1. TSUNAMI

2. "Tsunami" este un cuvânt japonez în care "Tsu" înseamnă port şi "Nami" înseamnă val. Astfel, cuvântul înseamnă "val de port."

3. Tsunami sunt valuri uriase, provocate de seisme. Tsunami sau valul mareic reprezinta o unda de energie de tip mecanic ce se propaga prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor eruptii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau de coasta foarte puternice (7-9 grade pe Scara Richter).

4. Semne de coasta la aparitia unui tsunami La inceput, apa oceanelor se retrage ca din senin.La orizont, apare un mic zid de apa sau “valurele”, dispuse unele peste altele, ce se reped spre uscat. Apa ocupa cu viteza spatiul gol creat si loveste coasta cu forta.

5. Factorii producerii unui tsunami Cutremure submarine Alunecari de teren

6. Eruptii subacvatice

7. Impacturi puternice cu oceanul- meteoriti

8. Tsunami sunt total diferite de valurile obisniute, care se formeaza mereu pe planeta.Ele se pot deplasa cu o viteza mai mare de 800 km/h. Pot cuprinde mii de kilometrii patrati din suprafata oceanului.

9. Elementul care conferă un grad ridicat de risc unui val de tip tsunami este lungimea saexceptională, în comparatie cu înăltimea. În largul oceanului, chiar si cel mai mare tsunamidepăseste foarte rar înăltimea de 0.5 m.

10. Totusi, distanta dintre crestele valurilor poate fi de sute de kilometri. Fiecare tsunami descris are o ascensiune mai mare decat precedentul.

11. Aceste caracteristici favorizează cresterea rapidă a înăltimii valului, odată cu scăderea adâncimii apei în fata tarmului.Astfel, valul poate trece peste liniatărmului fără a pierde din energie sau fără a se sparge. Acest fapt permite valului săînainteze foarte mult în interiorul uscatului, având o înătlime mult mai maredecât orice valde furtună.

12. Cea mai obisnuita metoda de a masura inaltimea unui tsunami este ascensiunea, inaltimea maxima a valului la impactul cu pamantul.

13. Formarea unui tsunami Conform statisticilor, cutremurele de pământ (Fig. 1) provoacă cel mai mare număr devaluri de tip tsunami si, în acelasi timp, si cel mai mare număr de victime în rândul oamenilor (82 % din evenimente si 85 % din victime în Oceanul Pacific). Fig. 1 Mecanismul de declansare al unui val de tip tsunami de către un seism

14. Eruptiilevulcanice si alunecările submarine numără un total de 5 % din total evenimentelorcunoscute. Până de curând alunecările submarine si meteoritii erau subevaluati ca pondere îndeclansareaevenimetelortip tsunami.

15. Evenimentul ce a avut loc pe data de 17 Iulie, 1998 de-a lungul coastei din Papua - Noua Guinee a făcut lumea stiintifică să constientizeze siaceste tipuri de mecanisme. Zona costieră a insulei a fost zdrucinată de un cutremur cumagnitudinea de 7.1 pe scara Richter. 20 de minute mai tarziu un tsunami cu înăltimea de 15 m a lovit tărmul.

16. În urma observatiilor stiintifice efectuate în zonă, s-a ajuns la concluzia că seismul produs a fost prea mic pentru a genera un val asa de mare. Cartarea batimetrica efectuata în zona afectată a evidentiat, ca principal mecanism de declansare,o alunecare submarină de amploare produsa în apropierea coastei (Ted Bryant).

17. Papua New Guinea, 17 iulie 1998 (Credit foto: L. Dengler, Humboldt State University.) In seara de vineri 07.17.1998, un cutremur de magnitudinea 7.1 a avut loc în apropiere de coasta de nord-vest a Papua-Noua Guinee 850 km (510 mile) nord-vest de Port Moresby, capitala din Papua Noua Guinee (PNG). Cutremurul, care a avut loc la ora locală 06:49 (08:49 GMT), a fost urmat de o serie de trei valuri tsunami catastrofale, care a devastat sateleSissano, Warupu, Arop (1 şi 2) şi Malol pe coasta de nord a PNG omorândcel puţin 2182, ranind 1000, şi înlăturarea mai mult de 10.000 de oameni.

18. Papua New Guinea, 17 iulie 1998 (Credit foto: Hugh Davies, Universitatea din PNG.) Nisipul a fost scuipat unde eraucandva cele doua sate Apop. În prim plan sunt ramasitele unei fose septice. Valul a eliminat aproape toate urmelealtorcâteva sute de case care se aflau pe scuipatnisip.

19. Papua New Guinea, 17 iulie 1998 fotografie aeriană a Lagunei Sissano Lagoon lângă gura acesteia. (Credit foto: Biroul Naţional de cartografie din Papua Noua Guinee). In satul Otto daunele s-au prelungit de la coasta, deoareceapelelagunei au ajutat pentru a transmite energie de tsunami în ceea ce priveşte 1.3 km de la coasta, dezradacinandmangrove mature la 1-2 metri deasupra nivelului apei.

