SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 86
Downloaden Sie, um offline zu lesen
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
 12/EIM04/2009           Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic




                  Raport la
    Studiu de Evaluare a Impactului asupra
           Mediului privind investiţia

 Cabana salvamont şi centru de informare turistică,
      formare ecologică Staţiunea Semenic
         com. Prigor, jud. Caraş-Severin




           Manager General
         Responsabil de Proiect
          Dr. Sergiu MIHUŢ




                       © Unitatea de Suport pentru Integrare, Cluj–Napoca, 2009

  Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate S.C Unitatea de Suport pentru Integrare
S.R.L. Cluj–Napoca, conform legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Nu este permisă
reproducerea integrală sau parţială a lucrării fără consimţământul scris al S.C Unitatea de Suport
                              pentru Integrare S.R.L. Cluj–Napoca.


                                                                                                                     1
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
12/EIM 04/2009           Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic




        Societatea Comercială ”Unitatea de Suport pentru
        Integrare” (USI) este o firmă cu capital integral privat
        organizată sub forma unei Societăţi cu responsabilităţi
        limitate, înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie
        Cluj cu nr de ordine înscris în Registrul Comerţului
        J/12/1014/12.07.2001 şi având Codul unic de
        înregistrare R14054736.
        Obiectul principal de activitate al USI constă în
        Activităţi de consultare pentru afaceri şi management,
        având însă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări
        în ştiinţe fizice şi naturale.
        In activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un
        puternic corp de experţi în domeniul cu o înaltă
        pregătire profesională în ştiinţe naturale şi o vastă
        experienţă, în activităţi de proiectarea, promovarea şi
        managementul unor proiecte specifice.
        Incepând cu anul 2007, ca urmare a expertizei
        dobândite şi a experienţei acumulate, USI a fost
        atestată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
        ca persoană juridică în măsură să elaboreze Studii de
        evaluare a impactului, respectiv bilanţuri de mediu.




                              Hârtie reciclată                                                                       2
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
12/EIM 04/2009           Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic




   BENEFICIARI:                                    Consiliul Judeţean Caraş-Severin

   PROIECTANTUL INVESTIŢIEI:                       SC West Design SRL

   EVALUATOR PRINCIPAL:                            Sergiu I. N. MIHUŢ
                                                   RAPORT la
   FAZA:
                                                   STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI
   SIMBOL:                                         100/EIM/2009

   DATA CONTRACTĂRII:                              Iunie 2009

   DATA PREDĂRII                                   Decembrie 2009




                              Hârtie reciclată                                                                       3
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  12/EIM 04/2009           Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic




COLECTIV DE REDACTARE
a Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului




Dr. Sergiu MIHUŢ                                                       ______________
Atestat MMGA R-2- EIM/BM 2007




SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL
Atestat MMDD EIM/BM 2007




                                Hârtie reciclată                                                                       4
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  12/EIM 04/2009               Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic


Introducere

              Scopul prezentei documentaţii este de a identifica, evalua şi prezenta impactul potenţial privind
realizarea Cabana Salvamont şi centru de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic , com.
Prigor, jud. Caraş-Severin.
              Prezentul Studiu a fost elaborat în conformitate cu prevederile H.G. 918/2002, a O.M. 863/2002 şi
ţinând seama de legislaţia specifică naţională în vigoare, mai cu seamă de prevederile şi principiile Legii
Mediului 256/2006 republicată, a Legii Apelor 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr.
107/1996 precum şi de normele şi regulamentele europene în domeniu.
              De asemenea s-au mai avut în vedere:
              • Legea Nr. 426/2001 privind regimul deşeurilor;
              • Hotărârea Nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra
                   mediului pentru anumite proiecte publice şi private;
              • Legea a securităţii şi sănătăţii în muncă Nr. 319/2006;
              • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul
                   integrat al poluării;
              • H.G. Nr.856 din 16-08-2002 privind gestionarea deşeurilor periculoase;
              • H.G.Nr.162 din 07-03-2002 privind depozitarea deşeurilor periculoase;
              • H.G Nr.128 din 14-02-2002 privind incinerarea deşeurilor;
              • H.G.Nr.188 din 20-03-2002 – norme privind descărcarea în mediu acvatic a apelor uzate;
              • Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 – reglementări privind evaluarea poluării mediului;
              • Ordinul MAPPM Nr.184/1997 – Procedura privind realizarea Bilanţurilor de Mediu şi
                   Evaluarea impactului de mediu;
              • Ordinul MAPPM Nr.876/2004 – Procedura privind autorizarea activităţiilor cu impact
                   semnificativ asupra mediului;
              • Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 - privind condiţiile tehnice pentru protecţia atmosferei;
              • Ordinul MAPPM Nr.860/2002 – privind procedura de evaluare a impactului de mediu si de
                   emitere a acordului de mediu;
              La realizarea prezentului raport s-a mai ţinut cont de următoarele documente dezvoltate în cadrul
proiectului Phare 2000 Asistenţă tehnică pentru asigurarea conformării cu Directivele privind Evaluarea
Impactului Asupra Mediului – beneficiar Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor:
              • Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului;
              • Manualul EIA;
              • Ghid metodologic pentru includerea consideraţiilor de biodiversitate în procedura de evaluare
                   a impactului asupra mediului;
              • Ghid                  metodologic                privind             evaluarea              adecvată
                   (www.mmediu.ro/pdf/legislatie/biodiv/Ghid_Evaluare_Adecvata.doc)
precum şi de:
              • Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive
                   92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DG Environment, 2002
              Au fost luate în considerare şi prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape", 79/409
"Păsări", 92/43 "Habitate" (din perspectiva propunerii includerii zonei în reţeaua naţională Natura 2000).
              S-a avut în vedere de asemenea îndrumarul 6230/24.10.2009, emis de ARPM Cluj-Napoca.
              Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fost conceput) şi o
serie de efecte indirecte care trebuiesc gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie de protecţie a
factorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde şi unor principii ce stau la
baza legislaţiei de protecţie a mediului:
            • iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite;
            • evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor şi posibilităţilor privind alegerea tehnologiei optime;
            • necesitatea implicării factorilor instituţionali responsabili în procesul de luare a deciziilor
                 privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului.
              Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidenţierea efectelor negative, dar şi a celor
pozitive, ca urmare a unei activităţi proiectate sau a uneia în desfăşurare (în cazul proiectelor de dezvoltare sau
modernizare a capacităţilor existente) asupra mediului.
              Studiul de impact asupra mediului încearcă să anticipeze efectul proiectului şi a activităţilor legate
de acesta, ţinând cont de spectrul condiţiilor fie ele variabile sau constante de mediu. Studiul de impact de Mediu
conţine analize tehnice prin care se oferă informaţii asupra cauzelor şi efectelor induse de proiect, a consecinţelor
cumulate ale acestora, sumate cu impactul cauzat de activităţi anterioare şi prezente, formulând ipoteze şi asupra

                                    Hârtie reciclată                                                                       5
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  12/EIM 04/2009              Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic


unor dezvoltări viitoare, în scopul unei cuantificări cât mai fidele a nivelelor de impact asupra factorilor de
mediu de pe amplasamentul studiat.
               Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea şi
reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor antropice, reflectând o abordare
preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile. Această evaluare caută să încorporeze
planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii
impactului ecologic negativ al activităţii preconizate.
               Astfel evalurea impactului de mediu asupra unui proiect dat are rolul de a furniza informaţii
factorilor responsabili, care să faciliteze şi să asiste procesul de decizie în scopul adoptării celor mai adecvate
măsuri pentru reducerea sau eliminarea efectelor negative asociate în eventualitatea acceptării proiectului în
cauză.
               Scopul elaborării Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului este obţinerea de către
beneficiarul Voios-Dan-Ionel Acordului de Mediu pentru desfăşurarea activităţii de creştere în regim intensiv a
p[orcilor în cadrul unei microferme zootehnice în comuna Căianu, jud. Cluj.
               Studiul de evaluare a impactului asupra mediului nu este o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin care
să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona ţintă.
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, conform definiţiei date în OUG 164/2008 ce aduce
cele mai recente modificări şi completări Legii mediului, este: „parte a documentatiei planurilor sau
programelor, care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicarii
acestora si alternativele sale rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta, conform
legislatiei in vigoare”.
               Astfel, acest document se doreşte a fi doar un instrument menit a asista procesul decizional al
autorităţilor de mediu, cu privire la efectele induse de promovarea proiectului propus asupra factorilor de mediu,
prin identificarea şi evaluarea efectelor posibile, semnificative asupra mediului, respectiv alternativele sale
raţionale.




                                   Hârtie reciclată                                                                       6
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  12/EIM 04/2009           Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic




                                   Cap. 1 Informaţii generale




            1.1. Informaţii despre titularul proiectului
            Consilul Judeţean Caraş-Severin
            Sediul: Reşiţa, str. 1 Decembrie 1918, nr. 1
            Tel/Fax: 0255 211407
            Mobil: 0727 228331
            www.cjcs.ro, media@cjcs.ro
            Proiectant de specialitate
            SC West Design SRL
            Sediul: Reşiţa, Aleea Zadei Bl. E4A, ap. 9
            Tel/Fax: 0255 211316
            www.west-design.ro, contact@west-design.ro
            Şef de proiect: ing. Cristian Crişan


            1.2. Informaţii despre autorul Raportului la studiul de evaluare a impactului
                 asupra mediului

Autorul Raportului la studiul de evaluare a imactului asupra mediului este:

     SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL

     Sediul firmei: Str. Branului nr. 5, Cluj-Naoca, Romania
     Inregistrare în Registrul Comerţului: Prahova: J12/1014/2001
     Cod fiscal: RO 14054736
     Reprezentată prin Dr. Sergiu MIHUȚ în calitate de Administrator
     Persoană de contact: Dr. Sergiu MIHUȚ
     Tel.: 0264-416 108
     Fax: 0264-416 108
     Mobil: 0744-826 619
     www.studiidemediu.ro, smihut2000@yahoo.com

            Obiectul principal de activitate al USI constă în Activităţi de consultare pentru
afaceri şi management, având însă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări în ştiinţe fizice şi
naturale.
            In activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experţi în
domeniul cu o înaltă pregătire profesională în ştiinţe naturale şi o vastă experienţă, în activităţi
de proiectarea, promovarea şi managementul unor proiecte specifice.
            Incepând cu anul 2007, ca urmare a expertizei dobândite şi a experienţei
acumulate, USI a fost atestată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ca persoană
juridică în măsură să elaboreze Studii de evaluare a impactului asupra mediului, resectiv
Bilanţuri de mediu.

                                Hârtie reciclată                                                                       7
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  12/EIM 04/2009           Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic


            Prezenta documentaţie a fost elaborată în cadrul unui colectiv compus din:

        - Dr. Sergiu MIHUŢ, Atestat MMGA R-2- EIM/BM 2007;
        - biol./agron. Liana MIHUŢ;

            1.3. Denumirea proiectului
            Cabana salvamont şi centru de informare turistică, formare ecologică Staţiunea
            Semenic


           1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia
               Obiectivul General al proiectului este construirea unui ansamblu cu 2 unităţi similare
cu spaţii de cazare personal şi turişti, spaţii de lucru, loc de servire a mesei, loc de preparare a
hranei, cabinet medical, spaţii de garare utilaje de intervenţie pentru Salvamont, spaţii tehnice
comune: centrală termică pe lemne, grup electrogen pentru energie electrică, un rezervor de apă de
incendiu, hidrofor de ridicare a presiunii, reţele edilitare, asigurarea locurilor de parcare, amenajări
exterioare de reconstrucţie a terenurilor. Prin realizarea planificarii locale si a strategiei de
dezvoltare in regiunile de munte, la întâlnirea mai multor teritorii administrative, se are in vedere
dezvoltarea economica echilibrata a acestora.

1.4.1. Descrierea proiectului

            Scopul acestei documentaţii este construirea a 2 unităţi similare, cu ocupare
diferenţiată- doua tipuri de activitati sunt propuse prin proiect:
            -serviciul salvamont, cabinet medical, cu personal permanent cantonat în staţiune,
             cca. 15 persoane
            - centrul de informare turistică, monitorizare a parcului naural Semenic Cheile
             Caraşului, cu activitate intermitentă, sezonieră, ce presupune permanenţă doar
             pentru un administrator de zonă, şi unitate funcţională.
            Lucrari de Constructii         in vederea asigurarii premizelor necesare pentru
funcţionarea programelor menţionate. Urmatoarele spaţii sunt solicitate prin tema de
proiectare, propuse a fi executate prin acest proiect:
CABANA SALVAMONT :
            PARTER
            sală de intruniri personal, sală de discuţii
            cabinet medical şi sală tratamente de urgenţă
            sală de mese de cca. 20 locuri, bucătărie, cămară, spălător veselă
            birou de lucru, centrul de comandă şi urmărire, cu centrală telefonică, dispecerat
propriu
            depozit echipament sportiv, pentru cca. 50 perechi de schiuri
            grup sanitar de serviciu şi pentru sala de mese.
            ETAJ 1.
            5 camere a câte 4 locuri, cu 2 grupuri sociale, care să cuprindă duş, WC şi
lavabouri comune.
            Circulaţii, terase
            MANSARDĂ
            camere a câte 2 paturi, cu grup sanitar, duş propriu
            circulaţii, balcoane
CABANA INFORMARE TURISTICĂ - PARTER
            hol centru de informare cu material publicitar
                                Hârtie reciclată                                                                       8
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  12/EIM 04/2009           Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic


           sală de conferinţe
           sală de mese pentru cca. 30 persoane, bucătărie, cămară, oficiu, spălător veselă
           grupuri sanitare necesare sălilor de mai sus
           apartament administrator compus din o cameră, birou, dus si grup sanitar propriu.
           ETAJ 1
           6 camere a câte 2 paturi, fiecare cu grup sanitar şi duş propriu.
           Circulaţii, terase
           MANSARDĂ
           2 camere a cate 2 paturi, dus si grup sanitar la fiecare.
           SPAŢII TEHNICE COMUNE – parter, articulaţie între cele 2 corpuri de clădire cu
regim de înălţime P+1E+M
           - centrală termică pe lemne, comună, coş de fum
           - grup electrogen pentru menţinerea curentului în caz de intrerupere a sistemului
           - 2 garaje pentru utilaje salvamont – snowmobile
           - depozit de materiale întreţinere utilaje
           - depozit de lemne, de preferinţă corp izolat
           - ministaţie de epurare comună pentru cele 2 obiective
           - un rezervor de apă de incendiu, date fiind amplasamentele izolate, accesul dificil
al pompierilor pe timp de iarnă până pe Semenic.
           Procurare echipamente de comunicatii si alte dotari necesare pentru interventii in
cazul accidentelor sau a situatiilor de urgenta - avalanşe dupa cum urmeaza:




                                Hârtie reciclată                                                                       9
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
12/EIM04/2009            Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic


          Statie radio pe UUS (1 buc)
          Statie radio fixa pe UUS (1buc)
          Statie radio mobila pe UUS (1buc)
          Statie radio portabila pe UUS (5 buc)
          Statie de briefing meteo (1 buc)
          Calculator PC cu imprimanta si scanner (3 buc)
          Copiator (1 buc)
          Telefoane
          Centrala efractie (1 buc)
          TV (14 buc)
          Snowmobil de circulaţie pe sezon de iarnă (2 buc)
          Videoproiector (1 buc)
          Ecran de proiectie (1 buc)

          Situaţia suprafeţelor obiectivelor :
          CABANA SALVAMONT
          - funcţiunea:      cabană pentru serviciul local montan de salvamont şi funcţiuni
          de suport tehnic
          - dimensiunile maxime la teren: 15,50m x 14,20m x 9,20m x 12,70m x 11,50m

          - forma în plan este neregulată, inscriptibilă într-un pentagon neregulat de aceste
          dimensiuni
          - regim înălţime:                 P+1E+M
          - la corpul principal P
          - la corpul de legătură
          - H.max. cornişă (streaşină):             5.80m
          - H.max. coamă:                          10.20m
          - suprafaţa construită:                   Sc= 230m2
          - suprafaţa desfăşurată:                  Sd= 470m2
          - suprafaţa utilă:                        Su= 356m2
          CABANA CONSILIULUI JUDEŢEAN
          - funcţiunea: cabană pentru Consiliul Judeţean şi parc natural
          - dimensiunile maxime la teren: 9,00m x 14,80m x 11,50m x 9,00m x 20,50m

          - forma în plan este neregulată, inscriptibilă într-un pentagon neregulat de aceste
          dimensiuni
          - regim înălţime:                 P+1E+M
          - H.max. cornişă (streaşină):     6.60m
          - H.max. coamă:                   10.90m
          - suprafaţa construită:           Sc= 215m2
          - suprafaţa desfăşurată:          Sd= 565m2
          - suprafaţa utilă:                Su= 405m2
          - suprafaţa terenului:            St= 11.251,50mp
          - suprafaţa construită totală:    Sc= 445m2
          - suprafaţa desfăşurată totală: Sd= 1.035m2
          - POT:                            4%
          - CUT:                            0.1




                                                                                                               10
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                     Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic


            CABANA SALVAMONT
- parter (cota±0,00): hol acces                                     15.56m2
                      cabinet prim-ajutor                           22.89m2
                      cameră asistente                              15.00m2
                      depozit de schiuri                            7.19m2
                      birou şi centru radio                         6.72m2
                      baie                                          8.14m2
                      casa de scară                                 6.43m2
                      bucătărie                                     10.95m2
                      sală curs                                     20.95m2
SU PARTER = 113,83 mp

- etaj (cota+3,80):
                  hol                                               11.12m2
                  casa de scară                                     6.43m2
                  cameră 4 persoane                                 12.08m2
                  baie                                              3.65m2
                  cameră 4 persoane                                 15.30m2
                  baie                                              5.72m2
                  cameră 4 persoane                                 21.49m2
                  baie                                              8.11m2
                  cameră 4 persoane                                 24.28m2
                  baie                                              5.11m2
SU ETAJ = 113,29 mp

- mansardă (cota+5,60):                casa de scară                9.42m2
                                       apartament                   20.54m2
                                       baie                         5.10m2
                                       apartament                   24.52m2
                                       baie                         4.96m2
SU M = 64,54 mp

hol acces                                                   27.44m2
                                       oficiu               8.35m2
                                       cameră valori        5.34m2
                                       conferinţe           40.92m2
                                       sala mese            18.77m2
                                       bucătărie            11.39m2
                                       depozit              1.72m2
                                       baie                 8.13m2
                                       garderobă            6.49m2
                                       casa de scară        8.14m2
                                       apartament administrator   18,84m2
SU PARTER = 155,53 mp
                                       - living            9.42m2
                                       - acces/baie        3.91m2
                                       - dormitor          5.54m2

                                       coridor                                23.48m2
                                       casa de scară                          12.64m2


       Hârtie reciclată                                                                                                 11
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                     Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic


                                       spaţiu cameristă                       6.99m2
                                       cameră 2 persoane                      17.40m2
                                       baie                                   3.02m2
                                       cameră 2 persoane                      13.29m2
                                       baie                                   3.23m2
                                       cameră 2 persoane                      14.05m2
                                       baie                                   3.23m2
                                       cameră 2 persoane                      13.19m2
                                       baie                                   2.59m2
                                       cameră 2 persoane                      13.17m2
                                       baie                                   3.24m2
                                       cameră 2 persoane                      16.92m2
                                       baie                                   3.39m2
SU ETAJ = 139,83mp

                                       casa de scară                          10.69m2
                                       coridor                                15.08m2
                                       cameră 2 persoane                      15.64m2
                                       baie                                   3.02m2
                                       cameră 2 persoane                      13.29m2
                                       baie                                   3.23m2
                                       cameră 2 persoane                      13.80m2
                                       baie                                   3.80m2
                                       cameră 2 persoane                      16.92m2
                                       baie                                   3.48m2
SU M = 98,95mp

        SU desfăşurată = 155,53+139,83+98,95 = 394,31 mp
            Construcţiile cuprinse în prezentul proiect se bazează pe o construire etapizată.
Ansamblul propus este alcătuit din două clădiri distincte care sunt legate printr-un corp de
legătură comun la nivelul parterului şi care au o configuraţie relativ paralelă. Volumul
fiecărui corp este tratat paralel în dreptul corpului de legătură, iar extremităţile opuse sunt
evazate printr-o inflexiune vagă.
            Construcţia realizată în prima etapă – CABANA SALVAMONT – va cuprinde în
prima etapă de construcţie şi corpul pe nivel parter, care conţine funcţiuni de suport.
            Construcţiile proiectate se încadrează la CATEGORIA „D” DE IMPORTANTA
(conform HGR nr.766/1997).
            Descrierea solutiei
             Accesul principal atât auto cât şi pietonal către clădire se face dinspre nord, din
calea principală de acces în staţiunea Semenic.
            În corpul comun de articulaţie dintre corpurile principale este locat garajul comun
pentru snowmobile, cu acces dinspre nord-vest de pe platforma auto din faţa ansamblului.
Tot aici se află spaţiile comune de suport – centrala termică pe lemne de tip VISSMAN, cu
cos de fum şi acces din exterior, cu boilere pt apa caldă din centrală şi un spaţiu pentru
generatorul de curent de 30 KV, de avarie, cu acces din exterior.
            Fiecare corp de clădire major mizează pe un acces principal dinspre direcţia
principală de apropiere şi pe un acces secundar către „dos”. În corpurile principale la parter
se află spaţiile de primire, cu birourile aferente şi zonele de preparare a mesei specifice
pentru fiecare în parte, iar la etaj şi mansardă se află unităţile de cazare specifice.


