,
reglementată de art. 337 din Codul Penal;
 Infracţiunea de divulgare a secretului care periclitează
siguranţa statului, reglementată de art. 344 din Codul Penal;
 Infracţiunea de propagandă, reglementată de art. 140 din
Codul Penal.

9. DOMENIUL CRIMELOR INFORMAŢIONALE ŞI DE TELECOMUNICAŢII
Crimele cibernetice sunt divizate în categorii:
1.Infracţiunile împotriva confidenţialităţii, integrităţii şi disponibilităţii datelor şi sistemelor informatice:
 art. 259 – Accesul ilegal la informaţia computerizată,
 art. 260 – Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a mijloacelor tehnice sau
produselor program,
 art. 260/1 – Interceptarea ilegală a unei Transmisii de date informatice,
 art. 260/2 – Alterarea integrităţii datelor informatice ţinute într-un sistem informatic,
 art. 260/3 – Perturbarea funcţionării sistemului informatic,
 art. 260/4 – Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţiei a parolelor codurilor de acces
sau a datelor similare,
 art.177. Încălcarea inviolabilităţii vieţii personale
 art.178.Violarea dreptului la secretul corespondenţei
 art.301/1.Producerea, comercializarea sau procurarea în scop de comercializare a mijloacelor tehnice speciale
destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei, săvîrşite ilegal

12.  art. 260/5 – Falsul informatic,
 art. 260/6 – Frauda informatică,

13.  art. 261 – Încălcarea regulilor de securitate a sistemului
informatic,
 art. 261/1 – Accesul neautorizat la reţelele şi serviciile de
telecomunicaţii.

14.  art. 208/1. Pornografia infantilă

15.  art. 185/1. Încălcarea dreptului de autor şi a
drepturilor conexe
 art. 185/2. Încălcarea dreptului asupra obiectelor de
proprietate industrială
 art. 185/3. declaraţiile intenţionat false în
documentele de înregistrare ce ţin de protecţia
proprietăţii intelectuale.

17.  (1) Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul de Informaţii şi Securitate formează şi actualizează în
permanenţă bazele de date privind criminalitatea informatică.
 (2) Ministerul Afacerilor Interne efectuează măsuri speciale de investigaţii, de urmărire penală, de
cooperare internaţională, de identificare a persoanelor care comit infracţiuni informatice.
 (3) Serviciul de Informaţii şi Securitate desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a criminalităţii
informatice ce prezintă ameninţări la adresa securităţii naţionale, activităţi operative de investigaţii, de
depistare a legăturilor organizaţiilor criminale internaţionale, alte activităţi în limita competenţei sale.
 (4) Procuratura Generală:
 a) coordonează, conduce şi exercită urmărirea penală, în modul prevăzut de lege;
 b) dispune, în cadrul desfăşurării urmăririi penale, la solicitarea organului de urmărire penală sau din oficiu,
conservarea imediată a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informatic, faţă de care există
pericolul distrugerii ori alterării, în condiţiile legislaţiei de procedură penală;
 c) reprezintă învinuirea, în numele statului, în instanţă de judecată în modul prevăzut de lege.
 (5) Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, în comun cu Serviciul de Informaţii şi Securitate,
prezintă propuneri privind asigurarea protecţiei şi securităţii informatice.
 (6) Institutul Naţional al Justiţiei realizează perfecţionarea profesională a personalului antrenat în
înfăptuirea justiţiei în domeniul combaterii criminalităţii informatice.
 Conform art. 266 CPP competenţa organului de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne care
efectuează urmărirea penală pentru orice infracţiune care nu este dată prin lege în competenţa altor organe
de urmărire penală sau este dată în competenţa lui prin ordonanţa procurorului
Conform articolului 4 al Legii nr.20 din 03.02.2009 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice

18.  Aceste organe sunt abilitate cu atribuţii de depistare a infracţiunilor,
inclusiv şi a infracţiunilor informaţionale şi fraudelor prin Internet,
însă numai serviciile operative ale MAI (CCI al IGP), SIS în calitate
de organe de constatare, sunt împuternicite atât cu funcţii de
depistare, cât şi cu funcţii de verificare a faptelor prejudecabile, în
volumul deplin până la pornirea urmăririi penale, iar organele MAI
(DUP) exercită şi urmărirea penală.
 Conform art. 273 CPP sunt abilitate cu funcţii de control şi alte
servicii de stat care participă nemijlocit la verificarea activităţii
economico-financiare a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de
stat şi a organelor administraţiei publice locale şi centrale.
 Conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova cu privire la
aprobarea Regulamentului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare
în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei nr.
905 din 28.07.2008

21. Numărul cauzelor penale intentate
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Total
177 2 2 3 2 2 2 4 4 7 11 39
178 0 0 1 1 2 0 4 10 7 11 36
185/1 0 1 25 60 38 20 41 16 7 2 210
185/2 0 0 0 0 0 0 2 3 3 4 12
185/3 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1
208/1 0 0 0 0 0 1 1 0 4 5 11
259 0 0 0 2 2 4 2 1 0 1 12
260 0 1 1 1 0 0 0 1 3 0 7
260/1 0 0 2 0 0 0 0 0 2 0 4
260/3 0 0 0 0 0 0 0 3 1 2 6
260/4 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1
260/5 0 0 0 0 0 0 1 1 0 2 4
260/6 0 0 0 0 0 0 1 1 3 5 10
261 0 1 3 0 2 2 1 1 1 0 11
261/1 0 1 1 1 1 0 1 3 4 2 14
Total 2 6 37 67 47 29 58 45 42 45 378

23. Întrebări?