20. Valurile tsunami cauzate de alunecări de teren au produs peste 200 de victime în fiordurilei inguste din Norvegia. Înregistrări istorice dovedesc că acest tip de val se produce inclusivin bazinele marine închise sau semi-închise precum Marea Neagră si Marea Marmara.

21. Istambul , Turcia Spre exemplu, pe data de 14 Septembrie 1509, un astfel de tsunami a lovitIstanbulul, inăltimea sa atingând, conform surselor istorice, 6 m.

22. Istambul , Turcia

25. Hawaii este un paradis tropical ce atrage milioane de turisti.Daraceastainsula a Pacificuluiascunde un secret intunecat……Este lovita de mai multe tsunami decat orice alt loc…

26. Insulele Hawaii, fiind asezate in mijlocul Oceanului Pacific, sunt afectate de tsunami din intreagaregiune a Pacificului. “Inelul de foc” e o zona de faliucapricioasa din jurulplacii Oceanului Pacific, 90% dintre cutremurele de pe Terra se producaici.

27. Tsunami devastatoare au afectat zona in 1837, 1868, 1923, 1946, `52, `57, `60, `64.

28. 1 Aprilie 1946Cutremur si tsunami in InsuleleAleutine Ora 2:28, 1 aprilie 1946. Un cutremur cu magnitudinea de 8,1 zguduieInsuleleAleutine de pe coasta Alaskai.Esteridicata o oportieuriasa a albidei oceanului, deplasandintreagacoloana de apa de deasupra ei. Un puternic impuls de energie impinge un zid de apa, un tsunami, catreHawai, cu o viteza de aproape de 800 km/h.

29. Acest cutremur a generat una dintre cele mai distructive tsunami din Pacific, pe scară largă a secolului 20. În apropierea zonei de producţie, la Unimak Island, valurile uriaşe tsunami-ul a ajuns la 35.0 m (mai mult de 100 de picioare) deasupra nivelului mării şi a distrus complet Farul de Paza de Coasta S.U.A, nou construit. Toati cei 5 barbati din echipajul său au fost ucişi. Farul aavut o structură de oţel-beton armat şi baza sa a fost la aproximativ 30 de metri deasupra nivelului mării. Farul pe Unimak Island, Alaska, înainte şi după 4.1.1946 cutremur si tsunami. (SUA Paza de coasta fotografii)

30. Foarte rar primele valuri sunt si cele mai mari, astfel ceea ce pare lipsit de importantaanunta ceva de proportii. La 3.800 km departare, immicul sat Laupahoehoe de langa ocean, inainteaza sub forma a ceea ce se numeste “sir tsunami”, un grup de valuri cu dimensiuni diferite..Pe masura ce se apropia de tarm, valul tsunami e ca un uriastren ce-si oprestegoana.Partea din fata a valului incetineste, iar partea din spate continua sa impinga.Energia valului este comprimata, fortandu-l sa se opreasca si ridicaandu-l deasupraapei.

31. La 3.800 km sud de Laupahoehoe, orasul Hili Bay este si el luat prin surprindere.Aici valul distruge 500 de locuinte si spatiicomerciale, ucide 96 de persoane, lasand in urma sute de raniti. Tsunami-ul a continuat pe Insulele Hawaii ajunge la coasta de nord a insulei Kauai în primul rând, aproximativ 4,5 ore după cutremur, şi Hilo, 4,9 ore mai târziu. O teava trecuta pestepodul de cale ferată de la gura râului Wailuku, Hilo Bay, Hawaii. (ITIC arhive; fotografi ale Honolulu Advertiser).

32. Valuri tsunami izbesc zona frontală a plajei de la Spitalul de tuberculoza Puumaile, la est de Hilo. Valuri de până la 6,1 m au depasitmare dig în acest domeniu şi au inundat nivelul mai scăzut al spitalului. (ITIC arhive; sursa fotografie doamna Harry A. Simms, Sr.) Un alt punctvedere al tsunami-urilor izbitoare in frontul de plajă, în partea din faţă a Spitalului de tubercolozaPuumaile în partea de est a Hilo. (ITIC Arhivele; Fotografie sursă de doamna A. Harry Simms, Sr.)

33. Un val tsunami avansează trecandun pod auto la Wailuku River în Hilo Bay (Arhivele ITIC; Honolulu Advertiser fotografie). Resturi de un club, de-a lungulKamehameha Avenue, de-a lungul orasului Hilo ., Hawaii (ITIC Arhive, FotografiedeArmataCorpului de Ingineri U.S)

34. Centru civic Hilo după tsunami 1946 (Honolul Advertizer foto)

35. Romania, pericol de tsunami! Turistii de pe litoralulromanesc, in special cei din Mangalia, 2 Mai si VamaVeche, vor fi avertizati, de anulviitor, in legatura cu producerea unor tsunami in MareaNeagra. Institutul National de Fizica a Pamantuluivrea sa depistezecutremurele din MareaNeagra care se produc la sud de Mangalia si sa-i avertizeze pe turistiiaflati la plaja de producerea unor valuri seismice. La inceputul secolului XX, in MareaNeagra a avut loc un cutremur care a produs valuri tsunami de 4 m. Romania va avea un sistem de avertizare pentru valurile tsunami care ar puteaaparea in zonasudica a litoraluluiromanesc in urma unor cutremure care se produc in MareaNeagra. DirectorulInstitutul National de Fizica a Pamantului (INFP), profesorul Gheorghe Marmureanu, a declarat ca un sistem de alarmare a turistilor in legatura cu producerea unui tsunami in MareaNeagrava fi realizat in maximum un an de zile.