       Hârtie reciclată                                                                                                 12
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                     Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic


            Circulatia pe verticala în ambele corpuri este asigurată de o casă de scară închisă,
având înălţimea contratreptei de 0,17cm si fiind protejata de o balustrada cu mana curenta la
90 cm, respectiv zid in partea opusă. Balustrada bordeaza intreg golul din etaj avand o
inaltime de 90 cm.
            Fiecare nivel beneficiază de acces pe terase exterioare configurate sub forma unor
retrageri ale pereţilor exteriori din conturul volumului general. Fiecare baie beneficiază de
ventilaţie naturală.
            Din considerente practice legate de locaţia care implică zăpadă abundentă,
construcţiile principale vor fi ridicate de la sol cu 1,00m. Astfel cota intrărilor pietonale va fi
la ±0,00m faţă de cota terenului, raportată prin pachete de trepte la alceasta. În corpul de
legătură cota interioară este identică cu cea a terenului, de -1.00m, pentru a facilita accesul
snowmobilelor.
            Garajul este accesat dinspre nord-vest, din direcţia accesului principal în staţiune,
de pe o platformă auto localizată în directă relaţie cu cabanele. Funcţiunile de suport sunt
amplasate către sud-est, opuse direcţiei principale de apropiere, cu acces direct din exterior.
            Accesul principal în cabană se face dinspre est, de pe o terasă ce bordează
clădirea. Holul de acces are legătură directă cu modulul medical de prim-ajutor, cu cabinet
medical cu sala tratamente şi spaţiu pentru asistenţi, şi cu biroul de salvamont care cuprinde
şi echipamentul radio de comunicare, cu centrala de telefonie proprie. Din hol se accesează
direct şi depozitul de echipament sportiv specific. Sala de curs şi de pregătire personal este
un spaţiu multifuncţional care devine sală de mese pe perioada servirii mesei, pentru două
serii, având legătură directă cu bucătăria şi cu accesul secundar. Bucătăria cuprinde o zonă
de preparare de dimensiuni reduse cu spălător de veselă şi cămară alimente.
            Etajul conţine camere de câte patru persoane cu baie cu duş proprie pentru fiecare
cameră. Holul de legătură este central, cu accese în camere stânga/dreapta, iar casa de scară
este închisă.
            Mansarda conţine două apartamente cu baie cu duş proprie pentru fiecare
apartament. Casa de scară este deschisă şi accesul se face direct de pe ultimul podest.
Camerele sunt iluminate direct cu goluri în pereţii laterali verticali.

            Accesul principal în cabană se face dinspre nord, dinspre platforma de parcare din
faţa cabanei. Holul de acces are legătură directă cu sala de mese şi oficiul, precum şi cu sala
de conferinţe. Holul de receptie cuprinde o nişă cu mic muzeu naturalist, cu panouri
expoziţionale cu poze din rezervatie şi trasee turistice, punct de informare. Camera de valori
are idrectă legătură cu biroul şi recepţia. Bucătăria este relaţionată direct cu spaţiul de
depozitare al gunoiului, amaplasat lângă accesul secundar. Din casa de scară se realizează
legătura directă cu garajul şi funcţiunile de suport din corpul de legătură, precum şi legătura
cu garderoba personalului aflată la aceeaşi cotă cu corpul de legătură. Apartamentul
administratorului cabanei se află amplasat în capătul coridorului central, către sud.
            Etajul conţine camere de câte două persoane cu baie cu duş proprie pentru fiecare
cameră. Holul de legătură este central, cu accese în camere stânga/dreapta, iar casa de scară
este închisă.
            Mansarda conţine patru camere de două personane cu baie cu duş propriu pentru
fiecare apartament. Casa de scară este închisă şi accesul se face din holul central. Camerele
sunt iluminate direct cu goluri în pereţii laterali verticali.

1.4.2. Descrierea etapei de construcţie
            Se propune o structură mixtă, în funcţie de solicitările beneficiarilor şi în funcţie
de prevederile din RLU aferent PUZ aprobat. Se recomandă folosirea unui sistem ecologic


       Hârtie reciclată                                                                                                 13
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                     Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic


de materiale de construcţie, materiale naturale, specifice zonei montane şi similare cu vechile
cabane ale Semenicului. Sistemul de fundatii este compus din fundatii bloc din beton simplu
si cuzinet din beton armat, legate intre ele la nivelul cuzinetului din beton armat prin grinzi
de fundare, care servesc la reducerea tasarilor diferentiale intre fundatiile celor 3 corpuri de
clădire, gândite cu rosturi de dilatare între ele.
              Pentru Salvamont s-a optat pentru paramente din piatră naturală până la minim
1,20m (înălţimea stratului de zăpadă), sâmburi BA, zidărie portantă, combinat cu structură de
lemn pentru nivelele superioare – schelet de lemn şi panouri sandwich- cu straturi
termiozolante, hidroizolante şi finisaj exteior de lemn tratat hidofug. Planşeele se propun de
beton armat peste parter şi etaj. Scara interioară se propune din structură de lemn, ignifugat.
              Pentru sediul centrului de informare turistică, se optează la paramente de piatră
naturală similar cu prima unitate, continuate cu zidării portante, sâmburi de BA şi toate
planşeele de BA. Finisajul exterior va fi similar cu unitatea salvamontului – material lemnos
pe strat hidroizolant. Scara se propune de BA.
              Acoperisul va fi realizat in sistem şarpantă de lemn, cu straturi termo- şi
hidroizolante pentru a crea spaţii utile în mansarde. Învelitoarea tipică pe munte este tablă,
dublu fălţuită, sau sistem fâşii tablă presată sub formă de ţiglă, cu protecţii şi vopsitorii
pulbere, date fiind condiţiile climatice.
              Tâmplăriile se propun din lemn stratificat, cu geam termopan, prevăzute cu
obloane exterioare, din lemn.
              Corpul anexă ce adăposteşte spaţiile tehnice, va fi cu regim parter, acoperiş
terasă circulabilă. Izolatia terasei se comune din urmatoarele straturi: sapa de egalizare,
bariera contra vaporilor, termoizolatie din placi din beton celular autoclavizat (bca) cu
grosimea de 20 cm, strat de protectie a termoizolatiei, sapa suport M 100T de 1.5 cm
grosime, hidroizolatie compusa din 3C+1P+5b, si un strat de protectie a hidroizolatiei din
dale pe strat nisip.
              Peretii despartitori interiori sunt realizati din zidarie de compartimentare de
gipscarton, tencuiti. Grosimea peretilor interiori este de 12.5 cm iar peretii exteriori sunt de
35+7 cm (zidărie + termoizolaţie), respectiv 18 cm la scheletul de lemn (16cm structurali, cu
minim 15 cm termoizolaţie între rame+ strat finisaj 2x1,5 cm ).
              Inaltimea libera a nivelului parter este de 3,20 m, iar la nivele superioare va fi de
minim 2,70m.

Durata perioadei de realizare
            Durata proiectului este de aproximativ 12 luni, din care lucrarile de constructii
vor dura aproximativ 8 luni.
            Principalele etape in implementarea Proiectului sunt:
            Pregatirea Termenilor de Referinta pentru Achizitionarea Serviciilor de
Proiectare.
            Pregatirea Proiectului Tehnic si a Documentelor de Licitatie, inclusiv documete
de Licitatie pentru achizitia de bunuri.
            Procesul de Licitatie pentru achizitie de Lucrari
            Procesul de Licitatie pentru achizitia de bunuri.
            Semnarea contractului de Lucrari si a Contractului de Achizitii de bunuri.
            Executarea Lucrarilor de Constructie
            Achizitionarea de bunuri si piese de rezerva, si receptia de echipamente.
            Inceperea operatiunilor de construire.
            Dotarea cu utilaje şi mobilier
            Darea in funcţiune, după recepţia final


       Hârtie reciclată                                                                                                 14
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                     Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic




Finisaje interioare
            - Peretii incaperilor sunt tencuiti;
            - Finisarea peretilor se face cu vopsea semilavabila respectiv gresie in
            incaperile ude ale casei;
            - Pardoselile sunt de trei categorii: in holuri si camere parchet, in bucatarie si
            bai se finiseaza cu gresie iar in garaj beton sclivisit;
            - Ferestre si uşi cu tâmplăria din lemn stratificat si cu geamuri tip
            TERMOPAN;
            - Uşa de garaj din aluminiu, automată RAL 7022.

Finisaje exterioare
           - Tencuială Baumit EPS cu termoizolaţie polistiren 10cm grosime acoperita cu
           placaj de lamn tratat pe structură de lemn cu strat de aer ventilat. Grosimea
           finisajului exterior împreună cu polistirenul ajunge la 15 cm ;
           - Placaj de lemn tratat hidrofug sistem HOLVER (Remetea Mare jud. Timiş), cu
           aşezare orizontală, care cuprinde strat de termoizolaţie de 7cm, folie anticondens,
           membrane hidro, montaj pe schelet de lemn fixat pe zidărie.
           - Pardoselile teraselor sunt placate cu piatră;
           - Ferestre si uşi cu tâmplăria din lemn stratificat si cu geamuri tip
           TERMOPAN;
           Uşa de garaj din aluminiu, automata RAL 7022.
           - Soclul clădirii este din beton aprent cu urme de cofraj vizibile pe directia
           verticala.

Acoperisul si invelitoarea
            Invelitoarea este in pantă, avand inalţimea la cornisă de 6.26 si la coama de 10.58.
Panta acoperisului este de 22 grade fiind acoperit cu invelitoare din tabla 0,5 mm model
classic [ Ruukki ] culoare gri cod RAL 7022. In zona nu exista canalizare. Apele pluviale
vor fi preluate si directionate spre un canal de colectare. Se va avea in vedere respectarea
normativului NP 069-2002 pentru invelitori in panta.

Cosurile de fum
           Centrala termica va fi pravazută cu cos de fum dimensionat corespunzător. Se va
avea în vedere normativul referitor la coşurile de fum.

Alte solutii constructive

            Terasele exterioare de la etaj sunt prevazute cu o balustrada din profile
rectangilare de otel 3x3 cm imbracate in tabla RAL 7022. Inaltimea este de 90 cm.
Amenajări exterioare
            Curtea principala de acces se afla plasată pe latura de N a terenului. Accesul în
clădire se face pe un podest aflat la +1.00 m. de la cota terenului prin intermediul a şase
trepte. Soclul formează o bază evavată a clădirii de jur împrejur formând si cateva terase
exterioare la spaţiile importante. Acestea au parapeţi de protectie aflati la + 0.90 m. Curtea
principala permite parcarea a trei autovehicule. Din această curte se face accesul auto in
garajul necesar pentru doua snowmobile.Restul de locuri de parcare inclusiv al masinilor de
interventie sunt asigurate de curtea secundară aflată în spate, în partea de Sud a lotului.



       Hârtie reciclată                                                                                                 15
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                    Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic


            Curtea din spate.Spaţiile importante sunt amplasate spre Sud astfel ca livingul
clădirii se dechide cu o terasă spre această curte. La parter si etaj exista doua terase care
constituia spatiile intermediare intre interior si exterior. Curte este amenajata peisager si
permite accesul auto in spatele cladirii. Se va amenaja o alee pavata auto spre spaţiile de
parcare. Se va întreţine un gazon iar perimetral casei se vor realiza alei cu pietris alb cu
granulatie 18+32mm. În gradină se va prevedea gazon si un brâu de copaci în partea din
spate.
            Gardurile de imprejmuire sunt din plasa metalica acoperite cu verdeata.

Organizarea de şantier şi măsuri de protecţie a muncii
            Lucrarile de executie, inclusiv cele pentru imprejmuire se vor efectua doar in
limitele parcelei detinute de titular.
            Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele:
            Legea 90/1996 privind protecta muncii;
            Normele generale de protectie a muncii;
            Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 – privind protectia si igiena muncii in
constructii ;
            Ord. MMPS 235/1995 privind norme specifice de securitate a muncii la inaltime;
            Ord. MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de
protectie individuala;
            Normativele generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate prin Ordinul
MI nr.775/22.07.1998;
            Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 – normativ C300-1994
            Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii constructiei
            In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si
HGR 925/1995 proiectul va fi supus verificari tenice pentru exigenta A (partea de structura).
            Prezenta documentatie in faza de proiect pentru autorizatia de constructie, este un
extras din proiectul tehnic si a fost elaborata cu respectarea Legii 50/1991(republicata) , ale
Legii nr. 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si a normativelor tehnice in
vigoare.




1.4.2. Descrierea etapei de funcţionare
Soluţionarea utilităţilor
            Alimentarea cu apa potabila, ridicarea presiunii dinspre reţeaua existentă, racord
la captarea existentă, pe un traseu de 130 ml.
            Canalizarea şi evacuarea apelor uzate – ministaţie de epurare la o rază de cca.
25m faţă de clădirile principale, cu un racord de la clădiri de cca. 25m, apoi evacuarea apelor
epurate spre emisar prin canalizare pluvială, in lungime de cca. 200 ml. Apele meteorice se
colectează de pe învelitori, cu jgheaburi şi burlane, scurgere la nivelul solului. De pe
platforme si circulaţii se asigură scurgerea naturală spre pantele terenului minime, eventual
spre rigola propusă la limita de lot.
            Alimentarea cu energie electrică, din sistem naţional, se va face de la
transformatorul electric existent în staţiune, la cca. 350m de amplasament, prin reţeaua de
joasă tensiune existentă pe drumul de acces. Întru-cât există deseori căderi de tensiune în



      Hârtie reciclată                                                                                                 16
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                       Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic


staţiune, pe timp de iarnă, se solicită amplasarea unui grup electrogen propriu, pentru o
funcţionare continuă a unităţii de salvamont, mai ales în caz de avarii.
            Rezerva de apă de incendiu se asigură într-un rezervor propriu, exterior, izolat
termic, sau semiîngropat, pentru alimenatrea de hidranţi exteriori, sau interiori. Tipul de
activitate nu impune existenta unui sistem de stingere a incendiilor propriu, dar se consideră
unitate izolată, greu accesibilă pentru mijloacele specializate de stingere a incendiilor, cu
timp de răspuns de peste 30 min, astfel încât se optează pentru asigurarea unor mijloace de
intervenţie locală, în staţiune, prin pregătirea unui personal specializat în intervenţii.
            Sistemul de încălzire se rezolvă prin centrală termică proprie, pe lemne, cu
deservire prin personal autorizat. Acesata va asigura agentul termic pentru încălzirea ambelor
unităţi în sezonul rece. Pentru producerea apei calde menajere şi pentru igienă, se propun
panouri solare pe învelitoarea salvamont, care se racordează la reţeaua de apă caldă a
ambelor unităţi. Este un sistem optim pentru zone montane, producerea apei calde nu este
dependentă de centrala termică şi nu necesită o întreţinere deosebită. Rezerva de combustibil
– lemne – nu se integrează în clădirile propuse, ci se propune o anexă la dos de lot,
construcţie de lemn, pentru a nu mări sarcina termică din clădirile principale.

Dotări
            Urmatoarele dotări au fost considerate ca necesare cladirii:
            Montarea unei bucatarii complet utilate în fiecare unitate.Va fi dotata cu aragaz
cu 4 ochiuri, chiuveta, frigider de 0.6 m3 cu lumina si dezghetare automata, hota de evacuare
a gazelor arse , cu moduli inferiori si superiori. Partea superioara a chiuvetei va fi din otel
inoxidabil de 1.88mm. Modulii de la nivelul pardoselii si cei montati pe pereti, din bucatarie
si sala de mese, vor fi asamblati din material lemons de calitatea cea mai buna, de grosime
conforma cu standardele existente.
            Toaleta si grup sanitar echipate complet la nivel sală de mese, sau la nivel de
camere cazare, personal. Accesoriile vor fi conform specificatiilor date la faza de PT
            Mobilarea incaperilor. Facilitatile vor fi mobilate complet dupa cum urmeaza:
Camere – paturi 90x200, noptiere, veioze, dulapuri înzidite cu uşi glisante- 18 camere
Canapea cu 3/1 loc                                                           4 buc
Sala de conferinte – scaune pentru 20 de persoane                            20 buc
Unitate completa de bucatarie cu aragaz, frigider si hota.                   2 buc
Fotolii                                                                     20 buc
Scaune ergonomice                                                           8 buc
Cabinet pentru birouri cu 2 usi si incuietoare                              12 buc
Birouri                                                                     4 buc
Masa pătrată sală de mese                                                   40 buc
Pat cabinet medical, metalic                                                1 buc
Rafturi şi vitrine cabinet medical, farmacie                                2 buc
Mobilier apartament administrator – pat, noptieră, masa, 4 scaune           1 grup
Ecrane de proiectie                                                         1 buc
Videoproiector                                                              1 buc
Copiator                                                                    1 buc
TV în camere                                                                9 buc
Frigidere in camere                                                         9 buc




         Hârtie reciclată                                                                                                 17
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                     Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic


Instalaţii sanitare
             Parte integranta din amenajarea cladirilor este echiparea sanitară a grupurilor
sanitare, cabine de duş şi WC pentru camere, echiparea corespunzătoare a spălătoarelor de
vase din zona bucătăriilor.
             Conform celor mentionate anterior, placile de gips carton si zonele de imbinare
vor fi rezistente la apa. Conductele de distributie de la sistemul principal vertical de
distributie vor fi PEX cu diametre cuprinse intre ½”, ¾”and 3/8”. Conductele vor fi montate
ingropat. Conexiunile de la conductele de distributie la robinete vor fi facute cu conexiuni
flexibile. Scurgeri de pardoseala vor fi din otel inoxidabil

Instalaţii de încălzire
             Se prevede o centrală termică proprie, ce va folosi combustibil lemnos. Se
optează pentru o centrală termică tip VIESSMAN, cu coş de fum.
             Toate conductele interioare de distributie pentru sistemul de incalzire vor fi
conducte izolate de cupru, cu diametru de 42mm incluzand toate fitingurile necesare.
Caloriferele vor fi din otel, cu H=600mm/900mm si lungimi variabile. Caloriferele vor fi
instalate sub ferestre.
             Pentru producerea apei calde menajere se optează pentru panouri solare.