36. In Mangalia pot sa apara valuri tsunami in urma unor cutremure care se produc in zonaseismicaSablea. Aceasta este o falieseismica in mare, care trece undeva la sud de Mangalia. La 31 martie 1901 aici s-a produs un cutremur de 7,2 grade Richter, care a datnastere unor valuri tsumani de patru metriinaltime, a declarat, intr-un interviuacordatRompres, profesorulMarmureanu. Directorul INFP afirma ca sistemul de avertizare pentru tsunami este unul similar cu celrealizat la Plostina, Vrancea, care anunta in timp real cutremurele. Sistemul e mult mai simplu de realizat, pentru ca viteza undelorseismice este de 10 ori mai mare decat viteza undelor tsunami. Vomstidespreproducerea de tsunami cu multinainte ca valul sa ajunga la mal, sustineprofesorul. Marmureanu mai spune ca in Dobrogeava fi realizat un sistem integral de avertizareseismica, atat pentru tsunami cat si pentru detectareacutremurelor din zonacentraleinucleare de la Cernavoda, sistemulpresupunandimplementarea unor senzoriseismici la Chilia, la Targusor, dar si introducerea unor senzorisubacvatici in MareaNeagra, in zonafalieiSablea. Falia se numesteSablea

37. Cel mai mare tsunami înregistrat s-a produs în urma MareluiCutremur din Kamchatka, la data de 17 Octombrie 1737. Valul a atins o înălŃime de 60 m faŃă de nivelul obisnuit al mării în Insulele Kurile de Nord. Peninsula Kanchatka este cunoscută ca având cea mai mare frecvenŃă de apariŃie a valurilor tip tsunami (un eveniment la 12 ani).

42. Sisteme de avertizareîmpotrivavalurilor de tip tsunami În ultimii ani în Romania a început studierea acestui tip de fenomen, în special după evenimente care au avut loc în Asia (cutremurul din decembrie 2004, Sumatra).Odata cu începerea programului Cercetare de ExcelenŃă s-a început studierea maiamănunŃită a acestui tip de fenomen. Cu această ocazie România a început să participe laprograme naŃionale si internaŃionale referitoare la hazardul natural de tip tsunami. Celmai important lucru în caz de producere de tsunami este sistemul de avertizare. La oraactuală în România nu există un astfel de sistem. Singura zona pentru care există unprogram pilot de avertizare, bazat pe aparatură specializată în măsurarea energiei valurilor si înregistrare a seismelor, este cea cuprinsa între Mangalia si VamaVeche.

43. Un sistemspecializat de alarmare la tsunami poate detectaevenimentul si poate emite avertizări pentru prevenirea populatiei. Sistemul este compus din doua componente care sunt la fel de importante: o retea de senzori, care se amplasează pe fundul mării si o infrastructură de comunicatii care poate trimite într-un timp cât mai scurt avertizarea la pericol, astfel încât să permită evacuarea zonelor costiere ce pot fi direct afectate.

44. La scară globală există două tipuri de sisteme de avertizare: a) sistemul internaŃional de avertizare pentru tsunami, respectiv b) sistemul regional de avertizare. Marea Negră se încadrează la sistemul regional de avertizare aferent Mării Mediterane. În timp ce cutremurele de pământ pot fi detectate aproape instantaneu, deoarece undele seismice se propagă cu o viteza de 4 km/s (aproximativ 14.400 km/h), valurile tsunami au o viteză cuprinsă între 500 si 1000 km/h (în jur de 0.14 si 0.28 km/s). Acest lucru oferă o perioadă de timp mai lungă pentru alarmare

45. BIBLIOGRAFIE Borisenko, L.S., Safronov O.N., Pustovitenko. B.G. (1992). Seismogenetic zones in the platform part of the Ukrainian and the Azov Black Sea region. Geodynamics and Seismic Forecast Investigation of Ukraine, NaukovaDumka, p. 31-42, Kiev Dotsenko S.F. (1995). The Black Sea tsunamis, Atmospheric and Oceanic Physics, vol. 30, no. 4 Bryant, E.A., Nott, J.A., (2001). Geological Indicators of large tsunami in Australia. Natural Hazards, vol. 24, no. 3, p. 231-249 Matsuda Y., Okada N. (2006). Comunity diagnosis for sustainable disaster preparedness. Journal of Natural Disaster Science, vol. 28, no. 1, p 25-33 OaieGh., Bondar C., Seghedi A., Diaconescu M., (2007). Marine Hazard Assessment in the Black Sea basin. Case study - tsunami phenomenon. National Symposium of Geology and Geophysics GEO 2007, Abstract volume, p. 21 - 22, Bucharest