            1.5. Durata etapei de funcţionare
            Durata de funcţionare a investiţiei este nelimitată în timp.
            În funcţie de dezvoltarea viitoare a zonei, de schimbarea prevederilor normative pe
plan turistic si peisager, sau de progresul tehnologic pe plan national si internaţional,
obiectivul va suferi eventuale modernizari.

            1.6. Informaţii privind producţia realizată şi resursele folosite
            Obiectivul de investiţii ce face obiectul prezentului studiu face parte din categoria
lucrărilor de amenajare si de constructie cu caracter turistic, favorizat de cadrul natural
deosebit de atractiv pe care il ofera peisajul şi valenţele recreative din zona pădurii Făget.

               1.7. Informaţii despre materiile prime şi substanţele folosite
               La punerea în operă se vor utiliza următoarele materiale de construcţie:
               -            fundaţii continue din beton armat conforme cu reţetele specifice
                            (ciment, balastru, fier-beton pentru armare) şi fundaţii izolate sub
                            stâlpi cu bloc din beton simplu şi cuzineţi din beton armat;
               -            structura de rezistenţă a clădirii este din zidărie (pentru partere şi
                            nivelele superioare), respectiv din pereţi, stâlpi, planşee din lemn
                            tratat pentru şarpante şi mansarde;
               -            şarpantă din lemn (predominant răşinoase);
               -            izolaţii la şarpantă din vată minerală/polistiren;
               -            învelitoare din şindrilă bituminoasă pe astereala de scândură;
               -            pardoseli din parchet sau podele pe strat suport din beton, gresie,
                            mochetări;
               -            pardoseli din parchet, mochetă, gresie ceramică în grupurile sanitare
                            şi spaţiile de alimentaţie publică;
               -            tavane aparente din plăci de fibre minerale cu structură ori suprafeţe
                            de habitate metalică ascunsă demontabilă;
               -            tavane aparente din scândură sau rigips la mansarde;


       Hârtie reciclată                                                                                                 18
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                     Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic


             -             tâmplărie cu geam termopan;
             -             tencuieli drişcuite şi gletuite la interior şi exterior pe zidărie;
             -             pereţi din lemn aparent la exterior la nivelul mansardei;
             -             vopsitorii lavabile la pereţi;
              In cadrul acestor lucrări, principala sursă de impact asupra mediului o constituie
instalarea fundaţiilor ce presupun realizarea unor excavaţii de până la 2,5-3,5 m de la cota
terenului amenajat.
              Impactul asupra peisajului se va minimiza prin soluţia arhitectonică şi a
soluţiilor de utilizare a materialelor din oferta locală, respectiv a celor cu amprentă vizuală
prietenoasă, pentru o mai bună încadrare în peisaj.

            1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul,
            generaţi de activitatea propusă
            Factorii de mediu urmează a fi impactaţi preponderent pe perioada de punere în
operă a investiţiilor propuse (etapa de construcţie) pe o perioadă estimată la 12 luni.
            Pentru minimizarea mărimii impactului, lucrările specifice vor fi însoţite de
măsuri de diminuare a impactului, precum şi de un plan sumar de acţiune de reconstrucţie
ecologică ce va cuprinde acţiunile de reabilitare a spaţiilor verzi interioare şi a celor
adiacente aflate în administrarea beneficiarului.
            In cadrul acestor lucrări, principala sursă de impact asupra mediului o constituie
realizarea lucrărilor de fundare ce presupun realizarea unor excavaţii de până la 2,5 – 3,5 m
de la cota terenului amenajat.
            Impactul asupra peisajului se va minimiza prin soluţia arhitectonică de înălţime
redusă ce răspunde atât nevoilor tehnologice cât şi unei mai bune încadrări în peisaj.
            Durata de funcţionare a investiţiei este nelimitată în timp.
            În funcţie de dezvoltarea viitoare a zonei, de schimbarea prevederilor normative
specifice, sau de progresul tehnologic pe plan national si internaţional, obiectivul va suferi
eventuale modernizari.




       Hârtie reciclată                                                                                                 19
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
     100/EIM /2009                    Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic




         Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de proiect
                                                             Poluare calculată produsă de
                                                                 activitate şi măsuri de
                                                                  eliminare / reducere
                                                                                   Pe zone




                                                  (limita maximă admisă pentru om şi mediu)
                                                                                rezidenţiale,




                                                                                                                     Pe zone de protecţie/restricţie aferente obiectivului,
                                                                                 de recreere
                                                                                   sau alte
                                                                                     zone



                                                           Poluare maximă permisă
                                                                                protejate cu




                                                                                                                                conform legislaţiei în vigoare
                                                                                  luarea în      Măsuri
                                                                                                    de




                                                                                              Pe zona obiectivului
                             Nr.                                                 considerare
                                                                                  a poluării    eliminare
  Tipul       Sursa de      surse               Poluare
                                                                                   de fond           /
 poluării     poluare         de                de fond
                                                                                                reducere
                           poluare




                                                                                                                                                                              Cu implementare măsuri de
                                                                                                    a




                                                                                                                                                                              Fără măsuri de eliminare /


                                                                                                                                                                                eliminare / reducere a
                                                                                                 poluării




                                                                                                                                                                                  reducere a poluării


                                                                                                                                                                                       poluării
- Nu se produc radiaţii electromagnetice, ionizante sau poluare biologică
  Zgomot     Funcţionare Max.3            -        -      Max. 3/    Vezi                                                                                                                                  Vezi cap.
  Poluanţi     utilaje în    /obiectiv    -        -      obiectiv cap.5.2.                                                                                                                                  5.2.
atmosferici      zona
  din gaze   frontului de
     de          lucru
eşapament



  1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică
              Nu au fost identificate alte surse de poluare fizică sau biologică, decât cele
  discutate anterior.




         Hârtie reciclată                                                                                                                                                                                  20
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                     Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic


1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea
motivelor alegerii uneia dintre ele

            1.10.1. Variante constructive
Variantele construcţiei constau în 2 posibilităţi
             – structuri de zidării portante şi finisare în stilul cabanelor tradiţionale de pe
              Semenic
            - structuri de zidărie la nivel parter şi elevaţii pe schelet de lemn, sistem de ECO –
              cabane, recomandat prin PUZ.
            In ceea ce priveşte modul de acoperire, se poate opta între terase necirculabile,
sau şarpante.
            Din punct de vedere funcţional, există posibilitatea creerii unei singure construcţii
monobloc pentru ambele funcţiuni, dar din punct de vedere al modului de ocupare
diferenţiat, e mai bună construcţia a 2 corpuri de clădire, cu un nod de articulaţie comun,
pentru utilităţi.
            Varianta monobloc are avantajul unei mici economii la nivel de investiţie iniţială,
dar în timp, costurile de exploatare ar creşte, datorită volumului mai mare construit, necesar a
fi încălzit sau iluminat concomitent la cele 2 funcţiuni. Se optează pentru 2 clădiri, cu
administraţie şi funcţiuni separate, care vor folosi în comun doar nodul de utilităţi, cu
racorduri separative. În ceea ce priveşte sistemul constructive, costurile iniţiale pentru o
cabană de lemn sunt mai scăzute, dar apar alte probleme- risc de incendiu mai ridicat, sau o
deteriorare în timp mai rapidă, lucru ce ar duce la perioade de reparaţii mai scurte – cca. 10
ani.
            Date fiind condiţiile climatice, se impune o şarpantă clasică, care sa asigure
scurgerea apelor meteorice şi a zăpezii, cu parazăpezi de protectie în cazul pantelor de peste
30 grade, soluţie care face mai redusă posibilitatea de infiltrări şi deranjari ale straturilor de
protecţie învelitoare.
            În ceea ce priveşte utilităţile, există variante alternative pentru toate soluţiile.
            - Alimentare cu apă- fie din captarea existentă, cu ape de suprafaţă, din miezul
              turbăriei, unde se impune o staţie de tartare a apei pentru a deveni potabilă, dar
              care are şi un debit scăzut de alimentare. Altă variantă ar fi cea adoptată – un puţ
              săpat în freatic, de adâncime medie (8m), pe lotul propriu, care va intercepta
              apele freatice existente, care alimentează un rezervor propiu, cu staţie de
              pompare – hidrofor inclus în clădire. Rezerva de apă este necesară în ambele
              variante, pompa hidrofor, de asemenea. Rezervorul propriu se propane la 75 mc.
              Lungimea de conductă este similară ca lungime şi ca diametru în ambele
              variante- 200 ml.
            - Energie electrică – alimentarea este propusă direct din transformatorul de zonă,
              pentru PSA – 40 KV. Conform datelor furnizate de beneficiar, există deseori
              căderi de tensiune în sezonul de iarnă. Ca atare se impune un grup electrogen
              propriu, cu aceeasi capacitate, care intră în funcţiune numai în cazuri de avarie a
              sistemului local. Se prevede un circuit de alimenatre care intră în tabloul electric
              al generatorului, cu automatizare pentru intrarea in funcţiune a sursei de
              alimenatre.
            Există variante de alimenatre, fie din transformatorul existent la cca. 350 ml, fie
cu montarea unui transformator propriu, pe reţeaua de joasă existentă de-a lungul drumului
de acces. Costul unui transformator propriu ridică mult costurile investiţiei iniţiale.
            - Pentru alarmare, in caz de avarii, sau incendiu, există 2 variante- semnalizare
              sonoră, sau luminoasă, cu anunţare la camere, sau numai la biroul


       Hârtie reciclată                                                                                                 21
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                     Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic


             administratorului. Se optează pentru sistemul cel mai efficient – semnalizare
             sonoră în caz de incendiu, care pate fi folosită şi de dispecerul pentru alarmare
             cazuri de urgentă, la camerele cabanei salvamont.
            - Canalizarea menajeră se poate rezolva cu o staţie de epurare biologică proprie,
             sau se poate aştepta până la construirea staţiei de epurare necesare staţiunii, în
             aval de amplasament studiat. Cum acesată investiţie poate apărea peste câţiva
             ani, singura variantă este o ministaţie proprie, la care se va renunţa o dată cu
             echiparea staţiunii. Fiind în zona de rezervaţie naturală, nu poate fi acceptată o
             soluţie cu bazin vidanjabil, generator de discomfort.
            Fundamentarea din perspectivă economică are şi o reflectare asupra factorilor de
mediu, soluţiile cele mai eficiente identificate fiind în concordanţă cu principiile dezvoltării
durabile, având astfel şi o amprentă ecologică redusă.

             1.10.2. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului
             Amplasamentul investiţiei propuse se regăsește într-o zonǎ afectatǎ anterior de
activitǎți antropice, dupǎ cum urmeazǎ:
             -            activitǎți agricole (pǎșunat): pǎșuni comunale și ale proprietarilor
                          privați;
             -            activitǎți de exploatare forestierǎ;
             -            impact antropic general datorat activităţilor turistice);
             -            impact industrial datorat amplasării de centrale eoliene;
             Se observǎ astfel cǎ zona este una afectatǎ de activitǎți antropice curente ce au
indus un set de efecte datorate impactului antropic curent, respectiv agricol (pastoral) şi
turistic. Pe amplasamentul studiat, se observǎ martori de eroziune (datorați în special
utilizǎrii haotice a cǎilor de acces), o pauperizare accentuatǎ a covorului vegetal, spre un
facies ruderalizat (datoritǎ suprapǎșunatului) și a unor efecte ale poluǎrii difuze. Perimetrele
nemorale sunt de tip secundar, cu o serie întreagă de arbori crescuți din cioată, fapt ce a
condus la limitări fiziologice ale acestora. Apar de asemenea tufărişuri extinse dezvoltate ca
urmare a succesiunii de vegetaţie ca urmare a defrişărilor necontrolate.
             Realizarea investiţiei într-un perimetru supus anterior impactului antropic
presupune o sarcinǎ ecologicǎ mai redusǎ fațǎ de alternativa realizării acesteia într-o zonǎ cu
un set de factori de mediu mai apropiați fațǎ de starea naturalǎ inițialǎ.
             O particularitate locală este prezenţa unei zone de înmlăştinire ce impune
aplicarea unor măsuri de precauţie aparte.
             Urmărind sistemul codificat al activităților cu impact antropic propus în vederea
evaluării stării factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată
mărimea impactului antropic din etapa pre-proiect (înainte de imlementarea proiectului), sau
așa numita analiză a sțarii actuale a perimetrului studiat.
             In acest sens, urmărind categoriile tipurilor de impact asociat activităților
antropice, a fost întocmit tabelul de stare prezentat mai jos, în cadrul căruia au fost
identificate 52 de categorii de impact prezent în faza pre-proiect. Pentru cele 52 de categorii
de impact s-a realizat o explicitare sumară.




       Hârtie reciclată                                                                                                 22
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
 100/EIM /2009                     Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic




            Schiţa cartografică a zonei studiate cu marcarea principalelor formaţiuni de habitate
             Verde închis: habitate nemorale (inclusiv tufărişuri); Galben: habitate eremiale;
 Gri: reţeadezorganizată căi de acces; Negru: căi de acces; Roşu: urban/antroic/antropizat extrem; Verde
    deschis: zonă de înmlăştinire; Verde pla: bazin de alimentare înmlăştinire; Albastru: ursuri de apă




Aspect al degradării produse de reţelele de drumuri dezorganizate              Aspect general al reţelei dezorganizate
                                                                                            de drumuri




      Hârtie reciclată                                                                                                 23
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                      Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic




      Cod                                                      Categorie
                          Agricultură, silvicultură

100                       Cultivare
101                            modificarea tehnicilor de cultivare
102                            tundere / tăiere                                                                          X
110                       Folosirea pesticidelor
120                       Fertilizare                                                                                    X
130                       Irigare
140                       Păşunat                                                                                        X
141                            abandonarea sistemelor pastorale                                                          X
150                       Restructurarea posesiei asupra pământului                                                      X
151                            eliminarea gardurilor vii şi a crângurilor
160                       Managementul general al silviculturii
161                            plantarea pădurilor
162                            plantarea artificială                                                                     X
163                            replantarea pădurilor
164                           defrişarea pădurilor
165                           îndepărtarea subarboretului                                                                X
166                           îndepărtarea arborilor morţi şi bolnavi                                                    X
167                           exploatarea fără reîmpădurire                                                              X
170                       Creşterea animalelor                                                                           X
171                       Hrănirea animalelor                                                                            X
180                       Arderea                                                                                        X
190                       Activităţi agricole şi silvicole nemenţionate mai sus                                          X

                          Pescuitul, vânătoarea şi colectarea organismelor

200                       Piscicultura şi conchilicultura
210                       Pescuitul profesionist
211                         pescuitul la loc fix
212                         pescuitul cu traulerul
213                         pescuitul cu plasă
220                       Pescuitul de agrement
221                         punerea momelii
230                       Vânătoarea
240                       Adunarea/îndepărtarea faunei; generalităţi                                                     X
241                          colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor etc.)
242                          scoaterea din cuib (a şoimului)
243                          punerea de capcane, otrăvirea, braconajul                                                   X
244                          alte forme de adunare a faunei
250                       Adunarea/îndepărtarea florei; generalităţi                                                     X
251                         spolierea zonelor floricole                                                                  X
290                       Activităţi de vânătoare, pescuit sau de adunare nemenţionate mai sus

                          Mineritul şi extracţia materialelor

300                       Extracţia nisipului şi pietrişului


       Hârtie reciclată                                                                                                  24
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                      Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic



      Cod                                                      Categorie
301                         cariere
302                         îndepărtarea materialelor de pe litoral
310                       Extracţia turbei
311                        tăierea manuală a turbei
312                        îndepărtarea mecanică a turbei

320                       Exploatarea şi extracţia petrolului sau gazelor naturale
330                       Minele
331                         exploatare minieră la zi
332                         exploatare în subteran
340                       Minele de sare
390                       Mineritul şi extragerea materialelor nemenţionate mai sus

                          Urbanizarea, industrializarea şi alte activităţi similare

400                       Zone urbanizate, locuirea umană                                                                X
401                          aşezări permanente                                                                          X
402                          aşezări discontinue                                                                         X
403                          aşezări dispersate                                                                          X
409                          alte tipuri de aşezări                                                                      X
410                       Zone industriale sau comerciale                                                                X
411                          fabrici
412                          depozite industriale
419                          alte zone industriale sau comerciale
420                       Evacuări
421                          depozitarea reziduurilor menajere                                                           X
422                          depozitarea reziduurilor industriale
423                          depozitarea materialelor inerte                                                             X
424                          alte evacuări
430                       Structuri agricole
440                       Depozitarea materialelor
490                       Alte activităţi urbane, industriale şi similare                                                X

                          Transporturi şi comunicaţii

500                       Reţele de comunicaţii
501                        cărări, circuite, trasee pentru biciclişti                                                    X
502                        şosele, autostrăzi
503                        linii de cale ferată,TGV
504                        zone portuare
505                        aeroporturi
506                        aerodromuri, eliporturi
507                        poduri, viaducte
508                        tuneluri
509                        alte reţele de comunicaţii                                                                    X
510                       Transportul energiei
511                        linii electrice                                                                               X
512                        conducte de petrol


       Hârtie reciclată                                                                                                  25
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                      Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic



      Cod                                                Categorie
513                         alte forme de transportare a energiei
520                       Transport naval
530                       Îmbunătăţirea accesului la sit
590                       Alte forme de transport şi comunicaţii

                          Agrement şi turism (unele sunt incluse mai sus sub alte
                          denumiri)

600                       Structuri de agrement şi turism                                                                X
601                         terenuri de golf
602                         piste de schi                                                                                X
603                         stadioane
604                         circuite, piste
605                         hipodromuri
606                         parcuri de distracţii
607                         terenuri de sport denivelate
608                         campinguri pentru rulote şi caravane
609                         alte complexe de agrement/sport                                                              X
610                       Centre de interpretare
620                       Sporturi în aer liber şi activităţi de agrement
621                          sporturi nautice
622                          mersul pe jos, călăritul şi vehiculele nemotorizate
623                          vehicule motorizate                                                                         X
624                          alpinismul, căţăratul şi speologia
625                          sportul cu planorul, delta planul, parapanta şi balonul
626                          schiul, sporturi extreme (off-piste)                                                        X
629                          alte sporturi în aer liber şi de agrement                                                   X
690                       Alte sporturi în aer liber şi de agrement nemenţionate mai sus

                          Poluarea şi alte activităţi/consecinţe ale activităţilor umane

700                       Poluarea                                                                                       X
701                        poluarea apei                                                                                 X
702                        poluarea aerului                                                                              X
703                        poluarea solului                                                                              X
709                        alte forme sau forme combinate de poluare
710                       Poluarea sonoră                                                                                X
720                       Transportul cu nave neautorizate; Uzarea
730                       Manevrele militare
740                       Vandalismul                                                                                    X
790                       Alte activităţi sau consecinţe poluatoare

                          Schimbări ale stării mediilor umede şi marine induse de
                          activitatea umană

800                       Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea şi uscarea pământului;                                X
                          generalităţi
801                         îndiguirea depresiunilor


       Hârtie reciclată                                                                                                  26
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                      Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic



      Cod                                                  Categorie
802                         îndiguirea pământurilor din zona marină, a estuarelor sau
                          mlaştinilor
803                         umplerea cu pământ a şanţurilor, zăgazurilor, heleşteelor, iazurilor,
                          mlaştinilor sau gropilor
810                       Drenarea                                                                                       X
811                         managementul vegetaţiei acvatice şi de mal în scopul drenării
820                       Îndepărtarea sedimentelor (nămol…)
830                       Canalizarea
840                       Inundarea
850                       Modificarea funcţionării sistemului hidrografic; generalităţi
851                         modificarea curenţilor marini
852                         modificarea structurilor ce cuprind cursuri de apă continentale
853                         managementul nivelurilor de apă
860                       Depunerea şi depozitarea aluviunilor în suspensie
870                       Stăvilare, diguri, plaje artificiale; generalităţi                                             X
871                         lucrări de apărare în faţa mării sau de protejare a coastei
890                       Alte schimbări ale stării hidraulice datorate omului

                          Procese naturale (biotice şi abiotice)

900                       Eroziunea                                                                                      X
910                       Aluvionarea                                                                                    X
920                       Uscarea                                                                                        X
930                       Inundarea
940                       Catastrofele naturale
941                         inundaţii
942                         avalanşe
943                         scufundări ale terenului şi alunecări de teren
944                         furtuni, cicloane
945                         vulcani
946                         cutremure
947                         maree
948                         incendii (naturale)
949                         alte catastrofe naturale
950                       Evoluţia biocenotică
951                         acumularea de materii organice                                                               X
952                         eutrofizare
953                         acidifiere
954                         invazia unei specii                                                                          X
960                       Relaţii faunistice interspecifice
961                         competiţia (de exemplu: pescăruşul/rândunica de mare)
962                         parazitismul                                                                                 X
963                         introducerea unei boli
964                         poluarea genetică
965                         animale de pradă
966                         antagonismul datorat introducerii unei specii noi
967                         antagonismul faţă de animalele domestice
969                         alte forme sau forme mixte ale relaţiilor faunistice interspecifice


       Hârtie reciclată                                                                                                  27
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                      Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic



      Cod                                                 Categorie
970                       Relaţii floristice interspecifice
971                        competiţia
972                        parazitismul
973                        introducerea unei boli
974                        poluarea genetică
975                        lipsa agenţilor de polenizare                                                                 X
976                        pagube datorate vânatului                                                                     X
979                        alte forme sau forme mixte ale relaţiilor floristice interspecifice
990                       Alte procese naturale

             102. Tundere/tǎiere
             In fapt este vorba de cosiri neprogramate, aleatorii pe perimetre de unde se poate
recolta la anumite momente date material vegetal. Astfel de practici de îndepǎrtare a masei
vegetale sunt cu atât mai detrimentale cu cât se desfǎșoarǎ fǎrǎ a se respecta un calendar sau
o succesiune de recoltare. Masa vegetalǎ este îndepǎrtatǎ, verde, în stare proaspǎtǎ fǎrǎ a mai
fi uscatǎ. Acest proces a contribuit la pauperizarea structurii de vegetație, odatǎ cu plantele
(materia organicǎ) fiind îndepǎrtate și semințele ce garantau succesiunea de vegetație. Au
fost astfel favorizate speciile pioniere, sinantrope, ubicviste, cu creștere rapidǎ, rezistente la
cosire. Covorul vegetal a fost astfel condus spre o dominanțǎ a speciilor de graminee,
dicotiledonatele (cu valoare furajerǎ ridicatǎ) devenind o prezențǎ rarǎ.
             Astfel de practici sunt curente la nivelul lizierelor, a unor margini de habitat, din
zone mai greu accesibile ierbivorelor, etc., fiind astfel eliminate eventualele rezervoare sau
refugii pentru biodiversitatea localǎ.
             120. Fertilizare
             Este vorba de acumularea de materie organicǎ provenitǎ din dejecțiile animalelor
(pe anumite areale în numǎr mult prea mare fațǎ de capacitatea de suport a perimetrului
țintǎ). Acest fenomen este coroborat și cu pauperizarea biodiversitǎții (din spectrele
faunistice dispǎrând componenta detritivorilor, scatofagilor și necroforilor) ce ar fi putut
contribui la accelerarea proceselor de turn-over. De asemenea structura scheleticǎ a solului,
capacitatea redusǎ de humificare, reprezintǎ factori limitativi ai acestor procese.
             Ca urmare a proceselor de (bio) acumulare de materie organicǎ la nivelul
perimetrului studiat, se observǎ apariția unor buruienișuri consistente formate din specii
nitrofile (Urtica dioica, Rumex sp., Arthemisia sp.).
             140. Pǎșunat
             Activitatea de pǎșunat în lipsa unei supravegheri a întregii zone (datorate
incertitudinilor legate de regimul de proprietate) s-a transformat într-o activitate
concurențialǎ de ocupare a parcelelor favorabile și exploatarea potențialului acestora în
timpul cel mai scurt cu putințǎ. Astfel, procesele de degradare și pauperizare au cunoscut o
evoluție acceleratǎ în ultimii ani, zona purtând amprenta distinctivǎ a fenomenelor asociate
suprapǎșunatului.
             141. Abandonarea sistemelor pastorale
             Suprapǎșunatul manifest în aceastǎ zonǎ se datoreazǎ și abandonǎrii sistemelor
tradiționale de pǎșunare, în cadrul cǎrora pe lângǎ rotația sezonierǎ erau respectate câteva
principii ce ajutau la menținerea productivitǎții pǎșunii, dupǎ cum urmeazǎ:
             -             evitarea scoaterii la pǎșunat a vitelor în perioadele cu precipitații
                           abundente (risc crescut de tasare a solului, formare de ogașe, etc.);
             -             evitarea parcurgerii constante a unor trasee (evitarea formǎrii de
                           ogașe, poteci bǎtǎtorite, suprapǎșunare localǎ);


       Hârtie reciclată                                                                                                  28
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                     Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic


               -          respectarea unor perioade de repaos, dând osibilitatea refacerii,
                          fructificǎrii și a germinǎrii speciilor componente;
            -             curǎțarea pǎșunilor;
            -             schimbarea periodicǎ a locurilor de târlire, adǎpost și odihnǎ a
                          animalelor;
            150. Restructurarea posesiei asupra pǎmântului
            Procesul îndelungat de punere în posesie a întârziat mult responsabilizarea și
motivarea deținǎtorilor de terenuri. Situația economicǎ a deținǎtorilor de terenuri
împroprietǎriți, incertitudinea limitelor și a delimitǎrilor proprietǎților a condus la apariția de
conflicte, resectiv la fenomene de supraexploatare.
            162. Plantarea artificialǎ
            In scopul stabilizǎrii pantei ce poartǎ amprenta unor procese erozive extrem de
acute, au existat în trecut mai multe tentative prin care s-au introdus în zonă specii cum ar fi,
pinul roșu (Pinus sylvestris), dar mai cu seamǎ salcâmul (Robinia pseudaccacia).
            Aceste încercǎri au condus spre o artificializare a structurii de vegetație și în
consecințǎ a spectrelor faunistice care au suferit în special un proces de simplificare (speciile
introduse nu sunt în mǎsurǎ a susține trofic multe specii de faunǎ).
            165. Indepǎrtarea subarboretului
            In paralel cu procesul de eliminare a gardurilor vii și crângurilor a avut loc și o
tǎiere (selectivǎ) a unor specii de subarboret. Astfel pentru obținerea lemnului de corn sau a
fructelor de corn, majoritatea tufelor rǎmân la dimensiuni reduse, datoritǎ tǎierilor succesive,
repetate.
            Alǎturi de acest aspect particular, nevoia de lemn de foc, sau material lemnos
pentru diverse întrebuințǎri, a condus la afectarea subarboretului și simplificarea
biocenozelor.
            166. Indepǎrtarea arborilor morți și bolnavi
            Tǎierile de material lemnos au vizat și resturile de trunchiuri rǎmase în urma
tǎierilor de varǎ, ca fenomen sezonier hivernal, atunci când rămâne valoroasǎ orice resursǎ
de combustibil, cu atât mai mult cu cât este vorba și de material uscat.
            S-au observat și „pregǎtiri” ale unor astfel de tǎieri direcționate, când de pe
trunchiul arborilor, la sfârșitul verii a fost curǎțatǎ parțial coaja în scopul obținerii unei uscǎri
„pe picior”.
            Acest fenomen a condus la dispariția unor nișe ecologice valoroase și
simplificarea biocenozelor.
            167. Exploatarea fǎrǎ împǎdurire
            Este de la sine înțeles cǎ activitǎțile desfǎșurate în ultimele decade, în lipsa
existenței unor prorietari de drept s-au limitat la o competiție de exploatare a resurselor, fǎrǎ
a se lua nici un fel de mǎsurǎ de conservare a acestora, cu atât mai mult cu cât se presupunea
investiția unui efort material și uman deosebit așa cum este presupus de împǎdurirea (de
înlocuire).
            Prin urmare, datoritǎ tǎierilor în scaun, a trimǎrilor repatete, arborii au fost
conduși spre o creștere din cioatǎ, fiind mult afectatǎ caacitatea productivǎ și fiziologicǎ.
            170. Creșterea animalelor
            Corelat cu activităţilor de păşunat apar izolat şi efecte datorate utilizării câinilor
de turmă. Condiţiile precare de întreţinere şi supraveghere a acestora are un impact deosebit
asupra faunei locale, fiind afectat în mod profund fondul cinegetic.
            171. Hrǎnirea animalelor
            Aceastǎ activitate este mai rar întâlnitǎ la nivelul zonei studiate, existând însǎ
evidente anumite perimetre restrânse unde au existat astfel de practici. Fânul proaspǎt cosit,


       Hârtie reciclată                                                                                                 29
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                     Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic


sau fânul vechi din anii trecuți, tuleie sau alte resturi vegetale au fost transportate în zonǎ
pentru a servi ca supliment alimentar pentru vitele aflate la pǎscut.
             In astfel de zone, solul a fost afectat de tasare, erodare, speciile vegetale de pe
amplasament au fost ecranate, creșterea acestora fiind afectatǎ, ariile în cauzǎ rǎmânând
lipsite de fertilitate o bunǎ perioadǎ de timp, proporționalǎ cu perioada de stagnare a
materialului. Apar aici și acumulǎri de materie organicǎ. Astfel de perimetre sunt
asemǎnǎtoare ca efect al impactului cu zonele de târlire.
             180. Arderea
             In dorința de a reda vitalitatea și fertilitatea terenului, pornind de la concepte total
eronate prin care se dorea și eliminarea unor specii nedorite, astfel de practici rǎmân extrem
de curente în special în perioada de primǎvarǎ și toamnǎ.
             Nu este rar când focul de miriște sau pǎșune aprins se extinde nedorit de mult,
afectând chiar și arboretele proximale sau zonele de lizieră.
             Rămân evidente semnele lăsate de incendierile succesive, în special asura unor
arbori situați la liziera pădurii, respectiv a celor izolați din zona pășunilor.
             Astfel de episoade au o frecvențǎ de cel puțin 2 ori/an.
             190. Activitǎți agricole și silvicole nemenționate mai sus
             Alǎturi de activitǎțile enumerate în cadrul acestei secțiuni, amintim recoltarea de
resurse (plante cu utilizare medicinalǎ, ciuperci și fructe de pǎdure: cǎtinǎ, coarne, mure,
mǎceșe, porumbe) naturale în scopul valorificǎrii sau a consumului propriu. Deși zona este
limitatǎ din punct de vedere productiv au fost întâlnite adeseori persoane ce cǎutau (și
recoltau) astfel de resurse, în special la sfârșitul verii. Recoltarea resurselor secundare ale
pădurii privează speciile de faună, de resurse trofice importante, apărând în urma acestei
competiții o diminuare a productivității și funcționării ecocenozelor.
             241. Colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor, etc.)
             Alǎturi de recoltarea resurselor naturale din florǎ, au mai fost observate izolat
activitǎți de recoltare a unor specii de faunǎ, cum ar fi melcii, în scopul comercializǎrii cǎtre
puncte de achiziție specializate.
             Proximitatea fațǎ de așezǎrile umane și accesibilitatea zonei au fǎcut însǎ ca
aceastǎ resursǎ sǎ fie suraexploatatǎ, iar zona sǎ devinǎ neinteresantǎ din punct de vedere
economic (nerentabilǎ), astfel cǎ în ultima perioadǎ aceste activitǎți s-au diminuat mult.
             Insǎ acest aspect se constituie într-un semnal de alarmǎ serios, semn ce
marcheazǎ declinul speciilor țintǎ, simplificarea biocenozelor și diminuarea productivității
acestora.
             243. Punerea de capcane, otrǎvirea, braconajul
             Proximitatea fațǎ de staţiunea Semenic a zonei, respectiv vizibilitatea întregii
zone, face ca braconajul cu arme de vânǎtoare sǎ fie riscant. Cu toate acestea, au fost
întâlnite în perimetrul studiat lațuri din sârmǎ, probabil amplasate de păstori.
             250. Adunarea/îndepǎrtarea florei; generalitǎți
             Aceastǎ activitate a mai fost menționatǎ în cadrul secțiunii 190. amintind în acest
sens colectarea unor specii cu potențial valorificabil sau utilizate în mod tradițional.
             251. Spolierea zonelor floricole
             In completarea amǎnuntelor menționate în cadrul secțiunilor 190 și 250, amintim
aici colectarea unor specii cum ar fi: ghiocelul (Galanthus nivalis), brândușele (Colchicum
autumnale), toporașii (Crocus heufelianus), mai rar și alte specii (margarete, flori de câmp),
din unele perimetre mai ferite.
             400. Zone urbanizate, locuire umanǎ
             Accesibilitatea zonei face ca impactul antropic sǎ fie unul destul de important.



       Hârtie reciclată                                                                                                 30
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
  100/EIM /2009                     Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic


             Asociat acestei categorii de impact îi este dezvoltarea staţiunii turistice Semenic,
impunându-se imperios din acest punct de vedere abordarea unei sistematizări şi
reglementări.
             401. Aşezări permanente
             In zona staţiunii Semenic apar nuclee de aşezări permanente, dată fiind utilizarea
acestei zone atât ca destinaţie de vară (relaxare, drumeţii, turism de week-end, etc.) cât şi ca
destinaţie pentru practicarea unor sorturi de iarnă.
             402. Așezǎri discontinue
             In cadrul acestor activitǎți amintim existența unor adǎposturi estivale ale
ciurdarilor și pǎstorilor, mai rar a unor categorii defavorizate emanate din mediul urban.
             403. Aşezări dispersate
             Intreaga zonă, în lipsa unei sistematizări şi reglementări urbanistice este presărată
cu o serie întreagă de construcţii, clădiri (unele abandonate), obiective (economice, turistice,
industriale, etc.).
             409. Alte tipuri de așezǎri
             Vezi 402 mai sus.
             410. Zone industriale sau comerciale
             Platoul Semenic găzduieşte o staţiune turistică, la care se adaugă un ansamblu de
centrale eoliene.
             421. Depozitarea reziduurilor menajere
             Au fost întâlnite sporadic, pe toată suprafața studiată deșeuri de origine menajeră,
împrăștiate sau chiar depozitate în mod repetat în unele locuri, în special pe latura proximală
localității.
             O agresivitate particulară o au reziduurile menajere din plastic și sticlă ce au o
rată de descompunere extrem de lentă și care afectează în mod particular atât aspectul
peisagistic al zonei cât și funcționarea unor microbiocenoze (acumularea de apă în unele
recipiente are ca efect reținerea asemeni unor cacane a unor specii de faună).
             423. Depozitarea materialelor inerte
             Pe amplasament au fost identificate urme ale depozitărilor necontrolate de
materiale inerte provenite de la lucrările de reabilitare a unor obiective din imediata
proximitate.
             490. Alte activităţi urbane, industriale şi similare
             In zonă, a fost pus în operă un ansamblu de centrale eoliene ce imprimă o
p;articularitate peisageră a zonei, fiindu-i asociate şi alte seturi de efecte datorate impactului
asociat (căi de acces, obstacol dezvoltat pe verticală, etc.).
             501. Cărări, circuite, trasee pentru bicicliști
             In zona există o rețea relativ densă de cărări dată fiind proximitatea zonei față
destaţiunea Semenic, respectiv interesul punctual al localnicilor față de anumite zone,
practici, etc.
             Astfel, cărările din zonă sunt în principal utilizate în pentru satisfacerea unor
nevoi legate de practicile agricole, traseele turistice urmând doar potecile existente. Nu există
marcaje în perimetrul de implementare a proiectului.
             509. Alte reţele de comunicaţii
             Dată fiind starea precară a reţelei de drumuri de acces, în zonă s-a dezvoltat o
reţea difuză de drumuri, ce au condus la apariţia unor martori erozivi şi pierderea unor
suprafeţe importante de habitat.
             511. Linii electrice




       Hârtie reciclată                                                                                                 31
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Weitere ähnliche Inhalte

Andere mochten auch

5 Top Collection of Diamond Engagement Rings
5 Top Collection of Diamond  Engagement Rings5 Top Collection of Diamond  Engagement Rings
5 Top Collection of Diamond Engagement RingsEddie R Runner
 
Rijden Op Waterstof In Overijssel (3)
Rijden Op Waterstof In Overijssel (3)Rijden Op Waterstof In Overijssel (3)
Rijden Op Waterstof In Overijssel (3)kristelijn
 
Visual distraction
Visual distractionVisual distraction
Visual distractiontmacwhite
 
พับริบบิ้นห่อเหรียญโปรยทาน
พับริบบิ้นห่อเหรียญโปรยทานพับริบบิ้นห่อเหรียญโปรยทาน
พับริบบิ้นห่อเหรียญโปรยทานคน มีดี
 
sony Xlh1s h1a摄像机使用手册
sony Xlh1s h1a摄像机使用手册sony Xlh1s h1a摄像机使用手册
sony Xlh1s h1a摄像机使用手册sunzhyng
 
Prevención del sida en la escuela secundaria
Prevención del sida en la escuela secundariaPrevención del sida en la escuela secundaria
Prevención del sida en la escuela secundarialucmcgreb
 
Slimaxdiet3 presentation copy
Slimaxdiet3 presentation   copySlimaxdiet3 presentation   copy
Slimaxdiet3 presentation copyslimaxacai
 
Soulbrands of the 21st Century
Soulbrands of the 21st CenturySoulbrands of the 21st Century
Soulbrands of the 21st CenturyMike Freedman
 

Andere mochten auch (16)

Daktari Newsletter August 2010
Daktari Newsletter August 2010Daktari Newsletter August 2010
Daktari Newsletter August 2010
 
Daktari Newsletter September - October 2011
Daktari Newsletter September - October 2011Daktari Newsletter September - October 2011
Daktari Newsletter September - October 2011
 
Leadership !
Leadership !Leadership !
Leadership !
 
5 Top Collection of Diamond Engagement Rings
5 Top Collection of Diamond  Engagement Rings5 Top Collection of Diamond  Engagement Rings
5 Top Collection of Diamond Engagement Rings
 
My present
My presentMy present
My present
 
Rijden Op Waterstof In Overijssel (3)
Rijden Op Waterstof In Overijssel (3)Rijden Op Waterstof In Overijssel (3)
Rijden Op Waterstof In Overijssel (3)
 
Visual distraction
Visual distractionVisual distraction
Visual distraction
 
Xmas 10
Xmas 10Xmas 10
Xmas 10
 
พับริบบิ้นห่อเหรียญโปรยทาน
พับริบบิ้นห่อเหรียญโปรยทานพับริบบิ้นห่อเหรียญโปรยทาน
พับริบบิ้นห่อเหรียญโปรยทาน
 
sony Xlh1s h1a摄像机使用手册
sony Xlh1s h1a摄像机使用手册sony Xlh1s h1a摄像机使用手册
sony Xlh1s h1a摄像机使用手册
 
Prevención del sida en la escuela secundaria
Prevención del sida en la escuela secundariaPrevención del sida en la escuela secundaria
Prevención del sida en la escuela secundaria
 
Filosofie
FilosofieFilosofie
Filosofie
 
Slimaxdiet3 presentation copy
Slimaxdiet3 presentation   copySlimaxdiet3 presentation   copy
Slimaxdiet3 presentation copy
 
Blessed to Bless
Blessed to BlessBlessed to Bless
Blessed to Bless
 
Soulbrands of the 21st Century
Soulbrands of the 21st CenturySoulbrands of the 21st Century
Soulbrands of the 21st Century
 
Carta.gantt
Carta.ganttCarta.gantt
Carta.gantt
 

Ähnlich wie Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Prezentare sortilemn final_proiect_apel-2-1
Prezentare sortilemn final_proiect_apel-2-1Prezentare sortilemn final_proiect_apel-2-1
Prezentare sortilemn final_proiect_apel-2-1sortilemn
 
R05 pl4 prezentare_baia_mare
R05 pl4 prezentare_baia_mareR05 pl4 prezentare_baia_mare
R05 pl4 prezentare_baia_maremincudeva
 
Siveco greenbiz5
Siveco greenbiz5Siveco greenbiz5
Siveco greenbiz5RevistaBiz
 
Jurnal cdimm nr.11_2012-ed_maramures
Jurnal cdimm nr.11_2012-ed_maramuresJurnal cdimm nr.11_2012-ed_maramures
Jurnal cdimm nr.11_2012-ed_maramuresMargareta Capilnean
 
Greening SME conference in Moldova ODIMM
Greening SME conference in Moldova ODIMMGreening SME conference in Moldova ODIMM
Greening SME conference in Moldova ODIMMOECD Environment
 
Refacerea habitatului natural
Refacerea habitatului naturalRefacerea habitatului natural
Refacerea habitatului naturaleMedgidia.ro
 
Sistemul de management integrat de mediu al firmei sc romcif sa
Sistemul de management integrat de mediu al firmei sc romcif saSistemul de management integrat de mediu al firmei sc romcif sa
Sistemul de management integrat de mediu al firmei sc romcif saCarmen Oprea
 
Raport site iunie Primii Pasi in cariera
Raport site iunie Primii Pasi in carieraRaport site iunie Primii Pasi in cariera
Raport site iunie Primii Pasi in carieraIonel Dobre
 
Monitorizare media 03 - 09 septembrie 2012
Monitorizare media 03 - 09 septembrie 2012Monitorizare media 03 - 09 septembrie 2012
Monitorizare media 03 - 09 septembrie 2012Campania INPCP
 
Comunicat de presa - Workshop INPCP Clij, 24 august
Comunicat de presa - Workshop INPCP Clij, 24 augustComunicat de presa - Workshop INPCP Clij, 24 august
Comunicat de presa - Workshop INPCP Clij, 24 augustCampania INPCP
 
Prezentare INPCP Seini
Prezentare INPCP SeiniPrezentare INPCP Seini
Prezentare INPCP SeiniCampania INPCP
 
Raport de activitate al ADR Centru pentru perioada ianuarie-iunie 2013
Raport de activitate al ADR Centru pentru perioada ianuarie-iunie 2013Raport de activitate al ADR Centru pentru perioada ianuarie-iunie 2013
Raport de activitate al ADR Centru pentru perioada ianuarie-iunie 2013Lilia Țurcan
 
CV European BOTEZATU NICOLETA actualizat 2015
CV European BOTEZATU NICOLETA actualizat 2015CV European BOTEZATU NICOLETA actualizat 2015
CV European BOTEZATU NICOLETA actualizat 2015Nicoleta Botezatu
 
prezentare-conf-finala-ppt.pdf
prezentare-conf-finala-ppt.pdfprezentare-conf-finala-ppt.pdf
prezentare-conf-finala-ppt.pdfssuserc998b81
 
Andrei churican sustenabilitate biz
Andrei churican sustenabilitate bizAndrei churican sustenabilitate biz
Andrei churican sustenabilitate bizRevistaBiz
 

Ähnlich wie Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului (20)

Prezentare sortilemn final_proiect_apel-2-1
Prezentare sortilemn final_proiect_apel-2-1Prezentare sortilemn final_proiect_apel-2-1
Prezentare sortilemn final_proiect_apel-2-1
 
R05 pl4 prezentare_baia_mare
R05 pl4 prezentare_baia_mareR05 pl4 prezentare_baia_mare
R05 pl4 prezentare_baia_mare
 
Siveco greenbiz5
Siveco greenbiz5Siveco greenbiz5
Siveco greenbiz5
 
Jurnal cdimm nr.11_2012-ed_maramures
Jurnal cdimm nr.11_2012-ed_maramuresJurnal cdimm nr.11_2012-ed_maramures
Jurnal cdimm nr.11_2012-ed_maramures
 
Greening SME conference in Moldova ODIMM
Greening SME conference in Moldova ODIMMGreening SME conference in Moldova ODIMM
Greening SME conference in Moldova ODIMM
 
Refacerea habitatului natural
Refacerea habitatului naturalRefacerea habitatului natural
Refacerea habitatului natural
 
Sistemul de management integrat de mediu al firmei sc romcif sa
Sistemul de management integrat de mediu al firmei sc romcif saSistemul de management integrat de mediu al firmei sc romcif sa
Sistemul de management integrat de mediu al firmei sc romcif sa
 
Raport site iunie Primii Pasi in cariera
Raport site iunie Primii Pasi in carieraRaport site iunie Primii Pasi in cariera
Raport site iunie Primii Pasi in cariera
 
Monitorizare media 03 - 09 septembrie 2012
Monitorizare media 03 - 09 septembrie 2012Monitorizare media 03 - 09 septembrie 2012
Monitorizare media 03 - 09 septembrie 2012
 
Buletin iulie
Buletin iulieBuletin iulie
Buletin iulie
 
Por nord
Por nordPor nord
Por nord
 
Comunicat de presa - Workshop INPCP Clij, 24 august
Comunicat de presa - Workshop INPCP Clij, 24 augustComunicat de presa - Workshop INPCP Clij, 24 august
Comunicat de presa - Workshop INPCP Clij, 24 august
 
Manag ecologic
Manag ecologicManag ecologic
Manag ecologic
 
Waste Study
Waste StudyWaste Study
Waste Study
 
Prezentare INPCP Seini
Prezentare INPCP SeiniPrezentare INPCP Seini
Prezentare INPCP Seini
 
SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU
SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIUSISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU
SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU
 
Raport de activitate al ADR Centru pentru perioada ianuarie-iunie 2013
Raport de activitate al ADR Centru pentru perioada ianuarie-iunie 2013Raport de activitate al ADR Centru pentru perioada ianuarie-iunie 2013
Raport de activitate al ADR Centru pentru perioada ianuarie-iunie 2013
 
CV European BOTEZATU NICOLETA actualizat 2015
CV European BOTEZATU NICOLETA actualizat 2015CV European BOTEZATU NICOLETA actualizat 2015
CV European BOTEZATU NICOLETA actualizat 2015
 
prezentare-conf-finala-ppt.pdf
prezentare-conf-finala-ppt.pdfprezentare-conf-finala-ppt.pdf
prezentare-conf-finala-ppt.pdf
 
Andrei churican sustenabilitate biz
Andrei churican sustenabilitate bizAndrei churican sustenabilitate biz
Andrei churican sustenabilitate biz
 

Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului

  • 1. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului privind investiţia Cabana salvamont şi centru de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic com. Prigor, jud. Caraş-Severin Manager General Responsabil de Proiect Dr. Sergiu MIHUŢ © Unitatea de Suport pentru Integrare, Cluj–Napoca, 2009 Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate S.C Unitatea de Suport pentru Integrare S.R.L. Cluj–Napoca, conform legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Nu este permisă reproducerea integrală sau parţială a lucrării fără consimţământul scris al S.C Unitatea de Suport pentru Integrare S.R.L. Cluj–Napoca. 1
  • 2. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Societatea Comercială ”Unitatea de Suport pentru Integrare” (USI) este o firmă cu capital integral privat organizată sub forma unei Societăţi cu responsabilităţi limitate, înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie Cluj cu nr de ordine înscris în Registrul Comerţului J/12/1014/12.07.2001 şi având Codul unic de înregistrare R14054736. Obiectul principal de activitate al USI constă în Activităţi de consultare pentru afaceri şi management, având însă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări în ştiinţe fizice şi naturale. In activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experţi în domeniul cu o înaltă pregătire profesională în ştiinţe naturale şi o vastă experienţă, în activităţi de proiectarea, promovarea şi managementul unor proiecte specifice. Incepând cu anul 2007, ca urmare a expertizei dobândite şi a experienţei acumulate, USI a fost atestată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ca persoană juridică în măsură să elaboreze Studii de evaluare a impactului, respectiv bilanţuri de mediu. Hârtie reciclată 2
  • 3. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic BENEFICIARI: Consiliul Judeţean Caraş-Severin PROIECTANTUL INVESTIŢIEI: SC West Design SRL EVALUATOR PRINCIPAL: Sergiu I. N. MIHUŢ RAPORT la FAZA: STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI SIMBOL: 100/EIM/2009 DATA CONTRACTĂRII: Iunie 2009 DATA PREDĂRII Decembrie 2009 Hârtie reciclată 3
  • 4. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic COLECTIV DE REDACTARE a Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului Dr. Sergiu MIHUŢ ______________ Atestat MMGA R-2- EIM/BM 2007 SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL Atestat MMDD EIM/BM 2007 Hârtie reciclată 4
  • 5. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Introducere Scopul prezentei documentaţii este de a identifica, evalua şi prezenta impactul potenţial privind realizarea Cabana Salvamont şi centru de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic , com. Prigor, jud. Caraş-Severin. Prezentul Studiu a fost elaborat în conformitate cu prevederile H.G. 918/2002, a O.M. 863/2002 şi ţinând seama de legislaţia specifică naţională în vigoare, mai cu seamă de prevederile şi principiile Legii Mediului 256/2006 republicată, a Legii Apelor 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr. 107/1996 precum şi de normele şi regulamentele europene în domeniu. De asemenea s-au mai avut în vedere: • Legea Nr. 426/2001 privind regimul deşeurilor; • Hotărârea Nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private; • Legea a securităţii şi sănătăţii în muncă Nr. 319/2006; • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării; • H.G. Nr.856 din 16-08-2002 privind gestionarea deşeurilor periculoase; • H.G.Nr.162 din 07-03-2002 privind depozitarea deşeurilor periculoase; • H.G Nr.128 din 14-02-2002 privind incinerarea deşeurilor; • H.G.Nr.188 din 20-03-2002 – norme privind descărcarea în mediu acvatic a apelor uzate; • Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 – reglementări privind evaluarea poluării mediului; • Ordinul MAPPM Nr.184/1997 – Procedura privind realizarea Bilanţurilor de Mediu şi Evaluarea impactului de mediu; • Ordinul MAPPM Nr.876/2004 – Procedura privind autorizarea activităţiilor cu impact semnificativ asupra mediului; • Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 - privind condiţiile tehnice pentru protecţia atmosferei; • Ordinul MAPPM Nr.860/2002 – privind procedura de evaluare a impactului de mediu si de emitere a acordului de mediu; La realizarea prezentului raport s-a mai ţinut cont de următoarele documente dezvoltate în cadrul proiectului Phare 2000 Asistenţă tehnică pentru asigurarea conformării cu Directivele privind Evaluarea Impactului Asupra Mediului – beneficiar Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor: • Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului; • Manualul EIA; • Ghid metodologic pentru includerea consideraţiilor de biodiversitate în procedura de evaluare a impactului asupra mediului; • Ghid metodologic privind evaluarea adecvată (www.mmediu.ro/pdf/legislatie/biodiv/Ghid_Evaluare_Adecvata.doc) precum şi de: • Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive 92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DG Environment, 2002 Au fost luate în considerare şi prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape", 79/409 "Păsări", 92/43 "Habitate" (din perspectiva propunerii includerii zonei în reţeaua naţională Natura 2000). S-a avut în vedere de asemenea îndrumarul 6230/24.10.2009, emis de ARPM Cluj-Napoca. Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fost conceput) şi o serie de efecte indirecte care trebuiesc gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie de protecţie a factorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde şi unor principii ce stau la baza legislaţiei de protecţie a mediului: • iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite; • evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor şi posibilităţilor privind alegerea tehnologiei optime; • necesitatea implicării factorilor instituţionali responsabili în procesul de luare a deciziilor privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidenţierea efectelor negative, dar şi a celor pozitive, ca urmare a unei activităţi proiectate sau a uneia în desfăşurare (în cazul proiectelor de dezvoltare sau modernizare a capacităţilor existente) asupra mediului. Studiul de impact asupra mediului încearcă să anticipeze efectul proiectului şi a activităţilor legate de acesta, ţinând cont de spectrul condiţiilor fie ele variabile sau constante de mediu. Studiul de impact de Mediu conţine analize tehnice prin care se oferă informaţii asupra cauzelor şi efectelor induse de proiect, a consecinţelor cumulate ale acestora, sumate cu impactul cauzat de activităţi anterioare şi prezente, formulând ipoteze şi asupra Hârtie reciclată 5
  • 6. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic unor dezvoltări viitoare, în scopul unei cuantificări cât mai fidele a nivelelor de impact asupra factorilor de mediu de pe amplasamentul studiat. Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor antropice, reflectând o abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile. Această evaluare caută să încorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ al activităţii preconizate. Astfel evalurea impactului de mediu asupra unui proiect dat are rolul de a furniza informaţii factorilor responsabili, care să faciliteze şi să asiste procesul de decizie în scopul adoptării celor mai adecvate măsuri pentru reducerea sau eliminarea efectelor negative asociate în eventualitatea acceptării proiectului în cauză. Scopul elaborării Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului este obţinerea de către beneficiarul Voios-Dan-Ionel Acordului de Mediu pentru desfăşurarea activităţii de creştere în regim intensiv a p[orcilor în cadrul unei microferme zootehnice în comuna Căianu, jud. Cluj. Studiul de evaluare a impactului asupra mediului nu este o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona ţintă. Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, conform definiţiei date în OUG 164/2008 ce aduce cele mai recente modificări şi completări Legii mediului, este: „parte a documentatiei planurilor sau programelor, care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicarii acestora si alternativele sale rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta, conform legislatiei in vigoare”. Astfel, acest document se doreşte a fi doar un instrument menit a asista procesul decizional al autorităţilor de mediu, cu privire la efectele induse de promovarea proiectului propus asupra factorilor de mediu, prin identificarea şi evaluarea efectelor posibile, semnificative asupra mediului, respectiv alternativele sale raţionale. Hârtie reciclată 6
  • 7. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Cap. 1 Informaţii generale 1.1. Informaţii despre titularul proiectului Consilul Judeţean Caraş-Severin Sediul: Reşiţa, str. 1 Decembrie 1918, nr. 1 Tel/Fax: 0255 211407 Mobil: 0727 228331 www.cjcs.ro, media@cjcs.ro Proiectant de specialitate SC West Design SRL Sediul: Reşiţa, Aleea Zadei Bl. E4A, ap. 9 Tel/Fax: 0255 211316 www.west-design.ro, contact@west-design.ro Şef de proiect: ing. Cristian Crişan 1.2. Informaţii despre autorul Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului Autorul Raportului la studiul de evaluare a imactului asupra mediului este: SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL Sediul firmei: Str. Branului nr. 5, Cluj-Naoca, Romania Inregistrare în Registrul Comerţului: Prahova: J12/1014/2001 Cod fiscal: RO 14054736 Reprezentată prin Dr. Sergiu MIHUȚ în calitate de Administrator Persoană de contact: Dr. Sergiu MIHUȚ Tel.: 0264-416 108 Fax: 0264-416 108 Mobil: 0744-826 619 www.studiidemediu.ro, smihut2000@yahoo.com Obiectul principal de activitate al USI constă în Activităţi de consultare pentru afaceri şi management, având însă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări în ştiinţe fizice şi naturale. In activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experţi în domeniul cu o înaltă pregătire profesională în ştiinţe naturale şi o vastă experienţă, în activităţi de proiectarea, promovarea şi managementul unor proiecte specifice. Incepând cu anul 2007, ca urmare a expertizei dobândite şi a experienţei acumulate, USI a fost atestată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ca persoană juridică în măsură să elaboreze Studii de evaluare a impactului asupra mediului, resectiv Bilanţuri de mediu. Hârtie reciclată 7
  • 8. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Prezenta documentaţie a fost elaborată în cadrul unui colectiv compus din: - Dr. Sergiu MIHUŢ, Atestat MMGA R-2- EIM/BM 2007; - biol./agron. Liana MIHUŢ; 1.3. Denumirea proiectului Cabana salvamont şi centru de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic 1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia Obiectivul General al proiectului este construirea unui ansamblu cu 2 unităţi similare cu spaţii de cazare personal şi turişti, spaţii de lucru, loc de servire a mesei, loc de preparare a hranei, cabinet medical, spaţii de garare utilaje de intervenţie pentru Salvamont, spaţii tehnice comune: centrală termică pe lemne, grup electrogen pentru energie electrică, un rezervor de apă de incendiu, hidrofor de ridicare a presiunii, reţele edilitare, asigurarea locurilor de parcare, amenajări exterioare de reconstrucţie a terenurilor. Prin realizarea planificarii locale si a strategiei de dezvoltare in regiunile de munte, la întâlnirea mai multor teritorii administrative, se are in vedere dezvoltarea economica echilibrata a acestora. 1.4.1. Descrierea proiectului Scopul acestei documentaţii este construirea a 2 unităţi similare, cu ocupare diferenţiată- doua tipuri de activitati sunt propuse prin proiect: -serviciul salvamont, cabinet medical, cu personal permanent cantonat în staţiune, cca. 15 persoane - centrul de informare turistică, monitorizare a parcului naural Semenic Cheile Caraşului, cu activitate intermitentă, sezonieră, ce presupune permanenţă doar pentru un administrator de zonă, şi unitate funcţională. Lucrari de Constructii in vederea asigurarii premizelor necesare pentru funcţionarea programelor menţionate. Urmatoarele spaţii sunt solicitate prin tema de proiectare, propuse a fi executate prin acest proiect: CABANA SALVAMONT : PARTER sală de intruniri personal, sală de discuţii cabinet medical şi sală tratamente de urgenţă sală de mese de cca. 20 locuri, bucătărie, cămară, spălător veselă birou de lucru, centrul de comandă şi urmărire, cu centrală telefonică, dispecerat propriu depozit echipament sportiv, pentru cca. 50 perechi de schiuri grup sanitar de serviciu şi pentru sala de mese. ETAJ 1. 5 camere a câte 4 locuri, cu 2 grupuri sociale, care să cuprindă duş, WC şi lavabouri comune. Circulaţii, terase MANSARDĂ camere a câte 2 paturi, cu grup sanitar, duş propriu circulaţii, balcoane CABANA INFORMARE TURISTICĂ - PARTER hol centru de informare cu material publicitar Hârtie reciclată 8
  • 9. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic sală de conferinţe sală de mese pentru cca. 30 persoane, bucătărie, cămară, oficiu, spălător veselă grupuri sanitare necesare sălilor de mai sus apartament administrator compus din o cameră, birou, dus si grup sanitar propriu. ETAJ 1 6 camere a câte 2 paturi, fiecare cu grup sanitar şi duş propriu. Circulaţii, terase MANSARDĂ 2 camere a cate 2 paturi, dus si grup sanitar la fiecare. SPAŢII TEHNICE COMUNE – parter, articulaţie între cele 2 corpuri de clădire cu regim de înălţime P+1E+M - centrală termică pe lemne, comună, coş de fum - grup electrogen pentru menţinerea curentului în caz de intrerupere a sistemului - 2 garaje pentru utilaje salvamont – snowmobile - depozit de materiale întreţinere utilaje - depozit de lemne, de preferinţă corp izolat - ministaţie de epurare comună pentru cele 2 obiective - un rezervor de apă de incendiu, date fiind amplasamentele izolate, accesul dificil al pompierilor pe timp de iarnă până pe Semenic. Procurare echipamente de comunicatii si alte dotari necesare pentru interventii in cazul accidentelor sau a situatiilor de urgenta - avalanşe dupa cum urmeaza: Hârtie reciclată 9
  • 10. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Statie radio pe UUS (1 buc) Statie radio fixa pe UUS (1buc) Statie radio mobila pe UUS (1buc) Statie radio portabila pe UUS (5 buc) Statie de briefing meteo (1 buc) Calculator PC cu imprimanta si scanner (3 buc) Copiator (1 buc) Telefoane Centrala efractie (1 buc) TV (14 buc) Snowmobil de circulaţie pe sezon de iarnă (2 buc) Videoproiector (1 buc) Ecran de proiectie (1 buc) Situaţia suprafeţelor obiectivelor : CABANA SALVAMONT - funcţiunea: cabană pentru serviciul local montan de salvamont şi funcţiuni de suport tehnic - dimensiunile maxime la teren: 15,50m x 14,20m x 9,20m x 12,70m x 11,50m - forma în plan este neregulată, inscriptibilă într-un pentagon neregulat de aceste dimensiuni - regim înălţime: P+1E+M - la corpul principal P - la corpul de legătură - H.max. cornişă (streaşină): 5.80m - H.max. coamă: 10.20m - suprafaţa construită: Sc= 230m2 - suprafaţa desfăşurată: Sd= 470m2 - suprafaţa utilă: Su= 356m2 CABANA CONSILIULUI JUDEŢEAN - funcţiunea: cabană pentru Consiliul Judeţean şi parc natural - dimensiunile maxime la teren: 9,00m x 14,80m x 11,50m x 9,00m x 20,50m - forma în plan este neregulată, inscriptibilă într-un pentagon neregulat de aceste dimensiuni - regim înălţime: P+1E+M - H.max. cornişă (streaşină): 6.60m - H.max. coamă: 10.90m - suprafaţa construită: Sc= 215m2 - suprafaţa desfăşurată: Sd= 565m2 - suprafaţa utilă: Su= 405m2 - suprafaţa terenului: St= 11.251,50mp - suprafaţa construită totală: Sc= 445m2 - suprafaţa desfăşurată totală: Sd= 1.035m2 - POT: 4% - CUT: 0.1 10
  • 11. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic CABANA SALVAMONT - parter (cota±0,00): hol acces 15.56m2 cabinet prim-ajutor 22.89m2 cameră asistente 15.00m2 depozit de schiuri 7.19m2 birou şi centru radio 6.72m2 baie 8.14m2 casa de scară 6.43m2 bucătărie 10.95m2 sală curs 20.95m2 SU PARTER = 113,83 mp - etaj (cota+3,80): hol 11.12m2 casa de scară 6.43m2 cameră 4 persoane 12.08m2 baie 3.65m2 cameră 4 persoane 15.30m2 baie 5.72m2 cameră 4 persoane 21.49m2 baie 8.11m2 cameră 4 persoane 24.28m2 baie 5.11m2 SU ETAJ = 113,29 mp - mansardă (cota+5,60): casa de scară 9.42m2 apartament 20.54m2 baie 5.10m2 apartament 24.52m2 baie 4.96m2 SU M = 64,54 mp hol acces 27.44m2 oficiu 8.35m2 cameră valori 5.34m2 conferinţe 40.92m2 sala mese 18.77m2 bucătărie 11.39m2 depozit 1.72m2 baie 8.13m2 garderobă 6.49m2 casa de scară 8.14m2 apartament administrator 18,84m2 SU PARTER = 155,53 mp - living 9.42m2 - acces/baie 3.91m2 - dormitor 5.54m2 coridor 23.48m2 casa de scară 12.64m2 Hârtie reciclată 11
  • 12. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic spaţiu cameristă 6.99m2 cameră 2 persoane 17.40m2 baie 3.02m2 cameră 2 persoane 13.29m2 baie 3.23m2 cameră 2 persoane 14.05m2 baie 3.23m2 cameră 2 persoane 13.19m2 baie 2.59m2 cameră 2 persoane 13.17m2 baie 3.24m2 cameră 2 persoane 16.92m2 baie 3.39m2 SU ETAJ = 139,83mp casa de scară 10.69m2 coridor 15.08m2 cameră 2 persoane 15.64m2 baie 3.02m2 cameră 2 persoane 13.29m2 baie 3.23m2 cameră 2 persoane 13.80m2 baie 3.80m2 cameră 2 persoane 16.92m2 baie 3.48m2 SU M = 98,95mp SU desfăşurată = 155,53+139,83+98,95 = 394,31 mp Construcţiile cuprinse în prezentul proiect se bazează pe o construire etapizată. Ansamblul propus este alcătuit din două clădiri distincte care sunt legate printr-un corp de legătură comun la nivelul parterului şi care au o configuraţie relativ paralelă. Volumul fiecărui corp este tratat paralel în dreptul corpului de legătură, iar extremităţile opuse sunt evazate printr-o inflexiune vagă. Construcţia realizată în prima etapă – CABANA SALVAMONT – va cuprinde în prima etapă de construcţie şi corpul pe nivel parter, care conţine funcţiuni de suport. Construcţiile proiectate se încadrează la CATEGORIA „D” DE IMPORTANTA (conform HGR nr.766/1997). Descrierea solutiei Accesul principal atât auto cât şi pietonal către clădire se face dinspre nord, din calea principală de acces în staţiunea Semenic. În corpul comun de articulaţie dintre corpurile principale este locat garajul comun pentru snowmobile, cu acces dinspre nord-vest de pe platforma auto din faţa ansamblului. Tot aici se află spaţiile comune de suport – centrala termică pe lemne de tip VISSMAN, cu cos de fum şi acces din exterior, cu boilere pt apa caldă din centrală şi un spaţiu pentru generatorul de curent de 30 KV, de avarie, cu acces din exterior. Fiecare corp de clădire major mizează pe un acces principal dinspre direcţia principală de apropiere şi pe un acces secundar către „dos”. În corpurile principale la parter se află spaţiile de primire, cu birourile aferente şi zonele de preparare a mesei specifice pentru fiecare în parte, iar la etaj şi mansardă se află unităţile de cazare specifice. Hârtie reciclată 12
  • 13. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Circulatia pe verticala în ambele corpuri este asigurată de o casă de scară închisă, având înălţimea contratreptei de 0,17cm si fiind protejata de o balustrada cu mana curenta la 90 cm, respectiv zid in partea opusă. Balustrada bordeaza intreg golul din etaj avand o inaltime de 90 cm. Fiecare nivel beneficiază de acces pe terase exterioare configurate sub forma unor retrageri ale pereţilor exteriori din conturul volumului general. Fiecare baie beneficiază de ventilaţie naturală. Din considerente practice legate de locaţia care implică zăpadă abundentă, construcţiile principale vor fi ridicate de la sol cu 1,00m. Astfel cota intrărilor pietonale va fi la ±0,00m faţă de cota terenului, raportată prin pachete de trepte la alceasta. În corpul de legătură cota interioară este identică cu cea a terenului, de -1.00m, pentru a facilita accesul snowmobilelor. Garajul este accesat dinspre nord-vest, din direcţia accesului principal în staţiune, de pe o platformă auto localizată în directă relaţie cu cabanele. Funcţiunile de suport sunt amplasate către sud-est, opuse direcţiei principale de apropiere, cu acces direct din exterior. Accesul principal în cabană se face dinspre est, de pe o terasă ce bordează clădirea. Holul de acces are legătură directă cu modulul medical de prim-ajutor, cu cabinet medical cu sala tratamente şi spaţiu pentru asistenţi, şi cu biroul de salvamont care cuprinde şi echipamentul radio de comunicare, cu centrala de telefonie proprie. Din hol se accesează direct şi depozitul de echipament sportiv specific. Sala de curs şi de pregătire personal este un spaţiu multifuncţional care devine sală de mese pe perioada servirii mesei, pentru două serii, având legătură directă cu bucătăria şi cu accesul secundar. Bucătăria cuprinde o zonă de preparare de dimensiuni reduse cu spălător de veselă şi cămară alimente. Etajul conţine camere de câte patru persoane cu baie cu duş proprie pentru fiecare cameră. Holul de legătură este central, cu accese în camere stânga/dreapta, iar casa de scară este închisă. Mansarda conţine două apartamente cu baie cu duş proprie pentru fiecare apartament. Casa de scară este deschisă şi accesul se face direct de pe ultimul podest. Camerele sunt iluminate direct cu goluri în pereţii laterali verticali. Accesul principal în cabană se face dinspre nord, dinspre platforma de parcare din faţa cabanei. Holul de acces are legătură directă cu sala de mese şi oficiul, precum şi cu sala de conferinţe. Holul de receptie cuprinde o nişă cu mic muzeu naturalist, cu panouri expoziţionale cu poze din rezervatie şi trasee turistice, punct de informare. Camera de valori are idrectă legătură cu biroul şi recepţia. Bucătăria este relaţionată direct cu spaţiul de depozitare al gunoiului, amaplasat lângă accesul secundar. Din casa de scară se realizează legătura directă cu garajul şi funcţiunile de suport din corpul de legătură, precum şi legătura cu garderoba personalului aflată la aceeaşi cotă cu corpul de legătură. Apartamentul administratorului cabanei se află amplasat în capătul coridorului central, către sud. Etajul conţine camere de câte două persoane cu baie cu duş proprie pentru fiecare cameră. Holul de legătură este central, cu accese în camere stânga/dreapta, iar casa de scară este închisă. Mansarda conţine patru camere de două personane cu baie cu duş propriu pentru fiecare apartament. Casa de scară este închisă şi accesul se face din holul central. Camerele sunt iluminate direct cu goluri în pereţii laterali verticali. 1.4.2. Descrierea etapei de construcţie Se propune o structură mixtă, în funcţie de solicitările beneficiarilor şi în funcţie de prevederile din RLU aferent PUZ aprobat. Se recomandă folosirea unui sistem ecologic Hârtie reciclată 13
  • 14. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic de materiale de construcţie, materiale naturale, specifice zonei montane şi similare cu vechile cabane ale Semenicului. Sistemul de fundatii este compus din fundatii bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat, legate intre ele la nivelul cuzinetului din beton armat prin grinzi de fundare, care servesc la reducerea tasarilor diferentiale intre fundatiile celor 3 corpuri de clădire, gândite cu rosturi de dilatare între ele. Pentru Salvamont s-a optat pentru paramente din piatră naturală până la minim 1,20m (înălţimea stratului de zăpadă), sâmburi BA, zidărie portantă, combinat cu structură de lemn pentru nivelele superioare – schelet de lemn şi panouri sandwich- cu straturi termiozolante, hidroizolante şi finisaj exteior de lemn tratat hidofug. Planşeele se propun de beton armat peste parter şi etaj. Scara interioară se propune din structură de lemn, ignifugat. Pentru sediul centrului de informare turistică, se optează la paramente de piatră naturală similar cu prima unitate, continuate cu zidării portante, sâmburi de BA şi toate planşeele de BA. Finisajul exterior va fi similar cu unitatea salvamontului – material lemnos pe strat hidroizolant. Scara se propune de BA. Acoperisul va fi realizat in sistem şarpantă de lemn, cu straturi termo- şi hidroizolante pentru a crea spaţii utile în mansarde. Învelitoarea tipică pe munte este tablă, dublu fălţuită, sau sistem fâşii tablă presată sub formă de ţiglă, cu protecţii şi vopsitorii pulbere, date fiind condiţiile climatice. Tâmplăriile se propun din lemn stratificat, cu geam termopan, prevăzute cu obloane exterioare, din lemn. Corpul anexă ce adăposteşte spaţiile tehnice, va fi cu regim parter, acoperiş terasă circulabilă. Izolatia terasei se comune din urmatoarele straturi: sapa de egalizare, bariera contra vaporilor, termoizolatie din placi din beton celular autoclavizat (bca) cu grosimea de 20 cm, strat de protectie a termoizolatiei, sapa suport M 100T de 1.5 cm grosime, hidroizolatie compusa din 3C+1P+5b, si un strat de protectie a hidroizolatiei din dale pe strat nisip. Peretii despartitori interiori sunt realizati din zidarie de compartimentare de gipscarton, tencuiti. Grosimea peretilor interiori este de 12.5 cm iar peretii exteriori sunt de 35+7 cm (zidărie + termoizolaţie), respectiv 18 cm la scheletul de lemn (16cm structurali, cu minim 15 cm termoizolaţie între rame+ strat finisaj 2x1,5 cm ). Inaltimea libera a nivelului parter este de 3,20 m, iar la nivele superioare va fi de minim 2,70m. Durata perioadei de realizare Durata proiectului este de aproximativ 12 luni, din care lucrarile de constructii vor dura aproximativ 8 luni. Principalele etape in implementarea Proiectului sunt: Pregatirea Termenilor de Referinta pentru Achizitionarea Serviciilor de Proiectare. Pregatirea Proiectului Tehnic si a Documentelor de Licitatie, inclusiv documete de Licitatie pentru achizitia de bunuri. Procesul de Licitatie pentru achizitie de Lucrari Procesul de Licitatie pentru achizitia de bunuri. Semnarea contractului de Lucrari si a Contractului de Achizitii de bunuri. Executarea Lucrarilor de Constructie Achizitionarea de bunuri si piese de rezerva, si receptia de echipamente. Inceperea operatiunilor de construire. Dotarea cu utilaje şi mobilier Darea in funcţiune, după recepţia final Hârtie reciclată 14
  • 15. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Finisaje interioare - Peretii incaperilor sunt tencuiti; - Finisarea peretilor se face cu vopsea semilavabila respectiv gresie in incaperile ude ale casei; - Pardoselile sunt de trei categorii: in holuri si camere parchet, in bucatarie si bai se finiseaza cu gresie iar in garaj beton sclivisit; - Ferestre si uşi cu tâmplăria din lemn stratificat si cu geamuri tip TERMOPAN; - Uşa de garaj din aluminiu, automată RAL 7022. Finisaje exterioare - Tencuială Baumit EPS cu termoizolaţie polistiren 10cm grosime acoperita cu placaj de lamn tratat pe structură de lemn cu strat de aer ventilat. Grosimea finisajului exterior împreună cu polistirenul ajunge la 15 cm ; - Placaj de lemn tratat hidrofug sistem HOLVER (Remetea Mare jud. Timiş), cu aşezare orizontală, care cuprinde strat de termoizolaţie de 7cm, folie anticondens, membrane hidro, montaj pe schelet de lemn fixat pe zidărie. - Pardoselile teraselor sunt placate cu piatră; - Ferestre si uşi cu tâmplăria din lemn stratificat si cu geamuri tip TERMOPAN; Uşa de garaj din aluminiu, automata RAL 7022. - Soclul clădirii este din beton aprent cu urme de cofraj vizibile pe directia verticala. Acoperisul si invelitoarea Invelitoarea este in pantă, avand inalţimea la cornisă de 6.26 si la coama de 10.58. Panta acoperisului este de 22 grade fiind acoperit cu invelitoare din tabla 0,5 mm model classic [ Ruukki ] culoare gri cod RAL 7022. In zona nu exista canalizare. Apele pluviale vor fi preluate si directionate spre un canal de colectare. Se va avea in vedere respectarea normativului NP 069-2002 pentru invelitori in panta. Cosurile de fum Centrala termica va fi pravazută cu cos de fum dimensionat corespunzător. Se va avea în vedere normativul referitor la coşurile de fum. Alte solutii constructive Terasele exterioare de la etaj sunt prevazute cu o balustrada din profile rectangilare de otel 3x3 cm imbracate in tabla RAL 7022. Inaltimea este de 90 cm. Amenajări exterioare Curtea principala de acces se afla plasată pe latura de N a terenului. Accesul în clădire se face pe un podest aflat la +1.00 m. de la cota terenului prin intermediul a şase trepte. Soclul formează o bază evavată a clădirii de jur împrejur formând si cateva terase exterioare la spaţiile importante. Acestea au parapeţi de protectie aflati la + 0.90 m. Curtea principala permite parcarea a trei autovehicule. Din această curte se face accesul auto in garajul necesar pentru doua snowmobile.Restul de locuri de parcare inclusiv al masinilor de interventie sunt asigurate de curtea secundară aflată în spate, în partea de Sud a lotului. Hârtie reciclată 15
  • 16. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Curtea din spate.Spaţiile importante sunt amplasate spre Sud astfel ca livingul clădirii se dechide cu o terasă spre această curte. La parter si etaj exista doua terase care constituia spatiile intermediare intre interior si exterior. Curte este amenajata peisager si permite accesul auto in spatele cladirii. Se va amenaja o alee pavata auto spre spaţiile de parcare. Se va întreţine un gazon iar perimetral casei se vor realiza alei cu pietris alb cu granulatie 18+32mm. În gradină se va prevedea gazon si un brâu de copaci în partea din spate. Gardurile de imprejmuire sunt din plasa metalica acoperite cu verdeata. Organizarea de şantier şi măsuri de protecţie a muncii Lucrarile de executie, inclusiv cele pentru imprejmuire se vor efectua doar in limitele parcelei detinute de titular. Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele: Legea 90/1996 privind protecta muncii; Normele generale de protectie a muncii; Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 – privind protectia si igiena muncii in constructii ; Ord. MMPS 235/1995 privind norme specifice de securitate a muncii la inaltime; Ord. MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie individuala; Normativele generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr.775/22.07.1998; Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 – normativ C300-1994 Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii constructiei In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si HGR 925/1995 proiectul va fi supus verificari tenice pentru exigenta A (partea de structura). Prezenta documentatie in faza de proiect pentru autorizatia de constructie, este un extras din proiectul tehnic si a fost elaborata cu respectarea Legii 50/1991(republicata) , ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si a normativelor tehnice in vigoare. 1.4.2. Descrierea etapei de funcţionare Soluţionarea utilităţilor Alimentarea cu apa potabila, ridicarea presiunii dinspre reţeaua existentă, racord la captarea existentă, pe un traseu de 130 ml. Canalizarea şi evacuarea apelor uzate – ministaţie de epurare la o rază de cca. 25m faţă de clădirile principale, cu un racord de la clădiri de cca. 25m, apoi evacuarea apelor epurate spre emisar prin canalizare pluvială, in lungime de cca. 200 ml. Apele meteorice se colectează de pe învelitori, cu jgheaburi şi burlane, scurgere la nivelul solului. De pe platforme si circulaţii se asigură scurgerea naturală spre pantele terenului minime, eventual spre rigola propusă la limita de lot. Alimentarea cu energie electrică, din sistem naţional, se va face de la transformatorul electric existent în staţiune, la cca. 350m de amplasament, prin reţeaua de joasă tensiune existentă pe drumul de acces. Întru-cât există deseori căderi de tensiune în Hârtie reciclată 16
  • 17. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic staţiune, pe timp de iarnă, se solicită amplasarea unui grup electrogen propriu, pentru o funcţionare continuă a unităţii de salvamont, mai ales în caz de avarii. Rezerva de apă de incendiu se asigură într-un rezervor propriu, exterior, izolat termic, sau semiîngropat, pentru alimenatrea de hidranţi exteriori, sau interiori. Tipul de activitate nu impune existenta unui sistem de stingere a incendiilor propriu, dar se consideră unitate izolată, greu accesibilă pentru mijloacele specializate de stingere a incendiilor, cu timp de răspuns de peste 30 min, astfel încât se optează pentru asigurarea unor mijloace de intervenţie locală, în staţiune, prin pregătirea unui personal specializat în intervenţii. Sistemul de încălzire se rezolvă prin centrală termică proprie, pe lemne, cu deservire prin personal autorizat. Acesata va asigura agentul termic pentru încălzirea ambelor unităţi în sezonul rece. Pentru producerea apei calde menajere şi pentru igienă, se propun panouri solare pe învelitoarea salvamont, care se racordează la reţeaua de apă caldă a ambelor unităţi. Este un sistem optim pentru zone montane, producerea apei calde nu este dependentă de centrala termică şi nu necesită o întreţinere deosebită. Rezerva de combustibil – lemne – nu se integrează în clădirile propuse, ci se propune o anexă la dos de lot, construcţie de lemn, pentru a nu mări sarcina termică din clădirile principale. Dotări Urmatoarele dotări au fost considerate ca necesare cladirii: Montarea unei bucatarii complet utilate în fiecare unitate.Va fi dotata cu aragaz cu 4 ochiuri, chiuveta, frigider de 0.6 m3 cu lumina si dezghetare automata, hota de evacuare a gazelor arse , cu moduli inferiori si superiori. Partea superioara a chiuvetei va fi din otel inoxidabil de 1.88mm. Modulii de la nivelul pardoselii si cei montati pe pereti, din bucatarie si sala de mese, vor fi asamblati din material lemons de calitatea cea mai buna, de grosime conforma cu standardele existente. Toaleta si grup sanitar echipate complet la nivel sală de mese, sau la nivel de camere cazare, personal. Accesoriile vor fi conform specificatiilor date la faza de PT Mobilarea incaperilor. Facilitatile vor fi mobilate complet dupa cum urmeaza: Camere – paturi 90x200, noptiere, veioze, dulapuri înzidite cu uşi glisante- 18 camere Canapea cu 3/1 loc 4 buc Sala de conferinte – scaune pentru 20 de persoane 20 buc Unitate completa de bucatarie cu aragaz, frigider si hota. 2 buc Fotolii 20 buc Scaune ergonomice 8 buc Cabinet pentru birouri cu 2 usi si incuietoare 12 buc Birouri 4 buc Masa pătrată sală de mese 40 buc Pat cabinet medical, metalic 1 buc Rafturi şi vitrine cabinet medical, farmacie 2 buc Mobilier apartament administrator – pat, noptieră, masa, 4 scaune 1 grup Ecrane de proiectie 1 buc Videoproiector 1 buc Copiator 1 buc TV în camere 9 buc Frigidere in camere 9 buc Hârtie reciclată 17
  • 18. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Instalaţii sanitare Parte integranta din amenajarea cladirilor este echiparea sanitară a grupurilor sanitare, cabine de duş şi WC pentru camere, echiparea corespunzătoare a spălătoarelor de vase din zona bucătăriilor. Conform celor mentionate anterior, placile de gips carton si zonele de imbinare vor fi rezistente la apa. Conductele de distributie de la sistemul principal vertical de distributie vor fi PEX cu diametre cuprinse intre ½”, ¾”and 3/8”. Conductele vor fi montate ingropat. Conexiunile de la conductele de distributie la robinete vor fi facute cu conexiuni flexibile. Scurgeri de pardoseala vor fi din otel inoxidabil Instalaţii de încălzire Se prevede o centrală termică proprie, ce va folosi combustibil lemnos. Se optează pentru o centrală termică tip VIESSMAN, cu coş de fum. Toate conductele interioare de distributie pentru sistemul de incalzire vor fi conducte izolate de cupru, cu diametru de 42mm incluzand toate fitingurile necesare. Caloriferele vor fi din otel, cu H=600mm/900mm si lungimi variabile. Caloriferele vor fi instalate sub ferestre. Pentru producerea apei calde menajere se optează pentru panouri solare. 1.5. Durata etapei de funcţionare Durata de funcţionare a investiţiei este nelimitată în timp. În funcţie de dezvoltarea viitoare a zonei, de schimbarea prevederilor normative pe plan turistic si peisager, sau de progresul tehnologic pe plan national si internaţional, obiectivul va suferi eventuale modernizari. 1.6. Informaţii privind producţia realizată şi resursele folosite Obiectivul de investiţii ce face obiectul prezentului studiu face parte din categoria lucrărilor de amenajare si de constructie cu caracter turistic, favorizat de cadrul natural deosebit de atractiv pe care il ofera peisajul şi valenţele recreative din zona pădurii Făget. 1.7. Informaţii despre materiile prime şi substanţele folosite La punerea în operă se vor utiliza următoarele materiale de construcţie: - fundaţii continue din beton armat conforme cu reţetele specifice (ciment, balastru, fier-beton pentru armare) şi fundaţii izolate sub stâlpi cu bloc din beton simplu şi cuzineţi din beton armat; - structura de rezistenţă a clădirii este din zidărie (pentru partere şi nivelele superioare), respectiv din pereţi, stâlpi, planşee din lemn tratat pentru şarpante şi mansarde; - şarpantă din lemn (predominant răşinoase); - izolaţii la şarpantă din vată minerală/polistiren; - învelitoare din şindrilă bituminoasă pe astereala de scândură; - pardoseli din parchet sau podele pe strat suport din beton, gresie, mochetări; - pardoseli din parchet, mochetă, gresie ceramică în grupurile sanitare şi spaţiile de alimentaţie publică; - tavane aparente din plăci de fibre minerale cu structură ori suprafeţe de habitate metalică ascunsă demontabilă; - tavane aparente din scândură sau rigips la mansarde; Hârtie reciclată 18
  • 19. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic - tâmplărie cu geam termopan; - tencuieli drişcuite şi gletuite la interior şi exterior pe zidărie; - pereţi din lemn aparent la exterior la nivelul mansardei; - vopsitorii lavabile la pereţi; In cadrul acestor lucrări, principala sursă de impact asupra mediului o constituie instalarea fundaţiilor ce presupun realizarea unor excavaţii de până la 2,5-3,5 m de la cota terenului amenajat. Impactul asupra peisajului se va minimiza prin soluţia arhitectonică şi a soluţiilor de utilizare a materialelor din oferta locală, respectiv a celor cu amprentă vizuală prietenoasă, pentru o mai bună încadrare în peisaj. 1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă Factorii de mediu urmează a fi impactaţi preponderent pe perioada de punere în operă a investiţiilor propuse (etapa de construcţie) pe o perioadă estimată la 12 luni. Pentru minimizarea mărimii impactului, lucrările specifice vor fi însoţite de măsuri de diminuare a impactului, precum şi de un plan sumar de acţiune de reconstrucţie ecologică ce va cuprinde acţiunile de reabilitare a spaţiilor verzi interioare şi a celor adiacente aflate în administrarea beneficiarului. In cadrul acestor lucrări, principala sursă de impact asupra mediului o constituie realizarea lucrărilor de fundare ce presupun realizarea unor excavaţii de până la 2,5 – 3,5 m de la cota terenului amenajat. Impactul asupra peisajului se va minimiza prin soluţia arhitectonică de înălţime redusă ce răspunde atât nevoilor tehnologice cât şi unei mai bune încadrări în peisaj. Durata de funcţionare a investiţiei este nelimitată în timp. În funcţie de dezvoltarea viitoare a zonei, de schimbarea prevederilor normative specifice, sau de progresul tehnologic pe plan national si internaţional, obiectivul va suferi eventuale modernizari. Hârtie reciclată 19
  • 20. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de proiect Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare / reducere Pe zone (limita maximă admisă pentru om şi mediu) rezidenţiale, Pe zone de protecţie/restricţie aferente obiectivului, de recreere sau alte zone Poluare maximă permisă protejate cu conform legislaţiei în vigoare luarea în Măsuri de Pe zona obiectivului Nr. considerare a poluării eliminare Tipul Sursa de surse Poluare de fond / poluării poluare de de fond reducere poluare Cu implementare măsuri de a Fără măsuri de eliminare / eliminare / reducere a poluării reducere a poluării poluării - Nu se produc radiaţii electromagnetice, ionizante sau poluare biologică Zgomot Funcţionare Max.3 - - Max. 3/ Vezi Vezi cap. Poluanţi utilaje în /obiectiv - - obiectiv cap.5.2. 5.2. atmosferici zona din gaze frontului de de lucru eşapament 1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică Nu au fost identificate alte surse de poluare fizică sau biologică, decât cele discutate anterior. Hârtie reciclată 20
  • 21. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele 1.10.1. Variante constructive Variantele construcţiei constau în 2 posibilităţi – structuri de zidării portante şi finisare în stilul cabanelor tradiţionale de pe Semenic - structuri de zidărie la nivel parter şi elevaţii pe schelet de lemn, sistem de ECO – cabane, recomandat prin PUZ. In ceea ce priveşte modul de acoperire, se poate opta între terase necirculabile, sau şarpante. Din punct de vedere funcţional, există posibilitatea creerii unei singure construcţii monobloc pentru ambele funcţiuni, dar din punct de vedere al modului de ocupare diferenţiat, e mai bună construcţia a 2 corpuri de clădire, cu un nod de articulaţie comun, pentru utilităţi. Varianta monobloc are avantajul unei mici economii la nivel de investiţie iniţială, dar în timp, costurile de exploatare ar creşte, datorită volumului mai mare construit, necesar a fi încălzit sau iluminat concomitent la cele 2 funcţiuni. Se optează pentru 2 clădiri, cu administraţie şi funcţiuni separate, care vor folosi în comun doar nodul de utilităţi, cu racorduri separative. În ceea ce priveşte sistemul constructive, costurile iniţiale pentru o cabană de lemn sunt mai scăzute, dar apar alte probleme- risc de incendiu mai ridicat, sau o deteriorare în timp mai rapidă, lucru ce ar duce la perioade de reparaţii mai scurte – cca. 10 ani. Date fiind condiţiile climatice, se impune o şarpantă clasică, care sa asigure scurgerea apelor meteorice şi a zăpezii, cu parazăpezi de protectie în cazul pantelor de peste 30 grade, soluţie care face mai redusă posibilitatea de infiltrări şi deranjari ale straturilor de protecţie învelitoare. În ceea ce priveşte utilităţile, există variante alternative pentru toate soluţiile. - Alimentare cu apă- fie din captarea existentă, cu ape de suprafaţă, din miezul turbăriei, unde se impune o staţie de tartare a apei pentru a deveni potabilă, dar care are şi un debit scăzut de alimentare. Altă variantă ar fi cea adoptată – un puţ săpat în freatic, de adâncime medie (8m), pe lotul propriu, care va intercepta apele freatice existente, care alimentează un rezervor propiu, cu staţie de pompare – hidrofor inclus în clădire. Rezerva de apă este necesară în ambele variante, pompa hidrofor, de asemenea. Rezervorul propriu se propane la 75 mc. Lungimea de conductă este similară ca lungime şi ca diametru în ambele variante- 200 ml. - Energie electrică – alimentarea este propusă direct din transformatorul de zonă, pentru PSA – 40 KV. Conform datelor furnizate de beneficiar, există deseori căderi de tensiune în sezonul de iarnă. Ca atare se impune un grup electrogen propriu, cu aceeasi capacitate, care intră în funcţiune numai în cazuri de avarie a sistemului local. Se prevede un circuit de alimenatre care intră în tabloul electric al generatorului, cu automatizare pentru intrarea in funcţiune a sursei de alimenatre. Există variante de alimenatre, fie din transformatorul existent la cca. 350 ml, fie cu montarea unui transformator propriu, pe reţeaua de joasă existentă de-a lungul drumului de acces. Costul unui transformator propriu ridică mult costurile investiţiei iniţiale. - Pentru alarmare, in caz de avarii, sau incendiu, există 2 variante- semnalizare sonoră, sau luminoasă, cu anunţare la camere, sau numai la biroul Hârtie reciclată 21
  • 22. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic administratorului. Se optează pentru sistemul cel mai efficient – semnalizare sonoră în caz de incendiu, care pate fi folosită şi de dispecerul pentru alarmare cazuri de urgentă, la camerele cabanei salvamont. - Canalizarea menajeră se poate rezolva cu o staţie de epurare biologică proprie, sau se poate aştepta până la construirea staţiei de epurare necesare staţiunii, în aval de amplasament studiat. Cum acesată investiţie poate apărea peste câţiva ani, singura variantă este o ministaţie proprie, la care se va renunţa o dată cu echiparea staţiunii. Fiind în zona de rezervaţie naturală, nu poate fi acceptată o soluţie cu bazin vidanjabil, generator de discomfort. Fundamentarea din perspectivă economică are şi o reflectare asupra factorilor de mediu, soluţiile cele mai eficiente identificate fiind în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile, având astfel şi o amprentă ecologică redusă. 1.10.2. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului Amplasamentul investiţiei propuse se regăsește într-o zonǎ afectatǎ anterior de activitǎți antropice, dupǎ cum urmeazǎ: - activitǎți agricole (pǎșunat): pǎșuni comunale și ale proprietarilor privați; - activitǎți de exploatare forestierǎ; - impact antropic general datorat activităţilor turistice); - impact industrial datorat amplasării de centrale eoliene; Se observǎ astfel cǎ zona este una afectatǎ de activitǎți antropice curente ce au indus un set de efecte datorate impactului antropic curent, respectiv agricol (pastoral) şi turistic. Pe amplasamentul studiat, se observǎ martori de eroziune (datorați în special utilizǎrii haotice a cǎilor de acces), o pauperizare accentuatǎ a covorului vegetal, spre un facies ruderalizat (datoritǎ suprapǎșunatului) și a unor efecte ale poluǎrii difuze. Perimetrele nemorale sunt de tip secundar, cu o serie întreagă de arbori crescuți din cioată, fapt ce a condus la limitări fiziologice ale acestora. Apar de asemenea tufărişuri extinse dezvoltate ca urmare a succesiunii de vegetaţie ca urmare a defrişărilor necontrolate. Realizarea investiţiei într-un perimetru supus anterior impactului antropic presupune o sarcinǎ ecologicǎ mai redusǎ fațǎ de alternativa realizării acesteia într-o zonǎ cu un set de factori de mediu mai apropiați fațǎ de starea naturalǎ inițialǎ. O particularitate locală este prezenţa unei zone de înmlăştinire ce impune aplicarea unor măsuri de precauţie aparte. Urmărind sistemul codificat al activităților cu impact antropic propus în vederea evaluării stării factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic din etapa pre-proiect (înainte de imlementarea proiectului), sau așa numita analiză a sțarii actuale a perimetrului studiat. In acest sens, urmărind categoriile tipurilor de impact asociat activităților antropice, a fost întocmit tabelul de stare prezentat mai jos, în cadrul căruia au fost identificate 52 de categorii de impact prezent în faza pre-proiect. Pentru cele 52 de categorii de impact s-a realizat o explicitare sumară. Hârtie reciclată 22
  • 23. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Schiţa cartografică a zonei studiate cu marcarea principalelor formaţiuni de habitate Verde închis: habitate nemorale (inclusiv tufărişuri); Galben: habitate eremiale; Gri: reţeadezorganizată căi de acces; Negru: căi de acces; Roşu: urban/antroic/antropizat extrem; Verde deschis: zonă de înmlăştinire; Verde pla: bazin de alimentare înmlăştinire; Albastru: ursuri de apă Aspect al degradării produse de reţelele de drumuri dezorganizate Aspect general al reţelei dezorganizate de drumuri Hârtie reciclată 23
  • 24. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cod Categorie Agricultură, silvicultură 100 Cultivare 101 modificarea tehnicilor de cultivare 102 tundere / tăiere X 110 Folosirea pesticidelor 120 Fertilizare X 130 Irigare 140 Păşunat X 141 abandonarea sistemelor pastorale X 150 Restructurarea posesiei asupra pământului X 151 eliminarea gardurilor vii şi a crângurilor 160 Managementul general al silviculturii 161 plantarea pădurilor 162 plantarea artificială X 163 replantarea pădurilor 164 defrişarea pădurilor 165 îndepărtarea subarboretului X 166 îndepărtarea arborilor morţi şi bolnavi X 167 exploatarea fără reîmpădurire X 170 Creşterea animalelor X 171 Hrănirea animalelor X 180 Arderea X 190 Activităţi agricole şi silvicole nemenţionate mai sus X Pescuitul, vânătoarea şi colectarea organismelor 200 Piscicultura şi conchilicultura 210 Pescuitul profesionist 211 pescuitul la loc fix 212 pescuitul cu traulerul 213 pescuitul cu plasă 220 Pescuitul de agrement 221 punerea momelii 230 Vânătoarea 240 Adunarea/îndepărtarea faunei; generalităţi X 241 colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor etc.) 242 scoaterea din cuib (a şoimului) 243 punerea de capcane, otrăvirea, braconajul X 244 alte forme de adunare a faunei 250 Adunarea/îndepărtarea florei; generalităţi X 251 spolierea zonelor floricole X 290 Activităţi de vânătoare, pescuit sau de adunare nemenţionate mai sus Mineritul şi extracţia materialelor 300 Extracţia nisipului şi pietrişului Hârtie reciclată 24
  • 25. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cod Categorie 301 cariere 302 îndepărtarea materialelor de pe litoral 310 Extracţia turbei 311 tăierea manuală a turbei 312 îndepărtarea mecanică a turbei 320 Exploatarea şi extracţia petrolului sau gazelor naturale 330 Minele 331 exploatare minieră la zi 332 exploatare în subteran 340 Minele de sare 390 Mineritul şi extragerea materialelor nemenţionate mai sus Urbanizarea, industrializarea şi alte activităţi similare 400 Zone urbanizate, locuirea umană X 401 aşezări permanente X 402 aşezări discontinue X 403 aşezări dispersate X 409 alte tipuri de aşezări X 410 Zone industriale sau comerciale X 411 fabrici 412 depozite industriale 419 alte zone industriale sau comerciale 420 Evacuări 421 depozitarea reziduurilor menajere X 422 depozitarea reziduurilor industriale 423 depozitarea materialelor inerte X 424 alte evacuări 430 Structuri agricole 440 Depozitarea materialelor 490 Alte activităţi urbane, industriale şi similare X Transporturi şi comunicaţii 500 Reţele de comunicaţii 501 cărări, circuite, trasee pentru biciclişti X 502 şosele, autostrăzi 503 linii de cale ferată,TGV 504 zone portuare 505 aeroporturi 506 aerodromuri, eliporturi 507 poduri, viaducte 508 tuneluri 509 alte reţele de comunicaţii X 510 Transportul energiei 511 linii electrice X 512 conducte de petrol Hârtie reciclată 25
  • 26. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cod Categorie 513 alte forme de transportare a energiei 520 Transport naval 530 Îmbunătăţirea accesului la sit 590 Alte forme de transport şi comunicaţii Agrement şi turism (unele sunt incluse mai sus sub alte denumiri) 600 Structuri de agrement şi turism X 601 terenuri de golf 602 piste de schi X 603 stadioane 604 circuite, piste 605 hipodromuri 606 parcuri de distracţii 607 terenuri de sport denivelate 608 campinguri pentru rulote şi caravane 609 alte complexe de agrement/sport X 610 Centre de interpretare 620 Sporturi în aer liber şi activităţi de agrement 621 sporturi nautice 622 mersul pe jos, călăritul şi vehiculele nemotorizate 623 vehicule motorizate X 624 alpinismul, căţăratul şi speologia 625 sportul cu planorul, delta planul, parapanta şi balonul 626 schiul, sporturi extreme (off-piste) X 629 alte sporturi în aer liber şi de agrement X 690 Alte sporturi în aer liber şi de agrement nemenţionate mai sus Poluarea şi alte activităţi/consecinţe ale activităţilor umane 700 Poluarea X 701 poluarea apei X 702 poluarea aerului X 703 poluarea solului X 709 alte forme sau forme combinate de poluare 710 Poluarea sonoră X 720 Transportul cu nave neautorizate; Uzarea 730 Manevrele militare 740 Vandalismul X 790 Alte activităţi sau consecinţe poluatoare Schimbări ale stării mediilor umede şi marine induse de activitatea umană 800 Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea şi uscarea pământului; X generalităţi 801 îndiguirea depresiunilor Hârtie reciclată 26
  • 27. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cod Categorie 802 îndiguirea pământurilor din zona marină, a estuarelor sau mlaştinilor 803 umplerea cu pământ a şanţurilor, zăgazurilor, heleşteelor, iazurilor, mlaştinilor sau gropilor 810 Drenarea X 811 managementul vegetaţiei acvatice şi de mal în scopul drenării 820 Îndepărtarea sedimentelor (nămol…) 830 Canalizarea 840 Inundarea 850 Modificarea funcţionării sistemului hidrografic; generalităţi 851 modificarea curenţilor marini 852 modificarea structurilor ce cuprind cursuri de apă continentale 853 managementul nivelurilor de apă 860 Depunerea şi depozitarea aluviunilor în suspensie 870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale; generalităţi X 871 lucrări de apărare în faţa mării sau de protejare a coastei 890 Alte schimbări ale stării hidraulice datorate omului Procese naturale (biotice şi abiotice) 900 Eroziunea X 910 Aluvionarea X 920 Uscarea X 930 Inundarea 940 Catastrofele naturale 941 inundaţii 942 avalanşe 943 scufundări ale terenului şi alunecări de teren 944 furtuni, cicloane 945 vulcani 946 cutremure 947 maree 948 incendii (naturale) 949 alte catastrofe naturale 950 Evoluţia biocenotică 951 acumularea de materii organice X 952 eutrofizare 953 acidifiere 954 invazia unei specii X 960 Relaţii faunistice interspecifice 961 competiţia (de exemplu: pescăruşul/rândunica de mare) 962 parazitismul X 963 introducerea unei boli 964 poluarea genetică 965 animale de pradă 966 antagonismul datorat introducerii unei specii noi 967 antagonismul faţă de animalele domestice 969 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor faunistice interspecifice Hârtie reciclată 27
  • 28. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cod Categorie 970 Relaţii floristice interspecifice 971 competiţia 972 parazitismul 973 introducerea unei boli 974 poluarea genetică 975 lipsa agenţilor de polenizare X 976 pagube datorate vânatului X 979 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor floristice interspecifice 990 Alte procese naturale 102. Tundere/tǎiere In fapt este vorba de cosiri neprogramate, aleatorii pe perimetre de unde se poate recolta la anumite momente date material vegetal. Astfel de practici de îndepǎrtare a masei vegetale sunt cu atât mai detrimentale cu cât se desfǎșoarǎ fǎrǎ a se respecta un calendar sau o succesiune de recoltare. Masa vegetalǎ este îndepǎrtatǎ, verde, în stare proaspǎtǎ fǎrǎ a mai fi uscatǎ. Acest proces a contribuit la pauperizarea structurii de vegetație, odatǎ cu plantele (materia organicǎ) fiind îndepǎrtate și semințele ce garantau succesiunea de vegetație. Au fost astfel favorizate speciile pioniere, sinantrope, ubicviste, cu creștere rapidǎ, rezistente la cosire. Covorul vegetal a fost astfel condus spre o dominanțǎ a speciilor de graminee, dicotiledonatele (cu valoare furajerǎ ridicatǎ) devenind o prezențǎ rarǎ. Astfel de practici sunt curente la nivelul lizierelor, a unor margini de habitat, din zone mai greu accesibile ierbivorelor, etc., fiind astfel eliminate eventualele rezervoare sau refugii pentru biodiversitatea localǎ. 120. Fertilizare Este vorba de acumularea de materie organicǎ provenitǎ din dejecțiile animalelor (pe anumite areale în numǎr mult prea mare fațǎ de capacitatea de suport a perimetrului țintǎ). Acest fenomen este coroborat și cu pauperizarea biodiversitǎții (din spectrele faunistice dispǎrând componenta detritivorilor, scatofagilor și necroforilor) ce ar fi putut contribui la accelerarea proceselor de turn-over. De asemenea structura scheleticǎ a solului, capacitatea redusǎ de humificare, reprezintǎ factori limitativi ai acestor procese. Ca urmare a proceselor de (bio) acumulare de materie organicǎ la nivelul perimetrului studiat, se observǎ apariția unor buruienișuri consistente formate din specii nitrofile (Urtica dioica, Rumex sp., Arthemisia sp.). 140. Pǎșunat Activitatea de pǎșunat în lipsa unei supravegheri a întregii zone (datorate incertitudinilor legate de regimul de proprietate) s-a transformat într-o activitate concurențialǎ de ocupare a parcelelor favorabile și exploatarea potențialului acestora în timpul cel mai scurt cu putințǎ. Astfel, procesele de degradare și pauperizare au cunoscut o evoluție acceleratǎ în ultimii ani, zona purtând amprenta distinctivǎ a fenomenelor asociate suprapǎșunatului. 141. Abandonarea sistemelor pastorale Suprapǎșunatul manifest în aceastǎ zonǎ se datoreazǎ și abandonǎrii sistemelor tradiționale de pǎșunare, în cadrul cǎrora pe lângǎ rotația sezonierǎ erau respectate câteva principii ce ajutau la menținerea productivitǎții pǎșunii, dupǎ cum urmeazǎ: - evitarea scoaterii la pǎșunat a vitelor în perioadele cu precipitații abundente (risc crescut de tasare a solului, formare de ogașe, etc.); - evitarea parcurgerii constante a unor trasee (evitarea formǎrii de ogașe, poteci bǎtǎtorite, suprapǎșunare localǎ); Hârtie reciclată 28
  • 29. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic - respectarea unor perioade de repaos, dând osibilitatea refacerii, fructificǎrii și a germinǎrii speciilor componente; - curǎțarea pǎșunilor; - schimbarea periodicǎ a locurilor de târlire, adǎpost și odihnǎ a animalelor; 150. Restructurarea posesiei asupra pǎmântului Procesul îndelungat de punere în posesie a întârziat mult responsabilizarea și motivarea deținǎtorilor de terenuri. Situația economicǎ a deținǎtorilor de terenuri împroprietǎriți, incertitudinea limitelor și a delimitǎrilor proprietǎților a condus la apariția de conflicte, resectiv la fenomene de supraexploatare. 162. Plantarea artificialǎ In scopul stabilizǎrii pantei ce poartǎ amprenta unor procese erozive extrem de acute, au existat în trecut mai multe tentative prin care s-au introdus în zonă specii cum ar fi, pinul roșu (Pinus sylvestris), dar mai cu seamǎ salcâmul (Robinia pseudaccacia). Aceste încercǎri au condus spre o artificializare a structurii de vegetație și în consecințǎ a spectrelor faunistice care au suferit în special un proces de simplificare (speciile introduse nu sunt în mǎsurǎ a susține trofic multe specii de faunǎ). 165. Indepǎrtarea subarboretului In paralel cu procesul de eliminare a gardurilor vii și crângurilor a avut loc și o tǎiere (selectivǎ) a unor specii de subarboret. Astfel pentru obținerea lemnului de corn sau a fructelor de corn, majoritatea tufelor rǎmân la dimensiuni reduse, datoritǎ tǎierilor succesive, repetate. Alǎturi de acest aspect particular, nevoia de lemn de foc, sau material lemnos pentru diverse întrebuințǎri, a condus la afectarea subarboretului și simplificarea biocenozelor. 166. Indepǎrtarea arborilor morți și bolnavi Tǎierile de material lemnos au vizat și resturile de trunchiuri rǎmase în urma tǎierilor de varǎ, ca fenomen sezonier hivernal, atunci când rămâne valoroasǎ orice resursǎ de combustibil, cu atât mai mult cu cât este vorba și de material uscat. S-au observat și „pregǎtiri” ale unor astfel de tǎieri direcționate, când de pe trunchiul arborilor, la sfârșitul verii a fost curǎțatǎ parțial coaja în scopul obținerii unei uscǎri „pe picior”. Acest fenomen a condus la dispariția unor nișe ecologice valoroase și simplificarea biocenozelor. 167. Exploatarea fǎrǎ împǎdurire Este de la sine înțeles cǎ activitǎțile desfǎșurate în ultimele decade, în lipsa existenței unor prorietari de drept s-au limitat la o competiție de exploatare a resurselor, fǎrǎ a se lua nici un fel de mǎsurǎ de conservare a acestora, cu atât mai mult cu cât se presupunea investiția unui efort material și uman deosebit așa cum este presupus de împǎdurirea (de înlocuire). Prin urmare, datoritǎ tǎierilor în scaun, a trimǎrilor repatete, arborii au fost conduși spre o creștere din cioatǎ, fiind mult afectatǎ caacitatea productivǎ și fiziologicǎ. 170. Creșterea animalelor Corelat cu activităţilor de păşunat apar izolat şi efecte datorate utilizării câinilor de turmă. Condiţiile precare de întreţinere şi supraveghere a acestora are un impact deosebit asupra faunei locale, fiind afectat în mod profund fondul cinegetic. 171. Hrǎnirea animalelor Aceastǎ activitate este mai rar întâlnitǎ la nivelul zonei studiate, existând însǎ evidente anumite perimetre restrânse unde au existat astfel de practici. Fânul proaspǎt cosit, Hârtie reciclată 29
  • 30. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic sau fânul vechi din anii trecuți, tuleie sau alte resturi vegetale au fost transportate în zonǎ pentru a servi ca supliment alimentar pentru vitele aflate la pǎscut. In astfel de zone, solul a fost afectat de tasare, erodare, speciile vegetale de pe amplasament au fost ecranate, creșterea acestora fiind afectatǎ, ariile în cauzǎ rǎmânând lipsite de fertilitate o bunǎ perioadǎ de timp, proporționalǎ cu perioada de stagnare a materialului. Apar aici și acumulǎri de materie organicǎ. Astfel de perimetre sunt asemǎnǎtoare ca efect al impactului cu zonele de târlire. 180. Arderea In dorința de a reda vitalitatea și fertilitatea terenului, pornind de la concepte total eronate prin care se dorea și eliminarea unor specii nedorite, astfel de practici rǎmân extrem de curente în special în perioada de primǎvarǎ și toamnǎ. Nu este rar când focul de miriște sau pǎșune aprins se extinde nedorit de mult, afectând chiar și arboretele proximale sau zonele de lizieră. Rămân evidente semnele lăsate de incendierile succesive, în special asura unor arbori situați la liziera pădurii, respectiv a celor izolați din zona pășunilor. Astfel de episoade au o frecvențǎ de cel puțin 2 ori/an. 190. Activitǎți agricole și silvicole nemenționate mai sus Alǎturi de activitǎțile enumerate în cadrul acestei secțiuni, amintim recoltarea de resurse (plante cu utilizare medicinalǎ, ciuperci și fructe de pǎdure: cǎtinǎ, coarne, mure, mǎceșe, porumbe) naturale în scopul valorificǎrii sau a consumului propriu. Deși zona este limitatǎ din punct de vedere productiv au fost întâlnite adeseori persoane ce cǎutau (și recoltau) astfel de resurse, în special la sfârșitul verii. Recoltarea resurselor secundare ale pădurii privează speciile de faună, de resurse trofice importante, apărând în urma acestei competiții o diminuare a productivității și funcționării ecocenozelor. 241. Colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor, etc.) Alǎturi de recoltarea resurselor naturale din florǎ, au mai fost observate izolat activitǎți de recoltare a unor specii de faunǎ, cum ar fi melcii, în scopul comercializǎrii cǎtre puncte de achiziție specializate. Proximitatea fațǎ de așezǎrile umane și accesibilitatea zonei au fǎcut însǎ ca aceastǎ resursǎ sǎ fie suraexploatatǎ, iar zona sǎ devinǎ neinteresantǎ din punct de vedere economic (nerentabilǎ), astfel cǎ în ultima perioadǎ aceste activitǎți s-au diminuat mult. Insǎ acest aspect se constituie într-un semnal de alarmǎ serios, semn ce marcheazǎ declinul speciilor țintǎ, simplificarea biocenozelor și diminuarea productivității acestora. 243. Punerea de capcane, otrǎvirea, braconajul Proximitatea fațǎ de staţiunea Semenic a zonei, respectiv vizibilitatea întregii zone, face ca braconajul cu arme de vânǎtoare sǎ fie riscant. Cu toate acestea, au fost întâlnite în perimetrul studiat lațuri din sârmǎ, probabil amplasate de păstori. 250. Adunarea/îndepǎrtarea florei; generalitǎți Aceastǎ activitate a mai fost menționatǎ în cadrul secțiunii 190. amintind în acest sens colectarea unor specii cu potențial valorificabil sau utilizate în mod tradițional. 251. Spolierea zonelor floricole In completarea amǎnuntelor menționate în cadrul secțiunilor 190 și 250, amintim aici colectarea unor specii cum ar fi: ghiocelul (Galanthus nivalis), brândușele (Colchicum autumnale), toporașii (Crocus heufelianus), mai rar și alte specii (margarete, flori de câmp), din unele perimetre mai ferite. 400. Zone urbanizate, locuire umanǎ Accesibilitatea zonei face ca impactul antropic sǎ fie unul destul de important. Hârtie reciclată 30
  • 31. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Asociat acestei categorii de impact îi este dezvoltarea staţiunii turistice Semenic, impunându-se imperios din acest punct de vedere abordarea unei sistematizări şi reglementări. 401. Aşezări permanente In zona staţiunii Semenic apar nuclee de aşezări permanente, dată fiind utilizarea acestei zone atât ca destinaţie de vară (relaxare, drumeţii, turism de week-end, etc.) cât şi ca destinaţie pentru practicarea unor sorturi de iarnă. 402. Așezǎri discontinue In cadrul acestor activitǎți amintim existența unor adǎposturi estivale ale ciurdarilor și pǎstorilor, mai rar a unor categorii defavorizate emanate din mediul urban. 403. Aşezări dispersate Intreaga zonă, în lipsa unei sistematizări şi reglementări urbanistice este presărată cu o serie întreagă de construcţii, clădiri (unele abandonate), obiective (economice, turistice, industriale, etc.). 409. Alte tipuri de așezǎri Vezi 402 mai sus. 410. Zone industriale sau comerciale Platoul Semenic găzduieşte o staţiune turistică, la care se adaugă un ansamblu de centrale eoliene. 421. Depozitarea reziduurilor menajere Au fost întâlnite sporadic, pe toată suprafața studiată deșeuri de origine menajeră, împrăștiate sau chiar depozitate în mod repetat în unele locuri, în special pe latura proximală localității. O agresivitate particulară o au reziduurile menajere din plastic și sticlă ce au o rată de descompunere extrem de lentă și care afectează în mod particular atât aspectul peisagistic al zonei cât și funcționarea unor microbiocenoze (acumularea de apă în unele recipiente are ca efect reținerea asemeni unor cacane a unor specii de faună). 423. Depozitarea materialelor inerte Pe amplasament au fost identificate urme ale depozitărilor necontrolate de materiale inerte provenite de la lucrările de reabilitare a unor obiective din imediata proximitate. 490. Alte activităţi urbane, industriale şi similare In zonă, a fost pus în operă un ansamblu de centrale eoliene ce imprimă o p;articularitate peisageră a zonei, fiindu-i asociate şi alte seturi de efecte datorate impactului asociat (căi de acces, obstacol dezvoltat pe verticală, etc.). 501. Cărări, circuite, trasee pentru bicicliști In zona există o rețea relativ densă de cărări dată fiind proximitatea zonei față destaţiunea Semenic, respectiv interesul punctual al localnicilor față de anumite zone, practici, etc. Astfel, cărările din zonă sunt în principal utilizate în pentru satisfacerea unor nevoi legate de practicile agricole, traseele turistice urmând doar potecile existente. Nu există marcaje în perimetrul de implementare a proiectului. 509. Alte reţele de comunicaţii Dată fiind starea precară a reţelei de drumuri de acces, în zonă s-a dezvoltat o reţea difuză de drumuri, ce au condus la apariţia unor martori erozivi şi pierderea unor suprafeţe importante de habitat. 511. Linii electrice Hârtie reciclată 31